“4 Yeah i TAN ar EDITATA DE. REVISTA : 10 STIINTA scTEHNICAREZUMATUL CAPITOLELOR APARUTE TN Mr. 8 si 9 Calatorind Tp Cagmir, 1n 1929, atomistul german Karl Wassa descoperé o pestera cluds ale carel coordonate geografice nu le pos stabill. 15 ani mal tirziu, fostul séu asistent, Giinther Kriegsfeld, tntreprinde o caldtorle tn India si Mexic, unde intra Tn concurenté cu Joe Strowberry (omul trustmanului Mc. Stephens), care prospecta si el In cdutarea zacdmintelor radioactive. Ptnd la urmé, aventurlerul american se dovedeste a fi cel mal tare. El pune mina pe documentele lui Wassa sl-| recruteaza pe Kriegsfeld Tn solda sefulul séu. in 1952 la Sanhal, in urma informatillor date de batrinul custode de muzeu Bal Slan-jen, ingineril Fin Slao-san si lurli Tumanoy, Tmpreund cu antropologul LI Cian-su, pornesc sd scoatd de sub valurile maril, unde fuseserd aruncate de clan- kalsistl lazile continind pretioasele fosile ale primulul om. din istorle: SINANTROPUL DIN PEKIN.U R.A N- 1T.U* * de A. ROGOZ si C. GHENEA “ (Urmare din numérat 9) Pe bord il gasir’ pe Li Cian-su, gata s& intre in costumul rigid de cercetitor al fundurilor mari, ‘Antropologul stitea grav pe o lad& si-si cerceta notifete. -- Nu te-ai riizgindit, doctore? — De co? — Sa stii ci nu-i usor! Ne putem intiini cu rechini sau cu alte dihiinii, — Rechinii_stet putin primejdiosi, Ca orice animale, se tem de necunoscut. Doar dacd-i ataci, e riu — altfel nu. Pe urm&% am mai facut eu expedifii din astea... dar nu ta adincime atit de mare gi in costum de scafandru. Apoi ad’ugi cu un sentiment de mindrie, Am fost campion de inot al Universit&tii de la Harward. — Interesant! Atunci... pornim! Dumneata vei avea sistemul de oxigenare atasat de vas, iar noi vom actiona ca scafandri. inde- pendenti, Pentru orice eventualitate si lukm gi un reflector, E inca innora: \ Cijiva matelofi aduceau, atirnate de scripete, niste costume grele de cauciue cu monfurd de aram& lucioas’. La spatele a douk dint: ele erau prinse cite trei tancuri de oxigen si cite unul mic de heli, Acest din urma gaz se degaia in cantita{i foarte mici, dar este strict necesar scafandrilor, deoarece inlaturé primejdia hemoragiilor pro- duse de surplusul de azot care se stringe in casci, © datd casca insurubat’, se fXcu proba aparatelor de bord, Te- lefonul si microfonul functionau normal, Vet le de eliminare a ga- zelor de asemenea, iar compasul electronic di interiorul cistii la fel. Scufundarea incepea in bune condifii, Coborira pe rind scirifa care ducea numai fa trei metri sub ni- velul mari si de acolo cézura lin spre fundul apei, Ca si se men- tind drept, scafandrul trebuie sé fac din cind in cind misciri de echilibrare, aga cum fac copiii cind bat apa. Dupa primii cincizeci de metri, razele Piezise ale luminii de zi incepura sd se coloreze pe incetul in verzui. Primul atinse fundul Li Cian-su, care era imbr&cat intr-un costum mai greu. Ritmic, bule mari de bioxid de carbon se ridicau spre suprafafé in trei coloane paralele. - * Romanul revdzut gi completat de autori va fi editat de Editura tineretului,La inceput, pind ce s-au obisnuit cu lumina, cei trei nu vedeau nimic, Simfind’ sol sub fXlpile grele, rimaserd pe loc citeva clipe... De jur imprejurul for se vedea un spectacol Iuxuriant. Pe fundul apei, fauna bogati abisal, formata din actinide multicolere, il ten pe Li Cian-su si se aplece ca si priveasei mai atent, Cutind insa observa ci era cu neputin{& sX se apropie de actinii, care, cum il simfeau ci se misc, se inchideau, Roiuri de pesti de dimensiuni mici le treceau prin preajmi, ca si cum nici nu i-ar ft observe’. De pretutindeni erau inconjurati de ramurile moi si migeXtoare ale fucusilor si ale altor plante acvatice-xantolile *. Tumanov si tovarXgul su, scatandri experimentati, inaintau cx repeziciune spre un punct din fat unde, prin lumina verzuie, se zareau niste forme geometrice fixe. Acest fapt il feu pe Li Cian-su, care se deplasa mai greu, si incerce o oarecare dezamagire. Sintem in apa de citeva minute si, gata, si fi g&sit totul? isi zise el, PXcat ! Dar se inselase, In fata lor era doar sunrastructura de lemn a unui vas, care desigur se scufundase de multi vreme. Fu de ajuns ca Tumanov si-l ating’ si scindurile putrede, care de-abia se mai fineau, si se desprindd si si se ridice cu repeziciune spre supra- fata. In acelasi moment, sus, la punctul de receptie, ofiterul de ser auzi in difuzor yocea Hinistiti a lui Tumanov : — Aici Tumanov, se aude? Am atins fundul. Incepem cerceti- intem in preajma urmitoarelor coordonate: 122° 26’ 33” fon- rik gitudine vesticd si 300 53’ 18,5” latitudine nord! Capitolul HH Orasu! pustiu. Espadonul ratacit. O forpila de un tio cu fotul neobignuit. Bai Sian-jen este sugrumat de emotie. Fin Siao-san nu-si mai gsea locul pe punte, De citeva ori vois> si se imbrace gi el in costum de scafandru. Trecuser& citeva ore si nu mai aveau nici un fel de veste de la cei trei scafandri. Cablul de care fusese agitat Li Cian-su atirna taiat la o adincime de aproage 800 m. Tubul de aer la fel, Acest fapt arita cd acolo, ve fundul m&rii, s-a produs o nenorocire, in care cei trei cAzuser’ vic~ time. Uftimul apel ta care raspunseser’ arkta cX erau intro groapa de pe fund, unde printre niste stinci se aflau claie peste gramadi @ multime de (zi. De‘asarea de bord a tui Li Cian-su near fi insemnat nimic tn conéiii normale, c&ci oricind costumul lui se putea transforma in mod gutoma: intr-unul de scafandru independent, fark a-i primejdui viata. Deodat’, membrana difuzorului vibré : — Am g&sit! era vocea antropoiogului. Apoi se maj auzi: — Virati doui minute nord, nord-vest ! Asta a fost totul. — Traiesc! ricni Fin Siao-san, Spunefi-le si se intoarcd la bord! % Plant& xantofild — plant tn care clorofila este inlocuita de o substanta cafenie, numita xantofila, cu ajutorul cAreia se face asimilatia (N. A.) 2“Si, fara si mai astepte indeplinirea ordinului, se indreoti sere cabina de comanda : — Tumanov, aio, Tumanov! vorbeste Fin Siao-san, vorbeste Fin Siao-san. Revenifi la bord! Reveniti la bord ! * * * Li Cian-si. pisea pe urmele lui Tumanov, cind deodata inaintea Jui apiru o patd enorm%, de culoare negricioas’. Pata se mirea si inainta cu repeziciune, Foarte curind, antropologul igi diidu seama cé o uriasi caracatif venea spre ei. Cu un gest reflex isi arma Pusca pneumaticd cu harpon si se pregiti si facd fafi atacului. Prin mintea lui se perindau sumedenie de legende si povestiri marina- Testi in care tentaculele prevazute cu mij de ventuze micinau pe scafandrii nefericiti care le ieseau in cale, Se si vedea apucat si strins de zecile de brafe, cind 0 loviturd usoard in casci il fic sh priveascd inlituri. Linga el, Tumanoy stitea calm si prin geamul cistii ii putea zari chiar si zimbetui ugor ironic. wNu-ie Tried sau face pe grozavul”, gindi medicul. nSe vede c& esti tob’ de basn~ ‘marinkresti", parea ci spune experimentatul scafandru. Corpul masiv si greoi al caracatifei pluti o ctipa in preajma tor, apoi tentaculele se miscara si animalul se opri pe o stinci aflat lao departare de mai putin de 50 de centimetri. Un ochi mare si rosiatic se rotea intr-o orbité moale, apoi citeva perechi de tenta- cule se agitar’, Li Cian-su se simfi cuprins si dintr-o aruncitura de ochi il vazu gi pe Tumanov inlkntuit, — Sintem pierduti! Braful sub care finea arma pneumatici ii era imobilizat, Apoi in jurul cistii se roti un alt tentacul. Nu mai vedea nimic. Deodata strinsoarea se desficu si fu cit p-aci sk se réstoarne. Urm& o smucituré puternicd, si citiva stropi de api ii pitrunserd in costum. Se sim{i mai usor. Ce se intimplase? Caracatita, departe de a fi un animal feroce, nu atacd si nu este asa cum au vrut s-o reprezinte romancierii, Intinzindu-si tentaculele, cduta si-si dea seama de ceea ce se petrece in jurul su. Si, ct chiar asa fiind, strinsoarea ei poate ucide un om, Tumanoy ¢’ atin- sese cu virful cangei sale, cange care era pusi in legituri cu o puternicd pilA electronica, de dimensiuni's unei cutii de chibrituri. Din cauza curentului puternic, animaiul se sperie, didu drumul pre- supusei prazi si fugi atit de repede pe cit ii permitea uriagul el corp. In zvircolirile ei, inst, rupse tubul de aer al lui Li Cian-sit side aceea antropologul simi o suviti de ap’ intrindu-i in costum. In acclasi timp, Tumanov il detasa de cablu. Acum era independent, putea inainta la fel de raed si usor ca gi Iurii, Se migcau intr-o padure de plante acvatice de cele mai diverse forme, cu irunze late si pe alocuri umflate de basici de zer — cind in fata lor se ziri un fel de depresiune intunecata Reflectorul lui Tumanov intr’ in actiune. Groapa era aproape perfect cireulara, cu