BACTERIOLOGIE SPECIALĂ

1. Stafilococul:caractere morfologice şi de cultură.

 CARACTERE MORFOLOGICE Corpi sferici Asezati in gramezi Gram pozitivi Forme
capsulate (staphilococus aureus)
 CARACTERE DE CULTURA Sunt germeni nepretentiosi,cresc pe medii uzuale (bulion,
geloza simpla) in conditii de aerobioza si anerobioza.Temperatura optima 37grade
- Pe medii lichide tulbura uniform masa mediului
- Pe geloza simpla determina colonii mari, bombate, lucioasa, opace(de tip S)
- Cele trei specii se pot deosebi prin pigmentarea coloniilor pe mediu solid: în auriu
(Staphylococcus aureus), galben (Staphylococcus citreus) sau nepigmentate (Staphylococcus albus) şi
corelate cu patogenitatea.
- Pe geloza sange se remarca in plus uneori o zona de hemoliza de tip beta(clara), diametrul
zonei de hemoliză fiind proporţional mai mic decât diametrul coloniei, caracter de cultură foarte
important pentru diferenţierea de streptococii beta-hemolitici. Alteori, hemoliza din jurul coloniei de
stafilococ este incompletă şi se clarifică după menţinerea la frigider (+40C) câteva ore (hemoliză de tip
“cald-rece”).

- Mediul solid hiperclorurat Chapman, permite, în afară de cultivarea selectivă a

stafilococului dintr-o floră bacteriană mixtă şi evidenţierea unui caracter biochimic corelabil cu
patogenitatea tulpinii şi anume, fermentarea manitei (colonii galbene).

2. Stafilococul: factorii de virulenţă corpusculari şi enzimatici.

Virulenta se realizează prin factori corpusculari (capsula tulpinilor “mucoide” cu rol
antifagocitar) şi factori exoenzimatici care favorizează pătrunderea germenilor şi îi protejează
împotriva factorilor de apărare ai macroorganismului:
- Coagulaza – Este o enzimă proteolitică, ce determină in vivo coagularea fibrinogenului cu

aparitia unui cheag de fibrina la nivelul focarului inflamator. Pe de o parte favorizează cantonarea
zonală a germenului, iar pe de altă parte îl protejează împotriva fagocitozei şi altor factori de apărare
locală. Coagulaza contribuie la aparitia trombilor septic in focarul de infectie stafilococica.

- endovenosi

- Fibrinolizina – Este o enzimă proteolitică, care produce liza cheagului de fibrina din

focarul inflamator. Consecinţa este favorizarea invaziei microbiene

- Hialuronidaza – Enzimă proteolitică, ce produce scindarea acidului hialuronic. Este factor
de difuziune a stafilococului favorizându-i invazia.
- Nucleazele – degradeaza ADN si ARN leucocitar reprezentând în acest fel factori
antifagocitari şi de invazie. DN-aza este termostabilă.

1
 - Lipazele – Sunt enzime lipolitice, care cliveaza lipidele din sebum si din sange
- Beta-lactamaza (penicilinaza). Enzima întâlnită la stafilococii penicilino-rezistenţi,
producand clivarea nucleului beta lactam din penicilina
-Hemolizinele. Determină liza eritrocitelor diferitelor specii, acţionează şi ca factori de
patogenitate (acţiune letală, dermo-necrotică etc). S-au descris 4 hemolizine stafilococice: alfa,
beta, gama şi delta, acestea determinând in vitro fie hemoliză completă, fie de tip cald-rece.

3. Stafilococul: structura antigenica

S-au identificat trei categorii de antigene stafilococice: polizaharizii specifici A şi B,
aglutinogenul A şi antigenul capsular
- Polizaharizii specifici A şi B. Sunt antigene legate de peretele celular, imunologic distincte
pentru Staphylococcus aureus (antigenul A) şi Staphylococcus albus (antigenul B).S-a dovedit
că antigenul polizaharidic A este un acid-teichoic( determină reacţii de hipersensibilizare
întârziată la indivizii cu infecţii stafilococice repetate)
- Aglutinogenul A (proteina A). Este un antigen proteic situat la suprafaţa peretelui
cellular.Deşi acţionează ca un aglutinogen, nu are proprietăţi fagocitare.
- Antigenul capsular. Este prezent în tulpinile capsulate (“mucoide”) având structura de
polizaharid cuplat cu o proteină de suport (glicoproteină).

4. Stafilococul: aspecte clinice în infecţiile stafilococice.

- Infectii cutanate supurative(peste 95%) Furuncul, Impedigo, Intertrigo,sycosis, Panaritiu
Eczeme suprainfectate, Sindromul de arsura exfoliativa, Acnee
- Angine
- Enterite: toxiinfectii alimentare, enterite prin disbacterie
- Septicemii
- Sindromul de soc toxic
- Osteomielita

5. Streptococul beta-hemolitic de grup A:caractere morfologice şi de cultură.

 CARACTERE MORFOLOGICE Coci sferici sau ovalari,Gram pozitivi,Asezati in
lanturi,Germeni nesporulati, necapsulati
 CARACTERE DE CULTURA Germeni pretentiosi Aerobi, facultativ anaerobi
- In mediul lichid cu sange tulbura neuniform mediul si produc depozit la baza recipientului
- In mediul solid(geloza sange) produc colonii mici, punctiforme, cu zona clara de hemoliza
diametrul zonei de hemoliza este mai mare decat diametrul coloniei
- Dupa aspectul coloniilor geloza-sange se disting:
o Colonii „mucoide”Mici,Mucoase,filante
o Colonii „mate”Mici,Bombate,Consistente,Contin proteina M,Apartin tulpinilor virulente
o Colonii „lucioase”Mai mici decat cele mucoide,Bombate,Stralucitoare

6. Streptococul beta-hemolitic de grup A: factori de virulenţă corpusculari şi enzimatici.

 FACTORI DE VIRULENTA CORPUSCULARI
- Acidul hialuronic capsular
2
 - Proteina M
- (puternica actiune antifagocitara in focarul inflamator)
 FACTORI DE VIRULENTA ENZIMATICI
- Streptokinaza(fibrinolizina) – enzimă proteolitică ce lizează fibrina şi alţi produşi proteici
insolubili favorizeaza invazia germenilor, imiplicata in imunitatea umorala si imunitatea celulara
- Hialuronidaza – factor de invazie a bacteriilor dincolo de poarta de intrare
- Difosfopiridin nucleotidaza – actiune leucocidinica
- Streptodornaza – determina dezintegrarea leucocitelor granulocite neutrofile

