Gheorghe Argentina Valerica

Iuti_ Pânzariu Iriciuc

GHID METODIC

PENTRU STUDENI
SI PROFESORI DEBUTANI

ISTORIE

632007
B.C.U. IASI

la_i 2005
 Despre autori:

Cheorghe Iuti_ - Lector univ. drd., Facultatea de Istorie a Universitii .AI. I. Cuza", la_i
Argentina Pånzariu - Profesor de istorie, gradul didactic I, Liceul Teoretic Miron Costin", Ia_i
Valerica Iriciuc - Profesor de istorie, gradul didactic 1, doctor în istorie, coala ..Alexandru cel Bun'", Iasi

Lucrarea este elaboratä in cadrul proiectului .Predarea istoriei i educaia pentru cetäjenie democratic în
România, conceput i implementat prin cooperarea dintre:
Centrul Educaia 2000+ (CEDU, România), organizaie membr a Open Soros Network (SON, România)
Asociaia European a Profesorilor de Istorie (EUROCLIO, Haga, Regatul Tärilor de Jos)
Finanatori
Fundaia Pentru o Societate Deschis, România prin Centrul Educaia 2000+
Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Trilor de Jos (Programul MATRA) prin EUROCLIO

The guide is developed in the framework of the project "Fostering History and Citizenship Education in
Romania", designed and carried out in co-operation between:
Center Education 2000+ (CEDU, Romania), member of Soros
Open Network (SON, Romania)
European Standing Conference of History Teachers' Associations (EUROCLIO, Hague, the Netherlands)
Financed by:
Open Society Foundation, Romania through Center Education 2000+
Ministry of Foreign Affaires (MATRA Programme), the Netherlands through EUROCLIO

Punctele de vedere exprimate în acest ghid sunt cele ale autorilor _i nu angajeaz în nici un fel instituile
de care ace_tia aparin, tot a_a cum nu reflect poziia instituilor care au finanat
managementul lucrrii.
sau au
asigurat

The opinions expressed in the Guide belong to the authors and they do not involve in their
institutions. They do not reflect either the positions of the institutions which financed orany way
paper. managed the

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

IUTI^, GHEORGHE
Ghid metodic pentru studeni _i
profesori
debutanti: Istorie/ Gheorghe luti_, Argentina Pânzariu, Valerica Iriciuc. la_i:
Editura Universitii ,,Al.I.Cuza", 2005
Bibliogr.
ISBN 973-703-081-8

I. Pânzariu, Argentüna
I. Iriciuc, Valerica 20o 6
371.3:94(498+100)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Românici

6320o
IUTI^, GHEORGHE
Ghid metodie pentru studeni i
profesori
debutanti : Istorie/ Gheorghe luti_, Argentina
Bucure_i: Educaia 2000+, 2005 Pânzariu, Valerica Iriciuc.
ISBN 973-86935-7-8

1. Pânzariu, Argentina
I1. Iriciuc, Valerica

371.3:94:378

ISBN: 973 703-081-8

ISBN: 973-86935 7-8
 Motto:
"Scoala trebuie s te învefe a fi propriul tu
dascl, cel mai bun i cel mai aspru."
NICOLAE IORGA

3
 CUPRINS

Cuvânt înainte. *******°****°****"** **************"*** ° ************ 1

I. PRACTICA PEDAGOGIC *******************°****°**** **°******** "*****

I.1. Aspecte generale..**********'* ***************°°'*.

* ************ 11
I.2. Factorii care contribuie la organizarea _i conducerea practicii
pedagogice ***** ****»********** *********************************** 14
I.3. Continutul practicii pedagogice 16
L4. Evaluarea rezultatelor activitäi de practic pedagogicä a

studenilor. ***************"""******"***************************** *** *

I. PORTOFOLIUL STUDENTULUIPRACTICANT *** **** 19

II.1. Aspecte generale . 19

IL.2. Propunere pentru Portofoliul studentuluipracticant *** ******* 20

III. METODE DE ÎNVARE ACTIV. ********* **** 37

II.1. Aspecte generale . .
***************************** ***.** * 37

III.2. Metode de învare activ ****"** ***°°*****************************. 45

IV. EVALUAREA ************"****°************"***** ******** *******************

V.1. Aspecte generale..

***************"************************"**** ****" 73
TV.2. Metode de evaluare. Instrumente de evaluare.. 81
V.3. Strategii moderne - metode complementare de evaluare 87

V. CUM NE ALEGEM MANUALELE? (list de posibile eriterii).. 93

BIBLIOGRAFIE . * *** ***** ********************* 97

 Cuvânt înainte

Lucrarea Ghid metodic pentru studeni i profesori debutani. Istorie, coordonat de

Gheorghe Iuti_, reprezint o veritabil iniiere în hi_urile proiectrii _i predrii eficientea unei
lecti. Volumul se adreseaz, dup cum ne sugereaz i titlul, studenilor de la Facultatea de
Istorie, în special, putând fi îns adaptat i folosit cu succes _i de ctre studenii altor faculti,
precum _i profesorilor debutani, având drept scop clarificarea anumitor probleme în ceea ce
prive_te practica pedagogic, dar i propunerea de noi modaliti de predare activ. Având în
vedere c societatea de mâîne va depinde aproape în totalitate de entuziasmul, creativitatea _i
curiozitatea elevilor de astzi, a-i învja pe tineri profesori (sau pe cei ce se pregtesc s devin
profesori) cum se formeaz i cum se pstreaz aceste caliti la maturitate este mai mult decât o
necesitate. Dup cum
evideniaz _i autorii, metodele tradiionale de predare sunt pasive _i
predispun la ascultare _i cuminenie; îns, pentru a forma cetjeni activi, care s se implice în
problemele sociale, este nevoie de metode alternative interactive. De aceea, autorii au iniiat
acest demers metodic, focalizat pe predarea leciilor de istorie.

Ghidul este structurat pe patru capitole (Practica pedagogic; Portofoliul studentului

practicant; Metode de învare activ; Evaluarea), care încearc s dea un rspuns la toate
întrebrile pe care _i le pune un student practicant, dar
_i s ofere sugestii în ceea ce prive_te
proiectarea didactic, alegerea celui mai eficient nianual, comportamentul adecvat al studentului
la practica pedagogic.

Lucrarea se remarc pe tot parcursul ei prin precizie i claritate. Astfel, autorii încep prin
a sublinia câteva aspecte generale ale practicii pedagogice referitoare la necesitatea acesteia.

Tactoril ce i asigur eficacitatea, precum i con inutul practicii pedagogice actuale, cu accentul

pus pe sarcinile studenilor. Pentru a clarifica studentului sau tânrului profesor toate etapele pe
care trebuie s le parcurg în vederea unei activiti eficiente, autorii prezint modele de

planificare calendaristic, proiectare a unei uniti de înväare, proiect didactic, fi_ de

autoevaluare, fi_ de observare, evideniind toti pa_ii care sunt necesari a fi parcursi.

1
 cercand s fie atât util, cât si atractiv, volumul este pres rat cu imagini, staturi pentru

eni care cfectueaz practica pedagogic , la loc de cinste fiind .Jur mântul educatorilor

propus de pedagogul R. Dottrens.

partea a doua a lucrrii, autori propun metode de învare activ în predarea
S p n e i lstorie: metoda
,ciorchinelui", metoda ,s dezlegm misterul", ,tabelul conceptelor",
aagrama Venn" etc.; descrierea de
acestor metode este însoit exemple, dar _i de
informaii
privind rolul profesorului,
importana activitilor în grup, etapele de lucru pentru metodele
active, tehnici pentru
obinerea rspunsurilor ele'vilor. Un ghid metodic complet nu poate face
abstractie de evaluare, pe care aceast lucrare o
expune detaliat, pornind de la aspecte generale,
funcfii, clasificare _i ajungând la
proiectarea evalurii_i strategii moderne de evaluare.
la
Lucrarea Ghid metodic
pentru studeni _i profesori debutani. Istorie reprezint o
propunere metodic detaliat _i
complet a proiectrii _i susinerii eficiente a leciilor de istorie
în
învmântul preuniversitar. Fiind scris într-un limbaj accesibil, ea este util tuturor
celor
care
predau aceast disciplin.

