︶

■ 9‐ NEA

Ｚ ・
Ａ
ＳＰ
Ａ・
DISCOPIR go:L■ 91す

‐■￨ ‐ ‐ ‐
￨￨■ ‐
:￨■ ￨■ ■ ‐ ● 1 ￨

SIDERIT
 Minerale e Pdmantu u
O al ideil or ginale, EMSE EDAPP S.L 2O2O
Producf ie editonala: EIVSE EDAPP S L
Rea izare editoriala CB PRODUCER
Traducere: E ena-Anca Coman Graal Soft
Tehnoredactare: Cnstian Ldceanu l Graal Soft
Coordonare produc!ie: Maitane Reguero
Desrgn grafic: Pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Si via Valielo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotog rafr r. Shutterstock.com

ir 2A2A, edrtat in Spania de PRODUCCTONES JRB sub

' cenr,oI lr'>E 1Pa oo. 51
Trparire gt egare: lndice Arts Grafiques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregri opere: 978 B4-1354 168-6

Toate drepturi e rezervate. Sunt strict tnterzise repro-

ducerea totalS sau partiala a acestei lucrari prin olce
milloace sau proceduri sl dtstr buirea acesteia prin
contract de inchiriere sau imprumut public.

CUPRINS
Fisう
3
Siderit

Mineralり l,i Caracteristicile sale 4

Mi∩ eral di∩ clasa carbo∩ ati10r 51∩ itrati10r

p:aneta noastrう stancoas5 6

Ciclul hidrologic

Experiment 8
Pendulul desenator
Col!ul intrebErilor 10
Produc5tor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier RomAnia S.R.L Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr. 9-9A, Marea Gaurd Albastrd
sediul ziarului Libertatea

AIENTIE! Nu este un produs Dovedegte ce-ai invSlat 14

pentru copiii sub 3 anil
Exercitii
Acest produs nu este ojucirie!
colectii@ringier.ro
Sideritul se gδ seste de ObiCei↑ ∩vene
hidroterrnale 5i↑ n roci sedirnentare
de adancirYne rYlicδ .Nodulii sう i pot
CO∩ ti∩ e in interior fosile foarte bine
conservate.Are o mare importantδ
ecttn ol‐ ncう pentru obtinerea fierului,
deoarece co∩ ti∩ e580/。 din acest
meta

CLASA:
CarcⅢ o7‐ 31 S r tratl

SIMBOL CHIMIC:
FeCC_
COMPOzlTIE:
Fler,carccハ sl cx19en
GREUTATE SPECIFiCAI
3196 9 cl・ ‐=

D U RITATEI Tadjikistan; jos, pietre de siderit slefuite.

3′ 5-4J5pe scara Mohs
CULOARE:
Ga ben cu n∪ ante de gri,
verd e,ro5u,negru sa∪ incO10r
亀屏

STRALUCIRE:
Sticloasδ ,mδ tう soasδ ,sidefie

FASiE:
Albδ
ごｒ

TRANSPARENTA:
．
一●

De la opac la transparent
S:STEM CRiSTALIN:
Romboedric ゑ cele mairnari z5cさ rninte se afIう ↑
n
Statele Unite,Canada,BOlivia,Brazilia,

8:I:告 1』 黒EII雹 ]М :::3皇 』』iry露::i』 Ii:￨::

Afganistan,Rusia,Australia,Japonia,i peru.

SiDERIT は
 S榊 縮 [聾 i選
hidrOtermale,i este asOciat cu alte
minerale,curn ar fi baritina,fluori―
彎
na,i galena, De asemenea,se 95_ ■
‐
ヽ
se,te in rOci sedirnentare precum
lutitu1 5i 9resia, adesea cOrnbinat
cu O cOmponentさ biO10gicさ , 5iSt,
argilさ sau cさ rbune.

輝沐
Se spune cδ sideritul este un mineral
creat biO10gic prin ↑
ngrOparea sa ↑ n

:す :

in unele cazuri,fierul din

slderit este iniOcuit cu alte
metale precunl zlncul,
Magnezit
magneziul,:manganul. ...
:_-{-
Rezuitatul este sideritul…
smithsOnit,siderituト
magnez:t,i Siderltuト
rodOcroz:t. 脅
IF I

M:NERALELE PAMANTuLUI
 Cele rnalirnportante z6cさ rninte de side―
rit se aflう↑n Brazilia, Peru｀ ,i BoliVia.↑ n
Groenlanda se g5se,te de ObiCei langう
un mineral foarte ciudat nurYlit,,crio‖ t``
Expertil au descOperit cう sideritul se
9う Se,te,ipe Lunさ ,i↑ n meteoriti・

Sideritul are o mare importanfd

economic5 pentru obtinerea
fierului, deoarece contine 58%
din acest metal in stare pur5 in
compozitia sa chimicS. inainte
era extras din minele deschise,
dar acum predomin5 mineritul
subteran.
Criolit cu
siderit

Rodocrozit

Nodulii de siderit se caracterizeazd prin

faptul cd au in componenld o mare varie-
tate de fosile de flora si fauna, mar ales in
minele de cdrbune deschise din estul sta-
tului lllinois si din vestul statului lndiana
(Statele Unite).