un diaretru de 50 de metri si adinci de vreo 20 de metri, ca un put facut de mina omului. Parea a cistern’ Pe fundul ei cisterne naturale, in care coboriserd, se zareau, Printre stinci pravalite, un mare num&r de Tizi pe care se depuseser’ din belsug atit plante cit si numeroase actinii, Tumanov indepirta 3cu ajutorul canget animaicie gi piameie, gi, dupa citva timp, iesi la ivealé monograma R. M. urmati de un num%r aproape sters — 16 101, Atunci Li Cian-su si Tuwmanov f&curd cea din urm% comunicare, pens tru ca numai dupi'o clipa si se intimple ceva cu totul neprevazut. O zguduitura extraordinard, urmatd de tuiburarea apei ii az virli pe scafandri care incotro. Cind ist reveni in fire, Li Cian-su se afla urcat pe marginea gropli, iar ling’ el ziccau cieva bucati insingerate de carne. Dinir-o privire, aniropologul isi didu seama ca resturile apar’ unui peste mare, aga cd nu le mai didu atenfie citusi de pufin. In schimb, Tumancy nu se zirea niciieri, iar aparatele din interiorul costumului de scafandru nu mai eran folo- sitoare. Totul se petrecuse din cauza unui espadon, peste mare de aproape o jumitate de toni si care poartl, in chip de apendice na- zal, un os lung de aproape m Pestele se speriase de apropierea celor dowd forme necunescute si, sirind de pe locul siw, atinsese, pe cind se ridica spre suprafati, una dintre minele aflate acolo din timpul razboiuiui * * * Matelotul de la gabie, care privea necontenit spre larg, observa deodati la suprafatio bolboroseala — Explozie submarin3, nord, nord-vyest, tribord ! Tofi se indreptard spre punctut ardtat de marinar, Valurile se potoleau incetul cu incetul, dispXrind treptat in unde largi, concen- trice. Curind aparura ta suprafafi citeva buclili din espadonul ucis. Un calcul sumar indicd precis punctul in care se petrecuse ex- plozia — Dou minute, adick dowl mile nord, nord. pitanul. st! anunfX ck Siao-san pleci fruntea, Numai cu o clipi inainte auzise glasul fui Tumanov, care gi-a indicat deplasarea exact in acel punct. © salupi fu lisaté pe mare gi porni in vitezi spre punctul explo ziei submasine. La supraiali se zdreau fire subtiri de singe si bucé{i Gin pestii ucisi. Atit. Se descoperiri in ticere. Cei trei scafandri pireau definitiv pierduti. Deodati, 0 coloani de bule de aer se sparserd chiar in ime- diata apropiere a barcii. Citeva minute de liniste, apoi reaparu iar un rind de bule. Nimeni nu mai respira, Fin Siao-san ceru si se opreasci motorul salupei gi, aplecati peste bord, asteptau si le vind, din fundul oceanului, un rkspuns fa intrebarea care-i chinuia, — Semnalizeaza ‘si se incerce legitura cu ei! Doud stegulefe minuite de un matelot incepurd si se mite cu repeziciune. Fin Siao-san privea cind spre apa, cind spre vas, O nod coloand de aer se ridica dinspre funduri.’ Apoi matelotul cu steguletele, care privea spre vapor, scoase din buzunar o monedi de arama si o aruncd in apa. Siao-san pricepu. Era ofranda dati celor morfi. Nimeni nu raspunsese la apel. Incet, salupa se roti si, dup% ce fcu un rondou, plecd incet spre vasul de baz. Nici nu se indurau s& se departeze de locul ex- ploziei, céci iar si iar se ridicau bule de aer — Semnalizeazi, ordond Fin Siao-san, si se pregiteasc& sca- fandrii! Cobor si eu sa-i caut. S-ar putea s&-i salvam. > 4Mai asteptara aproape zece minute, apoi, cu midejdea pierdutd, se intoarseraé pe vas. * In momentul exploziei, Tumanov si insofitorul sku se aflau ine tr-o parte a movifei de lizi, iar de partea cealalti se gisea Li Cian-su. Cind se linisti tulburarea, antropologul se treci singur, co- cofat pe marginea gropii, Cobori imediat in cistern si acolo il gist doar pe matelotul care verise cu ei, Tumanov dispiruse f%r¥ rm’. Se aplecd asupra marinarului, Casca ii era fdrimath si din interior se prelincea, o datX cu apa, o suviti de singe. Era mort, Li Cian-su il ridic si porni cu ef spre punctul de plecare. * O durere ascutit? de cap il trezi oe Iurii, Zicea intro hrubs aconerit’ de o lesnede erea de niatrs. Hruba continua printr-un coridor lung, al c&rui sfirgit, nu-l putea infrevedea. Incerel si ta contact cu suprafata, dar constat ck ni telefonul, nici celelatte aparate nu mai functioneazd. Mergea pe dibuite intr-o beni abe soluti — Ori am cazut in abis, gindi el — cici sila c& suh 500 de metrie intuneric absolut —, ‘ori sint intr-o pesterd submarint Coridorut, pe care-I stribtu pe dibuite, so bitures deodala ¢ S&rX s& aleags vreo cale deosebit’, lurii porni ne una dinire ramuct Duna vreo ori de mers, simti cum Panta se ured, iar apa devine mat luminoas&. Mai fiicu vreo citiva pasi si in fata Iui se deschise o Sroapa asemiinxtoare cisternei in care coborise pentru prima data. — Sa ma fi invirtit in cerc? C&ut& in jurul sdu, Nici urmA de lazi, In schimb, pe fund erau fragmentele unei coloane de piatri. — Astea ce-or mai fi? La baza blocului se afla o placi, bineinfeles acoperiti de colonit de tunicieri si alge. Le didu lao parte si zri urmitoarele semne t i urmate de hieroglife inchipuind o pasire si un cap de om. Restub eva sters. — Par a fi hieroglife chinezes ar fi totusi in ait limba. N-au nici un sens... Ce-o fi aia Citul- Vreun nume ? Tumanov uitase ci se alla sub ani de aproane sase ore, Uitase © clink cd este singur pe fundul mirii si cd riticise printr-o sub. ferani. Descoperirea facufii era, insk, extraordinard, O coloand de granit si°o plack cu inscriptie n-aveau cum ajunge acolo asa _ peste noapte, Ner&bditor, se ridic& spre marginea cisternei, care — dupa cum isi didea seama — fusese sipati de mina omului, Se afla in preajma ui mare mister. Sus, pe marginea cisternei, ziri alte opt coloane in picioare Lingd una zicea un capitel cu o ornamentatie cu totul necunoscuté Un zimbet ii trecu peste chraz. SkMie curva misterioasa Atlane fidk > Avoi rise de sine insusi, Aflantida in Marea Chinel. la aproane 100 de kilometri de coast, ii aparea ca o aberafie. $i totusi se afla ba nu, tibetane, dar... pared 19 5in mijlocul unor. vaste ruine. Intr-adevir, se vedeau case intregi cu ziduri de piatri; prin gaurile oarbe ale fostelor usi si ferestre se furigau pestii, iar pe ziduri cresteau alge. Deodata ceva ii atrase atenfia. Era un topor de silex, deosebit de mare, cu miner de aur greu, masiv, pe care erau sculptate ace- leasi ornamente necunoscute de pe capitel 4 Seam&na cu toporul sacrificatorilor de ta Di el de o fotografie vazuti in Muzeul de antichit&ti curcaté afacere | Semne tibetane, cuvinte fara sens miandteare acelora din Grecia anticé, Inainte de a trebuie si iau ceva cu mine! Trebuie, sa i doctor si si ies" De fapt, Tumanov abia se mai putea misca. Orele petrecute sub api il slibiserd peste mXsura, in ciuda faptului ci costumul siu_de scafandru era, datorit’ perfectiunii Ini, deosebit de comod, Cu efor- turisupraomenesti, isi infipse silexul la bri si incepu s& meargé in directia in care isi inchipuia c& se afl& prima cisterna. Trebuia sa-1 giseasci pe Li Cian-su, de a cirui viat’ se simfea raspunzitor. De soarta celuilalt scafandru au era atit de ingrijorat, pentru cé, stiin- du-l vrofesionist, avea credin{% c& se salvase Incepu si meargi pe o asa-zist strada, spre a iesi iar la margi- nea cisternei, cind un puternic curent submarin il trinti In contra vointel sale, se simfi tirit deasupra fundulvi, apoi nimeri intr-un vir- tej si nu mai vizu nimic, Leginase. aminti * * + Amurgea. La vreo 350 km de Sanhal, in ul mri trecea’ lin jehtul Little Mary" al trustmanului Abe Mac Stephens, Acesta toc- mai se intorcea din Taivan, unde incheiase un business" cochet cu ine Cian-fu, un general ciankaisist, ciruia if vinduse 60 de avicane cu reactie fabricate de intreprinderile Abraham Mac Stephens & Co."