Lucrarea nr.

5
Arborele cu came

1. Rolul. Arborele cu came comnanda, prin intermediul camelor, deschiderea si

inchiderea periodica a supapelor. De asemenea el poate antrena in miscare o serie de
alte subansamble cum ar fi: pompa de ulei, ruptor distribuitorul, pompa de
alimentare, de injectie.
2. Constructive. Antrenarea arborelui cu came se poate face prin mai multe
moduri:
 Cu 2 pinioane in angrenare directa dispuse unul pe arborele cotit si celalalt pe
arborele cu came;
 Cu lant, cand distanta fata de arborele cotit este relativ redusa
 Cu pinion intermediar, daca distanta e mai mare
 Cu curea dintata cand distanta fata de arborele cotit este mai mare, de ex in
cazul plasarii arborelui cu came in chiuloasa.
 Prin tren cu pinioane sau arbori si pinioane conice, la motoarele disel mari
3. Materiale, tehnologie de fabricatie, verificare si montaj. Arborele cu came se
confectioneaza prin turnare din fonta dupa care se prelucreaza prin strunjire fusurile
de sprijin si apoi se aschiaza camele prin copier, dupa un arbore cu came etalon. In
final suprafata de lucru a camelor se supune unui tratament termic de inalbire pentru
marirea rezistentei la uzura a acestuia.
4. Comportarea in exploatare. Datorita frecarilor se poate ajunge la uzura
lagarelor de sprijin a arborelui cee ace duce la cresterea jocului si la scaderea
presiunii uleiului din sistemul de ungere, deoarece fusurile de sprijin se ung cu ulei
sub presiune. De asemenea, datorita unor defecte de material sau de tratament
termic, se poate uza cama pana ajunge la rotunjire cee ace insemna scoaterea din
funtiune a supapei comandata de ea. De regula arborele cu came nu se repara ci se
inlocuieste.
 Tachetul, tija culbutorului si culbutorul

1. Tachetul este piesa care calca direct pe cama, preluand miscarea de la

aceasta. Pentru a asigura o uzura uniforma a suprafetei de contact cu cama,
montarea tachetului se face cu excentricitatea fata de axa camei e=1…3 mm. Datorita
cuplului generat de fortele de frecarein centrul celor doua piese, se asigura si o
rotatie a tachetului, in afara miscarii alternative comandate de cama. Aceasta
determina o uzura uniforma a suprafetei de contact cu cama.
2. Tija culbutorului preia miscarea de la tachet si o transmite culbutorului. Ea
are un capat sferic cu care se sprijina in tachet, si unul cu un locas sferic in care se
sprijina surubul de reglare a jocului termic. Partea centrala poate fi plina sau
tubulara.
3. Culbutorul este o parghie oscilanta cu brate inegale care transmite miscarea
de la tija impingatoare la supapa, inverseaza sensul si amplifica inaltimea de ridicare
comandata de cama. Rapotul de amplificare este dat de raportul bratelor
culbutorului si anume ist=Is/It=1,2…1,8 unde Is si It suntlungimile bratelor
culbutorului dinspre supapa respective spre tachet. Daca arborele cu came este
dispus in chiulasa, atunci ist=1.
Tehnologie si materiale. Tachetul se executa prin turnare din fonta, iar tija
culbutorului si culbutorul prin matritaredin OL, respective din OLC sau otel
aliat. Uneori tija se executa din duraluminiu sau din otel dar tubulara ceea ce o
face mai usoara.
 Supapa

O supapă este un organ al motorului, care deschide și închide orificiile canalelor gazelor
spre sau din cilindru motor. Supapele sunt folosite la aproape toate motoarele cu ardere
internă în patru timpi cu puține excepții, cum ar fi: motorul cu clapă (obturator).

Deschiderea supapei se face prin apăsarea în partea de sus al tijei acesteia. Închiderea
se face prin apăsarea puterii arcului pe supapă, care este transmisă de arc pe talerul pentru
fixarea arcului, fixat prin siguranțe pe tijă supapei.

Pentru că supapa se deschide spre camera de ardere al motorului, efectul de închidere

al acesteia crește prin presiunea combustiei.

Supapa este construită cu mare precizie din oțeluri aliate de înaltă calitate, rezistente la
temperaturi ridicate, cît mai ușoare și care trebuie să reziste la forțe cît mai ridicate. De
aceea la motoarele cu rotații mari, se folosesc aliaje de oțel dur de calitate, acoperite cu
anticorozive de titan, wolfram, crom, etc.. Pentru motoarele cu solicitări termice mai mari,
supapele pot fi executate cu cavități în tijă, umplute de exemplu cu sodiu, care are punctul
de topire scăzut, pentru a transporta căldură de la taler la tijă. Deasemenea și scaunul
supapei, este executat din materiale din aliaje dure.
 Ghidajul supapei

Rolul acestei piese în funcționarea supapei este de a se asigura că se deplasează în linie

dreaptă. Manșonul ajută și la răcirea tijei. Această piesă are nevoie de ungere constantă. În
caz contrar, tija va fi supusă unei solicitări termice constante, iar manșonul se va usura rapid.

Materialul care poate fi utilizat pentru fabricarea acestor bucșe trebuie să fie rezistent la
căldură, să reziste la frecare constantă, să îndepărteze bine căldura din partea adiacentă și,
de asemenea, să reziste la temperaturi ridicate. Astfel de cerințe pot fi îndeplinite de fonta
gri perlit, bronz de aluminiu, ceramică cu crom sau crom-nichel. Toate aceste materiale au o
structură poroasă, care ajută la menținerea uleiului la suprafața lor.

Bucșa pentru supapa de evacuare va avea puțin mai mult joc între tijă decât echivalentul
de intrare. Motivul pentru aceasta este expansiunea termică mai mare a supapei de
eliminare a gazelor reziduale.
 Arcul supapei

Arcul afectează eficiența supapei. Este necesar, astfel încât capul și scaunul să asigure o
conexiune strânsă, iar mediul de lucru să nu pătrundă prin fistula formată. Dacă această
piesă este foarte rigidă, arborele cu came sau călcâiul tijei supapei se va uza rapid. Pe de altă
parte, un arc slab nu va putea asigura o potrivire strânsă între cele două elemente.

Deoarece acest element funcționează în condiții de schimbare rapidă a sarcinilor, se

poate rupe. Producătorii de motoare folosesc diferite tipuri de arcuri pentru a preveni
defectarea rapidă. În anumite perioade de timp, sunt instalate tipuri duble. Această
modificare reduce sarcina pe un element individual, crescând astfel durata sa de lucru.
 Jocul termic

Jocul termic (prevazut intre supape si culbutori) are rolul de a prelua dilatarile termice
ale organelor componente din mecanismul de distributie al motorului. Uzura,
imperfectiunile de fabricatie sau deformarea unor piese din lantul cinematic al mecanismului
de distributie pot determina modificari ale jocului intre supape si culbutori, cu efecte
negative asupra modificarii cursei supapei, respectiv modificarea fazelor de distributie,
inrautatind golirea si umplerea cilindrilor motorului. Astfel, s-a constatat experimental ca la o
marire a jocului termic cu peste 30%, avansul la deschiderea supapelor si intarzierea la
inchiderea supapelor se reduc cu cca 4°RAC, randamentul umplerii scade cu cca 2,5%, iar
consumul specific de combustibil creste cu cca 2%. De aceea, jocul intre supapa si culbutor
trebuie verificat si corectat in limitele constructive, la o periodicitate stabilita de constructor
sau ori de cate ori este nevoie.