Prof. univ. dr. Constantin Cuco_

 Jurämantul educatorilor

propus de pedagoqul elvetian Robert Dottrens)

mi voi exercíta
profesíunea cu con_tíín si demnítate.
Voi vedea în elevií mei nu atât _colari, cât copíí _í nu voi uíta nicíodatä c,
pentru partea care îmi revíne, sunt räspunzätor pentru destinul lor.

Voi
menine prin toate mijloacele de care dispun onoarea profesiei didactice.
Colegti meí vor fí prieteníi mei.

In colaborare cu ei, må voí sträduí sä ameliorez in mod constant misloacele

pe care scoala le pune în miscare ca s asiqure recunoasterea efectiv a

dreptului la educatie _í la fustitía socíalä în educaie.

Fac aceste promísíuní în mod solemn, liber, pe onoare.

9
 PROIECTAREA DIDACTIC

PLANIFICAREA CALENDARISTICA

COntextul noului curriculum, planificarea calendaristic se transforma dintr-un

document administrativ, formal, care repct modul de gestionare a timpului propus de progralld

analituca, într-un instrument de interpreare personal a programei, care asigura un demes

didactic concordant cu situaia concret din clas.

Planificarea activit ii didactice presupune, a_adar, o lectur atent _i personala a

programei _colare, în scopul de a analiza obiectivele _i de a inventaria tipurile de activiti _i

resursele necesare.

In elaborarea planificrilor, considerm necesar urmtoarea etapizare

Citirea atent a
programei;
Stabilirea succesiunii de parcurgere a
coninuturilo
Corelarea fiecrui coninut în parte cu obiectivele de referin vizate;

Verificarea concordantei dintre traseul educaional propus de catre

învtor/profesor _i oferta de resurse didactice de care poate dispune (manuale. ghiduri,
caiete etc);

Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare coninut, în concordan cu

obiectivele de referin vizate.
Intregul cuprins al planificrii are valoare orientativ, eventualele modificri determinate
de aplicarea efectiv la clas
putând fi consemnate în rubrica ,Observaii".
Planificrile pot fi întocmite pormind de la urmtoarea
rubricaie:
Nr. Uniti de Obiective de Numr ore
crt. învtare referin feContinuturi
vizate alocate Säptmâna Observaii

22
 PROIECTAREA UNEI UNITI DE ÎNVTARE

1. Conceptul de unitate de învare

unitate de invá are poate s acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpului

afectat unei uniti de învare se face prin planificarea anual.

O unitate de învare este:

-

coerent din punctul de vedere al obiectivelor vizate;

unitar din punct de vedere tematic (adic al continutului);
-

desfä_urat în mod continuu pe o perioad de timp;

-

finalizat prin evaluare.

Realizarea unei unitäi de învare impune un demers didactic proiectat de fiecare

învtor/profesor în parte.
Metodologia de proiectare a unei uniti de învare const într-o succesiune de etape,

înlnuite logic, ce contribuie la detalierea coninuturilor, în vederea atingerii obiectivelor de

referint. Etapele proiectrii sunt acelea_i, oricare ar fi unitatea de învare vizat.

2. Proiectarea unei uniti de învare se recomand a fi fcut tinând seama de

urn toarele:

-
centrarea demersului didactic pe obiective (nu pe coninuturi);
-

implicarea în proiectare a urmätorilor factori

-

obiective (de ce?): obiective de referinã;

activiti (cum?): activiti de învare;
evaluare (cât?): descriptori de performan;
- resurse (cu ce?)

Cum voi _ti dac s-a

Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face?
realizat ce trebuia?

Precizarea Analiza Elaborarea

Evaluare
obiectivelor resurselor strategiei

23
Scoala .
Profesorul.
Clasa
Nr. ore/säptmân,

PROIECTAREA UNITII DE ÎNVARE

+ 0 or evaluare
Num r ore alocate

Detalieri de Obiective de Activitji de Evaluare

Resurse
continut referin învtare

24
 I. Etapele pregtirii unei lecii
1. Ce stiu?

Stiu
- titlul

- tema

unitatea de învare
- timpul

vârsta elevilor
nivelul clasei:

mul i elevi interesa i/receptivi - activi - dornici s afle

inteligenti - creativi;

multi elevi dezinteresa i - descifreaz greu un text - nu se

pot exprima cursiv nu pot utiliza singuri manualul/surse de

informare
Deci pot anticipa ,mersul/ritmul leciei (m ajut la selectarea con inuturilor _i a

resurselor pentru a realiza obiectivele).

2. Ce predau? Cât predau? Ce coninut selectez?

M ajut
ce _tiu?

programa, manualele (accentul pe cel care este la clas), alte surse/resurse

obiectivele de referin din program
3. Ce obiective am de realizat?
Selectez obiectivele de referin - con inutul -, gândesc acti vitile de înv jare pentru ca

tot ce am selectat s ,.ajung " la elev, s realizez obiectivele.

II. Vreau s _tiu ce am realizat? EVALUAREA

9 Observ:

reac iile elevilor pe tot parcursul activitjii;

câ i elevi se implic, câti reu_esc s rspund cerinelor

cât din cerine realizeaz în ritmul stabilit;

c i n e colaboreaz - cu entuziasm;

c e saisfactii au

25
 EU!
satisfacie,
Am transmis entuziasm, fermitate,
am fost
m-am fcut îneles, am receptat dificultile,

un bun ,,activat" toate sistemele de care

partener, am

sunt multiple -, i-am

dispune elevul -

inteligenele
1-am fcut s aib încredere c
ca_tigat încrederea,
poate face bine" ceva.

Când am intrat în clas:

Trebuie sã-MI fie totul clar!

In clas:
Trebuie sã LE
fie totul clar!

Când am ie_it din clas:

înv
din toate
mereu!

26
 PROIECT DIDACTIC
^coala:
Profesor:
Data:

Clasa:
Unitatea de învare:

Lectia:
Tipul lectiei (mixt, dobândire de cuno_tine, recapitulativ, evaluare):
Timp (loc):
Obiectiv general:
Obiective operaionale:
La sfâr_itul leciei elevii vor fi capabili:
1. s descrie un fapt/proces istoric;

2. s utilizeze datele provenite dintr-un document, hart, termen/noiuni;

5. s recunoasca . . .****.****

s comenteze. ****°*******°**********°*****

s identifice.
6 s demonstreze . ***.*****************|

s analizeze
8. s defineasc .. ****°°*************

9. s compare... **********°******'***°

10. s formuleze . .************************

11. s redacteze.. *****.***** **************

* Se recomand alegerea obiectivelor adecvate lec iei (4-5 obiective).

Metode de lucru:
Tradiionale: expunerea, explicaia, conversaia euristic, demonstraia, descoperirea;
Alternative: observarea activitiilinteresului elevului în timpul activitjilor de învare

empatia, jocul de rol.

Strategii didactice: activiti frontale, acti viti indi viduale, acti viti în parteneriat,

în grupe de câte 4-5 elevi (s realizeze diverse produse,

activiti
tabele, diagrame, axe cronologice, exerciii de identificare a |Activi-
ti de
termenilor, a cauzelor sau consecinelor, s selecteze informaii oferite ire

document, text, imag1ne; så realizeze fi_e de

de diverse surse -

descriere a unei opere de art plastica, monument de arhitectur,

portofoli, afi_e, plan_e, hri, casete audio-video etc).

 Resurse:
ola lte
Materiale: materiale didactice utilizate de profesori si elevi -manualele alternative
materiale ce pot fi utilizate;
educauvc.
dirigenie/alte activiti
dte. Ievi, speciali_ti, invitai diver_i pentru orele de
BiDlografie: (dac se impune) - folosit de profesor si indicat elevilor; la începutul unel unita

de învare se explic ce s se extrag (fi_e).