* si reformate de statul major al S.U.A. Astfel; dolarii imprumutati de guvernul american lui Cian Kai-si intran fn buzunarele fra fund ale monopolistului. Dack aceasti mick invirtealé ar fi risuflat in presi, in ciuda simpatiei de care Mc. Stephens se bucwra prinfre cei de pe Wall Street, organele de control ale guvernului s-ar fi ameste- cat in mod neplicut in afacerile lui De aceea, isi inighebase o filial discret& in insula Mato-Simo, tna dintre miriadele care formeazi arhiretagul de sud al Joponiel De aci isi lansa modesta contributie pentru eliberarea Imperiului de Mijloc de ,,pericolul rogu™ La sosirea sa, drept incununare a luptei pentru ,libertatea po- poarelor, urma sé aibi toc un bal la care eraw invitati toti functio- narii superiori de pe insulif’, In timp ce membrii echipajului faceau pregatirile necesare pen- tru serati, financiarul stitea inchis in cabina Ini ultraconfortabila si citea o ‘carte politisté in care criminalul parea a fi ins%si victina. Briza aducea pale de aer rece pin in cabina tanisata cu m&tase por- tocalie. Me. Stephens tolnit, cu trabucul intre dinti, savura aventurile lui Mike the great Killer". Aproape c& regreta balul din cauza c%- ruia’ trebuia si-si,intrerupd lectvra. Cind risuna sirena, bosstul se ridic& greoi si injuré printre dinti 65, Si,f1 si ajuns? Privi mirat ceasul din perete si constati ck era de-abia ora 5 dupi-amiaz#, deci mai erau dou& ceasuri si juma- late pin Cineva btu’ violent in usa. — Intra! racni indispus Mc. Stephens. Usa se deschise si c&pitanul vasului_apiru patid, fairs chipiu. — Mister Abe, s-a semnalat o torpilé la’ babord ! — vice vrei si-ti fac, idiotuie 2! Suri, alearga, vitA! Vrei s2 scufund din cauza ta? Animal scirbos ! Coit =, cine de mencant ‘sul se mised brusc. Motorul incepu si duduie. O nouk zgu- duitu: Abe Mac Stephens fisni pe us si, urcind treptele atit de repede incit rasturnd stewartul care-i aducea caieaua, navali De coverta, Spre mirarea lui, vazu cum ,biielii” iansau o salupa, iar doi sdreau in ea, — Unde-i forpila ? Ne-a atins ? Voi o sa platit Ci ca scos Gin minji, apropiindu-se de balustrada, La babord, spre pup, se vedea un obiect rotund lipit de pereteie iahtu:ui, Din cind in cind, obiectul siita si se lovea scofind un sunet metal >, F um scafandru, sir! spuse un marinar din salupa., sau, mai bine zis, un costum de’ scafandru, — Un scafandru? $i ce vrei si faci cu el? Da-l dracului! facu un pas, var se razgindi, Aducefi-l sus! Sd vedem ce-i cu el! Dupa citeva minute, pe coverta iahtului ,,Little Mary", fu adus Un Scatandru, pe a cérui cascd era imprimate insemnele fabricit co instrumente maritime din Leningrac, — Traiesie » — Traieste, sir! raspunse capitanul, care S€ apiecase peste trupul umflat si invinefit al ceiui de-abia pescuit. Ce facem cu er? kts ji#, vezi ce are la briu? rdspunse trustmanul, care zdrise manunciiul de aur iesind de sub briul lat de caucine Capitanul scoase obiectul gi i-| intinse. — ba, e aur! Interesant ! Treziti-1 si dupa aia sd scoate! el totul. Si spun tot ! Abe Mac Stephens se indrepté spre cabina lui, privind mirat obiectul pe care-I finea in mina. In usa se intoarse strigi spre capitan. —Contramandez balui! si s& nu suflati nici o vorba nimanui! Inserase. lahtul plutea linigtit la citeva zeci de mile de local in care fusese pescuit scafandrul. In cabina echipajului era. intine pe Rahat omul in care desigur c& I-afi recunoscut pe lurii Tumancv, Respira incet, cu greutate. Din col{urile gurii i se prelingeau tiri- Soare de singe. Medicul care-I insofea pe Mac Stephens ii Heuse o Serie de injecfii, dar pind la urma renunfa Era aproape miezu! noplii, cind lurii deschise putin ochii. — Gde ia? Unde ma atlu? — E rus! sopti un marinar. ‘— Unde sint ? — Taci! raspunse alt marinar intr-o Tuseasc& stilcité. Bea un git de rachiu! striciciunile! uria de la * Coiot — cline de preerie; injurie obignuitd tn Texas si Arizona,Firk si mai astepte, ii turnd pe git un pahar plin cu alcool. lurii tui, mai reti ochii de jur imprejur gi apoi de pe buze ii A citeva vorbe — Ci-tul-ti... antropologul... crag... Li. Cian-su... dup care le- ging din nou set Intreuna dintre rezervele Spitsfului militar din Sanhai, Li Cien- su respira intr-un aparat special de oxigen. Cu toate ci-si_ revenise din legin de cifiva vreme, socul suferit de la expiozie fi mai prime} duia viata, De-abia a doua zi de din.weati putu si respire mai in voie. Ceru si-l vada imediat pe Fin Siao-san, céci voia s& afle ce se intimplase cu Tamanov i Cian-su nu stia ci timp de citeva ov, dupa ce fusese adus la suprafafa, Fin Siao-san il pazise, iar acum, cind isi vizuse tova- rasul in afaré de orice primejdie, coborise in mare, ci un clopot sud- marin, ca sa-1 caute pe Tumanov si s& aduct la supraiaja mocar re- miisitele acestuia Ling ef se afla batrinul Bai Sian-jen, care, aseme nu dormise toata noaptea. — Unde-i Siae-sen ? — Vine. E plecat... — Dar Tumanov ? — Vine. E plecat, rispundea indurerat bitrinul, Bai Sian-j era pred& unui teribil zbucium sufletesc, deosrece isi spunea cd 1 minui nu 1 s-ar fi intimplat nitsic dacd el n-ar fi cerut sd se scoatd fosilele din ap%. Ca sa fie sigur ck pini la sfirsit totul se va ter- a cu bine, Bai Sian-jen diduse fuga pind la templu, si plati unui preot o serie uriaga_dé Trgac ai stturorzettafilor vazdti- hului, oce@i@lor si pamintului—N-avea nici_o indoiald’c& aceste Fur gaciuni nu puteau ramine “fare rezultat, ~~~ a 7 Spre prinz, cind Li Cian-su atipise, 0 sora nului si iasi din camera bolnavulu’ intimplat, sora ? ~~ ui Van Ciun vi cheama s& veniti_imediat la el. — Biney im’ duc, ; Batrinul plech tirsindu-si anevoie picioarele. Era.incredintal ck Ia primirie va fi aspru“dojenit pentru toate nenorocirile pricinuit& de propinerea Ini. Pleci oaretam linistit vazind ca, la cXpatiiul Ju Li Cian-su, jl inlocuia acum_wo medic, : Se urc% intr-unautomobil fara SX spund soferului nici macar bun ziua’ si, cind ajunse, intrk posomorit in cabinetul Iui Van Gun. —, —— — a — M-ai chemat ,si stiu pentru ce.. furi primele cuvinte ale ba- trinulu. = Nu stii.. Ai pufind rabdare s& se spele tovardsul Fin Siao- fécu seman batri- gan, — S-a intors ? — Sint aci! se auzi vocea puternic’ a inginerului, care tocmai intra, In urma lui, veneau patru matrozi, care aduceaw cu ei un pa- chet voluminos invelit in pinzd groasi de cort si pe care-I puserd pe masé Mare din mijlocul cabinetului— ~ m Cum se simte doctorul nostru? intrebi Fin Siao-san, dup’ ce-i strinse batrinului mina. 8— Nu. In cabinet se aste pe Fin si nu indraza a io urma. Bai Sian-jen il finea strins de min% priveascd. Boi oanieni pierisera, iar al treilea zicea in spital a impietrit{ de curere, bitrinul se in- arepta spre iesire, dar Van Ciun il opri — Nu vrei si vezi ce-i in pachet ? Desfi-I, te rog! Ajutat de matrozi tiie sforile si pinza, apoi desfécu_straturile acte de vatd. Un strigit de uimire si de bucurie ii scipi de pe — Nelly, ea e! In_mina lui se afla acum o calotX de sinanthrop perfect conser= Cu misciri neagieptat de repezi, desficu tot pachetul, din care mai scoase 0 mandibuli, citeva fragmente de humerus si alte oase de animale gisite I cu cele ale fosifelor umane. — Asta-i o singura lad’, zise bitrinul. S-au gisit toate? — Nu, numai atit, In celelalte era aur si vase de portelan, — Doar pentru afit... Nu — cu ma bucur... lati! Lua calota craniani, o inveli repede in vati, rupse o fisie de pinzi si, puninda-si pachetul sub brat, porni spre ust la fel de vile- lios cur intrase, . — M& duc ia Li Cian-su se bucure gi el! Cind a intrat, antropologul era treaz si serbea un pakar cu ceai cald..In us’, b&trinul scoase de sub halatul aruncat pe umeri pacite- tut invelit in pinzi — Scumpul meu copil! Uite — bucuri-te! Nelly exist’, Studiile noastre pot continua... Capitolul III Grete Wassa doresie si se m&rife cu Glyn Borrowth. Fo- vesiea caieielor. James Sfrowberry infra din nou tn acfiune- Tumanov e ca si surdo-mui. lahtul Ini Abraham Mac Stephens ancorase de muit intr-un port firi importanté de pe coasta Pacificului, de unde atit proprietarul cit si cifiva membri din echipaj au pornit in automobile spre un sat pierdut in mijlocul statului Indiana La farbor se afla una dintre intreprinderile boss-ului, inconju- rata din toate p&rjile de un gard masiv din piatri. E drept ci in aiara incintei se afla un ic aeroport particular si un grup de mici bungalow-uri' plicute la infitisare, Intre ziduri'se aflau si acolo clidiri, una mai mare cu aspect de uzini, altele mai mici si in sfirgit citeva'barkci de scinduri si paianta, In aceasti uriasi proprietate nu putea pXtrunde nimeni fird st fi primit in prealabil o invitatie special. Altfel risca s& fie insfacat de paznici si tratat atit de ,,plicut™ incit de multe ori nici spitalele cele mai bine amenajate nu i-ar fi putut folosi. Poarta _masiva de fier cu ornamentatii bogate, asem&n&toare ce- lei de ia Schénbrunn, se deschidea si se inchidea in mod automat, ja o simpli apasare de buton. Asa s-a deschis si intr-o zi de apri- lie a anului 1952 lasind s% patrund’ un convoi de automobile care veneau in mare vitez%. In prima masini, paznicii lau vizut pe insusi stipinul lor, dar in cea urmatoare ei n-au mai putut observa cine se aflé, deoarece perdelele erau trase, iar masina s-a rupt din rinduri, 9rentru a nu se opri decit in colful cel mai indepirtat al unui imens garaj Abe Mac Stephens cobori in fata cldirii impozante in stil sudic cu peron si colonada. Aci tu intimpinat de un fecior negru si doi funcfionart albi, clrora fe arunc doar citeva cuvinte : — Herold, vino cu mine! Tu, Mike, si-1 cau{i pe Strowberry Joe! Gr&bit, urcé in bireul séu, urmat de Herold. Fira sd se agseze, financiarui arata obiectul gasit la scafandru. — Ce spui? Sa cercet sa vezi ce este! — Cred ck... — Eu nu cred nimic. In al doilea rind, trimite-mi-l imediat pe Strowberry. Citeva minute rimase singur, Mc. Stephens se gindea la pri niet, Trebuia si afle secretul acestuia inainte ca autorititile sa fi prins de veste. Dar daci nu era vorba de nici un secret ? Totusi obiec~ tul de aur dovedea ci misterul merita si fie cercetat, Gindurile tui furk intrerupte de o usoara bitaie in usa, — Intrs — Buna ziua, sir. Un barbat zvelt, inalt si destul de elegant intr& si ramase res- pectuos fingd usa. — Ce doresti, Borrowth ? — Ags vrea sé va arat proiectele noului avion! ; — Lasi-le aci! Acum n-am timp. Spune-mi: ai reusit si ajungi la o vitez’_convenabild ? — La 2.300 km pe ora, mister Abe! — Bine. Da sulul incoa! Dupa ce !