Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
antiiluzii.blogspot.com/2011/08/noam-chomsky-rebel-fara-pauza.html
Începutul anului 2003, era marcat de lansarea acestui film, Noam Chomsky - Rebel
Without A Pause, al regizorului Will Pascoe, în colaborare cu McMaster University,
un postludiu revelator al farsei morbide organizate de americani în septembrie 2001 şi
un preludiu uimitor de lucid şi vizionar al crimelor ce urmau a fi iniţiate începând cu
luna martie, sub umbrela cinică a denumirii "Iraqi Freedom", de coaliţia sinistră
condusă de tandemul Bush-Blair.
Titlul filmului este un joc inspirat de cuvinte, care îi aparţine se pare starului
rock Bono, plecând de la titlul unui alt film, foarte celebru, Rebel Without a
Cause, lansat în anul 1955, an ce marca începutul carierei academice a lui
Noam Chomsky, părintele lingvisticii moderne şi un reprezentant de marcă al
filozofiei analitice.
Filmul nu este dedicat, însă, carierei academice a ilustrului savant, ci, aşa
cum se exprima soţia sa, Carol Chomsky, unei a doua cariere, cea de
"anarho-sindicalist" şi militant neobosit de stânga, al cărei crez a fost expus
strălucit în cartea Manufacturing Consent: The Political Economy of the
Mass Media (1988) scrisă împreună cu Edward S. Herman, profesor emerit în finanţe la Wharton School of the
University of Pennsylvania, un analist specializat în politică economică, mass media şi corporaţii.
Am remarcat pentru prima oară numele lui Noam Chomsky, într-o relatare a
unei dispute lingvistice prezidată de regretatul Alexandru Graur, pe tema
paralelismelor dintre dihotomia sa, "competenţă-performanţă" şi cele ale lui
Ferdinand de Saussure, fără ca să bănuiesc nici o clipă, la acel moment,
importanţa acestui nume în arena activismului politic mondial, nume pe care
am ajuns să-l respect, fiindcă simbolizează peste 50 de ani de verticalitate şi
de apel neobosit la trezirea mondială.
Este un privilegiu pentru mine, să pot traduce în premieră un film dedicat "celui mai important intelectual în viaţă"
cum îl definea New York Times şi, în acelaşi timp, potrivit Arts and Humanities Citation Index din 1992, cel mai
citat autor şi savant în viaţă, proeminentă figură a culturii mondiale, ale cărui critici constante la adresa politicii
externe imperialiste americane, de pe poziţia sa de lider al dizidenţei intelectuale, au născut extrem de multe
controverse.
1/4
Departe de a fi un orator strălucit, aşa cum sublinia el însuşi, cu modestie, în
prelegerea susţinută în aula McMaster University din Ontario, discursul său
atrage însă prin elocvenţă şi analiză profundă a esenţei unor probleme ce
frământă comunitatea mondială actuală: falsitatea războiului SUA contra
terorismului, manipularea prin mass media, activismul social, rădăcinile
sentimentului anti-american, redefinirea "terorismului" în epoca post război
rece şi mai ales în contextul noului mileniu, efectele generate de 9/11 -
realizând o distincţie clară între mit propagandistic şi adevăr.
Nu mai avem foarte multe scuze la dispoziţie, care să ne mai justifice inerţia intelectuală sau incapacitatea de a
ne menţine o poziţie verticală, prin informare corectă, fiindcă şansele unei eventuale rezistenţe au crescut
simţitor, odată cu evoluţia internetului şi a comunicaţiilor electronice, dacă vom reuşi să conştientizăm faptul că:
Chomsky este unul dintre cei ce se opun fervent "războiului global contra drogurilor"
al SUA, susţinând că limbajul oficial folosit este unul înşelător, mai ales atunci când se
referă la "războiul contra anumitor droguri".
Într-un interviu din 1999, argumenta că atât timp cât plante ca tutunul sunt
ignorate complet în declaraţiile guvernamentale, alte plante precum
canabisul sunt atacate, fiindcă nu oferă perspectiva unor profituri statale sau
corporatiste, întreaga atitudine oficială fiind de fapt o metodă de control a
populaţiei sărace.
El afirma, citez:
"Politica internă antidrog a SUA îşi ignoră propriile obiective, iar politicienii
sunt perfect conştienţi de acest fapt. Dar dacă nu este vorba de reducerea
2/4
abuzului de astfel de substanţe, atunci despre ce este vorba ? Reiese cât se poate de clar, atât din acţiunile
curente, cât şi din înregistrările istorice, că există tendinţa de a criminaliza anumite substanţe, atunci când pot fi
asociate unor aşa-zise clase sociale periculoase, scopul final fiind generarea de tehnici de control social."