7. Aspecte clinice ale infecţiilor acute produse de streptococul beta-hemolitic grup A şi

complicaţii poststreptococice.
 ASPECTE CLINICE:
 Infectii acute
- Supurative
 Angina streptococica
 Erizipelul
 Impetigo
 Endocardite acute
 Afectiuni purulente
 Septicemie la gazde „compromise”
- Nesupurative
 Scarlatina
 COMPLICATII POSTSTREPTOCOCICE
- Glomerulonegrita acuta difuza
- Reumatismul articular acut

8. Pneumococul: morfologie, patogenie, aspecte clinice ale infecţiilor pneumococice.

 MORFOLOGIE:
- Coci gram pozitivi
- Forma de flacara de lumanare/varf de lance
- Sunt grupati in diplo Cu predominanta extracelulara
- Prezinta capsula
- Sunt imobili
- Nesporulati
 PATOGENIE:
- Factorii de patogenitate sunt reprezentati de:
Factorii de virulenta corpusculari(capsula (cu actiune antifagocitara prin natura puternic acidd a
materialului capsular, ca si prin proprietitile hidrofile ale acesteia);
o Factori enzimatici invazivi (hialuronidazd, neuraminidaza);
o Factori toxigeni (hemolizine, leucocidine)

ASPECTE CLINICE
- pneumonia franca lobara
3
 o febra mare
o tuse
o stare generala alterata
o dispnee
o expectoratie ruginie
- bronhopneumonia
o se intalneste la copii
o la batrani
o persoane cu stare de rezistenta precara(boli cronice degenerative, cancer)
- septicemii
- sinuzita
- otita medie

9. Meningococul: morfologie, patogenie, aspecte clinice.

 MORFOLOGIE
- Coci gram negativi
- Reniformi
- Asezati in diplo
- Situati predominant intracelular
- Capsula de natura polizaharidica
- Imobili
- Nesporulati
 PATOGENIE
Capsula meningococilor are rol antifagocitar net. Experimental, s-a dovedit că, concentraţiile
mari de endotoxină prezintă efect antifagocitar. Se ştie că, din punct de vedere fiziopatologic,
apar fenomene hemodinamice (capilarodilataţie) şi de hipercoagulabilitate (tromboembolii),
- Pot depasi barierele de aparare locala cu descarcare sanguina si localizare secundara in
meninge
- Diseminari secundare: cutanate, articulare, pulmnonare, otice si suprarenale
- Insuficienta suprarenaliene acute
- Cauze:
o Virozele respiratorii acute sezoniere
o Tratamente imunosupresive
o Boli de sistem

ASPECTE CLINICE
- Meningita cerebro spinala epidemica
- Faringo-amigdalita
- Febra
- Varsaturi
- Cefalee
- Redoarea cefei
4
 - Rigidizarea coloanei vertebrale
- Fotofobie
- La punctia rahidiana se extrage lichidul cefalorahidian purulent sau tulbure sub presiune
- Cea mai grava complicatie este sindromul de insuficienta suprarenaliana acuta
-Complicaţiile la distanţă pot apărea la nivelul pielii, plămânului, articulaţiilor, urechii medii
(otită, mastoidită). Cea mai gravă complicaţie este sindromul de insuficienţă suprarenaliană
acută (Waterhouse-Friedrichsen), de obicei cu mortalitate 100% (astenie profundă, stare
toxică).

10. Gonococul: morfologie, patogenie, aspecte clinice.

 MORFOLOGIE:
- Coci gram negativi
- Reniformi
- Asezati in diplo
- Predominant intracelular
- Nesporulati
- Imobili
- Pot prezenta capsula in produsele patologice si in culturile tinere
 PATOGENIE
- Este un germen virulent, netoxigen. Factorii de virulenţă sunt reprezentaţi de:
- - fimbrii care se ataşează de mucoasa căilor genitale; acestea au rol antifagocitar (dacă se
îndepărtează fimbriile prin tratament cu tripsină, gonococii devin mai uşor fagocitabili);
- - antigenul K, cu rol antifagocitar, protejând germenul împotriva digestiei intracelulare
după înglobarea în fagocit;
- - proteaza, capabilă să cliveze IgA secretorie, rezultând scăderea activităţii locale
antimicrobiene.
- Intra in organism de obicei prin cale genitala prin contact sexual
- Apare o inflamatie cu secretie burulenta
- La barbat se poate exitinde la prostata sau epididim
- La femeie poate ascensiona catre uter, trompe, ovare
- Artrita gonococica(complicatie)

 ASPECTE CLINICE
- Uretrita gonococica
o La barbat
Prurit
Durere locala
Secretie purulenta galben verzuie
Orhiepididimita
Artrita gonococica
o La femeie
Cervicite
5
 Salpingite
Sterilitate
- Vulvovaginita gonococica a fetitelor
- Oftalmia nou-nascutului
o Kerato-conjunctivita purulenta
o panoftalmie

11. Bacilul antraxului: caractere morfologice si de cultura

Este imobil. Aspect: bacili drepti, cu capetele retezate. fn produsele patologice sunt incapsulati,
nesporulati, dispusi fie izolat, fie tn lanturi scurte. Ca urmare a fixdrii bacililor, capetele lor
devin usor concave, lantul imitand ,trestia de bambus“
CARACTERE DE CULTURA:
Pe geloza simpla colonii mari, de 2-4 mm diametru, albe-cenugii, varianta ,,.R“
(cu suprafaté rugoasd, margini neregulate din cauza prelungirilor laterale similare
suvitelor de par care conferd coloniilor un aspect caracteristic de ,,cap de meduza“
Pe medii solide cu ser, in atmosfera de 10-25% CO2: colonii rotunde, convexe,
lucioase, mucoide, formate din bacili Incapsulati;
In bulion simplu: depozit floconos, mediul ramAnand limpede;
Pe geloza dreapta, insamanfat prin intepare: aspect de ,,brad inversat“;

12. Bacilul antraxului: patologie si aspecte clinice

Bacilul este patogen prin multiplicare, invazivitate si toxinogeneza.
Cel mai important factor de virulenti este capsula. Ea are actiune antifagocitara si asigura
totodata, si o protectie relativi si fati de factorii umorali ai rezistentei antiinfectioase.
Alti factori de virulenta: enzime de tipul decitinazei, proteazelor, colagenazei,hemolizinei.
Este o boala profesionala. Germenii pot invada tesuturile dincolo de poarta de intrare sau pot
ramane cantonati acolo. In primul caz, propagarea bacteriilor se face pe cale limfatica si -
secundar- pe cale sanguina, cu localizari consecutive in organe (splina, ficat, plimani).
Bacteriemia si septicemia carbunoasa, datorate virulentei germenului, pot fi letale.
ASPECTE CLINICE:
La om se manifesta sub 2 forme principale:carbunele extern sau cutanat (pustula malignd,
edemul malign) si carbunele intern (pulmonar, digestiv, meningean). Toate formele pot evolua
spre septicemie prin
diseminarea infectiei pe cale sanguina sau limfatica.
Carbunele cutanat. Forma clinica cea mai frecvent intalnita la om este pustula maligna(Apare
localizata pe fata, gat sau membre).Edemul malign este o forma grava de carbune cutanat:
atunci
cand tabloul clinic este dominat de un edem extins, febra, stare toxica.
Carbunele pulmonar se manifesta printr-o pneumonie sau bronhopneumonie hemoragica,
insotita de septicemie.
Carbunele digestiv apare rar la om. Suvine in urma ingerarii de carne infectata si se manifesta
sub forma unei enterocolite acute: greata, varsituri, febri, dureri abdominale, scaune
sanguinolente, stare toxica, colaps si mortalitate foarte ridicata.
6
 Meningoencefalita carbunoasa este o forma rara, aproape totdeauna mortala.