-oi examina, te chem eu, n-ai . Acum, pleac’ ! * * Vadit_nemulfumit, tindrul Borrowth, unul dintre inginerii an- gajati la intreprinderile ,,Abraham Mac Stephens & Co.“ de la 0 so- cietate de piasare a tinerilor someri, se indrepfa spre una dintre vi- Iele aflate in afara curtii celei mari. Vila in care intrase Borrowth se afla spre marginea grupului, aproape de cimpul intins, acoperit cu pasune deasi La mansarda, intr-o cameri vecin’ cu a sa, locuia biochimista Grete Wassa, venita in S.U.A. cu zece ani inainte ca re- fugiati din Belgia, cotropité de trupele hitleriste. In acea dup: amiazi, Grete tocmai se intorsese de la mica policlinicd aflata lingd resedinfa lui Mc. Stephens, Nici nu apucase si se dezbrace, cind auzi pe seari pagii Ini Borrowth, Nerabditoare, ii iesi in cale: — Glyn, ai reusit ceva? — Incé nu. I-am Jésat planurile. S4 vedem ce-o sd spund, Dar Grete... mi-e absolut indiferent. Sint hotarit sé-mi pun planul in aplicare Amindoi intrara in camera fetei, se asezaré pe marginea patului gi rimaser’d thcufi. Grete... cut toate cd sint cam neciijit... as vrea sd-ti spun ci... in fine.. ag yrea si fim impreund. M& simt bine ling’ dumneata Nu am avere, leafa mea e mica... dar... te rog sd hotdrasti singurd, Acum plec, La revedere. — Glyn. — Gret 10Cei doi tineri isi prinscra timid miinile. Nici unui nu mat spunea nici un cuvint, Incetul cu incetul, intunericul se cobori si ei nici mu bigari de seami acest lucru, Fiecare era cufundat in gindurile si visurile pe care orice om si le face intr-o astiel de ocazie. Cu toare ci pind atunci nu si le marturisiseri niciodata, flecare cunogtea ce mai mult vreme sentimentele ceiuilalt. Mai exista iask un lucru, unul singur, pe care amindoi il stiau la fel de bine. Prin contrac- tul lor, se obligau sd stea la dispozifia patronului, iar acesta putea si-i trimiti orisiunde ar fi dorit-o, Salariife lor nu le ingadulau si duct o existeniA indestulati. De aceea, viata lor de acum inainte urma si depind’ numai gi numai de acest magnat al trusturilor — om cu multe uzine si fabrici de tot icful, imprastiate pe toaté supra- fata SUA — Glyn, s& aprind tumina... Borrowth zimbi si didu dr — Uitasem ca mai exista el. Vezi Grete, dac& ag izb bilitatea_si ne csiitorim, N-am mai depinde de nimeni, — SA nu te superi, dragul meu. Te-ai pripit, In loc si mai ai rikdare, i-ai dat Ini Mc. Stephens o arm& puternicd. Un avion pe care oricind il poate transforma in aparat de iupti, in avion de v nétoare ultrasonic sau in maj stin eu ce.. Trebuie si ne mai sf tuim.. ~ Dar tu, iu nu le-ai predat manuseri - Nu pe toate.. dus la edituri decit pe acelea cu carac- ter literary Cel mai importent manuseris il am la mine, In caietul care mi-a_ r&mas, exist date amanuntite, cu coordonate geogratic cu localiz&ri precise. Pe acesta nu-t voi da niminui atiia vreme cit uraniul va mai constitui peniru omenire o sabie a tui Damocies. Vrei sh fit arat? In tine am incredere. Fart a astepta vreun raspuns, Grete iegi din incipere si, dup& citeva momenie, se iniorse cu un dosar yoluminos cu coperte groase, legate inir-o fin miaiase chinezeascd de culoare gaibena. Amindoi_ se asezaré la masa si deschiserd preficsul manuscris intitulat ; etari de fitogeografie in regiunile sudice ale Tibe- tului" avea posi ele unchiului tau? x Cam in aceiasi timp, in birou! Iui Abe Mc. Stephens se alla um 4 voinic, cu parul user cirunt si figura extrem de mobila, Individul purta un muime pared scos din’r-un roman al fui Dickens, James Strowberry, ceea ce in limba noastri s-ar traduce cu lacod Fragi. Daci am’ merge mai departe, comparind gi caractersi acestui individ cu acela al eroiior marelwi romancier britanic, kam putea ase- mui fui Uriah Heep sau Pecksniff Strawberry Joe — cum 1 se mai spunea — citea in acel moment un caiet asemanator tucrarii din fata Greiei Wassa sia lui Glyn Borrowth. Spre deoselire insk de acesta, caictul r&sioit de Strow- Try avea coperti rosii, iar titful era: Culegere de folclor despre zecimintele radioactive’. Autorul ambelor manuscrise era profesorui doctor Kari Wassa — fizician remarcabil gi membru al mai muitor ace demii Urmarindu-l pe Strowberry cum citeste, Mc. Stephens, tol&n't fortabil tnir-un fotoliu wrias, isi fuma trabucul i, din’ cind in reefnd, arunca inspre omul adincit in fecturi cite o privire neribda- toare: — Ce spui, Joc? — Pare inieresant, dar incomplet... De unde lati primit, boss? — De la Hopkins, Doctorifa noasir’ i -a Risat acum un an gi jumatate cu rugamintea de a-[ publica. Ce crezi, merizi ? — Trebuie si gisi gi celelalte caiete, Uite ce menfioneazi intr-o not: ,Materialul acumulat aci reprezintd doar un numéar resirins de date privitoare la problema detectdrii radioactivitajit in natura, despre care am scris in mat multe dosare. In iucrarea de fofé m-am limitat si demonstrez cd omenirea a cunoscut inc inainte de Niepce de Saint-Victor, descoperitor al radioactivitajii (1867), proprietafi ale anumitor minerale radioactive. — Asadar, fata trebuie sé mai aib% ceva, conchise Strowkerry. SA m& duc si vorbese cu ea? — Nu, nu'te osteni tu, © vor intreba cei de la edituré, Cind yom avea dete sup) are, te chem. Inct un lucru: o& of grijé de Bor- rowth. Ia planurile si ciieste-le! Glsegti toiul in safe: e deschis. Dup’ 0 spt ulii, Grete Wassa primi o in- vitafie din partea mari edituri. new-yorkeze ,,Hopkins & fii", cartonas seria ci este vorba de publicarea manuscrisului depus in urm% cu un an si ci prezen{a fetei e absolut neceser’. Spre surprinderea ci, i se didu imediat concediul necesar dru- mului si ini suplimentari, Mai mult decit atit, i se permise si plece cu un avion al societifii Mirarea ei crescu la aero- Fort, cind fu intimpinataé de un trimis al editurii, care o duse pind le un hotel luxes. Prima discufie fusese stabiliti’ pentru a doua zi. Chiar dimineaja, Grete fu incunostinfaté c& 0 asteapti un auto- robil pentru a o duce fa mister G. W. Hopkins in persoand. Tot acest virtej de amabiliti{i o facuri pe Grete sé fie deosebit de atent& si precauti, Fata isi aduse aminie cX, in 1933, cu aceeasi inopinat& si exagerata solicifudine se purtaserd si cu unchiul ei oamenti Hitler. Pe vremea aceea, autorul manuscrisului, Karl Wassa, era pro- fesor de atomisticl fa Géttingen.” < in timp ce mergea cu automobilul, prin”mintea ei se desfiisu- rari, ca intr-un film, 0 seam de evenimente la care Grete asistase ca simplu martor. Fra copil pe atunci, Karl Wass2, care se ingrijise de educafia ei, fusese unul dintre cei mai pasionafi cercetitori si prospectori din anii in care se niscuse gtiinfa radioactiviti{ii. Prieten bun cu sofii Curie, el se consacrase multi vreme muncii de laborator: totodata, insi, Wassa era atras si de explorirife geografice. Caiete intregi con fineau observatiile si descoperirile ficuie de savant in numeroasele sale cilétorii, Folclorist si vinitor patimas, chiar si atunci, cercetaril lui se axau pe prospectarea uraniuiui sia radiului, Mai inti cerce- tase atent experientele primilor chimisti gi astiel gusise c&rfile de mult uitate ale lui Niepce de Saint-Victor, care descoperise radiafiile uraniului in 1867. Pornind de a aceste studii, Wassa le-a extins si a inceput si cerceteze legendele din jurul marilor exploatiri din Congo, de unde se exirigea uraniu. Nu publicase ins% nimic din toate acestea, in- 12trucit ‘nu terminase inci lucrarea privitoare la influenta zicimintelor radioactive asupra florei si faunei, Evenimentele din. Germania il fcusera si-gi intrerup% cercettirile, Razboiul Ia surprins in Belgia unde se refugiase in 1933. ce Bruxelles fusese ocupat de -germani, cumnata si nepoata lui, singurii supravietuileri ai familiei Wassa, se refugiaserd. in Franfa, iar de acolo numai Grete putuse ajunge in S.U.A. Ea ducea cu sine doui caiete: aceia care se afla in posesia ei si acela pe care il depusese Ia edi Celeialte cizuseré pesemne in mina asa for, clici