Desfä_urarea orei

Succesiunea etapelor Activitatea elevului

Obiective Activitatea profesorului
lectiei/ coninuturi - absente
- rspund cerinelor profe-
I. Cerinte iniiale/ pre
liminare (moment organi- -organizeaz materialele; sorului;
1_i preg tesc materialele
zatoric) organizeaz clasa;
realizeaz un climat cooperant necesare desf_urrii orei;
la locurile
-se a_eaz
indicate/pegrupe
- formuleaz întrebäri/cerin e; - elaboreaz r spunsuri la
I. Reactualizarea cuno_- |O 1-3
tintelor/ evaluarea evalueaz (analizeaz , criticãcerinte;
decide, laud, ierarhizeaz) tema|- prezint produsele/ tema
(fi_e, hri, benzi cronologice .a.) realizat acas/ora trecut;
mediaz opinile, încurajeaz analizeaz produsele
elevii s-_i rspund unul celuilalt colegilor- evalueaz
autoevalueaz
II. Discuia premerg- Identificai subiectul/titlul - caut/privese _i identi-
toare dobândirii noilor folosind. fic subiectul/titlul;
cuno_tine (evocare) Noteaz pe tabl titlul, noteaz în caiete,
monitorizeaz elevii; urmeaz regulile/ posibi-
Precizeaz ce vor afla, ce trebuie litjile;
s fac la sfâr_itul acestei lectii, de - strategiile de lucru
ce trebuie....?;
-

Stabile_te reguli/comunic (dac

este cazul);
-

Restabile_te ordinea, organizeaz

învarea.
IV. Dobáândirea de noi Se asigur c elevii au
înteles
-

cunotine (de ctre regulile / instruciunile - definesc folosind.

elevi, prin activitatea de Asigur: - identific folosind..
învare propus de a) cunoasterealînvarea, folosind- noteaz în caiete;
profesor mediator/ metodele i strategiile pe care _i le-- realizeaz un tabel
ghid) a propus.
diagram;
Scrieti schema la tabl! Exemple de cerinte: ,define_te".
Asigurai: ,recunoa_te", ,identific", ,.de-de-
-

timp suficient pentru monstreaz", ,investigheaz", ,re-

rspunsuri; memoreaz";
evaluai rspunsul b)înfelegerea (noilor) conti-
elevului:,bine",,corect", nuturi(lor): ,explic.
este important ce spui"; za, parafrazeaz"
,interpretea-- explic, interpreteaz;
priviti interlocutorul, c) analiza: ,coreleaz",
compar - diagram;
cerei mai multe detalii ,compa- clasific- tabel;
r,,clasific", ,,organizeaz"; lucreaz individual, în
dac rspunsul este in- d) capacitatea de sintez: ,,cons- perechi, pe grupe;
complet; repetai rs-
truie_te", formuleaza".
punsul corect pentru a-
 Desfä_urarea orei
Succesiunea etapelor
lectiei/continuturi Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevului
auzi toat clasa; asigurai- -

Crecaz situatii în care elevul s gestioneaz timpul;

v c întrebarea pus este
aplice cunotinele/notiunile: re- sarcini: grupe/individual;
simpl, clar _i necesit
zolv", ,folose_te", .utilizeaz" realizeaz produsul
un r spuns gândit;
-întrebärile stimuleaz
curiozitatea, mresc inte-
resul, orienteaz atenia
asupra subiectului, orien-
teaz gândurile, deter-
min nivelul de înelegere
a problemei de ctre elevi
(feed-back)
Nu vä asumai rolul de Ce face
expert, nu v impunei
profesorul în acest timp? seautoevalueaz
încurajeaz exprimarea opiniilor,
propriile valorilidei; mediaz ideile, îndrum elevii, |
läsai elevului posibi- sprijin elevii aflai în dificultate în
litatea s-_i dezvolte rezolvarea sarcinilor, restabile_te
propriul sistem de valori; ordinea, încurajeaz dialogul dintre
nu avei pretenia ca elevi, reorienteaz discuia, dac s-
punctul dumneavoastr a creat o situa ie de disconfort
de vedere s fie acceptat pentru un elev reaminte_te regulile;
fär rezerve; totul trebuie activitatea optim în
discutat.
-

grupuri
mici (5-7 perioad de
Alegeti activitile cele acomodare; se identific resursele
mai utile pentru a atinge elevilor, experiena, aptitudinile de
obiectivele, cele realiza- lider, rezultatele/concluziile trebuie
bile, nu cele care v plac | prezentate clasei;
cel mai mult. este necesar s se observe
Ajutai clasa s se simt activitatea în grup pentru a media
bine cu dumneavoastr . eventualele conflicte (monopoli-
Când comunicai, trebuie conversaiei,
zarea
participarea
s urmrii trei aspecte: necorespunztoare)
Limbajul gestual - 55%
Tonul vocii - 38%

Intelesul cuvintelor
7%.
Artai interes _i entu-
ziasm pentru ceea ce
faceti. simul umorului.
Ton convingtor; privii
interlocutorul;voce expre-
siv, punei întrebäri care
s stimuleze; fii natural!
Fixarea cuno_tinelor:
-se face dac folosii
metode expozitive/ nepar-
ticipative - predarea

profesorul rolul

principal
V. Tema pentru acasa Explic clar cerinele, se asigur c noteaz în caiete
-de citit de au fost înelese (cum?, când?, cât?)
la paginile
de scris..
 Desfä_urarea orei

Succesiunea etapelor
Obiective Activitatea elevului
lectiei/continuturi Activitatea profesorului
VI. Evaluarea (capaci- Analizeaz . . împreun cu elevii, | - pot sá î_i exprime pro-
täjilor, aptitudinilor _i discut face
totul pentru a se priile påreri
atitudinilor) presupune înteles.
analiz, critic, laud,
Noteaz.
ierarhizarea.
decizia/notarea
 FI^ DE AUTOEVALUARE

1. Cum te simi dup lecie?

2. Ce crezi c ai reu_it cel mai bine?

3. Ce te-a
nemulumit?

4. Ce ai schimba în lecie dup aceast experienä?

 FI^A DE OBSERVARE PENTRU ORA DE DIRIGENIE
Scoala: Tema ore.
Clasa/nunmr elevi:| Observator:
Data:
Protesor asista

I. CALITAILE PERSONALE I PROFESIONALE

Raportul cu elevii
Nivelul de comunicare
II. PROIECTAREA OREI
Oportunitatea alegerii temei
Formularea obiectivelor
Planul de desf_urare
Strategii i metode
Resurse
Pregtirea profesorului pentru or (documentarea)
III. LOGICA DESFURÄRII OREI
Oportunitatea manierei de desf_urare raportat la vârsta elevilor i
la tem
Derularea coninutului de idei al temei:
exprimarea profesorului;
exprimarea elevului;
naturalete;
spontaneitate
Integrarea resurselor materiale propuse
Observaii privind formarea comportamentelor, valorilor _i
atitudinilor elevilor
Strategii _i metode folosite
IV. PREGTIREA ELEVILOR PENTRU OR SI
Tema cunoscut
PARTICIPAREA LA ACTIVITATE
sau nu de elevi
Planul, bibliografia. modalitäile de
cunoscute de elevi
strângere a informaiilor/ datelor
Implicarea elevilor _i calitatea dezbaterilor desf_urate (climat
deschis, diversitate _i atractivitate, apel la
experienta elevilor)
Formarea unor valori intelectuale, moral-civice, estetice etc.
V. RELATIA CU ELEVII
Interes pentru
preocuprile elevilor, pentru a-i cunoa_te, pentru a-i
observa
Modul de a
reaciona al elevilor: cu
atenie, cu încredere, cu
afectivitate etc.
VI. APRECIERI ASUPRA
EFICIENTEI OREI PRIN
EVALUAREA PARTICIPÄRII ELEVILOR LA SUSINEREA

Aprecieri verbale
ACTIVITII
Evidenierea unor
comportamente pozitive
Conturarea unor modele
Conduita de sensibilizare i motivare a elevilor
VII. CONCLUZIAPRECIERI ASUPRA OREI
 FI^A DE OBSERVARE A PERSONALITII ELEVULU

I. DATE BIOGRAFICE ALE ELEVULUI

Numele i prenumele: .
Locul na_terii:
Data na_terii
Domiciliul actual:
II. DATE PRIVIND FAMILIA
Prenumele _i vârsta tatlui: .

Profesia tatlui:

Prenumele _i vârsta mamei:

Profesia mamei: .

