11/2/2020

1 Genetica microbiană
Conf. univ. Dr. Olivia Dorneanu
2 Obiective instrucționale
• Cunoașterea structurii genomului bacterian
• Cunoaşterea principalelor mecanisme de variabilitate genetică bacteriană:
• mutaţia
• transfer orizontal (transformare, conjugare, transducţie, conversie lizogenică)
• Cunoaşterea principalelor mecanisme de variabilitate genetică virală
3

 studiază ereditatea şi variabilitatea la bacterii;

 genomul bacterian este reprezentat de

- ADN cromozomal (include gene esenţiale)
- ADN plasmidic (conţine gene ne-esenţiale, care codifică caractere de tulpină);

 genotip = totalitatea informaţiei înscrisă în genomul bacterian;

 fenotip = suma caracterelor observabile consecutiv interacţiunii genotipului cu
mediul ambiant.
4

5 Genomul bacterian
• cromosom
• nucleoid
• 16x106 perechi baze, 6000 gene
• controlează structura, creşterea, multiplicarea normală a bacteriei
• plasmide
• elemente genetice extracromosomale, mai mici
• replicare autonomă
• ADN circular
• dispensabile
• supravieţuirea bacteriei în condiţii modificate de mediu
• plasmide de virulenţă
• plasmide care codifică enzime ale unor căi metabolice particulare
• plasmide care codifică sinteza unor agenţi antimicrobieni
• plasmide de rezistenţă la agenţi antimicrobieni
• plasmide criptice
• episomi
• plasmide (sau genome profagice) integrate linear în crs. bacterian
•
6

7 Replicarea ADN-ului bacterian

• Repliconi: unități ADN cu replicare independentă in vivo.
• Molecule ADN d.c. circulare, legate de un situs membranar de replicare
(cromozom, plasmide, bacteriofagi).
• Originea replicării;
• Gene care codifică inițiatorii;
• Gene exprimate fenotipic;
1
 6
11/2/2020
7 Replicarea ADN-ului bacterian
• Repliconi: unități ADN cu replicare independentă in vivo.
• Molecule ADN d.c. circulare, legate de un situs membranar de replicare
(cromozom, plasmide, bacteriofagi).
• Originea replicării;
• Gene care codifică inițiatorii;
• Gene exprimate fenotipic;
• Sfârșitul replicării.
8

9 Variaţia fenotipică vs. variaţia genotipică

• Variaţia fenotipică
• indusă de interacţiunea genomului cu factorii de mediu
• reversibilă
• nu se transmite ereditar

• Variaţia genotipică
• modificare bruscă a unuia/m.m. caractere ale unui individ
• rară
• se transmite ereditar
• mecanisme:
1.mutaţia
2.transferul ADN  recombinare genetică
10 1. Mutaţia
• modificare în secvenţa nucleotidică a unei gene  codon diferit  secvenţă de a.a.
diferită
• eveniment rar, spontan, imprevizibil şi stabil
• mutaţiile acumulate de-a lungul a miliarde de ani, sub efectul selecţiei naturale,
explică evoluţia speciilor
• noile gene apărute prin mutaţie se numesc alele şi ocupă acelaşi locus genetic ca
gena de origine
11 Modalităţile mutaţiei
• Substituţii şi inversii nucleotidice – modifică un singur codon (punctiforme)
• codon sinonim – mutaţie imperceptibilă
• codon nou – mutaţie cu sens greşit
• a.a. nou înafara situsului fcţ. al polipeptidului – mutaţie mută
• a.a. nou în situsul fcţ. – fcţ. pierdută/modificată
• codon non-sens (stop) – mutaţie non-sens, mutaţie polară
• Inserţii şi deleţii – 1/m.m. nucleotide - cu decalarea citirii mesajului genetic
• microinserţii/microdeleţii  mutaţie cu schimbare de proiect – proteină total nouă
• macroinserţii  mutaţie cu pierderea funcţiei
• macrodeleţii  mutaţii letale/ apariţia de genuri noi de bacterii
12

13


 Rata mutaţiei = probabilitatea de apariţie spontană a unei mutaţii într-o populaţie
bacteriană
 rata mutaţiei este foarte scăzută (10-7 – 10-9)
 poate creşte în prezenţa unor agenţi mutageni (chimici sau fizici)

 Frecvenţa mutaţiei = proporţia unui anumit mutant într-o populaţie bacteriană 2

12
11/2/2020
13


 Rata mutaţiei = probabilitatea de apariţie spontană a unei mutaţii într-o populaţie
bacteriană
 rata mutaţiei este foarte scăzută (10-7 – 10-9)
 poate creşte în prezenţa unor agenţi mutageni (chimici sau fizici)