la Bruxelies batrinul profesor fusese arestat si ucis. Grete mu cunostea confinu(ul celorlalte manuscrise, dor stia cis in general, ceea ce scria unchiul ei ayea ca subiect uraniul, In timpul drumuiui, fata s-a gindit la caietele Iui Wassa cit atit mai mult cu cit peste citeva minute urma si diccute cu edito- rul posibilitatea de publicare a wneia dintre lucriri. Ajunsd la Hopkins & fii", fu imediat primiti de insusi pro- prietarul trustului, Hopkins 0 conduse pe Grete pink in fata masi= vuiui stu birou. ~ V-am chemat, stimaté doamni, pentru a discuta cu dv.. Vede{i, manuscrisul e incomplet.. — intra el direct in miezul prow blemel. Or, pe noi ne intereseazi foarte mult si redactiim opere'e complete ale marelui savant, care a fost Karl Wassa, Pentru aces: nobil fel, sintem dispusi sé nu precupefim nici un efort si nici o cheltuiafi... — Dar v-am mai spus ci nu mai am nici un caiet, rispunse cu voce sciizuté Grete, Toate celelatte s-au pierdut in Belgia, — Totusi, poate... — Nu am. ar mai putea sti stinjenit. Acesta nu era un rispuns muifumitor. Insemna si se intereseze, si pun’ detectivi, sd scormonease Grice copoi i-ar réspunce dind din umeri: ,Afacere in putrefactie !". Cum s& alle dupa atitia ani cine la ridicat pe Wassa?.. Lisind de o parte faptul ci toate aceste .,condaje ar fi putut da de b= nuit, Concurenfii nu stXtcau cu miinile in sin. Totusi, din discuia avuti cu Grete, Hopkins reusi si afle pini la sfirsit ci, printre ofiferii germani care-1 ridicaseri pe Karl Wassa, se afla si Hein= rich Kollemana, un fost asistent ai savantului. In timpul nazismute lui, acest Kollemann fusese Obersturmbahniiihrer 'S.S Interesindu-se ta omul firmei aflat la Benn si care tinea un fel de Almanah de Gotha“ a fostelor misimi din SS, Hopkins afld surprins dar si inciatat c& focotenent-colonetul Kollemann lucra actualmente intr-o uzink de bombe atomice din ordselul Coronero, statul Arizona, Citeva minute dupa ce Grete Wassa pirisise biroul editurii, ducind cu ea vagi promisiuni, editorul vorbea la telefon cu Me Stephens. * * * Instalat comod intr-un yagon de clasa I-a, Joe Strowberry ca- latorea spre micul orisel Coronero din Arizona, impreun& cu doi tineri cu alura atleticd’ si care in tot timpul drumului n-au f&cut 13altceva decit sd goieascé mai multe sticie cu whisky gi sd soco- teascé in dolari ganscle proximei gale de box de Ia ago. ‘Aproape de miezul noptii, trenul. se opri. scirti fata unei clidiri pariginite si singuratice din mijlocul preerici. Ajunseré. De acolo mai aveau de mers vreo doudizeci de kilo- metri pind in apropierea marii uzine, De fapt, nici nu se gindeau si-i fack, Aveau ce gind s& astepte dou zile in Coronero, pina d functionarii si tehnisienti vor veni in oras. Era joi, iar sim- bath urma si-1 gAseascd pe Kollemann. in micul hotel se afla si unicul bar din localitate. Strowkerry si »baiefii” Iui se instalaré in trei_camere deosebite, ca si cum nici nu’se cunosteau yi nici nu veniserA impreuni. De altfel, cind cobo- rit in bar, se salutard rece si atita tot. Strowberry stilea retras inir-un colt si-si bea cu inghiituri rare whiskyul, iar cellalti se si imprietenisera. cu obisnuifit localului. Ba vineri seara_participara la un concurs de tras la {inti cu pistoli!; posesori ai unor me- tode avansate, wboy“-i lui Strowberry cistigari usor acest concurs, ceea ce i-a inl{at considerabil in ochii stilpilor barului El Dorado“. * * Daci, in urm& cu cifiva ani, Heinrich Kollemann se putea mindri cu_zveltefea lui, acum, dupa o epocd nu prea zbuciumatt de prizonierat, burta ii crescuse vertiginos si ii diduse aspectul unui veritabil’ boss Simbita aceea venea in Coronero atras de 0 scrisoricd semnati: Ramona. La orele 9 seara, in mod precis, Heini intri in bar. Se vedea c& era cunoscut acolo, cici tofi cheinerii gi insugi patronul il pri- miri cu pleciciuni, Se asezi in mijlocul barului la o masa de unde putea sé caute pe autoarea misivei, Ochii i se oprira pe o brun& cu priv rea adormité si care, dupa cum de-altfel Heini fusese anuntat, purta o rochie larga ‘cu imprimeuri de forma unor paimieri, iar in pirul negru — o garoafi singerie, Fetiscana stitea pe un scaun inalt in fata barului si sorbea lenes dintr-un pahar plin cu gin, Koilemann se ridick si, cu un mers mldios, se indrept& spre ta ochité. O ocoli pe tintiré de citeva ori, apoi, dindu-gi seama c&-i place, 0 acost direct : — Ramona? — Da. — Ce mai faci, scumpo ? =~ Vrei un coktail ? — Merge, bobocule ! — Hai la masa mea! — Se poate si asta! © ora mai tirziu, dupd ce consumari nenum&rate pihirele si pahare cu diferite bduturi, Kollemann isi invita aleasa in camera lul. Aceasta nu pregetd nici o clipA s&-1 urmeze. Pe cind cei doi urcau treptele hoteltlui, Strowberry, care, cu o adevirati rabdare driceasci, urmirise scena-de la inceput pind la sfirsit, scipa ca din greseal’ un pahar din mina. In acelasi 14momeni, cei doi indivizi care-} i tovirkseau isi partene- rele de dans si dispirurd ge o ust din fundul localut . Un cheine ie de Joe Strowberry, . ster: 1 varsat, ise clob primi irile obiectului disirus. J. soar. In sax se opr gi nir-un foteliu, De aia aceasia, in loc si aibX toare, igi cercetd cu nerabdare cronomelrul ce la mini. Matematic, dupa cinci minute, reapiruri cei doi ,,biie'i'* imbracati_ in impecabile uniforme polifiei_ americane. A place cum ne-am deghizat? intrebi unul dintre ,boy", -—O.K! — La ce camer& sti, mister Joe? — Patruzeci si nowt — Mergeti cu moi ? — Nu, eu vin pesie zece minute, Fiti atenji, sX nu fack tapaj. Pe baby, faceti-o scdpati ! — Thi Cu pagi greoi, masurati, Juin ios rolul de polifisti, cei doi sirébitur’ culoarul, ureark 0 scirité. si se oprird in fata unei usi pe care era o plidcufi emailati cu numarul 49, Baturd. un rispuns. Béturd mai tare. O voce sugrumati rispunso. — Cine e acolo? era giasul oarecum speriat al lui Kollemann. —F. P! (Federal Police). Deschide! — M& culeam, nu pot! — Deschideti ‘sau spargem usa! In camer se auzir& soapte, foialé si, in stirgit, Heini, imbrde cat intro cleganté pijama de miitase violeti, infredeschise usa. = Ce doriti? 15Furi si-i raspunda, cei doi patrunsera in camer’. Pe pat, acoperindu-si goliciunea, stitea intinsd tinara din bar. — Actele dv.! Va imbricafi si ‘ne urma} — Dar... si vedeii — Am vizut cesiui! — Dar, ce, in America oamenii nu_sint liberi sa... — Ba da! Dar iegile statului Arizona opresc acest lucru fe- telor sub 17 ani. Kollemiann se indreptd tremurind spre scaunul pe care erau arun- cate hainele. Scoase din buzunar un pumn de dolari. — Harry, spuse unul dintre ,poiicemeni“, ia-i banii si_ trin- teste-i si un proces de dare de mita. Apoi se intoarse spre tinara, Tu, scirnavie, imbraci-te! — Am injeies, sefule. — Dar nu s-a intimplat nimic, surise dulceag Heini. SA va explic. In acel momeni, tindra, gata imbracaté, facindu-se ca vrea si fugé, il imbrinci pe unul Cintre presupugii polijigti si in pra- gul usii didu piept in piept cu Joe Strowberry. — Stai Totusi, ii fdcu loc $1 o Fisk si treack. Acum in camer4. ramasesera mumai Kollemann gi cei frei mu- safiri nepoftiti, Kollemann, zApacit de virtejui evenimentelor prin care trecuse, zicea zdrobit pe un scaun, plingea cu hohote si facea gesturi dezordonaie, isterice — Legafi-t si administrati-i citeva curele... porunci Joe. — Nu, nu! Plitesc! — Nu-i nevoie de banii tii. Avem nevoie de un mic aminunt, Altfel te cenunfim. Spune-mi, te rog, ai avut citeva caiete ale unui oarecare Wassa, muri asa? Dar le-am dat altcuiva. Nu le mai am. le-ai dat ? Il chema Kriegsfeld... — Pe figura tui Joe trecu un zimbet imperceptibil. Tot ceea ce avusese Kriegsfeld se afla doar in posesia lui. Amanuntul acesta nu trebuia s-1 cunoasc& deocamdatd Kol- Jemann. — Nu-i adevarat! Le ai tu. Nu i-ai dat nimic tui Kriegsdorf, sau cum dracu ii spune. Facu un semn. Cei doi politisti scoaser’ din buzunar cite un bici cu coarda scurté pe care erau infSsurate citeva curele impletite. In doi_timpi gi trei_miscari, Koilemann iu intins pe jos, cu un calug infundat in gura si o ploaie de bice se ab&tu pe pielea rozi a spatelui sau. Dup& citeva minute, il aruncari pe pat si-i scoaseri c&lusul. — Spune, unde-s manuscrisele ? ' = Nam! — Inc& o portie! — Nu, asta nu... De ce nu pricepefi ci nu mai am nimic zbieré el. Nepoata-sa are — eu nu... — Inc& o porfie! vocea lui Strowberry era rece si implacabila, — Stafi, va implor.. Eu n-am decit o hart’ neinsemnata.. fara valoare... Duminicé, de pe aeroportul uzinei de bombe atomice, un avion te 16,ducea pe cei trei. Tn servieta tui Joe se afla un dosar simplu, ine tre scoarfele ciruia se g&sea o coali de hirtie pe care era desenata cu creionul karta regiunii din preajma lanfului de munii Kailas