Preromantismul

Inainte de a se cristaliza intr-un curent, miscarea romantica a fost pregatita de o

literatura de tranzitie, cunoscuta sub numele de preromantism care, desi pe planul teoriei
estetice ramane tributara clasicismului, anunta cateva din temele si mijloacele expresive
specifice unui nou curent. Preromanticii englezi, Edward Young (Noptile), Thomas Gray
(Elegie asupra unui cimitir de tara), James Thomson (Anotimpurile), J. Macpherson
(Poemele ossianice) si Thomas Percy introduc in literatura motivul noptii, al ruinelor si
cimitirelor, poezia rurarului si a naturii, comuniunea dintre starile sufletesti si schimbarile
naturii.

Noua directie estetica este consolidata in egala masura de preromantismul german

numit Sturm und Drang (Furtuna si avant - dupa o drama cu eroi pasionali a lui Klinger) la
care adera o paleta larga de scriitori: poetii Schubart, Bürger, Mattias Claudius, apoi Goethe
si Schiller prin operele lor din tinerete, iar in teatru Lenz si Klinger. Teoreticianul acestei
miscari artistice germane a fost Herder (dascalul tanarului Goethe asupra caruia a exercitat o
imensa influenta), care realizeaza una dintre primele sinteze despre istoria civilizatiei
mondiale axata pe ideea de progres (Idei asupra filosofiei istoriei omenirii) si care revela
valoarea poeziei populare, considerata „arhiva a popoarelor”, caracterul national al artelor
in Glasurile popoarelor in cantece.

Preromantismul este un curent literar și artistic din secolul al XVIII-lea,

anterior romantismului, care se caracterizează prin respingerea canoanelor clasicismului, prin
adoptarea cultului sensibilității și al naturii, prin gustul pentru pitoresc și exotic etc.
Preromantismul este un curent de tranziție între iluminism și romantism. Se introduc în
literatură
- motivul nopții, al ruinelor și cimitirelor,
- poezia ruralului și a naturii, comuniunea dintre stările sufletești și schimbările
naturii.

P R E R O M A N T I S M
Mișcare literară și artistică din sec. al XVIII-lea, anterior romantismului, care se
caracterizează prin respingerea canoanelor clasicismului, prin adoptarea cultului sensibilității
și al naturii, prin gustul pentru pitoresc și exotic etc.

P A Ș O P T I S M
Ideologia participanților la Revoluția de la 1848 din Țările Române, având ca trăsătură
principală conștiința individualității naționale, crearea istoriografiei, prețuirea acordată
literaturii populare, înclinarea spre explorarea trecutul etc.

P O S T R O M A N T I S M U L R O M Â N E S C
Mișcare literară care urmează după romantism și coexistă cu simbolismul, reprezentată în
literatura română de Alexandru Macedonski.