13. Bacilul difteric: morfologie,caractere de patogenitate, aspecte clinice.

 MORFOLOGIE
- Bacili gram pozitivi
- Capete maciucate
- Forma generala de piscot
- Nesporulati
- Neciliati
- Necapsulati
- Asezati sub forma literelor chinezesti
 PATOGENIE
- Nu au capacitate de invazie
- Raman catonati la poarta de intrare
- Secreta toxina ce difuzeaza in tot organismul
- Leziunile sunt congestive, hemoratice, necrotice
- Raspunsul inflamator -> apartine unui exudat fibrinos ce acopera amigdalele cu un depozit
cenusiu
Tulpinile toxigene de C. diphteriae sunt toate lizogene - purtătoare de bacteriofag temperat beta.
Producţia de toxină difterică este favoriuzată de prezenţa ionilor de fier din mediu. De
asemenea, pentru producerea toxinei difterice, mediul mai trebuie să îndeplinească şi alte
condiţii, înafara stării de lizogenie, şi anume: condiţii de pH şi presiune osmotică; o anumită
concentraţie în aminoacizi; sursă de carbon şi azot.

 ASPECTE CLINICE:
Angina difterica. Local, la nivelul stâlpilor faringieni, amigdalelor, limbii, apar
pseudomembrane: pelicule alb-cenuşii, foarte aderente. la distanţă şi anume: semne
neurologice - pareze sau paralizii de neuron motor periferic sau central şi semne cardiace
(miocardita toxică) - tulburări de ritm, modificări electrocardiografice. Starea generală este
alterată.
În forme toxice grave, poate apărea drept complicaţie insufucienţa suprarenală acută
Difteria nazofaringiană. Pseudomembranele se găsesc atât în faringe, cât şi pe suprafaţa
mucoasei cavităţilor nazale. De obicei apar şi semne neurologice şi cardiace grave.
Difteria conjunctivală. Apare ca infecţie accidental
Difteria cutanată Apar ulceraţii cutanate, fără tendinţă de vindecare spontană
Difteria laringiană se traduce prin apariţia edemului glotic, cu sufocare

14. Bacilul Koch: caractere morfologice, structură antigenică, caractere de cultură.

 CARACTERE MORFOLOGICE
Coloraţia Ziehl-Neelsen evidenţiază proprietatea de alcoolacidorezistenţă
- Drepti/usor incurbati
7
 - Dispusi in polisade sau cordoane(semn de patogenitate)
- Filamentoase
- Perete celular foarte gros
 SRTUCTURA ANTIGENICA

- Hipersensibilitatea intarziata se datoreaza unui antigen proteic tuberculina sau PPD

- Alaturi de tuberculina si ceara D contribuie la instalarea imunitatii celulare
 CARACTERE DE CULTURA
- Germen aerob obligatoriu
- Poate cultiva bine pe medii sintetice care contine: glicerol, saruride amonii
- Cresterea bacteriei pe mediile adecvate, lichide sau solide, necesita timp indelungat e
incubare
- Dezvolta colonii pe mediul solid abia dupa 2-3 saptamani de la insamantare
- Pe medii lichide formeaza la suprafata acestora o pelicula
- Pe medii solide da: colonii rugoase, polilobate, conopidiforme caracteristice, cu suprafata
uscata, alb- galbui

15. Bacilul Koch: patogenie, aspecte clinice.

CARACTERE DE PATOGENITATE
 Factorul „cord” Componentă lipidică, este un micosid din peretele celular bacterian
dispunerea indivizilor, în şnururi (cordoane) răsucite în formă de serpentină, în produsul
patologic sau în cultură.

 . Sulfatidele Reprezintă un alt factor de patogenitate, aflat în peretele celular al tulpinilor

virulente de bacil Koch

 PATOGENIE
- Consecinta inhalarii sua ingestiei de bacili tuberculori depind de
o Virulenta tulpinii de M. Tuberculosis
o Marimea inocului
o Rezistenta nespecifica si specifica a organismului supus infectiei
- Leziuni primare:
o Afect primar
o Limfangita
o Adenopatia
- Leziuni secundare
o Reinfectie la un organism insuficient aparat
o Evolutia progresiva a leziuni primare
- Apsectul histopatologic al leziunii tuberculoase
o Vasodilatatie locala
o Trecerea lichidului plasmatic in lumenul unor cavitati naturale
8
o Aparitia in lichid a celulelor de inflamatie
- Boala de reactivare
Factori de variatie a rezistentei antituberculoase
o Diferente genetie
o Diferente fiziologice
- Alti factori favorizanti:
o Tratamentele cu medicamente imnunosupresive
o Iradierea in cursul rontgenterapiei tumorilor
o Silicoza
o Bolu de nutritie
o Boli de sistem
 ASPECTE CLINICE
- Tuberculoza pulmnonara
o Tuberculoza primara
Fara semne clinice
Uneori: febra, tuse
o Tuberculoza secundara
Subfebrilitati
Forme pseudogripale
Expectoratie cu sange-hemoptizie
Insuficienta respiratorie
- Tuberculoza extrapulmonara
o Tuberculoza renala
Subfebrilitate
Dureri in lombe
Hematurie periodica
Colici renale
o Tuberculoza intestinala
Tulburari de tranzit
Dureri abdominale difuze
Stare generala alterata
subfebrilitati
o Tuberculoza meningeala
Rigiditatea coloanei vertebrale
Capul in extensie
Membrele flectate

o Tuberculoza osteo-articulara
Osteomielita bacilara
Morbul lui pott
o Tuberculoza ganglionara – abcesul rece
Colectie ganglionara cu tendinta de fistulare
9
 Lichid vascos galben verzui
Temperatura locala este normala
o Tuberculoza militara
Stare toxica
Sfarsit letal
o Tuberculoza genitala
Salpingita tuberculoasa
Evolutie severa
Sterilitate definitiva