Frati: numr vârsta: Ocupatia:

III. CONDIII MATERIALE, CLIMATUL ÎN FAMILIE
Num r de camere:

In familie exist: relaii armonioase, înelegere/ conflicte, comportamente agresive

IV. STAREA DE SNTATE A ELEVULUI

V.SITUAIA COLARA
a) situaii _colare neîncheiate, corigene, repetenie:

b) succese la concursuri _colare:

c) pregirea pentru lecii:

d) frecvena la ore:

VI. APRECIEREA CONDUITEI

a) în timpul leciilor:
b) în _coalä:
-

fa de profesori: .

fa de
-

colegi:
c)în familie:

34
VII. CARACTERISTICILE PERSONALITA II:

a) Nivelul de dezvoltare intelectual:

gandirea:
memoria:
atenia:
limbajul:
- imagina ia:

b) Trsturi ale afectivitii _i motivaiei:

-

reactia la e_ec: ,

reacia la succes:
grad de timiditate:
echilibru emotiv:
- stabil

instabil:.
c) Trsturi de
temperament:
-energia: .
adaptabilitate:
-

echilibru psihic: .

introvers (închis,speriat): .

extrovers (deschis, sociabil):,

d) Aptitudini:
Preocupri în timpul liber: .
Participarea la activiti extra_colare:.
e) Alte date semnificative:
 METODE
CRPITOLUL III DE ÎNVARE ACTIVAS

II. 1. Aspecte generale

Metodele ce vor fi prezentate sunt exemplificate prin teme din

programa claselor
gimnaziale, dar credem c ele pot fi aplicate sau adaptate _i pentru liceu, poate chiar cu mai mult
succes, având în vedere vârsta elevilor.
Inainte de a
prezenta metodele interacti ve utilizabile la Istorie, credem c trebuie s
atragem atenia c S-a constatat existena mai multor moduri de
receptare a
informaiei.

Moduri de receptare a informaiei

O O
Informalia

VIZUAL 29% din

indivizi (scheme, diagrame, AUDITIV 34% din
imagini, text scris) indivizi (discuii în gTup,
dezbateri, dramatizri, muzica)

KINESTEZIC\ 37% din

indivizi (mi_cri, gesturi, mimic
,building")

Metodele prezentate in acest capitol sunt rezultatul

Tormare: Lectura i serierea pentru dezvoltarea
experienei la catedr a autorilor _i al participrii la stagii de
gândirii critice Centrul Educaia 2000+ _i CCD (la_i, 2000-2001),
-

Predarea istoriei i educaia pen1ru cetájenie democratic în

România Centrul Educaia 2000+ (2003-2006).
-
Invä area activ este strategia prin care elevul este ajutat:

Sã-_i asume responsabilitatea fa de propriul proces de învare;

s-_i formeze deprinderi de munc intelectual,

s-_i formeze opinii argumentate:

s înteleag logica argumentelor,

s sintetizeze idei provenite din surse diferite:

s lucreze în cooperare cu ali elevi.

Invarea activ dezvolt, deci, gåndirea eritic, creativitatea _i responsabilitatea elevului.

Elevul învat sà-i pun întrebäri asupra informaiei, så selecteze informaia, s examineze ideile

i implicaile acestora. s-i examineze cuno_tintele, sã construiascã argumente, s decidã ce

este important _i ce nu este
important, s-_i dezvolte capacitatea de comunicare (oral _i scris),.
sä ia decizii în cuno_tin de cauz , s-_i descopere propria gândire _i s o con_tientizeze, s se

raporteze la cei din jur _i la sistemele lor de gândire.

Elevii vor deveni mai deschi_i fa de relaiile de colaborare, ideile _i influenele noi. Vor
putea combina cu mai mult u_urin informaiile, ideile, vor formula opinii, vor rezolvaa

probleme, vor deveni mai creativi _i mai

responsabili.

Rolul profesorului este acela de a îndruma învarea, de a sprijini elevul în activitatea de

învtare, de a crea cadrul necesar învrii. Profesorul nu mai este doar o surs de informaii care
trebuie memorate. Profesorul îl sprijin pe elev s învee CONINUTURI _i îi arat CUM SÅ
ÎNVETE.
Profesonul trebuie
s stârneasc interesul, s provoace elevii;
sîi îndrume pe elevi;
s stimuleze gândirea elevilor;
s ofere materiale didactice/surse variate;
s stabileasc scopurile învärii;
s-i motiveze pe elevi;

s-i ajute pe elevi s formuleze întrebäri:

s-i
încurajeze s-_i spun opiniile. Profesorul nu are
dreptate întotdeauna, nu este
atot_tiutor/expert;
s fie asculttor activ s acorde importan fiecrui rspuns/elev;
-

s ajute clasa s se simt bine împreun cu el.

38
 Participarea necorespunztoare a unor elevi se manifest prin discuii personale.
Problemele trebuie abordate cu mult tact, sugerându-le c pot face acest lucru dupå ore.

Conversaiile secundare. conversaii în afara temei purtate de unii membri ai

grupului,
separat de cei care lucreaz. Explicai-le c în acest mod nu pot înväta. Regula: Nu se fac
divagaii de la subicct

STOP Metodele active sunt

(proces- produs), dar achiziiile
elevilor merit efortul.
cronofage

Cadrul necesar învrii active, pentru stimula

a
gândirea critic _i creativitatea
elevilor,
trebuie s fie stimulativ, bazat pe relaia de încredere _i respect, dintre
profesor-elev _i elev-elev;
trebuie acceptat diversitatea de idei, de opinii;
trebuie promovat gândirea pozitiv care define_te omul ca fiin care poate fi
ajutat s se dezvolte; s-_i creeze o imagine de sine ce
implic respect _i responsabilitate
fa de propria persoan;

trebuie promovat implicarea activ a tuturor elevilor:

irebuie creat sentimentul de securitate, siguran c nu vor fi ridiculizai,
sancionai.

Profesorul trebuie s gândeasc tiecare pas pentru activitile de învare activ, s fie
clar _i precis în cerine. s acorde timp suficient elevilor.
Profesorul trebuie s cunoasca 1oarte bine ciISa. A cunoa_te ce se petrece într-o clas este

ioarte important, pentru a råspunde nevoilor elevilor, amplificând astfel condi ile de învåtare

Activittile în grup/in echip (învåarea prin cooperare):

sunt eficiente în gupuri mici (4-5), deoarece ofer posibilitatea elevilor sã

comunice, s _i exprine ideile, opiniile, s-_i manifeste sentimentele, s joace pe rând

39
 cronometrarea

roluri/s aib diferite responsabiliti (asigurarea resurselor,

diferite

timpului de lucru, raportarea, realizator al produsului);

este necesar un tinmp de acomodare in grup;

ale elevi;
cazul, pot fi folosite aptitudinile de ,lider"
unor
când este
a
trebuie folosite aptitudinile diverse ale elevilor, uneori ca puncte de pornire

activitilor;
este necesar s fie stabilite reguli de comunicare ce trebuie respectate

Vorbe_te unul, ceilali ascult!

Opinia fiecruia trebuie ascultat!

Nu se ,atac" colegul/persoana, ci ideea!

Se respect timpul afectat activiti

Mâna ridicat = ,lini_te"

Când avei o întrebare, punei-o!

Nu se fac divagaii de la subiect!
Grupele se pot formna dup anumite criteri, stabilite de profesor, în functie de scopul

activit ii. Pot fi grupe omogene sau grupe eterogene.

În grupe pot apärea anumite disfuncii care trebuie observate i înlturate:

Polarizarea - membrii unui grup se pot împ r i în tabere. Incuraja i grupul s accepte

puncte de vedere diferite. Elevii trebuie ajutai s îneleag c este normal s ai puncte de vedere
diferite, dar nu este normal s fi dezagreabil - trebuie g site solu ii pentru discu ii, negociere.

- G sirea de persoane vinovate - elevii se blameaz în mod direct. Trebuie determina i

s respecte regula ,nu ataca persoana, ci 1deea sa". Situaia trebuie rezolvat , deoarece distruge

încrederea în sine a unor elevi, ace_tia se izoleaz ori sunt marginaliza i.

Monopolizarea grupului - unii elevi î_i asum întreaga r spundere. Elevul trebuie sã

îneleag c apreciai contribuia sa, dar este nevoie ca fiecare membru al grupului s aib

aceea_i _ansa.