din Tibetul sudic. Pe hartd, erau citeva puncte fncercuite cu rosu gi unui cu albastru sub care scria o singurd litera ,U". * « Fizicianul Glyn Borrowth nu iesise aproape de doua zile din Jaborator, Lucra la imbun&t&firea motorului de avion pe care-l con cepuse. In ajun, se sfituise cu un prieten asupra proiectului gi ajunsese la concluzia 4, dack aduce unele modificri, avionul ar putea zbuva cu peste 2.500 km pe ori Era aproape sase dup-amiazi, cind intri ca o furtund incugi Mac Stephens insofit de cifiva oameni, in mijlocul cirora se afla un b&rbat cu fata palida, Borrowth, tu stii ruseste, ai fost cu Mla in timpul r&z- boiutui. — Da, domnule Stephens, — Atunci, f%-1 pe idiotul asta s& vorbeascd ! : Borrowth il privi pe cel cu care urma sd vorbeascd sau, mai bine zis, clruia urma si-i ia interogatoriul, — Nie pugaitis tovarisci! (Nu te nelinisti, tovarise) ! Aan Ja nicevo nie scaju... (Nu voi spunenimic), miormii sovie- ‘icul. — Kak vas zavut? (cum te numesti?) — Jurii Tumanov! vsio! (lurii Tumanoy si cu asta gata!) — Spasibo, ia tvoi drug i za eta nicevo nie skaju! (Multu- mesc, VA sint prieten si de aceea nu voi spune nimic!). Apoi Borrowth se intoarse spre patronul sau:— Cheeff! (sefule). Mi-a declarat ci nu vrea si spund nimic, c& nu stie nimic. tunci ce-vrea? Vrea s{ moar? Trebuie si stiu de unde a ristrit, unde a fost, ce-a ciutat in mare? Si bagd-i sub nas hirtia asta — sint cuvintele pe care le-a mormiit atunci, in delir.. Borrowth traduse totul. Tumanov zimbi gi-i rispunse ci daci pe ysef il intereseaz& ce vorbesc inecafii, n-are decit s& se inece ingur. Cit if priveste pe el, Tumanoy, poate spune doar ci a iesit din fundul m&rii si este fiui lui Neptun gi al zeitei Thetis, La auzul acestor cuvinte, Mac Stephens se zbirli. Si daci n-ar fi fost cei din jur, s-ar fi nipustit asupra lui Tumanov, — Cine dracu sint parin{ii lui nu ma. intereseazd. Nici nu-i cunose si nici mu vreau si-i cunosc, Mie si-mi spund ce vreau eu. Apoi se lis gifiind intr-un fotoliu. — Intreabi-l ce meserie are ? La acestea, Tumanov r&spunse zimbind: — Cautator de perle. Si cu asta basta! Cer si fiu predat au- torititilor. Definerea mea ilegali reprezinti un act de banditism. Tradu-i! De data aceasta Borrowth isi fXcu noua meserie cit’ 0 deose- bit& plcere si constiinciozitate. — Da? Autorititvior? Atunct sh gtie ck nu iese de aici fark permisia mea. Cit despre tine,” in parantezi fie zis — se adresi lui Borrowth cumva s& trincknesti, cX te expediez direct in gridinile tui Ti mai fac o propunere, continu boss-ul. Ti dau o leafa de 20.000 de dolari pe an ca si Iucreze pentru mine. Dac ¢ om de stiinfé sau muncitor calificat, aci o s-o ducd mai bine decit_ {a bolsevicii lui. Am termina! Tumanov nu asteptd si i se traduct, Cunostea destul de bine limba englezi ca s& priceap’ totul si fri oficiile unui translator. De aceea intoarse, pur si simplu, spatele si o porni spre usa. —Ne-ai nimic de raspuns? if intreb4’ fizicianul, — Nu, nici n-o si mai vorbesc! Si mi predea autoritéfilor in drept si sA anunje ambasada sovieticl. Si triiesti, domnule, si-fi mulfumese pentru bundvointé ! * * * Dup& ce se intoarse in biroul siu, Abe Mac Stephens c&zt: induri. ,,Cine-i nebun s&-l creadi’ ci se plimba in mijlocu) mari, de florile marului, cu un bulgére de aur la briu. Dack ar fi evadat din Fortul Knox, as mai fi infeles. Acofo trebuie si fie metal serics. Nu dau eu pisirica din mini pind nu spune tot Acum si-l aranjim asa ca sé nu se afle de croazierele mele, hm, democratice’! - Il chem& pe Strowberry : — Hei, Joe! Vezi si nu se trinckneascX pe seama rogului, ci ne-alegem ‘cu. doamne-ajuti ! — S& ne-alegem ? De ce? — Pentru ca s-ar face mult zgomot pentru nimic... lar devize noastré este ,vorba-i de tinichea, iar ticerea-i de uraniu".,, * * * 18Seara, cind Borrowth se duse acasi si-i povesteasci Gretei cele intimplate, o gsi palid% si suparat&. In camera ei totul era vraiste, claie peste gramada. — Ce s-a petrecut aci, — Au trecut oamenii tai Mc, Stephens. C&utau manuscrisul unchiuiui. Am si te rog sa-I iei tu,-M& tem si-l mai fin la mine, Bietul unchiu-meu, un iealist iremediabil, dorea ca rezuliatele mun- cii iui s& fie puse in slujba umanita{ii, nu a gangsterilor, Si do- rinfa [ui trebuie s-o indeplinim, draga mea? ara aceleiasi zie, Borrowth dori si stea de verb& cu pri voit Ryan, unul dintre medicii de cast ai lui Mac Ste- Ti telefon prietenului siu si, dupa aproximativ o ori, se aflau in camera rivasiti a Gretei Wassa. — Uite, doctore, de ce te-am chemat. In citeva cuvinte, doctorul fu pus la curent cu cele petrecute. Rorrowth avea incredere in Ryan, pentru cA acesia era cunoscut ca un om integra. — Dragii mei, le spuse medicul, situatia voastra este intr-ade- vir ingrijoratoare. Cel mai bun lucru pentru vol e ca Me, Stephens sa’ vi piardd urma.. — N-avem cum! suspind Grete. — Dar avionul ? — Mai inti, raspunse Borrowth, acest avion e deocamdaté doar in stare de proiect, $i, oricum, nu-mi va apartine, va fi al lui Mc, Stephens. — Descurca-te, biiistule, descureé-te! Construleste-ti-lsingur.. — Nui deloc simpiu si ma tot ascund de Mc. Stephens. — Cauti-fi un constructor capabil si de treabi... — Si dack boss-ul miroase ceva? — Te anunt ew la timp... — Dar dumneata de-unde ai si sti? il intrebi Grete. — Ryan, draga mea, e medicu! patronului — $i din intimplare Me. Stephens nu se poate dispensa de prezenta mea, M-a angajat pentru c& la Chicago mi-am fieut faima unui redutabil dusman al epilepsiei.. De fapt, crizele lui comitiate* imi permit sk-mi duc cercetirile mai departe, Aga c& infelegeti... Capitotul 1V Un lama vagabond vinde madicamente rare. Daca Becqueral ar trai, sitar sustine prioritatea in descoperirea uraniului. Toate drumurile duc spre Tibet. O ftnara primeste asigurari. Antropologul Li Cian-su se gisea intr-un moment de deruti. Cercetirile sale ajunsera intr-un impas din care nu mai stia cum si jas Simfea nevoia si se consulte cu cineva pentru a-si con- * forma de epilepsie. 19tinua fucrdrile, Primul sfu gind se indrepti spre vechiul siu prie- ten, Fin Siao-san, de care se simjea legat pe viat’ nu numai pen- tru faptul ci-1 salvase, dar si pentru ci acesta se dovedise a fi un minunat i un destoinic om de siiinfi. Datoriti lui F Size-san, an si arheologii puteau si siu si de- termine ‘cu pre viata obiectelor gusite la difer ari. Ine ginerul rat care se baza pe di de carbon 14 si a activitdtii acestuia. Astfel, de mii de ani” putea ff determinati cu o apro 40—50 de ani. ea izotopului fa vaselor vechi natie de numai Cercetérile comune pe care le continuau si acum pentra des- coperirea celorlalte lizi cu sinanthropi fi legaserd si mai mult. In laboratoral lui Li Cia peste maj < In drum spre Fin Siao-san, antropologul trecu mai intii pe Ja batrinul intendent Bai Sian-ien, ca si-l roage si inchid& labo. ratorul in timoul cit el va lipsi — Tovartse Bai, rimii la lakorator pink ce m4 voi intoarce.. — Si nu va suptrafi, as fi vrut'si eu si plec.. ain ceva ime portant... — Nu se poate amina? — Nu. 0 veche cu: m& agteapti in bazarul portutui Si nu pot sa lipsesc.. Adicd, dac vreti, ati putea veni si dv.. N-o sd dureze mult. Mersera cam un sfert de or cu_autobusul, apoi tre- cind prin niste strazi intortochiate de la periferie, pitrunserd ine tr-o curte lung si ingusté. CXsufele piriginite de razboi contras- tau in mod bizar’ cu blocurile " muncitoresti care incepeau si se Fidice In fundul curjii, intr-o cocioc Tome. Muli rimiseser’ afar’. Cind veniré ‘Bai Sian-jen sii Cian-su, unii ii, privirk cu neincredere, Altii inst, vazindi-! pe bz trin, recunoscura in el un vechi pricten si le fcurd loc sd treack, Pisind in virful picioarelor, ajunserd pin in centrul curioasel si Hinistitei_aduniri. In camera joasi, cu lavite pe lingd perefi, se inghesuian aproape doudzeci de oameni, In mijloc, culcat pe 0 rogojins, zacea un biirin, peste care era aplecat un’ om ciudat, imbricat cu un fel de manta neagri. Pe cap purta o boneti rosie-visinie, iar pe fat’ — o masc& terifianta. FAptura aceasta rupti, pared, dintr-o strliveche legend& chinezeasc¥, i acoperea pe cel culcat si agita pe deasupra lui citeva legaturi de clopotei, denumiti ceng, care sunzu pe dilerite tonuri, Era un lama vindecitor si vagabond ajuns. la Sanhai tocmai din indep&rtatul Tibet. : Dupi ce o vreme statu aplecat peste bolnay, se ridicd bruse si prinse a dansa in jurul camerei, agitindu-si clopoteli din ce in ce mai repede. Bolnavul gemea incetisor. Tinea. ochii inchisi: Parea adormit. Uneori, un spasm usor ii scutura tot trupul, O clip’, lama se opri, apoi lepidi clopoteii si scoase din traista pe care o avea agitati la sold o cirpd in care erau infipte o mulfime de ace de os si de metal. Cu aceieasi gesturi repezi aprinse o cXtuie, scoase un ac, il trecu. prin flacdra si, dezvelind pieptul bolnavului, incepu s&-1 infepe. 