Capitolul al II-lea

Secolul al XX-lea – între democraţie şi totalitarism

I. Trăsăturile regimurilor democratice:

 separarea puterilor în stat;
 respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
 egalitatea în faţa legii;
 pluralismul politic;
 economia de piaţă;
 promovarea statului de drept (în care nimeni nu e mai presus de lege).

II. Trăsăturile regimurilor totalitare:

 nesepararea puterilor în stat;
 încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
 promovarea cultului personalităţii;
 existenţa partidului unic, care deţinea puterea în stat;
 aplicarea cenzurii;
 regimul este menţinut prin teroare şi violenţă, cu ajutorul poliţiei, armatei şi poliţiei
politice (NKVD în URSS, GESTAPO în Germania, SECURITATEA în România).

III. Cauzele apariţiei regimurilor totalitare:

 frustrările provocate de tratatele de pace în urma WW1;
 instabilitatea economică din diferite ţări europene, care au culminat cu “Marea Criză
Economică” din anii 1929-1933;
 crizele sociale.

IV. Regimurile totalitare au apărut în perioada interbelică:

1. cele de extremă dreapta:
 în Italia, condusă de Benito Mussolini, în 1922;
 în Germania, condusă de Adolf Hitler, în 1933;
 în Ungaria, condusă de amiralul Horthy, în 1919;
 în Spania, condusă de generalul Franco, în 1939;
 în Portugalia, condusă de Salazar, în 1932.
2. cele de extremă stânga:
 în URSS, condusă de Lenin, ulterior de Stalin, în 1917.

V. Trăsături distincte ale regimurilor totalitare:

1. Comunismul promova:
 colectivizarea şi industrializarea;
 naţionalizarea bunurilor;
 ateismul, dictatura;
 desfinţarea proprietăţii private.
2. Nazismul promova:
 rasismul;
 antisemitismul;
 ideea creării unui „spaţiu vital”, în care să trăiască „rasa ariană”.

1
 VI. Măsuri luate de statele democratice faţă de regimurile totalitare:
1. în perioada interbelică:
 crearea unei organizaţii mondiale numită “Liga Naţiunilor”;
 rearea unor alianţe regionale (“Mica Înţelegere”, “Antanta Balcanică”);
 semnarea unor tratate internaţionale (“Pactul Briand-Kellogg”).
2. în perioada postbelică:
 crearea planului Marshall (1947);
 crearea alianţei politico-militare NATO (1949);
 ajutorul economic şi militar dat de SUA ţărilor care respingeau instaurarea
comunismului, în timpul Războiului Rece. Erodarea sistemului comunist a avut loc şi în
interiorul său, prin mişcările antisovietice, între 1953-1989:
 în 1953, RDG;
 în 1956, Polonia şi Ungaria;
 în 1968, Cehoslovacia;
 în 1980, crearea sindicatului liber
“Solidaritatea”, din Polonia;
 în 1987, România;
 în 1989, Cehoslovacia, RDG, România.

VII. Construcţia democraţiei şi ideologia totalitară în România

Construcţia democraţiei s-a realizat în timpul domniilor lui Al.I.Cuza (1859-1866), Carol I (1866-1914),
şi a lui Ferdinand I (1914-1927).

VIII. Istoria României interbelice şi postbelice:

 1919-1938, regim democratic;
 1938-1940, regim autoritar;
 1940-1944, regim dictatorial;
 1944-1947, regim pseudo-democratic;
 1947-1989, regim totalitar socialist;
 1990, revenirea la regimul democratic.

IX. Prezentarea ideologii totalitare în România interbelică:

1. de extremă stânga:
 Partitul Comunist (creat în 1921, şi scos în 1924).
2. de extremă dreapta:
 Liga Apărării Naţional-Creştine (LANC), apărută în 1923 şi condusă de A.C.Cuza;
 Legiunea Arhanghelului Mihail, apărută în 1927.

X. Principalele state democratice:

1. Germania:
 Imediat după WW2, Germania a fost orgaizată pe baza constituţiei de la Weimar (1919, până în 1933
devenind stat democratic), apoi puterea a gost luată de Hitler şi regimul nazist. După 1945, când
nazismul a fost înlăturat, teritoriul Germaniei a fost împărţit în 4 zone de ocupaţie militară: zona
sovietică, cea franceză, cea engleză şi cea americană. În 1949, ultimele 3 zone s-au unit, formând RFG-
Republica Federală Germană, numită şi Germania de Vest.

2
 A. principalele partide politice în RFG:
 Partidul Social Democrat;
 Uniunea Social Creştină;
 Partidul Ecologist.
B. cancelarii(prim-miniştrii) RFG:
 Konrad Adenauer, părinte fondator al UE;
 Helmut Khol, cancelar al RFG care în 1990 a reunificat Germania, devenind astfel
cancelar al întregii Germanii.
2. Marea Britanie:
 A fost o monarhie parlamentară în care regele avea un rol formal, puterea principală având-o
parlamentul, format din Camera Comunelor şi Camera Lorzilor.
A. principalele partiede politice în Marea Britanie :
 Partidul Conservator;
 Partidul Liberal;
 Partidul Laburist, după 1990.
B. cancelarii(prim-miniştrii) Marii Britanii:
 W.Churchill;
 Margaret Thatcher.
3. Franţa:
 A fost Republica a V-a după WW2. Constituţia ei permite convieţuirea dintre preşeditele de dreapta şi
ministrul de stânga.