Tr s turile profesorului bun ascult tor - ascult tor activ:

Trsturi exterioare:
Folose_te un limbaj care încurajeaz comunicarea;

Con_tientizeaz importana limbajului nonverbal _i _tie s-_i controleze

mimica, gesturile, mi_crile;
Pune întrebäri _i acord suficient timp elevului pentru rspuns;
Stie când s intervin;

Ajut elevul/il stimuleaz -reformuleaz, parafrazeaz, concluzioneaz;

^tie când s tac.

40
 Trsturi interioare:
Empatia = capacitatea de a te transpune în locul unei alte persoane; de a

întelege modul în care gânde_te _i se

comporto alt persoan,
Capacitatea de concentrare;
Toleran, înelegere, räbdare;
Gandire pozitiv;
Capacitatea de a-_i exprima sentimentele;

Congruen- concordan între

comportamente- convingeri
emoti/sentimente _i valori, deci autenticitatea comportamentului.

Etapele de lucru pentru metodele active (de dezvoltare a gândirii critice a elevilor)
Prezentarea temei/problemei de studiat/rezolvat;
Prezentarea succint a metodei de lucru. Negocierea regulilor ce vor fi respectate;
Evocarea - brainstoming;

Elevii lucreaz individual (citesc, pri vesc imagini, deseneaz);

Elevii fac schimb de ideilinformaii în pereche;

Elevii fac schimb de ideilinformaii în grup/echip,
Grupele realizeaz produsele finale (se poate recomanda elevilor sä-_i
personalizeze produsul final, prin adoptarea unui nume pentru fiecare grup, a unei
sigie);
Turul galeriei" (afi_area produselor finale, vizionarea lor de ctre celelalte grupe
aprecieri, întrebäri, observaii);
Dezbaterea (analiza, corectarea, critica, lauda, ierarhizarea, decizia, produse _i
procesul)- profesorul trebuie s aloce timp pentru ca fiecare grup s-i autoevalueze

functionarea/activitatea (ce a funcionat i ce nu) cu ajutorul profesorului, elevii vor

cuta soluii pentru optimizarea activitii.
Tema individual - reflexia.

Produsele individuale vor fi pstrate în Portofoliul elevilor

Produsele finale pot fi ali_ate în sala de clas, în cabinetele metodice sau pstrate în

Portofoliul profesorului.

41
 Tehnici pentru a obine cât mai multe r spunsuri (elicitation)
intrebrile sunt importante în activitatea didactic:
maresc interesul _i stimuleaz curiozitatea;
orienteaz activitatea elevilor asupra subiectului ce trebuie studiat,

stimuleaz discuiile;
stimuleaz procesele cognitive,
determin nivelul de înelegere a problemelor de ctre elevi
ofer elevilor posibilitatea de a-i exersa cuno_tinele
fi ajut pe elevi s se integreze în colectiv,

Tipuri de întreb ri
Întreb rile închise - genereaz rspunsuri afirmative (,da") sau negative (,nu'") _i duc

de multe ori la întreruperea comunicrii.

Intreb rile justificative (,de ce?") - îndeamn elevul s identifice cauze, motive

stimuleaz procesele cognitive, stimuleaz gândirea critic.

întreb rile ipotetice (,Cum ar fi fost dac ..?") - stimuleaz creativitatea elevilor.

Intreb rile deschise/,,productive" (,Po i s descrii....?" ,Po i s ne spui despre ....?") -

stimuleaz comunicarea, transmit elevului mesajul c profesorul este interesat de informaiile pe

care le va auzi. Elevul va avea posibilitatea de a-i exprima cuno_tinele, sentimentele,

atitudinile, valorile.

Când punei o întrebare

asigurai timp suficient pentru rspuns;

evaluai rspunsul primit (G,bine, ,este important ce spui");

privii-l pe cel ce r spunde;

cerei mai multe detalii dac rspunsul este incomplet;

repetai rspunsul corect pentru a fi auzit de toat clasa
asigurai-v c întrebarea este clar, simpl, la subiect _i adecvat

nivelului de întelegere al elevilor;

întrebarea permite clevilor sä-i foloseasc propria logic _i

gàndire;
întrebarea îi stimuleaz pe elevi;
corectai cu tact räspunsurile gre_ite;
r spunsurile pot fi corectate i completate de ctre elevi

42
 Profesorul poate stimula
participarea activ a elevilor utilizând, alturi de
întrebri, _i
parafraza (,.s înteleg c..?", ,tu spui c...?", ,vrei s ne spui c.. ?"), reformularea (,,Tu ai
spus c. dar..."), concluzionarea (,în
concluzie..").

Elevii întreab elevii rspund

-

Profesorul poate cere elevilor s scrie fiecare câte o întrebare, referitoare la tema studiat,
pe o foaie. Se adun foile _i se redistribuie. Fiecare elev rspunde la întrebarea
primit.

43
 III. 2. Metode de învare activ

Metoda ,ciorchinelui"

Este o metod grafic care stimuleaz gândirea critic _i creativitatea elevilor. Elevii sunt
în
pu_i situaia de a crea o structur grafic, utilizând informaiile/cuno_tinele acumulate la o
lecie/unitate de învare ori sã ajung sdescopere noi
informaii dup lectura unui text.
Metoda poate fi folosit în activitjile de învare sau de fixare a
cuno_tinelor ori la
evaluarea sumativ a unei uniti de învare.
Etapele de lucru:
1. Elevii sunt
informai c vor utiliza ,metoda ciorchineluî', care se va concretiza într-un
produs un ,ciorchine" individual sau în echip (dup decis
cum a
profesorul).

2 Individual, fiecare elev începe ,ciorchinele" pe tema anunat, pe caiet/o foaie

volant: ,Scrie tot ce _tii despre.." (se utilizeaz brainstorming-ul) timp de 5 minute.
3. Completeaz «ciorchinele» dup
cite_ti extul/documentul, harta, graficul cu noile
ce

informatii" (se stabile_te timpul de lucru de 10-20 minute).

4. Schimbul de idei - ,,In pereche cu colegul de banc , discut _i completeaz ciorchinele

individual" Se poate indica elevilor s utilizeze o alt culoare pentru a identifica ceea ce a
inväjat fiecare de la colegul säu; se stabile_te timpul de lucru.
5. In grupe de 4-5 elevi se discut i se completeaz ,.ciorchini" individuali, apoi se

realizeaz un produs al grupei, .,un afi_" pe o coal mare, fiecare grup folosind o culoare.

stabilit în faza de organizare (se stabile_te timpul de lucru).

6. Produsele finale se afi_eaz (pe tabl, pe pereii clasei) _i se face ,turul galeriei".
Fiecare grup analizeaz produsele celorlalte grupe, se fac observaii, se pun întrebåri.
7. Rapoxarea raportorul fiecrei grupe (sustinut de echip) prezint produsul s

45
r spunde întreb rilor.

fi v zute de ceilali profesori i de prini.

Produsele finale pot rämâne afi_ate pentru a

Produsele individuale fi pästrate în Portofoliul elevului.

vor

Dac metoda este folosit la lecii de evaluare sumativ, notarea se poate face pe echip

sau individual (utilizând produsele individuale) dup criterii de notare dinainte stabilite _i

cunoscute de elevi.
Evaluarea presupune analiza, corectarea, critica, lauda, ierarhizarea _i luarea
deciziei/notarea atât a .procesului" cât _i a produsului" (ca, de altfel, pentru toate metodele

grafice)
Metoda,ciorchinelui" dezvolt la elevi:

capacitäile cognitive (identificarea, examinarea, definirea, interpretarea, corelarea,

clasificarea, formularea, construirea);
capaciti deevaluare _i autoevaluare;
abilit i de munc în echip,
atitudini.
Metoda poate fi utilizat la toate clasele
cu succes
gimnaziale, aplicând-o gradual.
La clasa a V-a se va începe cu ,,ciorchinele" mai puin complex: Popoarele Orientului

antic, Atribuiile monarhului în statele Orientului antic _i se va

ajunge
la ,,ciorchinele"
complex, cum ar fi Mo_tenirea cultural a Orientului antic, unde elevul trebuie s clasifice, s
structureze, s coreleze cuno_tin ele.