În ceea ce priveşte aşa-zisa ucidere a lui Osama Bin Laden - care eu personal mă
îndoiesc că a avut loc vreodată - Chomsky consideră că Statele Unite au acţionat în mod
necorespunzător, declarând:
"Ne-am putea întreba cum am fi reacţionat, în cazul în care trupele de comando irakiene
ar fi aterizat acasă la George W. Bush, asasinându-l şi aruncându-i trupul în Oceanul
Atlantic. Fără dubiu, crimele sale le depăşesc cu mult pe cele ale lui Bin Laden, iar el nu
este doar un "suspect", ci fără îndoială este cel care a dat ordinele pentru a comite
'suprema crimă internaţională, ce diferă de celelalte crime de război, doar prin faptul că
include în sine acumularea răului în plenitudinea sa' (citând Tribunalul de la Nuremberg),
pentru care au fost spânzuraţi criminalii nazişti: sute de mii de morţi, milioane de
refugiaţi, distrugerea unei mari părţi a ţării, amarul conflict sectar ce s-a răspândit în tot
restul regiunii."
În privinţa lui John F. Kennedy, întotdeauna m-a deranjat contrastul evident dintre
iresponsabilitatea confruntării cu Nikita Hruşciov, care a condus la "criza rachetelor
cubaneze", din octombrie-noiembrie 1962 şi aura romantică de opozant al războiului din
Vietnam.
Odată demontat mitul de pacifist - care se pare că a fost clădit ulterior, pentru a-i
consolida imaginea de martir - prin negarea intenţiei sale de a ieşi din Vietnam, actele
sale din toamna lui 1962 se prezintă în cu totul altă lumină, ce corespunde unor idei
stupide ca doctrina Monroe sau, mai nou, "doctrina distrugerii mutuale asigurate" sau "a
interdicţiei nucleare", ce caracterizează mult mai bine hegemonismul tembel american,
salvarea întregii lumi datorându-se tăriei de caracter a unui ofiţer sovietic, Vasili
Alexandrovici Arhipov, secundul submarinului B-59, care şi-a păstrat cumpătul, deşi
erau atacaţi cu grenade antisubmarin lansate de distrugătoarele americane din escadra ce impunea blocada,
refuzând să lanseze rachetele nucleare la ordinul comandantului său, căpitanul Valentin Grigorievici Savitsky.
3/4
Fără a-şi nega vreodată originile evreieşti, Chomsky nu a ezitat să critice
guvernul israelian şi suporterii săi americani, datorită tratamentului inuman
aplicat populaţiei palestiniene, argumentând:
"Nu cred că statul israelit sau creştin sunt concepte potrivite. La fel de mult aş obiecta şi la transformarea SUA în
stat exclusiv creştin."
În data de 16 mai 2010, a fost reţinut de autorităţile israeliene şi i s-a refuzat intrarea în
West Bank, via Iordania, purtătorul de cuvânt al guvernului declarând, mincinos, că
întreg incidentul s-a datorat unui ofiţer de la frontieră, care şi-a depăşit atribuţiile, în timp
ce Noam Chomsky a declarat că oficialul Ministerului de Interne care l-a interogat,
primea instrucţiuni direct de la superiorii săi.
Au existat şi voci care l-au acuzat de ipocrizie, în ciuda criticilor sale constante la adresa
militarismului imperialist american şi european, fiindcă studiile sale lingvistice timpurii de
la MIT, au fost finanţate substanţial de armată, dar Chomsky a replicat că, tocmai din
acest motiv, are o şi mai mare responsabilitate de a denunţa şi de a rezista practicilor
imorale ale acesteia.
O voce lucidă şi o viaţă întreagă dedicată activismului politic, opinii exprimate incisiv
prin zeci de cărţi, mii de interviuri şi de prelegeri, toate ne pot servi drept exemplu şi
ne pot ajuta să ne deschidem mintea, tratând cu scepticismul sănătos, cuvenit, orice
manifestare a puterii politice şi financiare, orice încercare de manipulare prin mass
media sau prin putreda industrie a relaţiilor publice, păstrând în suflete speranţa în
schimbarea mult dorită şi în tranzitul cât mai rapid, către o lume în care noţiunea de
om să se confunde doar cu cea de iubire necondiţionată.
Noam Chomsky
Subtitrare
4/4