16. Structura antigenică a enterobacteriilor; tipuri de antigene şi rolul acestora în

patogenitatea bacteriană; exemple.
 ANTIGENUL „O”
- Termostabil
- Sensibil la tratamentul cu formol
- Rezista la tratamentul cu alcool
- Format din complexul glucido-lipido-polipeptidic
o Polizaharid specific „O” format din”
Oligozaharide
Manoza
Galactoza
Ramnoza
Fructoza
Glucoza
o Polizaharidul comun „de miez” format din:
N- acetil-glucozamina
Glucoza
Galactoza
Heptoza
o Lipidul A
- Imunogen puternic
- Determina aparitia anticorpilor aglutinati
- Formeaza complexe mici, stabile
 ANTIGENUL „H”
- Natura holoproteica
- Termostabil
- Rezistent la tratamentul cu formol
- Sensibil la tratamentul cu alcool
- Prezent numai la speciile si tulpinile mobile
- Imunogen puternic
- Induce anticorpii aglutinati

10
 - Formeaza complexemari
- Floconoase
- instabile
 ANTIGENE DE INVELIS (K, Vi)
o Antigenele K:
Prezente la nivelul capsulei/peretelui celular
Termostabile
Legate de regula de patogenitate si anume de virulenta
Se descriu tipurile: A, B, K de tip L
Exemple:
- Antigenul K pentru anumite tipuri enterotoxigene la E. Coli la adult
- Antigenul K pentru serotipurile OB de E. Coli implicate in „diaree maligna a nou
nascutului”
o Antigenele Vi:
Prezente la tulpinile si sarcinile virulente de salmonella
Natura proteica
Termolabile
Acopera antigenul O
Imunogene
Induc anticorpi protectori

17. Caractere de patogenitate ale enterobacteriilor.

- Antigen K (E. Coli)
- Antigen Vi(de invelis) determina invaziunea Salmonellei
- Enterotoxinele prezente la Vibrionul holeric, E. Coli, shigella
- Patrunde in enterocit se produce hiperreactivitate a enzimei eliberare masiva a
electrolitilor + apa din celule diaree apoasa
- Enterotoxinele echivalente antigenului somatic „O” sunt responsabile pentru:
o Soc endotoxinic
o Febra
o Leucopenie
o Hipertensiune
o Imunitate umorala

18. Aspecte clinice în infecţiile cu enterobacterii.

 INFECTII DIGESTIVE
- Apar sub forma unor toxiinfectii alimentare sau induse sub tratament
- Escheria coli enterotoxigen determina enterocolite infantile, diaree, tuse
- Serotipul O55 B5 implicat in diareea maligna a nou-nascutilor
11
  INFECTII URNINARE
- Ecoli determina 90% din infectiile urinare (cistite, nefrite)
- Acestea sunt favorizate de litiaza renala, stenoza uretrala
 INFECTII RESPIRATORII SI ORL
- Klebsiella determina: sinuzite, otite, pneumonii
- Proteus: implicat in etiologia otitelor, pneumonii
- Piocianicul: bronhopneumonii
- E. Coli: supuratii pulmnonare
 INFECTII GENITALE
- E coli, Klebsiella: solpingite, uretrite
 SUPURATIA PLAGILOR CHIRURGICALE SI A ARSURILOR
- Pot fi produse de proteus, piocianic
 BACTERIEMII SAU SEPTICEMII
- Pot fi provocate de orice enterobacterie
 INFECTI NOSOCOMIALE
- Determinate de E. Coli,enterobacteriacee

19. Escherichia coli:caractere morfologice, de cultură şi metabolice..

 CARACTERE MORFOLOGICE
- Bacili gram negativi
- Mobili
- Nesporulati
- Unele tulpini au capsula
 CARACTERE DE CULTURA
- Germeni nepretentiosi
- Pe bulion tulbura uniform mediul
- Pe geloza dau colonii mari, lucioasa, bombate
- Pe medii lactozate, produc fermentarea lactozei
- Pe mediul Levine determina colonii mari, inchise la culoare, cu luciu metalic
 CARACTERE METABOLICE
- Fermenteaza cu gaz: glucoza, lactoza, zaharoza, maltoza
- Nu produc hidrogen sulfurat
- Indol: pozitiv; ureaza: negativa
- Reactia la rosu de metil: pozitiva
- Lizindecarboxilaza: variabil
- Nu folosesc citratul ca unica sursa de carbon
- In mediul politrop TSI: fermenteaza glucoza, lactoza si zaharoza cu producere de gaz, nu
produc hidrogen sulfurat
- Pe mediul politrop MIU: mobilitate pozitiv, indol pozitiv, ureaza negativ

21.Aspecte clinice in infecţiile cu Escherichia coli.

- Enterita noului nascut
o Cu transmitere de la purtatorii aparent sanatosi
12
o Deshidratare
o Sox entotoxic
o Colaps vascular periferic
- Meningita
o Diseminari secundare la nivelul meningelui
o Evolutie fatala la 100% din cazuri
- Inferctii urinare ascendente
o Cistite
o Cistopielite
o parenchimul
- Enterite
o disbacterie
- Infectii cutanate
o Suprainfectia plagilor post operatorii
o Infectii ale cailor biliare
o Peritonica
o apendicita
- Diareea calatorilor

22.Shigella: caractere morfologice,de cultură şi metabolice.

 CARACTERE MORFOLOGICE
- Bacili gram negativi
- Capete rotunjite
- Nesporulati
- Necapsulati
- Imobili
 CARACTERE DE CULTURA
- Contine geloza, produci su bila, lactoza si indicator
- Dau colonii transparente
- Stralucitoare
- De culoarea mediului(lactozo-negative)
 CARACTERE METABOLICE
- Lactozo negative su exceptia Sh. Sonnei
- Fermentarea manitei
- Proprietati metabolice:
o Indol negativ( subgrupul A si D) , pozitiv(B), variabil C
o Reduc nitratii la nitriti
o Nu produc hidrogen sulfurat
o Nu produc ureaza
o Nu folosesc citratul ca sursa unica de carbon

23.Shigella: patogenie, aspecte clinice.

13
 PATOGENIE:
- Localizata in intestinul uman in ileonul terminal si colon
- Putere minima de invazie
- Ulceratii superficiale si extinse
- Evolutia: de la nivelul epiteliului mucoasei catre pronzime
- La suprafata ulceratiei se gasesc pseudomembrane
- Scaunde frecvente moi
 ASPECTE CLINICE
- Dizenterie acuta
o Scaunde moi si dese
o Muco sanghinolente
o Crampe abdominale
o Dureri atroce la defecare
o Semne de alterare a starii generale
o Tulburari hemodinamice
- Dizenteria cronica
o Infectie inaparenta
o Semne discrete, necaracteristice, de enterocolite
o Tulburari neurologice
o Circulatorii
o Respiratorii

25.Salmonella:caractere morfologice, de cultură şi metabolice.