46
 ,,S dezlegm misterul"

Este o metod
pentru dezvolta
a
gândirea critic _i creativ a elevilo.
Descrierea metodei
1. Elev trebuie s
organizeze într-o structur grafic informaiile scrise pe mai multe
jetoane, cu scopul de a descoperi cuno_tine/informaii sau pentru a
descoperi DE CE?
2. Elevii sunt
organizai în grupe de 4-5 elevi, grupe eterogene. Se stabilesc
prin
negociere rolurile elevilor, regulile, timpul de lucru, modul de prezentare a
produselor finale.
3. Fiecare grup
prime_te un plic cu jetoane pe care le analizeaz pentru a descoperi
legturile dintre procesele/evenimentele care duc la soluionarea problemei
4. Elevii vor realiza structur
o
grafic lipind jetoanele pe o foaie mare _i vor trasa
legäturile cu o culoare (pentru fiecare grup).
5. Produsele finale vor fi expuse pe tabl sau pe pereii clasei.
6. Grupele ,vizioneaz" produsele. I_i noteaz întrebrile _i comentariile (,.turul
galeriei").
7. Raportorul fiecrei grupe î_i prezint produsul. Elevii din celelalte
grupe pun întrebäri.
fac judeci de valoare.

8. Fiecare grup î_i reexamineaz proprile produse în comparaie cu celelalte.

9 Utilizând diferite tehnici de conversaie, profesorul fixeaz noile cuno_tine,
descoperite de elevi.
10. In final, li se cere elevilor s scrie un eseu de 10 minute, în care s prezinte ce au

învat despre tema discutat. Eseul; fost anunat la începutul activitjii _i va fi folosit de ctre
profesor pentru a-_i dirija activitatea din orele urmtoare.

Exemplu:
Clasa a VI-a, unitatea de învare Societatea medieval (lecie de recapitulare-

sistematizare-evaluare).
Fiecare grup are de rezolvat trei probleme:

- Ce relaii erau între nobili?

- Ce relatii erau între nobili i ranii aservii?

- Ce pri avea un domeniu feudal?

47
 Nobili Serbi Omagiu Moara
Seniori
Clac Jurmântul de credin Râul
Cavaleri
Vasali
Dijm Investitura Grdini
Castel

Domeniul feudal Cens Loturi în folosin

Pä_uni
Päduri
Sate Pmânt arabil
Rent feudal Rezerv feudal
Castel Pmânt necultivat

Clasa a VIl-a -

Etnogeneza româneasc -

ca metod de învare.

Poporul român a rezultat din

Continuitatea daco-roman pe
Etnogeneza româneasc s-a sinteza i simbioza
teritoriul fostei provincii
desf_urat la nord _i sud de elementului romanic cu cel
Dacia este esenial pentru
Dunre. dacic i apoi prin asimilarea
formarea poporului român.
slavilor.
Btnogeneza româneasc face Italian
Etnogeneza româneasc s-a parte din procesul european de
Francez
încheiat în secolul VIII. formare a popoarelor
Spaniol
neolatine.
Portughez
Procesul de formare a limbii
române s-a desfä_urat în Fondul principal de cuvinte
Limba român are un caracter
paralel cu cel de formare a este, în proporie de 60%,
romanicC.
poporului român. latin.
- aromâna/macedoromâna
Dialecte ale limbii române
Structura gramatical latin
sud-dunrene megleno-româna
- istro-româna

Limba român s-a format din

In limba
limba latin popular, vorbit româns-au pstrat Influena slav a determinat
în fosta provincie Dacia, dar _i aproximativ 150-160 de modificri fonetice _i de
cuvinte de origine dacic.
la sud de Dunre. vocabular.

18
 Romanizarea proces de Factori de romanizare:
sintez etnic, lingvistic i 106- Dacia a devenit
- solda i/armata

cultural între romani i

provincie romana -coloni_ti
autohtonii daci administraia
- urbanizarea
Continuitatea dacicá -
Continuitatea daco-roman -
autohtonii daci au continuat spopulaia
triasc în
romanizat a rmas 271-275- retragerea aurelian
provincia Dacia. în fosta
provincie Dacia.
Teoria imigraionist susine A.D.Xenopol - Teoria lui
Robert Roesler -

Studii
formarea poporului român _i a
române_ti. Cercetri Roesler. Studii asupra
limbii române la sud de asupra
istoriei vechi a românilor stäruinei românilor în
Dunäre. Dacia Traian
(1871) (1884) teoria
-

continuitii

49
 ,,Tabelul conceptelor"

multe procese sau evenimente.

foarte util pentru a compara mai
Este o metod grafic
s poat duce u_or la
încât s reflecte aspectele comparabile _i
Tabelul trebuie astfel elaborat
momente ale leciei, pentru activitile de învare sau ca
anumite
concluzii. El poate fi utilizat în
în totalitate, sau lecia de evaluare.
construie_te lecia de învtare,
pe baza c reia
se
strategie în activitatea
fi folosit în munca individual , în echip, sau

Tabelul conceptelor" poate

frontal.
revoluionare în Europa în prima jum tate a
Exemplu: clasa a VII-a - Mi_cri
secolului al XIX-lea.

învare. A fost realizat pe o coal mare, afi_at pe

Tabelul a fost utilizat în activitatea de

tabl.
Statul Anul Regimul politic Caracterul Urm rile | Personaliti |

1. Profesorul explic pa_ii de urmat.

2. Elevii realizeaz tabelul pe caiete, dup modelul afi_at.

3. Profesorul indic, pas cu pas, fragmentele de lecie _i sursele care sunt citite individual

de elevi.
4. Elevii completeaz în tabelul individual.

5. Cu ajutorul elevilor, profesorul completeaz ,tabelul clasei".

6. Elevii corecteaz eventualele gre_eli.
7. In final, se face comparaie între evenimente, având în vedere caracterul _i urmrile

mi_crilor revoluionare.
Tabelul va fi folosit pentru a descoperi cauzele revolu ilor de la 1848-1849
Metoda aceasta îi pune pe elevi în situaia de a-i exersa capacit ile cognitive: selectarea

informatiei, analiza, comparaia, sinteza, concluzionarea.

50
 Alte exemple:
Clasa a VIII- a: Tema/unitatea de învare Statul medieval _i instituiile sale
Probleme de
Nr. învtat Conditii | Condii Etapele Obtinerea Izvoare Consolidarea
interne externe | întemeierii independenei istorice
Tara statului
Tara
Româneasc
2 Moldova
Transilvania

Tema/unitatea de învare Trile Române _i statele vecine între

confruntare
diplomaie i

Domnitorul Tara|Secolul Politica ex terná,

Anii domniei Confruntri militare
tratate de alian

Tema/unitatea de învare Constituirea României moderne. Revoluia din 1848-1849

Probiema de Izbuc Program Momente
învtat
Cauze
nire revoluionar. | Conductori importante în infrangere
Prevedei Urmri
desfä_urare
Tara
Româneasc
Moldova
Transilvania

Tema/unitatea de în vare Constituirea României moderne, lecia Românii din

Basarabia, Bucovina i Transilvania
Limite Formele luptei de eliberare
Provincia româneasc | Dominaia strin
cronologice naional
Basarabia

Bucovina
Transilvania

51
 _i totalitarism
învare România între democraie
Unitatea de
m suri luate
| Reprezentani| Program politic | Guvern ri i
Partidul politic | Anul înfiinrii

52
 ,TabelulT"

Poate fi utilizat
pentru a
pune în eviden relaii binare, argumente ,,pro _i ,,contra",
da-,,nu.
Tabelul T" se poate utiliza în activitjile de învare sau ca tem pentru acas. Poate fi
realizat individual în
sau
perechi.
1. Intr-un
timp stabilit, elevul va enumera
argumentele ,,pro", în stânga tabelului; în
urmtoarea etap va enumera
argumentele ,,contra", în dreapta tabelului.
2. Elevii î_i prezint ,tabelul". Se
pot afi_a produsele.
3. Impreun elevii,
cu
profesorul analizeaz lista de argumente _i concluzioneaz. Poate
fi realizat un ,,tabel al clasei".

Clasa a VIII-a -

Continuitatea daco-roman în fosta provincie Dacia

Argumente ,.pro" Argumente ,,contra"

Clasa a VIII-a - Regimul comunist/Ceau_escu din România

Argumente ,pro" Argumente ,,contra"

Metoda contribuie la dezvoltarea capacitii de argumentare pe baza analizei

informatiilor/cuno_tin elor, la formarea unor valori i atitudini democratice.