SIDERIT 顆
 ‐■■ ― ■三 二
￨二 ■■1■ 三二二 =二 ￨=■ ￨― =二 ‐ 1二
=.

iclul hidrologic (sau ciclul apei)

este procesul constant pe care
Tl urmeazd apa cdnd se depla-

De-a lungul acestui ciclu foarte im-

portant pentru viala terestrd nu exis-
td nicio modificare chimicd a apei.
Ceea ce se int6mplS este o schimba-
re a stdrii sale fizice in timpul depla-
sdrii, deoarece o gEsim sub formd de
lichid, ghea!5 gi gaz. Acest ciclu a rd-
mas neschimbat timp de miliarde de
ani.

Oceanele. Aproximativ 96% din apa

de pe planeta noastrd se gdsegte in
oceane. Acestea furnizeazd 90% din
apa care se evapord in atmosferd.
Evaporarea. Proces prin care apa li-
chidd din oceane gi lacuri ajunge in at-
mosferd ca vapori de ap5.
Atmosfera. Vaporii de apd plutesc in
aer sub formd de particule 9i se trans-
ClcI‖ hコ d「 ●[● 1
formd in nori c6nd ating straturile su-
perioare ale atmosferei.
Condensare. Procesul prin care vapo- Ghelaril,iZう pada.Majoritatea rezervelor
rii de apd din atmosferd se transformd de apd dulce ale planetei noastre sunt
din nou in apd lichidd gi provoacE pre-
cipitatii.
Dezghe!. Odatd cu sosirea primd-
Precipitaliile. Cdderea apei din nori verii, zEpada acumulatd in mun!i se
sub formd lichidd (ploaie) sau sub topegte 9i se transformd din nou in
form5 solidd (zdpadd sau grindinE). lichid.

旱 MINERALELE PAMANTULUl
 ≪
PLANETA NOASTRA sTANCOASA

・
Apう duice stocatう コEste forrnatう din
lacuri, iazuri,zone umede si chiar la…
curi de acumulare create de om.
:nfiltrare口Este mi,carea descendent,:,
a apei de ploale sau a dezghetulUi de
la suprafata pう mantului spre subso1 5i
rocile poroase,ApOi alunge la acvife¨
rele subterane.

Apう subteranう . Aceastさ apう ajunge

sう alimenteze cursurile raur‖ Or si la―

curile.Se rni5cう prin roci poroase.

12voare. Acestea se formeazう atunci

cand apele subterane se revarsう din
cauza cantitё tii mari care se acu品 u¨
leazう 。i curge spre suprafbtう .

Transpira:ie.Plantele absorb apa din

pぅ mant prin rё dう cin‖ e lo鳥 o proce―

seazう ↑ n interio■ o transformう ↑ n va―

pori,care sunt eliberati din nOu in at¨
mosferう .

Apele subterane depozitate. Canti¨

tう ti rYlari de apう care se acumuleazう
n adOncurile subsolului.
↑

Distribulia mOndialこ a apei口 Din cei

1386 de milioane de kilometri cubi de
apう de pe planeta noastrう ,96%se aflう
Scurgere de suprafalう ・ P10aia care
。 ↑n oceane 5i este sbratさ .680/。 din apa
cade sub forrnう de precipitatii Curge dulce se aflё ↑
n ghetari 5i Zう padё ・
Oi ea pe suprafata pう mantului.
Curent de apこ コRauri si paraie prin
care apa curge n
↑ mod natural.
Aceasta provine din dezghet,i pre¨
cipitatii.