 CARACTERE MORFOLOGICE
- Bacili gram negativi
- Capete rotunjite
- Mobili
- Necapsulati
- Nesporulati
 CARACTERE DE CULTURA
- Medii de imbogatire
- Medii selective Cu bila, lactoza si indicator de tip Leifson, McConkey, Istrate-Meitert;
 Colonii mici
 Lactozo-negative
 Semitransparente
 Usoara tenta verzuie-albastruie
o Cu bismut Wilson Blair
 Mici
 Aderente
 De culoare bruna/neagra
 Luciu metalic
- Medii diferentiale cu geloza lactozata si indicator
14
  Colonii mici
 Lactozo-negative
 semitransparente
- Medii politrope TSI MIU
 CARACTERE METABOLICE
- Caractere biochimice de gen
o Fermentarea glucozei, cu gaz, fermenteaza manita, sorbitolul si maltoza
o Lipsa fermentarii lactozei ca si a altor zaharuri
o Lipsa producerii de indol
o Reactia rosu metil negativa
o Producerea de lizin – decarboxilaza
o Lipsa producerii de fenil-alanin-dezaminaza
o Folosirea citratului ca unica sursa de carbon
o Lipsa producerii de acetilmetilcarbinol din glucoza
o Pe mediu TSI: fermenteaza glucoza, cu gaz/fara gaz, produc hidrogen sulfurat si nu
fermenteaza lactoza si zaharoza
o Pe mediu MIU: sunt mobile, nu produc indol, nu produc ureaza
- Caractere biochimice de diferentiere intre diferitele specii
o Fermentarea celor 6 zaharuri
o Fermentarea glicerolului
o Lichefierea gelatinei
o Actiunea unor acizi organici

26. Sallmonela: structura antigenica corelata cu patogenitatea

Antigenele somatice (,,0”)
Sunt legate de peretele celular al germenului, fiind, din punct de vedere chimic,
complexe glucido-lipido-polipeptidice. Sunt termostabile, sensibile la formol.
Antigenul somatic O determina specificitatea de grup.
A fost descrisa o variatie calitativa profunda in cursul trecerii de la S-R, prin schimbarea
polizaharidelor din complex cu lipide, ceea ce se coreleaza cu pierderea patogenitatii tulpinii
prin endotoxina.Rolul patogenic al antigenului O este identic cu al endotoxinei.Identificabile cu
endotoxinele Salmonellelor, antigenele somatice contribuie la patogenitatea tulpinilor
bacteriene prin toxinogeneza. Sunt puternic imunogene, anticorpii anti-O indusi in organism in
cazul unor salmonelloze, avand o semnifictie diagnostica certa daca cresterea in dinamica este
prezenta.

27.Patogenie, aspecte clinice în infecţiile cu Salmonella.

 PATOGENIE:
- Febra enterica
o Localizarea primara a salmonellelor la nivelul intestinului cu predominanţă în formaţiunile
limfoide din submucoasă, unde se produc modificări degenerative până la necroză. De aici, germenii

15
pătrund prin circulaţia portală în ficat, apoi în splină, căile biliare, rinichi, putând fi eliminaţi, deci,
prin urină, fecale, secreţie biliară
o Bacteriemia coincide cu descarcarea bacteriilor in circulatie
- Septicemia
o Infectie generalizata grava
o Consecutiv bacterioemiei survin Localizari septice secundare
- Gastroenterita
o Infectie intestinala stric localizata fara diseminare sangvina
 ASPECTE CLINICE
- Febra enterica
o Dupa contaminare urmeaza o incubatie de 7-14 zile
o Anorexie
o Cefalee
o Astenie
o Febra cu caracter continuu
o Splenomegalie
o Eruptie discreta
o Constipatie
o Meteorism abdominal
o Bradicardie
o Hemoragii digestive
o Perforatii intestinale
- Septicemia
o Febra inalta
o Bacteriemie instalata rapid
o Semne digestive estompate sau absente
o Focare secundare supurative in caile biliare, ficat, meninge, rinichi, cord, plaman, articulatii
- Gastroenterita
o Localizata intestinal
o Colici abdominale
o Scaune frecvente
o Greturi
o Varsaturi
o Uneori febra

28.Klebsiella: caractere morfologice, de cultură şi metabolice.

 CARACTERE MORFOLOGICE
- Bacili gram negativi imobili
- Grosi
- Capsulati nesporulati
 CARACTERE DE CULTURA
16
Germeni nepretentiosi ce determina in general colonii de tip S
Pe medii selective cu lactoza determina colonii mucoide, filante, lactozo-pozitive
 CARACTERE METABOLICE
- Fermenteaza cu producere de gaz: glucoza, lactoza, zaharoza
- Nu fermenteaza insulina
- Nu produc indol
- Nu produc hidrogen sulfurat
- Folosesc citratul ca unica sursa de carbon
- Reduc nitratii la nitriti
- Reactia rosu metil este negativa
- Reactia voges proskauer pozitiva
- Produc ureaza
Pe TSI fermenteaza glucoza, produce H2S ,pe portiunea inclinata fermenteaza lactoza si
zaharoza
Pe MIU prezinta mobilitate, indol pozitiv, produce ureaza

29. Klebsiella: caractere de patogenitate si aspecte clinic

Prin studiul patogenitatii in vivo, in urma inocularii cu prelevat din cultura suspect la soarecele
alb. Soarecele alb inoculat subcutanat cu un filtrat de cultura de Klebsiella moare cu septicemie
in 18-24 ore. Se izoleaza Klebsiella din sangele animalului prin tehnica hemoculturii.
PATOGENIE
- Germen conditionat patogen
- Virulenta depinde de capsula
- Toxigeneza se manifesta prin endotoxina
 ASPECTE CLINICE
- Infectii pulmonare purulente
- Pneumonie
- Infectii urinare
- Infectii septicemice
- Meningita

30. Proteus: patogenie si aspecte clinice.

 PATOGENIE
- Populeaza flora normala a microbiocentezei umane
- Enterite
- Infectii urinare
- Patogenitatea se exprima prin virulenta si toxinogeneza
 ASPECTE CLINICE
- Infectii urinare intraspitalicesti
- Cistopielite
- Cistite
17
 - Pionefroze
- Enterite acute grave
- Infectii purulente ale pielii

31.Vibrionul holeric: factori de patogenitate, aspecte clinice.

 FACTORI DE PATOGENITATE
- Virulenta
o Vibrionii Nu sunt invazivi. Neuraminidaza, deşi enzimă bacteriană, acţionează nu invaziv,
ci prin potenţarea toxinelor.

