ROMANIA NECLASIFICAT MINISTERUL APARARII NATIONALE Exemplar unic DIRECTIA GENERALA MANAGEMENT RESURSE UMANE ‘Test de verificare a cunostinfelor la limba si literatura romana Admiterea in colegiile nationale militare - sesiunea mai 2022 VARIANTA a Il-a Citeste cu atentie textul de mai jos. Nu mai trecui deloc pe-acast, mancam la prénz la cantind, dupé-masa eram cfnd pe la unul, ednd pe la altul dintre prieteni mei, iar seara o luam incet spre pAdure. N-ag putea s& spun prea bine de ee ma atrigea pe mine padurea, finde in mijlocul naturii m-am simi totdeauna fra treaba i stn, de pilda, de omul care isi cosea linigtt farba Ini eu coasa sau igi culegea porumbul trecand cu un pas egal dela un fir la altul. Mi-au placut inst de mic, de cénd imi petreceam veri acasi la buniei, copacii, Nemigcarea lor, starea lor pe loc, incét ti puteai gasi oricand tot acolo, mi se Parea si mi se pare gi acum unul din lucruile bine gindite si bine ficute ale acestei lumi, imi plicea s& pun mana pe coaja lor, s&-mi lipese obrazul de ca si sA sian aja ceasuri intregi, uitindu-ma in sus, in desigul exdcilor si al frunzelor, Eran fiptur sigure, care mu se indoiau decit Ia suflarea furtuni gi erau, in amintirea mea, puncte de refering neindoielnice, putea mAsura cu metrul distanta dintre ei. Imi plicea si acum s&-i numar trecdnd de la ‘unul la altl si tntr-o sear ma intrebai ce-ar fi dacé nu m-ag mai intoarce si dorm acasa si as donmi sub uunul din ei, N-ar finimic, imi spusei, ar fi acelagi era pe care il ficcam sila Bucuresti, cénd ma certam cui mei qi iegcam afaré din cass, rupand contactul care genera totul si putind site fntorei dupa un timp cu mintea mai rece. Programul asta ma linisti intr-adevar cu totul gi eéind venea somnul fmpreund cu valul de fart de sreieri care imi crestea in auz, ca si cAnd intreaga lume ar fi fost populaté numai de ei, noaptea de var Parci imi soptea Ia ureche ci fotul o si treacd cu bine i c8 nimic ireperabil nu s-a produs. Totul e s& gti sd agtepfi, sf nu te géndesti si s8 lagi gi timpul si lucreze, Incepui si ma obignuiese nu numai cu pidurea ca gazda si cu noaptea care in ea cra mai neagra, dar si cu fiecare copac pe lénga care treceam. Incepui si-i cunose de departe, si-I intdlnesc inainte de a alunge Ja locul meu, inti pe-dla strémbu care prea atit de batran, incdt era precis un arbore secular, distingeam cénd treceam pe lang el coaja lui groasi si plind de noduri si alte deformari atdt de Intortocheate, prin care se formasers scorburi sau rani din care ti curgea clei, inedt pe intunerie simjeam un florea si cand m-as fi astepta in flee clip ca aceastA coaj si se strambe deodati la mine gi sh ma intrebe cu un glas la fel de schimonosit ca si ea: Ba, ce caufi tu pe-aici? Marin Preda, Intrusul (1968) NECLASIFICAT. IdingNECLASIFICAT Serie pe foaia de concurs litera corespunzitoare rispunsului corect la urmitoarele cerinfe, eu privire Ia textul dat: 1, Tiparul textual identificat in secvenja: Nu mai ireeui deloc pe-acasd, mancam la pranz la cantind, dupd-masd eram céind pe la unl, edd pe la altul dintre prietenti mei, iar seara 0 luam ineet spre paidure. este: A. argumentativ. B. descriptiv. C. explicativ. D. narativ. 2. O idee identificats in ultimul paragraf al textului dat este: ‘A. Protagonistul considerd cd padurea devine un loc familiar. B. Protagonistul igi petrece verile la bunici, fmpreund cu painfi C. Protagonistul locuieste la Bucuresti, in apropiezea unei paduri D. Protagonistul se sperie in fiecare dimincata de padurea secular. 3. Cuvintele subliniate in secventele: uitdndu-md in sus, in desisul cracilor $i al frunzelor; sti se strdmbe deodatd la mine s-au format, in ordine, prin: ‘A. conversiune, compunere B. conversiune, derivate. C. detivare, compunere. D. derivare, derivare, Numiérul literelor este diferit de numérul sunetelor in toate cuvintele din seria: A. ceasuri, acelasi, certam. B. eram, atragea, intorei. C. intortocheate, fiece, ea. D. wreche, precis, acestei Rolul virgulei in secventa: N-ar fi nimic, imi spusei este explicat corect, in varianta: ‘A. izoleazi o apozitie de restul enuntului. B. izoleaza o construct incidenté de enunt. C, marcheazi coordonarea prin joncjiune. D. marcheazi un raport de subordonare, 6. Este seris corect enuntul: A. —Nu fitrist, ed ori cum padurea va sjunge s& aibe arii protejate. B. A-si vrea s& fi vazut codrii seculari, devreme ce tot esti in sat. C. Darfici baiatului ceia ce igi doreste pentru a se plimba prin pidure, D. Mi-ar plicea sa vii in aceiasi codri argintii cu propriii copii. Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in secvenja: ar fi acelas! lucru pe care il faceam si Ja Bucuresti, cand md certam cu ai mei si ieseam afard din cas sunt precizate corect, in seria: A. adjectiv pronominal demonstrativ, pronume personal, adjectiv pronominal posesiv. B, adjectiv pronominal demonstrativ, pronume reflexiv, pronume posesiv. C. pronume demonstrativ, pronume personal, adjectiv pronominal posesiv. D. pronume demonstrativ, pronume reflexiv, pronume posesiv. ‘NECLASIFICAT 2ain3NECLASIFICAT 8. Verbele subliniate in secventa: Program asta mé linistinur-adevir cu tonal $i cfind vena somnul {impresnd cu valul de yard de greieri care imi crestea tn en, casi céind trea lune, ar fi fost populatt ‘numai de ei sunt, in ordine, Ia: indicativ, perfect simplu; indicativ, imperfect; condiional-optativ, perfect. indicativ, perfect simplu; indicativ, imperfect; conditional-optativ, prezent, infinitiv, prezent; indicativ, imperfect; conditional-optativ, perfect, infinitiv, perfect; indicativ, prezent; conditional-optativ, prezent. pomp ®- Din punet de vedere sintactic, cuvintele subliniate din seevenfa: Mi-au plicut inside mic, de cand ‘imi petreceam verile acast la bunici, copacii, sunt, in ordine: A. complement indirect, complement direct, apozitie. complement indirect, complement direct, subiect. subiect, circumstantial de timp, complement direct. subiect, circumstantial de timp, subiect, pap 10. in fraza: Incepui sd-i cunose de departe, sa-l intéinesc inainte de a ajunge la locul meu, intdi | pe-dila strdmbu care parea aidt de bétrén., exista: A. 0 propozitie prineipala, doua propozitii completive directe, o propozitie atributiva & o2oporite principals, tei propozitii completive direct, o propozitie completiva preporiionsl C. doua propozitii principale, doua propozitii completive directe, o propozitie atributiva, 'D. doui{ proporiti principale tei propoziti completivedirecte, 0 propoziie completiva prepoziional NECLASIFICAT 3din3ROMANIA NECLASIFICAT MINISTERUL APARARII NATIONALE Exemplar unic DIRECTIA GENERALA MANAGEMENT RESURSE UMANE_ Test de verificare a cunostinjelor la matematica Addmiterea in colegiile nationale militare ~ sesiunea mai 2022 as VARIANTA a Il-a it i +0,2):{442 ou 1 } (Ee) eect 1 31 Ao ole pi a ii u Toe 2 [tune este egal eu 1 Ba ee pe 7 3 3. Numarul real a, pentru eare (1,3) “[a,5) =[2.3), este egal cu AS BS G2 Dt 4. Se consider numerele reale a =3~V5 si b=3+ 5. Media geometricd a numerelor a sib este egala A2 B3 G4 D6 da Sx 5. Solutiaeouied +3422 Shee este egal cu: Az B6 Gs D4 6 Numarul natural de doua ciffe, care impirtit pe rénd, la 11 sila 7 da restul 3, este egal cu: A. 88 B. 80 a7 D.74 7. Seconsiderd fumetia f:R—>R, f(x)=x+2.Rezultatul calculului f(2)+ f(-6) este egal eu: AL BO C2 D-4 8% Seconsidera functia f:R->R, f(x)= x43. Senoteazé cu A si B punctele de intersectie a graficului functiei f cu axele Or, respectiv Oy. Aria triunghiului APB, unde P(5,0), este eval cu A3 B45 C6 D.7.5 9. Descompunerea in factori a expresici E(x,y)=ay-+2a-+2y-+4, unde x sl y sunt numere reale, este A. (x+4)(+1) B.(x+1)(y+2) ©. (x+2)(y41) D. (x+2)(y+2) NECLASIFICAT tindNECLASIFICAT unde x este numdr real, Numarul 10, Se consider’ expresia E(x) =(x+3)? -2(x+3)(x-3)+(x-3 E(t) + £(2)+ £(3) +...+ £(10) este egal cu: A. 360 B. 14d Al, Se considera triunghiul ABC dreptung! este egal’ cu: jc in A, cu AB mea ipotenurei BC A. Sem Bisom ©.Fom D. 10am 12. ul ABC se considers punctele M si N,, situate pe laturile 4B, respectiv AC, astfel incat MN || BC. Stiind ci AM =3cm, MB=6 em si AC 2cm , lungimea segmentului AN este egala cu: A. 9em B. 6em C. dem D. 3em 13. Se consider’ dreptunghiul ABCD cu diagonala de 14cm .Punetul a este simetricul lui 4 fati de punctul B $i punctul C’ este simetrieul lui C fat& de dreapta 4B. Mediana din in triunghiul 4°BC" are lungimea de: A. Idem B. Tom . 65cm D. 3,5em 14. Se considera rombul ABCD, cu latura AB=em si D. 36cm? 18. Se considera tetraedrul regulat ABCD. §tiind c& lungimea inaltimii CA a tiunghiului BCD este de 3V3em, aria totalé a tetracdrului este egalé eu A. 36V3em? B. 27y3em? €. 18V3em* D, 12v3em? 19. Se considera eubul ABCD4'B'C'D' cu AB =4em. Dac M si N sunt mijloacele muchiilor 44’, respectiv A'D’ , iar P este punctul de intersectie a dreptelor 4'D si MN’, atunci distanfa de la P ta BC" este egal cu: A. 32cm B. dom Cc. 6em, D. 6V2em 20. Se considera prisma triunghiularé regulati ABCA'B'C' ,cu AB =2em $i Ad’ dintre dreptele 4°B 51 AC" este egalii cu: A. 90° BLAS c. 608 D. 30° em. Masura unghiului NECLASIFICAT 2din2 VARIANTA a Ta