SIDERIT
 鶉

‐ ■■‐ ￨￨￨￨ ‐ ￨ ‐ ■ ■‐
￨￨￨￨￨￨￨￨■ ￨‐ ■ ￨￨￨￨￨‐ ￨￨￨

atoritう experimentului cu pendulul desenator vei putea desena cercu―

ri,i linii curbe perfect,i fё rう efort.De asemenea,vei descoperi cum
,tiinta poate deveni O practicう artisticら ,i plinδ de culoare. ∨ei avea
nevole de l sticlぅ din plastic,l daltう mic5,fOarfec5,l rolさ de atさ
,2と artoane
foarte rnari,l bOrcan cu vOpsea rosie,l bucatう lungう delemn,i2scaune.Dう ―
drumuH
i

Sticlう din plastic Dalt5 rnicう

凩
Foarfecd

Bucatう delemn 2 cartoane mari

Rolさ de atう 2 scaune Borcan cu vopsea

rosie

& MtNERALELEpAuANTuIuI
 ﹁

Tう iernsticla din plastic pe ju― Punern cele 2 cartoane pe sOI,

mう tate cu foarfeca ,i pう strう m umplem iumう tatea sticlei cu
︲
ｎ
ｃ
ｓ２
ｕ

partea de sus cu dopul filetat vopsea ro,ie(acoperind gaura

Facem o gaurd rotund5 in mij-
locul dopului filetat cu ajutorul
ddltii mici.
３
dopului, astfel incat sd nu picure) 9i
o impingem usor ca s5 se migte. Vom
vedea imediat cum deseneazd cercuri
gi linii curbe perfecte. Ce se int6mpld

pe mdsurd ce migcarea incetinegte?

Tot cu dalta facem patru gduri

pe marginea jumdtSlii de sti-
cl5 din plastic, chiar deasupra
locului unde am tdiat-o cu foarfeca.
incercdm s5 avem cdte una la fiecare
capdt.

Tbiem patru bucう ti de atう de

40 de centimetri lungirne ,i
le innodう m ↑ n fiecare dintre
gう urile pe care le― anl fさ cut↑ n
jumう tatea sticlei.ApOi le unim prin―
tr― un nod,asigurandu― ne cさ atele au
aceea,i lungirne ,i cう atarnう aproxi―
mativ 3o de centimetri.
Asezdm bucata de lemn spri-
jiniti pe spStarele celor doud
scau ne astf el incat s5 rdma-
na fixatS. in partea din
mijloc
legd m firul care iese din jumdtatea
sticlei, astfel incat sa atarne.
渕几楊曖 赳木曹量
璽
Desenele pe care le obtinem prin acest
experiment se bazeazう pe un concept
matematic cunoscut drept,,curbe Lis¨
sajous“ 巨ste reprezentarea graficさ a
doub rni5cbrl armonice sirYnple↑ n dire¨
Ctil perpendiculare Curbele sunt↑ nchi―
se dacb mi,carea se repetさ la intervale
re9ulate DimpOtriv5,dacさ frecventa nu
este re9ulat5,tralectoria va fi rYnal des―
chisδ §i pictura nu∨ a trece niciodatさ de
douう ori prin acela5i punct.

SIDERIT 鸞
 ●:■ ￨■ ■■‐ ￨￨■ ■
￨

=■
Apa este o rninu∩ e a chin∩ iel.Cu rYn∪ lt tirnp↑ ∩
urmう s― a descoperit cδ fiecare moleculδ de
apδ este formatδ di∩ trei atorYnil u∩ ul de oxl―
gen ,i doi de hidrogen.Forrnula sa chin∩ icう
este H20.ln plus,e× lst5 1e9う turile de hidrogen,
le9う turi destul de slabe a cう ror geometrie conferう
apei proprietう tile sale fizicei pu∩ ct de topire,ide
bere ridicat,fa pt∪ lcう 9heata plute,te etc.

￨■ ￨■ ■■￨￨￨■ :■ 11111=:
三
Apa se remarcう prin faptul cう este
un solvent excelent.De fapt,chirYni5tii
cunosc apa ca,,solventul universal“ .

Acest lucru↑ nsea m nう cう alte substa∩ ―

te Se pOt diZolva cu u,urintう ↑ n ea 51
astfel oferδ multe substante nutriti∨ e
atunci ca∩ d O berYn Sau O folosirYl pen―
tru a uda pla∩ tele.ln plus,apa se ex―
tinde atunci cand↑ ngheat5 51 devine
mai puti∩ denS5(plUte,te mai mult).

De unde vine apa Pim6ntului?

Existd multe ipoteze despre originea apei care acoperd
cea mai mare parte a planetei noastre. Cea mai accepta-
td afirmS cd apa provine din interiorul Pdmintului 5i cE a
apbrut atunci ca∩ da↑ nceput tecton ca cら c‐
10r,i eruptille vulcanice a∪ erln s gaze care
au perrYniS fOrmarea unor mう rl mlclla supra―
fatう .C)altう teorie mai neveroslrl‐ 1心 sustine
cδ apa Pう mantului pro∨ ine d n meteoriti 51
comete ↑∩ghetate Care a∪ cさ z∪ t pe planeta
∩oastrう cu rYniliOane de ani↑ ∩ urm6.