-Toxinogeneza

o Exotoxina
 Proteina termolabila
 Formata din proteina A si B
o Endotoxina
 ASPECTE CLINICE
- Incubatie 2-5 zile
- Debut brusc
- Greturi
- Varsaturi
- Diaree
- Dureri abdominale atroce
- Scaunde foarte frecvente, apoape, cu aspect de „apa de orez”
- Dezhidratare
- Cresterea azotemiei extrarenale
- Fenomene toxice endogene
- Tulburari cardio-respiratori

32. Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic).

Caractere morfologice
Bacili Gram negativi, mobili, cu cili dispusi polar.
Caractere de cultura
Bacilul piocianic cultiva usor pe medii uzuale. Caracteristic in cultura este
producerea de pigmeti: colorarea in verde a bulionului, aderenja lor marcaaa la suprafata mediulu
mediile solide cu sange,se produce hemoliza in jurul coloniilor.
Atat pe mediile lichide, cat si pe cele solide, cultura de Pseudomonas aeruginosa are un miros
caracteristic placut, aromat de ,,flori de tei”.
 PATOGENIE
- Poate exista in mediul extern ca si in intestinuk uman, ca saprofit

18
- In unele conditii devine patogen datorita tratamentelor abuzive cu antibiotice
- Patogenitatea se realizeaza prin toxinogeneza si virulenta
 ASPECTE CLINICE
- Infectii urinare
- Trenante
- Infectii purulente
- Puroi verde albastrui cu miros aromat
- Meningite
- Septicemii

33. Genul haemophilus: specii, caractere morfologice, de cultura si aspecte clinice.

 SPECII: Haemophilus influenze Haemophilus parainfluenzae( infecţii inaparente clinic
sau infecţii manifeste ale căilor respiratorii superioare)

 Haemophilus aegypticus (conjunctivită acută contagioasă)

 Haemophilus ducreyi este agentul etiologic al bolii venerice denumite „şancru moale”.

CARACTERE MORFOLOGICE: Cocobacili sau bacili scurţi, Gram negativi, nesporulaţi,

imobili. În culturi vechi, apar şi sub forme morfologice aberante (granulare, filamentoase).

În culturi proaspete pe mediu lichid, prezintă capsulă

CARACTERE DE CULTURA: Pe medii lichide cu adaus de sânge produce tulburarea
mediului în primele ore după însămânţare, apoi are loc limpezirea acestuia, datorită autolizei.

Pe mediile solide cu adaus de sânge sau produşi de sânge determină colonii foarte mici, de tip S
(netede), neconfluente (aspect de „picături de rouă”).
Coloniile tulpinilor virulente, proaspăt izolate, care conţin capsulă, au caracter mucoid.
ASPECTE CLINICE: Debutul bolii este prin rinofaringită, complicată apoi cu o sinuzită sau
otită medie, apoi catar al căilor respiratorii şi, uneori, chiar bronhopneumonie. Se asociază
destul de frecvent meningita acută. În unele cazuri se notează frecvent şi apariţia laringitei
obstructive (pseudocrup) cu edem glotic - formă foarte gravă, deseori fatală, dacă nu se practică
traheotomia de urgenţă.

34. Bordetella: aspecte clinice si patologie

 Patogenie
Boala se întâlneşte tipic numai la om. pertussis prezintă o afinitate deosebită pentru anumite
ţesuturi, în special pentru epiteliul ciliat al căilor respiratorii (bronhotrahee) la copii.
ASPECTE CLINICE: incubatia este de circa 2 saptamani
Tuse convulsive debuteaza cu coriza,stranut, tuse seaca.
Complicatii frecvente:bronhopneumonie obstrurarea bronhiilor cu secreţie (masă de mucus),
având drept consecinţă apariţia convulsiilor prin anoxie secundară

19
 35. Brucella: patologie, aspecte clinice, epidemiologie si profilaxie
Bruceloza este o antropozoonoză. Brucella melitensis dă infecţii la capră şi la om; Brucella
abortus la bovine şi om; Brucella suis la porcine şi om. Este o boală profesională
Poarta de intrare poate fi: cutanată (leziuni discrete, excoriaţii), digestivă, conjunctivală,
respiratorie (prin aerosoli). În apropierea pielii sau a mucoaselor, brucelele se cantonează în
granulocitele neutrofile, se multiplică intracelular. După pătrunderea dincolo de poarta de
intrare, brucelele invadează ganglionii limfatici regionali şi se multiplică în limfocite, dar mai
ales în macrophage
Se localizeze în anumite teritorii pe baza proprietăţilor de viscerotropism: ficat, splină, măduvă
osoasă, rinichi.
Leziunea caracteristică brucelozei este granulomul brucelos: nodul care conţine limfocite,
celule epiteliale şi celule gigante
ASPECTE CLINICE: febra îmbracă un caracter „ondulant”- valori foarte mari după-amiaza şi
seara, valori mai mici dimineaţa adenopatie, splenomegalie, hepatomegalie, dureri la apăsarea
coloanei vertebrale

36. Helycobacter pylori: caractere morfologice, de cultura si metabolice.

 MORFOLOGIE:
- Bacili sub forma de virgula
- Gram negativi
- Prezenti in mucoasa gastrica
- Mobili
- Puternic producatori de ureaza
CARACTERE DE CULTURA
Se cultivă pe medii selective, la 37C în atmosferă de 5% O2 şi 10% CO2 şi atmosferă umedă,
cu examinarea culturilor 3-7 zile. Cultura poate fi limitată de terapia instituită deja, de
contaminarea cu alte bacterii sau alţi factori. Determină colonii mici, transparente, crescând la
un pH de 6-7 colonii de tip S, translucide, de 1-2 mm

Oxidazo şi catalazo pozitive

nu descompun zaharurile
descompun ureea din mediu în 5-20 de min

37.Helicobacter pylori:patogenie, aspecte clinice.

 PATOGENIE
- Adaptabil pentru conditiile din stomac
- Capabil sa colonizeze cronic mucoasa gastrica
- Sta la subprafata, se fixeaza pe receptorul epiteliului gastric, se multiplica si formeaza
colonii
 ASPECTE CLINICE
- Infectia este cea mai frecventa si persistenta infectie din lume
20
 - Prezenta la nivelul mucoasei gastrice la mai putin de 20% din persoanele sub 30 de ani, dar
prezenta creste la 40-60% pentru persoanele de peste 60 ani
- Sursa de infectie este reprezentata la om
- Calea de transmitere este fecal-orala si oral-orala prin contact strans intravamilial
- Are o rezistenta scazuta in mediul extern