4 se aflan numai citeva rdmsite din cei eci de oameni fosile. Unde se aflau celelalte, nimeni na 4 de paiant’, se strinsese multt 20Lama practica traditionala gi atit de binectnoscuta metod% fee rapeuticl citinez’, denumita acupuncturi. Sistemul acesta, vechi de miienii, a fost considerat ca gi alie sisteme luate din folclorul mes cical drept un ritual legat de o zeitate... Adevarul este ca, sub ine fiuenfa excitantuiui verbal, beinayul adearme, iar cel de-al doilea excitant, cei intradermic, produs in piele prin infeadturi dese ad repetate, actioneazi asupra scoarfei creierului in mod direct. Ast- fel, pentru o buni bucatt de vrerie, durerile dispar din regiunea corpului pe care au fost aplicate intepiturile. Medici au folosit si ei cu succes 0 metodi aseminitoare in domeniul reumatismului prin injectii fScute in pancte, fie cu apa distilat&, cu histamin’, fie cu diferite alte substante, Dupa ce termini cs intepXturife, lama se aplecX din non peste bolnay si, cu ajutoru! unui corn de capri, fi suflé in ureche, iar pacientul ‘se trezi. Li Cian-su era mihnit nu din pricina faptuiui vraci anlicind im tratament empiric, ci pentru eX isi @% ci regimul ciankaigist menfinuse poporu! la mentalitatea Chinel feudale din primele sccole ale erei noasive. Era revoltSfor ce, in miezul veacuiui al XX-lea, un vraci si vindece onmenti dinfr-un oras cu peste sase milioane de locuitori, vn oras baliat de zgirie- vori, dar si din ignorant% si superstitie. Lui Li Cian-su ii mai pd- a rdu acum si de faptul c& se specializase in antropologie si nu ‘mbritisase 0 alfX ramuré a medicinei, mai aproape de suferinfele imediate ale oamenilor In acea vreme, privitorii ritualului incepuré si plece, pe cind Jama isi stringea fleacurile cu care se incotosminise si-si invelea grijuliu masca ‘rituali. Ling& el, se agezase Bai Sian-ien. care, cu © afitudine respectuoasé, ii soptea ceva la ureche. Li Clan-s ce trezise cin gindurile sale. Acum, iegit parck de sub imperiul vrdjil, se intreba mirat de ce il adusese acolo bitrinul cusiode al mu- zeultt .-Haan-Ho-Pei-Ho" Curind rimaceri singuri numai ei si vraciul cu tickle rosie. — Prea-sfinte, incesu ceremonios Bai Sian-jen, am venit la dumneata ca sd ne dai binecuvintarea, Pe urmé, as vrea sk cummar citeva leacuri pe care dumneata fe imparfi cu marini celor alesi. — Ce nevoie vi aduce? intreb% lama, cu o voce destul de ba nuitoare — Nu mai am miisele, prea-sfinte, iar cele ri grozit — Te pot vindeca. Ia si vid! Bai Sian-ien deschise 0 gurl stirb’, in care dint ar fi putut fi numirate pe degetele unei singure miini — Asana! murmurd satisticut timiduitorul, Am siti dau o miisea rimasi de la Han-Anron-Thungidra. S-0 pises? Nine sine urm& si bei praful de tret ori pe zi cu apa timpede. Cind bei apa, si murmuri ragiciunea celor 40.000 de bodhisvastra care an fost fe mirife intinse si au imprastiat in lume invat&turile maretulul Bu-Su* Lama scoase din see 0 misea cu patru rédécini. Molarul era un specimen perfect fosilizat si ca dimensiune cam de sase ori cit unul de om norma + Bu-su — numele chinezese al lui Budha, vedea un ahi sana ie ma dor in- si maselele»Giganthropus" — ii fulgert prin minte lui Li Cian-su. Bravo tie, ba- trine cautitor de fosile ! intr-adevar, era. una dintre piescle rate ciutate mult de eXtre antropologi si care dovedeau existenia unei rase de oameni fo- sili, sau preominieni, de dimensiuni gigantice. Ast- fel de misele, altidata destul de des folosite in farmacia chinezd si indo- nezian’, se dideau pentru nevralgii si lips de dinti. Ca la toate popoarele [u- i, si in medicina popu- a Chinei exista prin- cipiul similia similibus curantur", adic& ceea ce seamina cu un organ. il vindeci, Bai Sian-jen [ui mi- seaua, o inveli intr-o bu- cific de mitase si, ase- menea unui object de mare pret, i-o intinse lui Li Cian-su. Doctorul 0 lui si o bagi repede in buzunar. Lama se in- crunti. Se petrecuse un sacrilegin. Li Cian-su trebuia si-si_ ating& intii fruntea cu fucrul sfint, pentru ck aitminteri acesta igi pierde virtutea vindecitoare. Vazind grimasa c&lugiruiui, bitrinul se grihi sa scoaté o hirtie de zece yuani gi si i-o intindd prea cucerniculul. Mai repede decit s-ar fi putut astepta cineva, hirtia disparu intre cutele mantalei_negre. — Prea-sfinte, murmuri iar bitrinul, pe fratele meu il dor oasele. Ce si fac? L-a lovit o céru{% blestemati care aleargi fark cai si i-a frint picioarele. Ajuti-mi! Cumpar si o morigcd de ru- gaciuni! Dupa aceasti rugiminte spy © pleckciune adincd, Lama scotoci mult prin tasca de la sold, apoi, nemultumit cf nu giseste lucru! ciutat, se indrepti spre o' lavité de sub care scoase o boccelufé. In ea se aflau mai multe fragmente de oace, in miflocul carora iesea in eviden{’ un maxilar enorm. Era clar ck miseaua vinduti mai inainte cu citeva minute fusese extrasi in maxilarulacela Ochii lui Li Cian-cu sclipir’ de plicere si, fird sé mai astepte, scoase din buzunar citiva yuani si ii intince cXlugkrului — Le iau pe toate! — File, cu toate ci te ariti necredincios, ti le dau! Eu te aduc tocmai din pestera minunaté din virful muntelui vrajit a lui i cu mult& ardoare, Sian-jen f&cu 22.Djayanta Devy. Siragul mindru al norilor nici mu ajunge ta pes- tera prea-fericitului Djayanta, cdci un dragon impietrit o apira. Dupa citeva minute, Li Cian-su plecd, urmat aproape in fuga de batrinul, dar sprintenul Bai Sian-jen. Aniropologul stringea la piept, ca pe o comoard fara de pret, legiturica murdara. Ochii lui ardeau, iar pe faté i1 era zugravit un suris de fericire. Ajuns la laborator, uit’ complet si de serisoarea si de vizita pe care plinuise faci Iui Fin Siao-san. Intinse pe mas co: finutul _beccelutei si incepu s& cerceteze cu atenfie gi cu vadita pidcere fiecare fragment de os. Toate apartineau aceleiagi rase de cameni uriasi. Mai de o parte, pus’ pentru o cercetare mai am nunfita, se afla mandibula. Ca si maseaua, intrecea cu mult di- mensiunile unei mandibule normale, si anume de aproximativ patru ori. Deci giganthropul trebuia sa fi avut o time de aproape trei metri, iar capa 2 atea craniani 3.600 cm? Pentru c& se inserase, inveli moxilarul intr-o fisie de pinzi, apoi in_vati si il puse in sertarul birculul. shu. A doua zi ill va fotografia, iar fotografiile le va trimite tutcror faculttilor de me- cicing din China, India si Indonezia, peniru comparatii. Studiul pe care-I si intrevedea, urma s& fie expediat la Moscova, la un vecki prieten al sdu, antropologul Gherasimov, mare specialist in recon- stituirea figurifor numai dupa forma craniului. Pe carnet ist nott in now locul unde, dupd spusele lamei, s-ar fi gisit asemenea fosile, * * * A doua zi de dimineafi, Li Cian-su sosi primul la Institutul de antronologie. Cei dintii lucru pe care-l Picu fu sk scoati dine trun dulap aparatul cu care voia si fotogralieze piesa. Era nerib- d&tor ca un copii Puse maxilarul pe masa, potrivi aparatul si Ini o clisee din_ toate pozitiile posibile. NerSbdator, se duce apoi | -velopeze filmu!. Ajuns in camera obscurd, dupa ce scoase filmul din aparat, antropologu! prinse a injura de mama focului. Pelicula era impresionat& ca si cum fusese expusi la lumink. Nici o fotografie nu fusese luati, Dezamagit si amirit, se intoarse in laborator gi 1% alt film. Repet operatia, dar rezuliztul fu acelasi. Enervat, dest in camera obscura toate filmefe pe care le avea. Toate, dat absolut toate, erau impresicnate. Iritat_ peste misur duse Ia un co- leg. Ceru acestuia’ un film si, dupa ce-l cerceta si se convinse ch este bun, repeti fotografierea. La developare, ins, constatd ace- lasi fenomen, Nu mai pricepea nimic, Orice cliseu pe care- apropia de maxilar se strica si nu mai putea fi folosit. Lisa fosila pe masi, incuie cu griji laboratorul si_se indrepti in fuga spre Institut! de biofizici, la care lucra Fin Siao-san, Ceoarece acesta, ca inginer, ar fi putut sé-i repare aparatul pe care-I bénuia defect, cu toate ci nu concepea ca un ,Zorki* s& se strice intr-un mod atit de ciudat. Cind Li Cian-su iniré in laboratorul de electronicé, Fin Siao- gan mesterea ceva la un oscilograf catodic. — Siao-gan! Ta vezi ce are aparatul meu?! — Mai inti, noroc! Si pe urma, ce intri ca o furtuni? Ce fi s-a intimplat ? 