Sunteți pe pagina 1din 2

Cosi fan tutte

Tinerii ofițeri Guglielmo si Ferrando se întrec în a lăuda grația și virtuțile logodnicelor lor - surorile
Dorabella si Fiordiligi. Prietenul lor mai vârstnic, Don Alfonso, ascultă toată această tiradă cu un aer
amuzat și îngaduitor, dar nu pare deloc convins de constanța si fidelitatea în dragoste a celor două
logodnice, a femeilor în general. Discuția celor trei este gata sa se transforme într-o cearta serioasa,
când Don Alfonso, pus pe glume si farse, ca de obicei, propune o solutie rezonabila. Vor face un
pariu: daca într-un timp stabilit cele doua logodnice se vor dovedi credincioase si incoruptibile, Don
Alfonso va plati prietenilor mai tineri o pungă cu țechini de aur. Daca nu, va primi el aceasta sumă
frumoasa, pe lânga satisfactia de a fi învingator. În acest timp, Dorabella si Fiordiligi îsi amăgesc
nerabdarea cu care asteaptă sosirea logodnicilor iubiți, privind portretele acestora. Suspinele lor
drăgostoase sunt întrerupte de sosirea lui Don Alfonso care, cu o vădită “strângere de inima”, le
comunică trista veste: Guglielmo si Ferrando vor trebui să plece la razboi. Știrea cade ca un trăznet
asupra bietelor fete, care se pierd în lacrimi. Conform întelegerii secrete, cei doi logodnici sosesc și ei
dupa scurta vreme, pentru a-și lua adio de la iubitele lor. Promisiunile si juramintele prin care se
leagă să-si ramână credincioși dau o dovadă în plus pentru dragostea celor patru tineri, care acum
urma sa fie pusă la încercare. Tristețea si suferinta celor doua surori nu este înteleasa și nici
acceptată de camerista lor - vesela si isteata Despinetta, care le sfătuieste să renunțe la lacrimi,
fiindcă nu aduc nici un folos, și nu sunt nici meritate de cele mai multe ori. Preocupat să-și ducă
planul cu bine până la capăt, Don Alfonso a câstigat de partea sa pe Despinetta, care, în schimbul
unei pungi cu bani, consimte să-i dea tot ajutorul. Astfel, în casa celor două surori sunt introduși doi
tineri îmbrăcați excentric. Prezentați de către Don Alfonso drept prietenii lui, tinerii par încântati de
cunoștință si nu pregetă să facă declarații de dragoste stapânelor casei. Mai întâi surprinse, apoi
intrigate de îndrazneala oaspetilor, Dorabella si Fiordiligi îi resping, demne si cu răceală. În aparență
dezamăgiți, cei doi tineri, care nu sunt altii decât Guglielmo si Ferrando deghizati, par încântați de
fidelitatea logodnicelor si se vad cu pariul aproape câstigat. Însa Don Alfonso pune la cale o altă
încercare. În grădină, în fața celor două surori, tinerii simulează o adevărată disperare din cauza
iubirii neîmpărtășite, care îi determină să se otravească. Cu toții intră în panică, iar Despinetta,
expeditivă, aleargă să cheme un doctor. Acesta sosește și, uimindu-i pe toti cu știința lui cam bizară,
pretinde celor două surori să-i sărute pe tineri, fiindcă numai așa îsi vor reveni. De această rețetă
originală numai Don Alfonso nu se miră, pentru că numai el știa că medicul era defapt Despinetta
travestită.

Actul II

Despinetta dorește să-și convingă stapânele că tinerii străini îndragostiți de ele merită mai multă
atenție, iar o femeie trebuie întotdeauna să știe să se facă ascultată si iubită. Drăgălașele fete ajung
pâna la urma la concluzia ca admiratorii lor nu sunt lipsiti de farmec si astfel fiecare alege pe cel
preferat, care în realitate era logodnicul celeilalte. În amurgul blând care învaluie gradina, Dorabella,
ascultând cuvintele de dragoste ale lui Guglielmo, este aproape convinsă de sinceritatea
sentimentelor lui. Medalionul pe care i-l daruiește, si care simbolizează inima îndragostită a tânarului,
o cucerește definitiv. În semn de afecțiune, ea îi oferă portretul logodnicului plecat. Compătimindu-l
pe Ferrando înșelat de logodnică, Guglielmo ia lucrurile mai ușor, încercând să nu facă o tragedie din
aceasta întâmplare. Fiordiligi, logodnica lui Guglielmo, care fusese mai ferma si mai greu de convins,
se lasă până la urmă și ea cucerită de insistențele tandre ale lui Ferrando. Si pentru ca farsa să aiba
un punct culminant, Don Alfonso pregatește numaidecât celebrarea căsătoriei dintre cele doua surori
si noii lor pretendenți. Este adus notarul, care întocmește actele așa de bine, încât nimeni nu-și dă
seama ca este tot Despinetta travestită. Dar, tocmai când urma sa fie semnate contractele de
căsătorie, de afară răzbat glasuri care anunță reîntoarcerea din război a celor doi logodnici trădați.
Teama si panica îi cuprind pe toti, iar în învălmășeala produsă Guglielmo si Ferrando reusesc sa se
strecoare afară, unde îsi schimbă costumele, ca peste câteva momente să apară, spre uimirea și
încurcătura mireselor. Ca întotdeauna, la momentul potrivit intervine însa Don Alfonso. El reușește
să-i împace pe tineri, după ce le dăduse o lecție, sfătuindu-i că-i bine să știi să iei lucrurile așa cum
sunt. În definitiv, “cosi fan tute” (“așa fac toate”).

Referințe