38. Clostridium tetani: patogenie si aspecte clinice.

 PATOGENITATE
- Toxina tetanica
- Tetanolizina ( determina liza hematiilor unor specii animale)
- Tetanospasmina (principiul neurotoxic al toxinei provoaca tetanosul experimental dupa o
incubatie de 8 ore indiferent de doza inoculata, cu afinitate pt substanta cenusie SNC)
- La om, ,tetanosul incepe cu contractura muschilor masticatori indiferent de locul de
patrundere al toxinei in organism, apoi continua cu formele generalizate
 ASPECTE CLINICE
- Tetanos
o Incubatia
 Durata variabila
o Debutul
 Contractura maseterului
o Perioada de stare
 Convulsii ale musculaturii striate(spasme)
 Coloana vertepretala in hiperextensie dureroasa
 Muschii fetei incremeniti intr-un rictus caracteristic
 Dureri musculare atroce
 Moartea survine prin axfixiere

39. Clostridium botulinum: patogenie si aspecte clinic

 PATOGENIE
- Boala botulism apare datorita toxinei botulinice claisifcata in 7 tipuri
- Tipurile A, B, E, F provoaca botulismul la om
- Tipurile C si D produc butulismul pasarilor si altor animale
- Tipul G nu este patogena nici la om, nici la animale
- Toxina botulinica de tip A:
o Cea mai puternica otrava cunoscuta pana in prezent
o Rezistenta la actiunea sucului gastric
o Simptomatologia principala consta in paralizii ale muschilor
Patrunde si pe cale respiratorie
 ASPECTE CLINICE

21
 debutează cu diplopie (vedere dublă), încordarea mişcărilor globilor oculari disfagie (dificultate
de înghiţire), dislalie (dificultate în articularea cuvintelor), semne respiratorii şi circulatorii de
alterare a ritmurilor normale
- Botulismul infantil
o Greata
o Varsaturi
o Diaree
o Colici
- Paralizii ale nervilor cranieni
- Moartea survine prin asfixie
- Mortalitatea prin botulism, în cazul toxinei A sau E este extrem de ridicată (75%). În cazul
toxinei B, mortalitatea se cifrează la 20%.

40. Clostridiile gangrenei gazoase: patogenie si aspecte clinic

 PATOGENIE
- Factorul principal de patogenitate este alfa toxina
- Prin actiunea lecitinei aceasta toxina determina:
o Efect hemolitic
o Dermonecrotic
o Letal
- Germenul produce alti factori toxici
o Tipul A – patogen pentru om
o Tipurile B, C, D, E – patogeni pentru animale
o Tipul F – enterita necrozanta la om
 ASPECTE CLINICE
Celulita anaerobă semne locale discrete: dureri de intensitate suportabilă şi congestia
marginilor plăgii. Zona este edemaţiată, lucioasă, întinsă şi palidă

Gangrena gazoasa propriu-zisă Este o formă severă de infecţie clostridiană cu prinderea în

procesul local inclusiv a musculaturii striate din planurile profunde ale plăgii. Debutul este
brusc, cu dureri foarte mari la nivelul plăgii, febră, tahicardie, tahipnee, hipotensiune arterială.
Local, plaga supurează, prezentând o secreţie seroasă cu miros fetid. Marginile plăgii sunt
tumefiate, de culoare vânătă-cenuşie. La palpare, zona plăgii şi zonele învecinate prezintă
crepitaţii, datorită gazelor eliberate de bacteriile infectante. În final, se notează apatie, confuzie
mentală, stare de şoc

41.Rolul bacteriilor anaerobe nesporulate în patologia umană- aspecte clinice.

Infecţiile cu germeni anaerobi nesporulaţi apar de obicei în condiţii de “teren” favorabile
(scăderea rezistenţei organismului în cancer, hemopatii grave, infecţii cronice, boli degenerative

22
 etc) pornind de la suprafaţa mucoaselor unde aceşti germeni se pot găsi ca saprofiţi sau
condiţionat-patogeni.
-Angina necrotică Gingivita, abces dentar Sinuzita, otita cronică;

-Pneumonie necrotică sau abces pulmonar

-Infecţii cardio-vasculare (endocardita, tromboflebita

-Infecţii intraabdominale, de regulă postoperatorii (pertonita, abces hepatic, alte abcese
intraabdominale)
-Infecţii în sfera genitală feminină (stare septică post-abortum, abces tubo-ovarian, endometrită,
abces pelvian, abces vaginal_
-Alte localizări: abces cerebral, osteomielită, celulită necrotică a ţesutului celular subcutanat
(plăgi post operatorii suprainfectate).

44. Treponema pallidum: caractere morfologice si antigenice.

 CARACTERE MORFOLOGICE
- Corp in forma de spirala
- Ax central drept cu o oarecare rigiditate
- Doua elice: una constituita din filamentul axial si cealalta de un manunchi de fibre
CARACTERE ANTIGENICE
 Haptena lipoidică ubiquitară Este un antigen comun pentru Treponema pallidum şi
pentru alte specii microbiene, prezent şi în diverse ţesuturi vegetale şi animale. Este de
natură lipoidică. Cel mai imortant din punct de vedere practic este cardiolipina, un extract
alcoolic de cord bovin.. Antigenul cardiolipinic se foloseşte pentru determinarea
reaginelor în sifilis
 Antigenul proteic de grup Este comun genului Treponema. Conţine cel puţin patru
fracţiuni cu greutăţi moleculare variate, localizate probabil în citoplasmă. Fiecare
fracţiune induce anticorpi în cursul sifilisului.
 Antigene proteice Induc specificitatea de specie situate probabil în profunzime.
 Antigene polizaharidice Sunt specifice de specie şi tulpină.

45. Treponema pallidum: patologie, aspecte clinice.

Infecţie exclusiv umană. acţionează ca germen patogen prin invazivitate
Transmitere pe cale sexuala
- Doica bolnavva alaptand copilul sanatos
- Transfuzie cale faringiana
- Personal medical care ingrijeste
 ASPECTE CLINICE
- Sifilisul castigat
o Sifilisul primar
 Sancru dur
23
 Apare pe organele genitale
 Mai intai apare o pendula
 Apoi se transforma in nodul tare, nedureros cu adenopatie satelita
 Tendinta de ulcerare usoara
 Dupa 10-14 zile sancrul dispare cu vindecare spontana
o Sifilisul secundar
 Leziuni cutanate si mucoase
 Localizate la nivelul pielii, mucoasei genitale si mucoasei bucale
 Macule si papule multiple
 Papule moi, umede, palide
 Meningita
 Corioretinita
 Hepatita
 Nefrita
 Periostita
o Sifilisul tertiar
 Sistemul cardiovascular
Insuficienta aortica
Anevrism de aorta
Arterita
 Sistemul nervos central
Leziuni in cordoanele posterioare ale maduvei spinarii
Leziuni in trunchiul cerebral
Leziuni in cortexul cerebral
 Alte localizari
Ficat
Plamani
Rinichi
Splina

46.Epidemiologia si profilaxia sifilisului.