53
 Diagrama Venn'"

evenimente, personalita i.
folosit a compara procese,
Este tot 0 metod grafic pentru
ca tem pentru
de învare sau la fixarea cuno_tin elor,
Poate fi utilizat în activitile
evenimente, procese,
elevilor de a compara dou
acas . Este eficient în formarea capacitilor

de selecta asem n rile dintre acestea.

noiuni istorice _i a

din dou cercuri care se suprapun parial.

Diagrama este format

Elevii pot lucra individual, în perechi sau în echip (înva prin colaborare).

1. Fiecare elev completeaz cercurile cu informatile referitoare la problemele de

comparat; în zona suprapusá noteaza asemanarile (in clasâ - activitate de înv tare; acas

activitate de fixare).

2. în perechi fiecare elev completeaza un cerc, cu câte din

una
problemele de comparat
apoi le ,suprapun i realizeazá ,diagrama perechii", completând asemänärile

3. Se prezint mai multe

produse se
afi_eaza -

se analizeaz (se apreciaz, se

completeaz , se corecteaz ).

Profesorul poate realiza o ,,diagram a clasei" pe tabl.

A Dac se lucreaz pe grupe, Se

allgCaLa produsele
grupelor care se
analizeaz.
5. Se realizeaz o evaluare formativ :

date cele mai complete i mai

,Jrumoase produse _i colaborarea cu
(dac este cazul); partenerul
54
 -elevii sunt atra_i de ideea de
a desena la Istorie i de a-_i prezenta rezultatele
în faa clasei. echipelor

Exemple de teme unde poate fi utilizat

,diagrama Venn":
Clasa a V-a
Sparta _i Atena;
-

Clasa a VI-a
Personaliti iluministe:
-

Clasa a VIl-a
Monarhia absolut _i monarhia
-

Clasa a VIlI-a Obiectivele constituional/parlamentar;

revoluiei europene i ale revoluiei române de
-

la
1848-1849

55
 Fi_ele de lucru

Dezvoltarea gândirii critice prin utilizarea învärii dirijate,

cu ajutorul fi_elor de lucru

1. Elevii pot fi dirijai s descopere informailcuno_tine noi legate de un eveniment, fapt

sau tem, utilizând fi_e de lucru.

2. Complexitatea informaiilor ce trebuie descoperite cre_te o dat cu vârsta elevilor.

utilizate pentru ca elevul s descopere informa ii noi, utilizând

3. Fi_ele individuale pot.
un text/document sau orice alt surs istoric.
4. Elevii sunt pu_i în situaia:
s identifice informaiile,
s selecteze informaiile oferite de surse istorice diferite;
s exprime informaiile în cuvinte proprii,
s identifice cauzele unui eveniment,

s analizeze,

s compare;

s concluzioneze;

s-_i exprime opinii proprii,

s comunice în scris sau oral.
5. Fi_ele pot fi utilizate pentru activitile de învtare evaluare sumativ.
sau Pentru
evaluarea sumativ, se realizeaz _i standarde de performan _i bareme de notare.
6. Fi_ele pot fi utilizate în activitäile de învare:
- individuale;

în parteneriat (2-3 elevi);

-

în grupe (4-5 elevi).

7. Raspunsurile sunt analizate fie individual, fie frontal, realizând o evaluare formativ.
8. Avantajele acestei strategii sunt multiple pentru elevi:
particip activ la activitatea de înväare/evaluare;

i_i dezvolt gândirea critic;

îsi dezvolt capacitatea de comunicare (scris);

56
 î_i dezvolt creativitatea;
i_i dezvolt capacitatea de evaluare _i autoevaluare;
i_i dezvoltà abilitti de munc individuale/in
echip.

Modelele de fi_e
prezentate sunt de la clasa a V-a, lecia Civilizaia mnicenian.
homerice i de la clasa a Poemele
VIll-a, lecia Constituirea statului medieval
Tara Româneasc.
La clasa a V-a se
pot utiliza aceste fi_e cu
scopul de a-i
lectura unui
inva pe elevi cum s fac
text/document, s-_i pun întrebäri, s-_i exprime ideile, cu
propriile cuvinte, s
elaboreze rspunsuri în seris sau oral.
La clasa a VIll-a, fi_ele sprijin elevul så anal1zeze
un document sau o
analizeze un eveniment pornind de la diferite surse de imagine, s

contexte noi, s
informaii, så utilizeze
cuno_tinele în
foloseasctermenii adecvai.
Metoda nu este
spectaculoas, dar îl ajut pe elev, pas cu pas, s analizeze un text.
Clasa a V-a -

Fi_ele pot fi folosite la

lectia Civilizaia micenian. Poemele homerice.
Raspunsurile elevilor pot fi individuale, în scris ca tem
pentru acas.
Räspunsurile pot fi analizate _i corectate
formativ.
împreun cu elevii, realizând o evaluare
Elevii sunt
obi_nuii din clasa a V-a s-i completeze _i corecteze
utilizândo culoare. rspunsurile personale

Clasa a V-a Fi_ de lucru (manualul

-

Editurii Teora)
1. Cine a fost Homer?

2. Cite_te textul din manual

(pagina 51) _i identific:
a_ezarea cetii Troia;
-

cauzele rzboiului troian, dup Homer;

- eroii greci;

- eroii troieni;

Cum au Cucerit grecii Troia;

- când s-a petrecut acest r zboi.

3. Explic de ce se numesC cele douà poeme lliada _i Odiseea. (p. 48)

4. Cine a fost Heinich Schliemann? (p. 53)

5. Explic legtura dintre: civilizaia miceniana-- poemele homerice - H. Schliemann.

6. Ce rol aveau poemele homerice in viaa grecilor antici? (p. 52)

7. Pot fi socotite poemele homerice izvoare istorice? De ce?

57
 Citeste textul/documentul _i comenteaz-1!

Dac exist _i
Ce a vrut s spun Aprecieri critice |Importana sursei|
Evenimentul la alte surse care
Autorul, titlul, autorul (analiza personale privind pentru tema
data, natura sursei|care face referire prezint tema
principalelor idei) poziia autorului studiat
(comparai-le)

Prive_te cu atenie imaginea i comenteaz-o

Observarea Dacã exist i

Atitudinea Importana sursei alte surse care
Observatii,
Autorul, titlul, Evenimentul la compoziiei pentru tema aprecieri
autorului (de ce a
data, natura sursei care face referire prezint tema
(culori, studiat personale
pictat/fotografiat?) (compara i-le)
personaje)
 Empatia

Metodele empatice pun elevul în

situaia de a juca un rol, de a înelege modul de a
de a simi _i de a gândi,
aciona al ,,celuilalt", care îi poate fi
dezvolt gândirea critic
contemporan sau nu. Metoda empatic
_i creativitatea elevului.
Elevul trebuie s-_i clarifice _i s-_i
precizeze anumite decizii pornind de la
informaiile/cuno_tinele dobândite; s încerce s intre în ,pielea" unei
dintr-o epoc istoric s empatizeze:
-
personaliti/persoane
,.E_ti.. i motiveaz-i convingerile."
- ,,Motiveaz - i decizia."

59
 ,E_ti ....
_i motiveaz ...."

KOMKO0
tem studiat în care s integreze corect,
o
Elevilor li se cere s scrie texte/compuneri pe

din punct de vedere istoric:

termeni;

concepte;

repere cronologice;
personaliti.

Clasa a V-a-O clátorie prin Orientul antic

regate i imperii;
- realiz ri culturale,

O zi în Agora; Educaia atenian/spartan;

Ozi în Roma antic.

Clasa a VI-a - 0 zi sunt locuitorul unui ora_ medieval;

Viaa pe domeniul feudal;
Am participat la cruciade.

Clasa a VII-a - Reporter la Congresul de la Viena;

Ora_ul primei revolui industriale.

Realizarea acestor teme vizeaz dezvoltarea capacitäii de comunicare în scris, utilizarea

informaiei într-un nou context.

Metoda poate fi utilizat pentru o evaluare formativ - elevii citesc, analizeaz , se

autoevalueaz _i evalueaz , pentru evaluare i notare, elevii cunosc dinainte criteriile de notare,

nota este discutat _i acceptat con_tient.

