MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURI ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICI

MOLDOVA, INSTITUŢIA PUBLICĂ

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ŞI ELECTRONICĂ

CATEDRA “Sisteme informaţionale”

Studiu Individual Nr.2

La disciplina: Bazele legislației în domeniu

Tema: Atitudini care fac posibilă democrația

A efectuat elevul gr.AT-0118 Mitrofanov Eugen

A verificat profesorul A. Lesnic

Chişinau 2020
 Democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii prin
consultarea cetatenilor,tinand cont de vointa acestora,de interesele si aspiratiile de
progres ale tarii.Este guvernarea de catre popor ,puterea suprema revenind poporului si
fin exarcitata direct de el sau de catre reprezentantii alesi conform unui sistem electoral
liber. Cuvâ ntul "democraţie "  provine din greacă şi este format din cuvintele "demos "
= popor şi "kratos "= putere,prin urmare înseamnă puterea poporului. Detinatorii puterii
politice, indiferent care ar fi apartenenta lor de grup social, trebuie sa reprezinte vointa
majoritatii poporului.Conceptele democrației: libertate, egalitate a sanselor,
recunoasterea drepturilor omului,minimum de interventie a statului,maximum de
autonomie.

Acest regim politic s-a dezvoltat şi se dezvoltă numai în mă sura în care relaţia dintre
conducă tori şi conduşi (guvernanţi şi guvernaţi) se înclină în favoarea celor din urmă ,
câ nd conduşii impun conducă torilor, prin modalită ţi şi mijloace variate, respectarea
drepturilor fundamentale ale individului.

Ideea “domniei poporului” presupune ca acest popor care se auto-stă pâ neşte, este
liber, în contrast cu formele de stat în care domneşte unul sau mai mulţi potentaţi.
Abraham Lincoln (1809 - 1865, cel de-al 16-lea preşedinte SUA din 1861 şi pâ nă în
1865) a inclus această axiomă în Gettysburg-Address de la 19 noiembrie 1863. El a
spus: “government of the people, by the people, for the people” .

Una dintre problemele fundamentale ale democraţiei o reprezintă tensiunea dintre

libertatea individuală şi integrarea individului în comunitate (stat sau societate).

În democraţie, legile, nu alţi oameni, domnesc peste oameni.

Un alt fapt pe care îl presupune democraţia este egalitatea tuturor cetă ţenilor. De
necontestat este însă egalitatea tuturor cetă ţenilor în faţa legii. Statul de drept trebuie să
garanteze egalitatea şanselor, pentru că libertatea poate fi periclitată dacă condiţiile
economice sau sociale devin prea inegale.

democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor.
Şi peste tot în lume, în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii apelează la ea.
Democraţia este posibilă doar datorită cooperă rii dintre cetă ţeni.

Atitudini care fac posibilă democrația

Principiile democratice orientează acţiunea politică în funcţie de anumite valori. Pe

baza lor sunt concepute şi puse în practică mecanismele democratice, precum votul sau
organizarea şi funcţionarea autorită ţilor publice. Astfel de principii sunt:
Autoritatea este prezentă în relaţiile dintre oameni atâ t în viaţa privată , câ t şi în viaţa
publică . Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-şi impune propria voinţă
celorlalţi. În statul democratic autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-
un regim totalitar sau autoritar.

Libertatea este capacitatea persoanelor de a acţiona în conformitate cu propria lor

voinţă şi de a alege astfel modul de acţiune propriu. Într-o societate democratică
liberală , libertatea este valoarea fundamentală , dar ea este asociată cu responsabilitatea
pentru propriile acţiuni şi cu necesitatea ca libertatea proprie să nu fie folosită în dauna
libertă ţii celorlalţi..

Responsabilitatea–fiecare cetă ţean ră spunde pentru faptele sale şi pentru consecinţele

acestora, iar cei aflaţi la putere trebuie să dea socoteală celor care i-au ales sau i-au
numit pentru îndeplinirea mandatului lor.

Dreptatea-respectarea de că tre autorită ţi şi de că tre cetă ţeni a normelor morale şi

juridice bazate pe drepturile omului şi pe prevederile constituţionale.

Proprietetea este o relaţie între persoane şi bunuri care implică posesia, utilizarea şi
dispoziţia. Totodată , ea presupune puterea de a dispune şi puterea de vînzare şi donaţie.
În democraţiile liberale, dreptul la proprietatea privată este general garantat prin
Constituţie.

Principiul pluralismului se referă la existenţa mai multor centre efective de putere, în

opoziţie cu unul singur, precum în statele nedemocratice. Conceptul de democraţie este
indisolubil legat de noţiunea de pluralism. Ea îşi gă seşte concretizarea în multitudinea
de partide şi organizaţii politice, sindicale, religioase etc, exprimâ nd diversitatea
concepţiilor şi organizaţiilor care se interpun între individ şi stat. Prin instituirea
pluralismului politic drept câ mp de manifestare a democraţiei, puterea politică nu mai
tronează deasupra societă ţii, ci se intersectează cu toate segmentele structurii sociale
într-un mecanism chemat să funcţioneze pe baza legitimită ţii, a libertă ţii.Aristotel
spunea că libertatea este "principiul fundamental al guvernă mâ ntului democratic."

Principiul separarii puterilor in stat asigură exercitarea puterii politice în mod divizat
de că tre mai multe autorită ţi publice diferite,care au funcţii specifice. Puterea
legislativă , executivă şi judecă torească sunt separate pentru a preveni abuzarea
cetă ţenilor din partea instituţiilor statului. Astfel, puterea legislativă are rolul de a
adopta legile, puterea executivă de a le pune în aplicare, în cadrul politicii interne şi
externe, iar puterea judecă torească de a "apă ra" legile.

Voinţa majorităţii şi protecţia minorităţilor- democraţia se sprijină pe opinia şi voinţa

majorită ţii, dar, în acelaşi timp oferă protecţie minorită ţilor de toate felurile : etnice,
religioase , politice etc. Acest principiu reprezintă o combinaţie unică , specifică doar
democraţiei, între libertatea fiecă ruia dintre noi şi dreptul de a ne identifica într-o
comunitate etnică , religioasă sau socială .

Domnia legii-cetă ţenii unei societă ţi democratice se supun legilor, deoarece acestea
sunt elaborate, chiar dacă indirect, de că tre ei înşişi. Într-o societate democratică ,
indiferent de apartenenţa etnică , religioasă , politică , sex, vâ rstă sau situaţie materială ,
toţi cetă ţenii se bucură de drepturile necesare pentru desfă şurarea normală a vieţii lor şi
funcţionarea deomcraţiei. Nimeni nu este mai presus de lege, iar controlul puterii se
realizează pe baza normelor de drept. Legile trebuie să fie cunoscute şi să aibă
stabilitate în timp. Încă lcarea legilor este sancţionată de că tre instituţii specializate ale
statului , care au drept scop Înfă ptuirea dreptă ţii.

Concluzii
Democraţiile depind de cetă ţenii lor în mă sura în care punctele tari ale democraţiilor
sunt dezvă luite, iar punctele slabe sunt controlate. Democraţiile sunt sisteme complicate
depinzâ nd de implicarea activă şi sprijinul cetă ţenilor – o atitudine de loialitate
informată şi critică ; aşa cum a afirmat Winston Churchill (1947), „Democraţia este cea
mai rea formă de guvernare cu excepţia tuturor celorlalte forme care au fost încercate
din câ nd în câ nd”.