 EPIDEMIOLOGIA
- Sursa de infectie este omul
- Calea de transmitere este sexuala
- Rar alte cai
- Receptivitatea este generala
 PROFILAXIA
- Profilaxia nespecifica
o Depistarea activa
o Tratarea corecta a cazurilor
o Ancheta epidemiologica
o Controlul serologic sistematic al donatorilor de sange

24
- Profilaxia specifica
o Nu exista inca

47. Mycoplasma si Ureaplasma: patogenie, aspect clinice ale infectiilor umane.

PATOGENIE:Micoplasmele au mare afinitate pentru membranele celulare în ţesuturile animale
infectate. Astfel, cele umane, au afinitate pentru tractul respirator, uro-genital şi pentru
sinoviale. S-a sugerat că peroxidul de hidrogen produs de M. pneumoniae contribuie la
alterările tisulare. Unele enzime membranare ale micoplasmelor (proteaze, fosforilaze)
modifică suprafaţa celulelor animale, afectând permeabilitatea, activitatea cililor epiteliali sau
antrenează liza celulei. Efecte asemănătoare sunt obţinute şi prin acţiunea amoniacului eliberat
de către Ureaplasma. Micoplasmele pot modifica antigenitatea celulei gazdă, stimulând procese
de autoagresiune, cu producere de anticorpi faţă de componente celulare proprii, ceea ce explică
diferite complicaţii ce apar în unele infecţii.

-
ASPECTE CLINICE: Pneumonia atipică primară( tuse seacă, uneori cu caracter paroxistic,

însoţită de faringită, cefalee, mialgii). Pot apare complicaţii neurologice (encefalite, meningite),
erupţii cutanate, miocardite

-Infecţii uro-genitale La bărbaţi infecţiile apar ca uretrite acute negonococice, uretrite

subacute, prostatite, cistite hemoragice, fiind implicate şi în sterilitate. La femei întâlnim
cervicite, vulvo-vaginite, bartholinite, avorturi repetate şi septicemii postabortum.

-artrite, sindromul uretro-conjunctivo-sinovial şi probabil în etiopatogenia unor afecţiuni cardio-

vasculare (anevrismul arterelor mari, miocardită, endocardită).

48.Chlamydia: morfologie, patogenie, aspecte clinice.

 MORFOLOGIE:
bacterii imobile, asemănătoare ca structură cu bacteriile Gram negative, la care se întâlnesc
două tipuri de celule
- Celule mici sferice
o Forme puternic infectioase
o Stabile
o Extracelulare
o Numite „corpusculi alimentari”
- Celule mari
25
 o Forme de replicare ale chlamydiilor
o Denumite „corpi initiali”
o „corpi reticulati”
 PATOGENIE
- Capacitate mare de invazie avand afinitate pentru:
o Epiteliul vaselor
o Tesutul pulmonar
o Ganglionii limfatici
o Mucoasa conjunctivala
- Toxine, care se manifesta prin
o Tulburari hemoragice
o Plasmafereza
o Hemoconcentratie
o Soc
 ASPECTE CLINICE
- C. Trachomatis
o Patogena pentru om
o Infectii oculare(conjunctivita cu incluzii)
o Genitale(uretrite)
o Respiratorii
o La femei Salpingite Cervicite Vaginite
o La nou nascut Pneumonie Faringite Otite
C. psittaci la pasari

49. Rickettsia: caractere morfologice, patogenie, aspecte clinice in tifos

CARACTERE MORFOLOGICE: formă cocoidă sau cocobacilară, imobile, uneori cu capsulă
PATOGENIE: se caracterizează printr-o mare capacitate de invazie, cu cantonare predilectă în
endoteliul vaselor mici. În aceste celule are loc creşterea şi multiplicarea bacteriană, până când celula
gazdă este plină de bacterii. Are loc „spargerea” celulei, cu eliberarea indivizilor bacterieni, capabili
să invadeze alte celule sănătoase.Eliberează hemolizine (unele specii: R. prowazecki, R. mooseri) şi
elaborează toxine, asemănătoare endotoxinelor bacililor Gram negativi, care produc în câteva ore
moartea animalelor inoculate.
ASPECTE CLINICE: febră, dureri de cap, mialgii și de regulă erupție cutanată
Tifosul exantematic- incubatie de 5-18 - zile.
Simptomele includ o dureri de cap severe, frisoane, febră, iar după a patra zi, o erupție maculo-
papulară cauzată de hemoragii subcutanate deoarece Rickettsia invadează vasele de
sânge.Erupții cutanate încep pe trunchiul superior și se răspândeşte pe tot corpul, cu excepția
feței, palmelor, tălpilor.
Boala dureaza aproximativ 2 saptamani şi pacientul poate avea o convalescență prelungită
50.Infecţii nosocomiale: factori favorizanţi, germeni implicaţi, epidemiologie,profilaxie.
FACTORI FAVORIZANTI
- Varsta
26
 - Boli metabolice (diabet zaharat)
- Boli insosite de imunodeficienta (cancer, leucemii, HIV, etc)
- Tehnicile si manevrele de investigatie
- Investigatile chirurgicale pe cord sau plaman
- Punerea unui diagnostic eronat la internare
- Nerespectarea unor reguli clasice de asepsie si antisepsie
GERMENI IMPLICATI
- E. Coli
- Klebsiella
- Enterobacter
- Pseudomonas aeruginosa
- Staphylococcus aureus
- Streptococci de grup B
- Salmonella
- Shigella
- Neisserii
- Mycobacterium tuberculosis

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE
- Pacienti cu diferite boli diagnosticate clinic sau nu
- Persoane cu infectii in perioada de incubatie
- Personal medico-sanitar
- Medici rezidenti, studenti
- Vizitatori
- Moduri de transmitere:
o Directe
 Prin contactul intre pacienti si intre pacienti si personalul din spitale
o Indirecte
 Prin aer
 Apa
 Alimente
 Obiecte
 Lenjerie
 Vesela
 Termometre
 Stetoscoape
PROFILAXIE
- Constructii adecvate si asigurarea unor circuite functionale intre compartimentele „septice”
si „antiseptice”
- Igiena riguroasa in „sectiile cu risc”
- Sterilizarea corecta a instumentalului
- Folosirea materialelor de protectie
- Asigurarea dezinfectiei clinice si periodice
27
 - Controlul periodic bacteriologic al personalului medico-sanitar, pentru germeni
- Controlul periodic al incarcaturii microbiene al aerului de pe suprafete
- Tratamentul rational cu antibiotice dupa antibiograma
- Evitarea folosirii in exces a antibioticoterapiei a nou-nascutului
- Stabilizarea unui diagnostic bacteriologic corect intr-o infectie nosocomiala clinic
manifestata
- Constituirea unui sistem national de supraveghere a infectiilor nosocomiale in tara noastra
dupa modelul celor din SUA, Franta, Japonia

Responsabil disciplină
Prof. univ. dr. Roşu Lucica

28