XI. Principalele ideologii democatice din Europa :

 Liberalismul;
 Scocial-Democraţia;
 Conservatorismul;

XII. Principalele ideologii totalitare din Europa:

1. Ideologia FASCISTĂ – a stat la baza regimului fascist din Italia şi îşi are originiile în ideile şi
concepţiile lui Benito Mussolini.
 Pe plan intern, fascismul susţinea supunerea completă a omului, înlăturarea persoanelor
inutile, conducerea statului de către un dictator cu puteri absolute, controlul economiei
de către stat şi crearea unor asociaţii numite corporaţii.
 Pe plan extern, fascismul susţinea gloria vechiului Imperiu Roman, care cucerise o mare
parte din lume, şi de aceea Italia fascistă a dus o politică de expasiune, cucerind Etiopia
şi Albania.
2. Ideologia NAZISTĂ – a stat la baza regimului nazist din Germania şi îşi are originiile în ideile şi
concepţiile lui Adolf Hitler, care le-a formulat în cartea sa “Mein Kampf”, pe care a scris-o în
1923, pe când se afla în închisoare. În aceasta el susţine 2 teorii:
 Teoria spaţiului vital – în care Hitler arată că toţi germanii trebuie să se unească într-un
stat mare şi puternic care să cucerească noi teritorii, mai ales de la polonezi şi ruşi.
Aceste noi teritorii trebuie curăţate de vechii locuitori şi repopulate cu germani.
 Teoria suprarasei – în care Hitler arată că germanii sunt o rasă superioară de arieni, care
trebuie să lichideze rasele nefolositoare (evreii şi ţiganii), şi să ţină în stăpânire rasele
inferioare.
3. Ideologia COMUNISTĂ – a stat la baza regimului comunist din URSS şi îşi are originiile în ideile şi
concepţiile lui Karl Marx, care în anul 1848 a publicat lucrarea “Manifestul Partidului Comunist”.

3
 Marx susţinea teoria luptei de clasă, în care arăta că istoria întregii omeniri este bazată pe lupta
dintre clasele bogate şi clasele sărace, asupriţi şi asupritori, sclavi şi stăpâni.
Principala deosebire dintre ideologia comunistă şi celelalte două totalitariste, este faptul că cele două
se întemeiază pe proprietatea privată a marilor bănci şi industri, pe când comunismul susţine lichidarea
acestora.
Principala deosebire dintre fascism şi nazism este faptul că fascismul nu susţine rasismul şi nici
antisemitismul (ura faţă de evrei).

XIII. Practici politice totalitare:

1. Partidul unic:
 Partidul fascist Italian:
A fost înfinţat în 1919, când Mussolini a unit organizaţiile de lupători, înfinţate încă din 1919.
Simolul partidului a fost fascia (un mănunchi de nuiele cu o secure în mijloc).
În anul 1922, Mussolini a organizat “Marşul asupra Romei”, şi l-a forţat pe regele Italiei, Victor
Emanuel al II-lea să îl numească prim-ministru.
 În anul 1924 au fost votate legile fasciste, prin care Mussolini primea puteri absolute în stat. El şi-a
luat numele de “Il duce” (DUCELE).
 Mussolini s-a menţinut la putere până în anul 1943, când Italia a fost atacată de anglo-americani, iar
în anul 1945 a fost executat de partizanii italieni.
 Partidul nazist:
 A apărut tot în anul 1919. Iniţial s-a numit Partidul Socialist al Muncitorilor din Germania, iar după ce
Hitler a ajuns în fruntea lui în 1921 a luat numele de Partidul Naţional-Socialist sau pe scurt Nazist.
Simbolul partidului a fost svastica.
 În anul 1933 Hitler a fost numit prim-ministru.
 În anul 1934 a murit preşedintele Hindenburg şi Hitler a fost numit în locul acestuia, luându-şi titlul de
FUHRER.
 Partidul bolşevic:
 A apărut în anul 1903.
În fruntea acestuia a fost numit Vladimir Ilici Ulianov, care şi-a luat numele de revoluţionar Lenin.
 În anul 1917, a format împreună cu garda roşie guvernul “Consiliul Comisarilor Poporului”.
În anul 1922, Rusia şi-a luat numele de URSS, iar în anul 1924 Lenin a murit. Imediat după moarea sa,
puterea în stat a fost luată de Stalin, care a condus până în anul 1953, supranumindu-se TĂTUCU.
2. Propaganda:
 Cenzura presei – nimic nu putea fi publicat sau difuzat fără aprobarea partidului unic;
 Cinematografia – au fost făcute filme care arătau frăţia dintre muncitori şi ţărani, de
aceea simbolul a fost secera şi cicanul;
 Literatură şi artă – artiştii şi scriitori au fost obligaţi să realizere creaţii care să laude
regimul totalitar;
 Ziarul – fiecare partid unic avea un ziar propriu (URSS – Pravda, România – Scânteia);
 Cultul personalităţii – în toate regimurile totalitare s-a dezvoltat acesta, adică cultul
conducătorului suprem, de aceea fiecare conducător avea un supranume.
 Regimentarea populaţiei – copii, tinerii şi adulţii erau înscrişi obligatoriu în organizaţii
dirijate de patidul unic. Exemplu: Şoimii Patriei, Pionierii, Uniunea Tineretului Comunist.
3. Teroarea:
 Înfinţarea poliţiei politice:
-în URSS – CEKA, KGB;
-în Italia – OVRA;

4
 -în Germania – Gestapo;
-în România – Securitatea.
 Înfinţarea de lagăre şi închisori:
-în Germania – 1933, primul lagăr Dachau, apoi Auschwitz, Maidanek şi altele…;
-în Italia fascista – adversarii politici erau persecutaţi direct dacă nu respectau regimul;
-în URSS – Stalin a înfinţat mari sisteme de închisori numite GULAG;
-în România – au fost înfinţate închisori pentru bărbaţi: Sighetu Marmaţiei, Aiud, Gherla şi pentru
femei: Miercurea Ciuc. A existat şi un lagăr de muncă la canalul Dunăre-Marea Neagră.