 Frecvenţa mutaţiei = proporţia unui anumit mutant într-o populaţie bacteriană

 frecvenţa mutantului poate creşte ca urmare a selecţiei
- Selecţia relativă (mutantul are un timp de generaţie mai scurt)
- Selecţia absolută (prin prezenţa unui factor de mediu favorabil mutantului dar
defavorabil restului populaţiei)
14 Selecția absolută
15

2. Transfer genetic

• Transferul genetic se realizează în sens unic, de la o bacterie donor la una receptor

• exogenot = materialul genetic transferat
• endogenot = materialul genetic propriu

• Recombinarea – procesul ce duce la restructurarea ADN, la apariția de gene noi

16

17 2.Transfer genetic la bacterii

2.a. transformare
2.b. conjugare
2.c. transferul mediat prin bacteriofagi
• transducţia
• conversia lizogenică
18 2.a. Transformarea
• o bacterie acceptă ADN liber provenit de la bacteria donor (stare de competenţă)
• ADN transformant rezultă din liza spontană a bacteriilor donatoare
• fenomenul a fost descoperit prin experimentări pe şoarece cu S. pneumoniae în 1928
şi explicat după două decenii mai târziu
• rol redus în evoluţia naturală a bacteriilor
19

20

2.b. Conjugare

- transfer genetic consecutiv contactului fizic între două bacterii cu polaritate sexuală
diferită
- bacteria donor (”sex masculin”) posedă un plasmid conjugativ (factorul F+) cu gene
ce codifică sinteza de pili sexuali, prin care se ataşează la receptori specifici de pe
suprafaţa unei celule receptor ( F-, de “sex feminin”)
- consecutiv acestui tip de conjugare rezultă două celule F+
21 Conjugare
- sunt transferate plasmide conjugative și plasmide non-conjugative
- plasmidul F poate purta gene adiţionale (ex., gene de rezistență la antibiotice) care
pot fi transferate
3
 - bacteria donor (”sex masculin”) posedă un plasmid conjugativ (factorul F+) cu gene
ce codifică sinteza de pili sexuali, prin care se ataşează la receptori specifici de pe 11/2/2020
suprafaţa unei celule receptor ( F-, de “sex feminin”)
- consecutiv acestui tip de conjugare rezultă două celule F+
21 Conjugare
- sunt transferate plasmide conjugative și plasmide non-conjugative
- plasmidul F poate purta gene adiţionale (ex., gene de rezistență la antibiotice) care
pot fi transferate

22

23

24

Conjugare

- plasmidul F integrat în cromozom poate conduce la transfer de gene cromozomale

(între o bacterie Hfr şi una F-)
- transferul începe din vecinătatea locului de inserţie a plasmidului F, care este ultimul
transferat
- cel mai frecvent bacteria receptor ramâne F-
25

26 2.c. Transferuri genetice mediate de bacteriofagi

• Transducţia
• transfer fragment ADN de la bacterie D la bacterie R prin intermediul unui
bacteriofag (temperat)

• Conversia lizogenică
• apariţia unui nou caracter la bacterii care găzduiesc un profag
• bacteriile lizogene manifestă noul caracter cât timp găzduiesc profagul
• e.g., toxigeneza unor bacterii, sinteza AgO ale salmonelelor
27

28

29 Semnificaţii biologice ale variaţiei genetice a bacteriilor

• variaţiile genetice creează indivizi cu caractere noi
• mutaţiile scurtează timpul de generaţie (pierdere structuri şi funcţii)
• transferurile genetice prelungesc timpul de generaţie (1-m.m. caractere
suplimentare)
• modificările mediului creează avantaje sau dezavantaje pentru diferite variante
• selecţia relativă
• pozitivă pentru mutantele cu timp de generaţie mai scurt decât al populaţiei
parentale
• negativă când transferul genetic creşte timpul de generaţie al variantei
• selecţia absolută – factor de mediu favorabil unei variante dar letal pentru populaţia
parentală
30 Consecința transferului genetic la bacterii
31

32

Genetica virală

 variabilitatea genetică poate fi consecinţa:

 mutaţie 4
 • selecţia absolută – factor de mediu favorabil unei variante dar letal pentru populaţia
parentală 11/2/2020
30 Consecința transferului genetic la bacterii
31

32

Genetica virală

 variabilitatea genetică poate fi consecinţa:

 mutaţie
- poate să apară prin substituirea unei baze azotate într-un codon sau prin
deleţie;
 recombinare
- schimb de material genetic între două genoame (o celulă coinfectată de două
tulpini) care prezintă omologie structurală (în special la v.ADN)
 reasortare genomică (la v.ARN cu genom segmentat)
- schimb de segmente genomice
- infecţie dublă simultană

33

34 Reasortare genomica
35 Réassortiment versus recombinaison
36