:]:. MINERALELEpATvAUTuIuI
﹁１ 可＝ ︱
︲

Apa din univers

O rYnare parte din apa din univers este produsう ca urmare
a formbrii steleloら un proces care este↑ nsotit de un vant
puternic↑ ncう rcat de gaz 5i praf.Cand aceste materiale se
ciocnesc,se comprimう 。I Se↑ ncё lzesc Apa rezultatう iese
din acest gaz dens,i extrem de fierbinte Prezenta apei a
fost detectat5↑ n noril interstelarl al galaxiei noastre(Calea
Lactee),ise Crede cさ existう dln abundentう olin alte gala―
x‖ ,stele,i planete

SiDERIT
Marea Caura 9

area Gaurδ Albastrう este o

urialё pe,terう subacvaticう
vertica15 (n u rYnitう 01 ,,dOli…
nう “)la
aproxirnativ 70 de kilometri
de coasta continentalさ a Belizei,in
Arnerica Centralう .Prima scufundare
a fost realizatう de celebrul e× plora―
tor francez」 acques¨ Yves Cousteau
↑n1960.Deia el a explicat atunci cう
are o formう circularう aproape per¨
fect5, cu peste 300 de metri lさ ti―
me si123 de rnetri adOncirYne,Gaura
n
este situatう ↑ Sistemul de Rezerve
al Recifului de Barierう din Be lze si
a fost declaratう Patrimoniu al∪ ma―
nitう tii de cう tre∪ NESCO↑ n1996.

Aceastう dolinう s¨ a format cu

12 000 de ani↑ n urmう ,cand s― ai∩ ―
cheiat ultirna epoc5 91aciarδ s' n―
velul mё rii s¨ a ridicat la lim te つe―
maivう zute panう atunci pe plareta
noastrう , Aceast5 cavernさ ca rstlcう
din calcar a fost inundatう ′accoe― ■■

ri5ul ei s― a prう bulit,ia rδ mas Ocar

o gaur5 circular5 cu multe sta 33-
tite care sunt pさ strate inta cte ^ハ
interior. 丁oti acei nOrocoOI Care aψ
avut ocazia sう coboare↑ n acう rc_―
rile Marii Gう uri Albastre subl r a=ら
natura spectaculoasё a apelor sa e
turcoaz,i efectul aproape rnagic ce
′`月 ■ =
a fi↑ n rrnil10Cul unui recif de cora l.
゛ ・
F

｀
1齊 ''

MiNERALELE PAMANTULUI
 LOCURllMPRESiONANTE

Gaura Albastrさ
a lui Dealin Baharnas
 rc:t::
リ

O Care este cutoarea sideritului?

a. Verde cu nuante albastre

b. Negru
C. Rosu cu puncte gri
d. Galben cu nuante de gri, verde,
rosu, negru

● La ce se fo10se,te sideritul extras din rnine?

‐
￨‐
￨‐
￨￨￨￨￨￨‐ ￨￨￨‐ ‐

Desrgn vestimenlar Obtinerea fierului F ab. carea . -c ar,,,o.. Ref rigera rea
a lrmentelor

f,} Relalioneaz5 conceptele:

1. Ciclu hidrologic a. Vapori de apd care se transformd
2. Oceanele in lichid
3. Condensare b. Apa subterand care curge spre
4. lzvoare suprafata
c. Contin 96% din apa de pe planeta
noastrS
d. Circulatia aper prin hiCrcsferd

14 MrNERALELEpAvArurulur
(} Cu ce alt termen ne putem referi Ia ploaie?

● :『:fi禽;:felernai marirezervedeapこ
du:ce de pe

O in ce lar5 se aflS celebra Mare Gaur5 Albastr5?

srDERrr 15
DESCoPER4‐ ￨:,￨1111C191‐ ≒ FI C丁 :ON‐ F‐ 41A
■ ￨ ll l l■ ￨■ ■￨■ :

同国
Ｕ
一
Ｕ ●
Ｌ

29,99:ei
ⅢⅢⅢⅢ２

ⅢⅢⅢⅢ５
＝＝ ＝ ＝ ７
ⅢⅢ Ⅲ Ⅲ ８
１

＝ ＝ ＝ ＝ ６
１ １ １ １ ８
Ｈ Ｈ Ｈ Ｈ ６

52

‖
‖
︲

４
４
９