Sunteți pe pagina 1din 2

Pornirea stea-triunghi la motorul electric trifazic

O metoda de pornire a motoarelor trifazice asincrone (ASI) este pornirea stea-triunghi,


care este o metoda de pornire indirecta. In acest caz cuplul la ax si curentul de pornire se reduc
cu 1/3 din valorile pentru pornirea directa. Este cunoscut faptul ca in primul moment de la
pornire, cand in teorie motorul este considerat calat, are loc o absorbire a curentului din retea
care poate atinge valoarea de 6 pana la 8 ori valoarea curentului nominal, In. Aceasta metoda
consta in cuplarea la pornire a infasurarilor motorului in stea, asa ca aici. Mai apoi, după ce
motorul nostru a intrat in turatie, se conecteaza infasurarile motorului in conexiunea triunghi, asa
cum e aratat aici. Aceasta pornire poate fi facuta in mod manual cu ajutorul unui comutator
manual de pornire stea-triunghi sau pornirea poate fi facuta cu un montaj automat. Acest gen de
pornire se foloseste pentru puteri ale motoarelor care depasesc 4-5 Kw. Sub aceste valori
pornirea se face normal, directa. Nu orice motor poate fi pornit: numai acelea care au scoase din
stator inceputurile si sfarsiturile infasurarilor trifazice, adica daca din motor ies 6 fire, iar
bobinajul este proiectat ca sa functioneze in conexiunea triunghi, adica o infasurare de pe a faza
sa reziste la tensiunea de 380V. Conectarea din stea in triunghi se face cand motorul a ajuns
aproape de turatia nominala, deoarece valoarea curentului tranzitoriu atinge valori comparabile
cu valoarea curentului nominal la conectare directă. Trebuie de asemenea sa fim atenti si la ce
scrie pe eticheta motorului pentru ca si la motoare  a caror turatie poate fi modificata prin
modificarea numarului  de poli (conexiuni Dahllander) tot sase fire sunt scoase la cutia a de
borne a  motorului. Spre deosebire de un motor normal, la  care, cu ohmetrul vom avea
continuitate pe cate o pereche de capete, la conexiunea Dahllander, vom avea continuitate unul
cu toate firele. Si intr-un caz si in celalt sunt scoase cite trei, fiecare grup pe o gaura a statorului.

In Fig.1, alatuarta, este prezentata schema de conexiuni


pentru un comutator stea triunghi, manual. Sunt
prezentate puntile intre bornele contactelor in stinga, iar
in dreapta diagrama conectarii acestora. Alaturat de
aceasta diagrama a contactelor este aratata si numerotarea
inceputului si sfirsitului infasurarilor motorului, in
varianta unui comutator stea triunghi de 63A. Aici
alimentarea este simbolizata prin literele R, S si T.
Aceste infasurari si borne  mai pot fi  numerotate L1, L2,
L3, pentru faze, si T1, T2, T3 inceputurile infasurarilor
si T7, T8, T9, sfirsiturile infasurarilor. Depinde cit de
vechi este aparatul si daca inscriptionarea a fost sau nu a
fost omogenizata si adaptata la Comunitatea Europeana.
De exemplu, contactul notat cu BS este actionat si cind se face steaua infasurarilor dar si cind se
face triunghiul infasurarilor, iar contactul YX este actionat doar la conexiunea stea.
 
In Fig. 2, de mai sus, este prezentata o schema de pornire stea-triunghi automata. Schema poate
fi construita cu ajutorul a unui releu de timp si a trei contactoare de putere, adecvate curentului
absorbit de motor si care au contacte auxiliare: fiecare cate unul normal deschis si cate unul
normal inchis. In stinga schemei avem simbolizata forta, unde C3 face steaua, C2 face triunghiul
iar C1 este contactorul principal care ramane cuplat in ambele cazuri. Protectia termica este
realizata cu  releul termic e1 si cu fuzibilele F1, F2, F3. Dar in locul lor se pot alege si sigurante
automate, adecvate amperajului din circuit. In dreapta este schema de automatizare a pornirii
stea-triunghi. Aceasta e protejata de siguranta automata F4, contactul normal inchis (NI) 9-10 al
lui e1. La actionarea butonului de pornire BP, este alimentat simultan Rt, releul de timp si C3,
steaua care intrerupe alimentarea lui C2 si si cupleaza  C3 1-2 care alimenteaza si C1. Acesta,
prin contactul C1 1-2 se automentine si cele trei relee C1, C3 si Rt  raman cuplate si dupa
deschiderea butonului de pornire BP. După trecerea timpului reglat pe Rt, contactul normal
inchis cu temporizare la deschidere, Rt 16-15, va intrerupe alimentarea lui C3 care-si se va
deconecta automentinerea, si cupland totodata  C2 prin contactul normal inchis C3 1-2. Timpul
pentru care se regleaza releul de timp Rt, trebuie sa fie suficient de mare pentru ca motorul sa
poata atinge (in conexiunea stea) turatia apropiata de turatia nominala. Acest timp este cu atât
mai mare cu cât motorul are de antrenat la pornire mase mari si se stabileste prin probe, prin
porniri succesive.
Desigur fiecare proiectant poate face o schema de pornire stea-triunghi, originala, diferita
de alte scheme. Important este ca la cuplarea in triunghi, la fuctionare normala si de durata deci,
bobina releului de temporizare trebuie sa ramana nealimentata.
 

S-ar putea să vă placă și