23aparat tocmai cind mi-era mécar o fotografie. — Mi s-a stricat nemernicul asta lumea mai dragi Nu pot lua cu el ni ~- la si vad! Fin Siao-san tui din mina_antropologului aparatul, i cerceti cu atentie, apoi, zimbind, iesi din laborftor, Peste citeva clipe, se intoarse, il potrivi si dectansatorul fKclini scurt. — Am luat un instantaneu, Hai sé Dup& zece minute, Li Cian-su isi figura bosumffat’. — Atunci ce dracu are? — Nimic.. Poti fotografia cit vrei cu el. E cel mai bun aparat din inme. Poitim! — Ba nu. Ascult ce mi s-a intimplat, Dupa ce ascult% totul de-a fir-a-pir, iu surprins gi Fin Siao- gan. Ceea ce i se povestise nu pirea verosimil. Inciudat cd tre- buia sa-si intrerupi munca, dar in acelagi timp 2 scoase haiatul si-l IuX pe Li Cian-su de brat. — S4 mergem la tine! E ceva ciudat la mijtoc... — Vrei si spui ci e amestecati vreo vrijitorie ? Pe inginer, intrebarea ironick a antropologului il amu — Sti si eu?! Te-o fi blestemat lama! ii rispunse ef gine itor Luara fosilele achizitionate de antropolog si se inapoiari ia institutul ia care Iucra Fin Siao-san. Cum intrari in laborator, inginerui vizu ceva care-1 mira peste misuré, Pe ecranul tubului catodic al aparatului de determinat virsta pieselor de cultura ma- terial, vibrau dezordonat mai tauite curbe. — Ai lisat aparatul deschis si s-au stricat ldmpife! — Ba nici n-am umblat cu el! — Impositil — Ba nu. Constatara ci, desi era inchis, totusi aparatul functiona in con difii normale. Cei doi barbafi se privira contrariati, dar cel mai ine trigat era de asti dati Fin Siao-san. Muti aparatul pe o alta’ masa, il intoarse cu spatele si totusi acesta Iucra — Ce naiba o fi? — Habar n-am! Nu mai pricep nimic. Eo dricie la mijloc. Li Cian-su ridict din umeri nedumerit. — Unde-i osul la? Maxilarul de care mi-ai vorbit ? — Pe masi! Fin Siao-san se apropie de mas%, lua in mind fosila, apol se intoarse spre prietenul siu. — Ai inteles ? — Nimic! — Hai si-ti explic! ficu Fin Siao-san. Priveste-{i mai intit ceasul! Vezi? Fosforul de pe minutare lumineazi Li Cian-su se uitd la ceas, apoi incepu sa ridi - Vrei si pretinzi cX osul Asta ori este vrij activ ? ~ Alt explicatie nu poate sd existe, desi nu vad de unde pind unde a putut apirea o fosili radioactiva. — Nici mie nu-mi prea vine sd cred. — Ei bine, nu ne rimine decit si verificim cu contorul Gel- ger-Miiller dacé maxilarul buclucay e intr-adevdr radioactiv. ipSrité pe peliculé ori este radio- 24berry. — Acum pricep... exclama imgineru. Mandibula e iradiata ! — Nuri posibil ! i posibil ! igtiri Fin Siao-san, $i dack Becquerel ar mai fi in viafi, te-ar putea invinui ci, descoperind radioactivitatea unui corp prin ‘aceeagi iniimplare ca si el, n-ai priceput totusi nimic Stli_de unde a fost scoasi piesa ? incredere in cele spuse de lama, din sudul Tibetutui Cam in aceeagi vreme, se vorbea despre Tibet si in alti parte a lumii, Aplecati asupra h&rjii Iai Karl Wassa stateau Abe Mac Stephens gi Strowberry. — In primul rind, ceru Mac Stephens, si-mi descifrezi sensul culorilor si al liniutelor de pe hart Trebule s& stim exact despre ce este vorba Cred c& indict punctele in care Wassa a descoy Vezi, rotecoalele astea albastre, sub care scrie un U mare? Ac trebuie si existe zicliminte de wranin, Tar dack-i intr-adevar uranis, nui picat si tinjeascd de dorul nostru? conchise poetic Strow- — Atunci trebuie si faci imediat o plimbare in Tibet, S&-mi dai o listk de tot ce ai nevoie. Cind crezi ck ai sa pleci ? —Chiar siptimina asta. Prospectarea imi va lua dow%-tr luni. Pe urméi vom vedea, dar pentru treaba asta am neapirati nevoie de Kriegsfeld. Asa cé d& chiar azi_un telefon la 1. G. Fa’ ben... Neamful imi va fi de mare folos, Cunoaste locurile, oamenii, si apoi a fost elevul nebunului de Wassa... — Devi, Joe, fd-{i bagajele! C&ci te pomenesti ca fata stia de existenfa h&rfii si o fi trincdnit.. N-avem nevoie si ne-o ia careva inainte! Pricepi ce putem realiza dack in Tibet exist ceea ce arati harta ?! : Brusc, Mc. Stephens deschise sertarul biroului siu o mapa pe care stlitea scris: ,Baze pentru cucerirea lumii". ~~ Priveste! izbucni trustmanul patimas. Terenuri in Congo, Franta, Spania, Groenlanda, Canada si, cine stie, am un proiect interesant chiar pentru Luni... Sloganul vielii mele este: U-ra-niu. Pentru ca Rockefeller si cucereascd-piata mondiald a petrolului, a avut mai intti grija s& cumpere cisternele gi pipelinurile. Dupa ce-a insficat robinetul, dolarii i-au curs de ia sine in buzunare... Asta-i metoda! Aventurile iui Rockefeller, inst, nu mai sint acum decit basme pentru adormit copii. Astizi, st&pineste Iumea acela care are in arsenalul siu cele mai mulie bombe A si H Posedat de demonul patimii tui, Mc. Stephens nu-si diiduse seama cd, pe nesimfite, intra in criza bolii de care. suferea: in jurul guril ii aparu un’ cere galben-verzui, obrajii i Se congestio- nara, iar ochii i se afundara in orbite. LE clar deci, dragi Joe, cum trebuie si procedeze un busi- ness-man de geniu! Si cu mina ficu gestul omului care inchide un robinet : = Robinctul, Joe, robinetul! Robi... Joe... bilbii Mc. Ste- phens, U-u-uraniu! Uraniu!.. A-ha-ha-ha! Am pus laba pe el! Acolo.. in stréfundurile lumii. E.. e.. al meu, Joe! Al meu.. 25 scoase— Usurel, boss, , usurel! ficu Strowberry cu greafa, privind slele care incepuser’ a se scurge pe la colfurile gurii lui Mc. Sie- ns ~ Ba nu! La Bikini mi-au luat-o inainte! Le voi arata eu ce inseamni sd ai putere! Mc. Stephens mai poate sd muste favt.. Posed! Uraniul e al meu! Nimeni nu mi-l poate lua Ti voi distruge pe tofi.. Maxitarul inferior al trustmanului tremura spasmodic. In acel ment, unul dintre telefoanele de pe birou sun preiung: — Alo, eu, Me. Stephens vorbeste!.. Ce-i? ricni deodat, Spre uimirea lui Strowberry, boss-ul apuc& aparatul telefonic sil ezvirli furibund spre fereastr’. Oprit, in avintul siu, de cone Cuctorul electric, telefonul se intoarse ca un adevirat bumerang in jalca nevinovatd a lui Joe. * * Doctorul Ryan, omul acela mérunfel cu migciri iuti de vevee FL, stétea ginditor in fata Gretei Wassa si a lui Glyn Borrowth, care asteptau — Tumanov ce face? L-ai mai vazut ? — Da. Nu sint eu interpretul lui Mc. Stephens ? Se fine tare pe pozifie. Am auzit ci vor sal adoarma, pentru ca sub narcozi si vorbeasci... Glasul lui Borrowth era gituit de indignare. — Narcoanaliza ? . simi este teama! Dac& intr-adevar n-au ce afla il vor ucide, iar dacé aflé totusi ceva, atunci e mai rau — il vor chinui. Trebuie sa-l salvam t 26Ryan prinse a masura nervos camera. Din cind in cind, arunca priviri ascutite spre caietele aduse de cei doi prieteni ai lui, Erau binecunoscutele dosare despre fitogeogralie, Pe unul dintre caicte seria. clar:,Cercetari de fitogeograjie in regiunile sudice ale Fibe- tului" —— Meda... Apropo, Borrowth! Am auzit ci Strowberry pleacd in Asia. Nu cumyva cunoaste aceste dosare si pleack inir-acoto ? Tu cum stai cu avionul ? Se termina’ in citeva luni. Aparatul va zbura cu siguran{i cu peste dou mii de kilometri pe ora. Cert! — Cine face ? — Michael Davis si ceilalti prieteni ai mei, Daci reusese, atunci pricepi ce cucerire teribili... ‘mn acel moment intri un tinar cu p&rul vilvoi si hainele ri- visite. Pe figura-i descompusé se vedea c& asistase fa un specta- col ingrozitor — Cei? Ce ti sa i — A cépiat_ patronu! — Iarisi? fXcu speriat Ryan ‘ —A fugit rusul si.. ce si vi spun, acum boss-ul face urit al dracutul. Cei trei se privir semnificativ. Borrowth si Ryan se ridicard si plecari indata cu soferul trimis si-] cheme. Ajunsi in incinta uzinelor Ii Mc, Stephens isi ddura seama cA se petrecuse ceva cu totul neobisnuit. Peste tat se c¥utn, se rascolea fiecare_coltisor . Dupf ce ailase de evadarea lui Tumanov, Me. is, bles- temind si injurind de mama focului, isi adunase ,, , ii inare mase si fi aruncase pe urma Iugarului. In nici un caz, autoritatile nu trebuiau si fie amestecate in aceast% poveste. Cine stie ce rom- plicafii neplicute se puteau ivi Cu acest gind, pentru a cincea oar in zina aceea trustmanului i se intoarseri ochii in cap, it apucaré conyulsifle, fata i se strimb’, miinile si picioarele i se zgircir’ gi, cu un rcnet de viti injunghiat’ se pribusi inert. Pe buze i se ing¥!X 0 spum’ alburie Cind sosiré Rycn si Borrowth il g&sir’ pe Mc. Stephens aceast stare pen''' dimplat Harry ? intreb’ Borrowth. = Tumanov era asadar, fiber. Tinirul inginer abia’ isi putea ascunde un zimbet de multu- mire. De acum incolo vor aranja multe Iucruri. Dacd sovieticul a putut evada, de ce mar incerca gi el, Borrowth, cu atit mai mult cu cit se bucura de o relativa libertate StSpinit de aceste ginduri, se urcé in apartamentul in care lo cuia. Deschise usa si intinse mina spre comutator, ca si arrind’ lumina Deodet® se simi apucat de brat. — Ssst! Sint eu, Tumenov, nu te spe In camera de asteptare a lui Nikulin, directorul Institutului de hidrologie, se gisea o lin&rd femeie care avea la minecd o banderola neagri de doliu. Fata ei frumoas% expresivd si inteligent’, purta 27