60
 Dezvoltarca creativitä ii se poate realiza _i prin desene, pe teme studiate:

Clasa a V-a - Democraia atenian;

Clasa a VI-a- Domeniul feudal;
Castelul;
Clasa a VIII-a - Democraie _i totalitarism.
Aceast metod pune în evident aptitudinile unor elevi (inteligena spaial, vizual). Se
creeaza un cadru de învjare activ _i pentru elevii care întämpin dificulti în comunicarea
verbal (scris, oral).

Vezi dezbateriie pe tema inieligeniclor muluple

61
 ,,Motiveaz - i decizia"

1. Elevii trebuie s selecteze cauzele/motivele unor aciuni/evenimente, fapte istorice,

pomind de la o informaie fumizat fie de profesor, fie de o surs (fragment din textul leciei,

document).
2. Elevii primesc sau î_i asum un rol.
3. Elevilor li se cere s scrie individual, în funcie de rol, trei moti ve care au declan_at o

aciune, eveniment, fapt, utilizând sursa indicat .

4. In funcie de rolul asumat, elevii î_i prezint ,motivele".

5. Metoda poate fi utilizat _i lucrând pe grupe. Elevii vor prezenta un .produs" al grupei.

Exemple:
Clasa a V-a- tema Modelul aristocratic, modelul democratic (Sparta i Atena)
Elevilor li se va cere s scrie trei motive pentru care ar vrea s triasc în Sparta sau în

Atena.
Clasa a VI-a - tema Biserica în Evul mediu. Cruciadele

Elevii vor scrie trei motive pentru care cre_tinii au plecat în cruciade _i trei motive pentru

care musuimanii au luptat împotri va cruciailor.

Clasa a VIl-a - tema ^tiinta i tehnica. Oameni de _tiin _i descoperirile lor

Elevul va juca rolul unei personaliti, pledând pentru importana inveniilor'

descoperirilor sale, cu scopul de a convinge auditoriul.

Clasa a VIl-a - tema Unirea T rilor Române

Elevul va juca rolul lui Mihai Viteazul, argumentând decizia de unire a celor trei Tär

Románe.
Concluzii
Metodele empatice dezvolt capacitile cognitive ale elevului (s-_i clarifice ideile, s
compare, s examineze, s interprcteze, sa argumenteze), creativitatea (s intre în ,,pielea"

personajului, a celuilalt), capacitatea de comunicare i dezvolt atitudini.

62
 .Convinge-i auditoriul/
publicul c e_ti..."

Este o metod empatic prin care elevul este pus în

situaia de a
juca un rol, de a intra în
pielea unei
personaliti/persoane dintr-oepoc istoric s
empatizeze.
-

Elevul trebuie s
îneleag modul de a gândi, de a
simi _i de a aciona al
Pentru a intra în rolul ,celuilalt'.
personajului, elevul trebuie s selecteze cauzele unor
istorice, pornind de la aciuni, fapte
informaiile furnizate de profesor sau de orice alt surs.
Elevii primesc un rol ori î_i asum un rol.
In functie de rolul asumat, li se explic elevilor
evaluare. cerinele, care vor constitui _i criterii de

Elevii clasei vor fi, pe rând, actori _i observatori.

Aceast metod empatic se
poate utiliza la mai multe clase,
functie de nivelul de vârst al elevilor. La clasa a
aplicând-o gradual, în
Vll-a, la lecia Noi
tehnice _i descoperiri _tiinifice i
consecinele lor, elevii pot interpreta rolul unui
inventator, la
Se stabilesc
alegere.
cerinele, împreun cu elevii:
Cine sunt?;
Cand _i unde triesc?;
Trei motive pentru necesitatea
inveniei mele
Trei consecine ale inveniei mele;
Prezentare liber, cursiv;
Utilizarea limbajului adecvat
Capacitate de convingere;
Materialele pregtite pentru a ilustra invenia i importana sa.

Utilizând informatiile din manual sau din alte surse (Arborele lumii), elevii realizeaz ,un

rol" scris (pe coli mai mari sau mai mici), dup cerinele date, însoit fie de imagini/desene cu

invenii, fie de obiecte care simbolizeaza invenia (bec, avion jucrie).

63
 fie obligai). Restul
lor, fr s
rolurile rând pe rând (la iniiativa
Elevii î_i interpreteaz
modul cum _i-au interpretat
fac comentarii, judeci de valoare despre
elevilor sunt observatori i
urm rind cerin ele/criteriile stabilite.
colegii lor rolul, foarte mult interes pentru
manifest
Metoda este foarte îndrgit de elevii de gimnaziu; ei
Observatorii devin
bine ,.rolul" pe care, de obicei, _i-l aleg.
a se infoma _i a ,juca" cât mai

adevárai ,critici" ai ,actorului".

64
 Citeste scrie i tu!'"

Are ca
scop dezvoltarea capacitii de a citi
dar i
cu
atenie un text, de a
,simi" mesajul scris,
dezvoltarea creativitii elevilor.
Se aplic individual.

. Pasul 1" Profesorul indic sau

-

pune la dispoziia elevilor

istoric, cere ca ace_tia s
citeasc cu mult
un
fragment dintr-o surs
Pasul 2" La
atenie textul
recomandarea profesorului, elevii
-

prima coloan transcriu împart foaia de hârtie în dou

pri;, pe
din partea text care i-a
coloan explic de ce au fäcut
atras/impresionat în mod deosebit, iar pe a doua
alegerea.
Pasul 3" -

Profesorul cere elevilor ca în partea de

textului, s dea jos a foii s rescrie partea final
un alt sfâr_it. Se a
accept _i s reformuleze o parte din text.
,Pasul 4'" -

Se trece la citirea
,rezolvrilor". Profesorul sau 2-3 ,,observatori"
desemnai - consemneaz câi elevi elevi
-

s-au oprit asupra aceleiai pri a textului. Aceasta se

comenteaz cu mult atenie _i de ctre mai multi elevi.
Pasul 5" Profesorul apreciaz
-

activitatea elevilor.

Exemple:
Clasa a VI-a Marile descoperiri geografice (jurnal de cltorie);
-

Clasa a VI-a Primul rzboi mondial (fragmente din

-

memoriile sau
jurnalele unor
personaliti care au trit evenimentul).

65
 urmarea!""
Alege cauza, alege

la cele de recapitulare-sistematizare-
Metoda se aplic la lectii de predare-învtare sau

evaluare.

Se precizeaz obiectivele urm rite.

"

Profesorul scrie (dinainte) pe foi de hârtie separate, cu litere mari (pentru a fi

Pasul 1 -

vzute de la distan) cauze adevrate, dar _i cauze eronate ale subiectului în discuie. La fel se

procedeaz pentru urmri.

spre clas, hârtia

, Pasul 2"- Un elev va fi a_ezat în faa clasei. El tine în mânä, cu faa
pe care este scris subiectul tratat (exemplu: Cruciadele; Marile descoperiri geografice;

Sfâr_itul republicii romane etc).

, ,Pasul 3" - Unii elevi, care au primit foi pe care sunt scrise cauzele, merg lânga

subiect". ,Spectatorii activi" (clasa) aleg cauzele bune _i dau la o parte pe cele false.
, Pasul 4" - La fel se procedeaz pentru urm ri.

Pasul 5" - R mân în fa a clasei, lâng ,subiect", numai elevii ,cauze adev rate". Le

repetäm. Le a_ezm la tabl sau le legm cu un fir de a colorat, ,ca o pânz de päianjen". La

fel procedäm pentru urmri.

Pasul 6" - Intor_i în bnci, toi elevii scriu în caiete: a) cauzele; b) urmrile
evenimentului respectiv.

Exemplu:
Clasa a VI-a - Cre_tinism _i islamism; Cruciadele

Obiectivele:

Elevii s-_i însu_easc în mod corect cauzele

_i urmrile cruciadelor;
S fac deosebirea între cauzele politice, economice,
religioase _i culturale;
Sã deosebeasc urmrile _i cauzele cruciadelor de cauzele
_i urmrile altor
evenimente.

Se parcurg »pa_il" enumerai.

66
In final, elevii vor
completa în caiete urmtorul tabel:

Problema de învat | Religioase Politice Economice Culturale

Cauze

Urmri

67