Moneda si credit, materie examen, cap 5-11

Cap. 5. Integrarea monetara europeana

Introducere
Inceputurile procesului de integrare europeana: 1950, o data cu “Planul Schuman” (9 mai 1950)
– -crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului
– -Semnarea celor 3 tratate: Tratalul de la Paris (18 aprilie 1951), tratatele (2) de la Roma (25
martie 1957)
Mecanismul sarpelui monetar (1970)= Prima formula angajata de colaborare in plan monetar
pt tarile comunitare. Tratatul de la Mastricht (10 dec 1991)- deschide drumul catre moneda unica
5.1 Mecanismul sarpelui monetar
In urma acordurilor de la Bretoon Woods a devenit obligatorie pt Bancile Centrale din
Statele semnatare mentinerea cursului pe piata a monedelor nationale in raport cu dolarul SUA
Uniunea Europeana de Plati (UEP-1950)
– create de organizatia pt Cooperare Economica Europeana pt comertul exterior European
care se desfasoara numai in dolari americani .
– Tine evidenta schimburilor comerciale effectuate In barter intre tarile member
5 august 1995-semnarea Acordului monetary European (AME)-bancile centrale trb sa
mentina pe piata cursul monedelor nationala fata de dolarul american
AME: incurajarea comertului intraruropean, prin reducerea incertitudinii induse de variatia
cursului de schimb intre monedele comunitare
Rationament: 2 monede mentin cursul valutar fata de dolarul SUA in marja de +-1%, banda
de fluctuatie 4%
Acordul de la Washington (acordul Smothsonian) : cresterea marjet de fluctuatie de la +-1%
la +-2,25% fata de dolar

Mecanismul sarpelui monetar:

– +-2,25% fata de paritate intre fiecare moneda din sistem si dolarul SUA – “tunelul”=banda
de fluctuatie de 4.5%
– +-1,125% fata de paritate intre o moneda europeana din sistem si fiecare dintre celelalte
monede membre
– “sarpele”= banda de fluctuatie de 2,25% => rezultatul “sarpelui in tunel”
Pt usurarea gestionarii imprumuturilor (3 aprilie 1973) = Fondul European de cooperare
monetara (FECOM)

1
5.2. Sistemul Monetar European
Sarpele monetar si SME
Asemanari:
– Pp o participare voluntara
– Principalul obiectiv este identic: creearea unei zone de stabilitate monetara
– Obligatii asumate de un stat membru sunt similare: mentinerea unui sistem de cursuri fixe,
prin interventia pe piata a bancilor comerciale, prin cumparaturi si vanzari de valuta
Diferente
– Aparitia ECU, moneda comuna care va juca rol central in SME
– Existenta unui indicator de divergenta care declanseaza interventiile BC pe piata valutara
– Institutionalizarea si perfectionarea sprijinului destinate interventiei pe piata pt mentinerea
cursului in limitele prestabilite
– Marja de fluctuatie de 2,25% a fost completata de o marja de fluctuatie extinsa, de +-6%
SME-3 componente
– Moneda comuna, ECU
– Mecanismul de cursuri fixe (mecanismul ratelor de schimb)
– Fondul European de cooperare monetara
1.Ecu=unitatea monetara europeana de moneda de cont, fara existenta reala, o moneda cos,
element central al mecanismului de cursuri fixe
Stabilirea val. ECU in functie de:
– Importanta relativa PIB fiecarei tari participante pe o parioada de 5 ani
– Ponderea tarii in comertul intracomunitar pe o perioada de 5 ani
– Participarea fiecarei banci comerciale la mecanismul de sprijin pe termen scurt prevazut in
fondul European de cooperate monetara
Cosul ECU – 2 revizuiri:
– Hotarata de consiliul European la 15 sept 1984: nr monedelor componente ale cosului
ECU creste la 10 prin includerea drahmei grecesti
– 2 sept 1989: nr monedelor din cos cresc la 12 (Spania, Portugalia)
Conform tratatului de la Mastricht, compozitia cosului ECU a fost inghetata (limitat la 12
pana la trecerea EURO)
2. ECU – punct central al MRS
Mecanismul de Cursuri fixe: SME = curs pivot fata de ECU – curs central . Amsalblul
cursurilor pivot-bilaterale – grila de paritati
2
 SME – 2 tipuri de interventii
– Interventii marginale, obligatorii (moneda atingea limita bilaterala superioara/inferioara
fata de alta moneda). Participarea active pe piata valutara a ambelor Banci comerciale
– Interventii intramarginale, facultative – bancile centrale considerau oportun, pentru a
preveni costuri mai mici eventuale tendinte ale cursului de a depasi limitele stabilite. Erau
realizate unilateral de catre o singura banca centrala
Superioritate SME fata de sarpele monetar: indicatorul de divergenta bazat pe ECU
Divergenta maxima: val maxima pe care o atinge indicatorul de divergenta, moment in
care bancile comerciale implicate erau obligate sa intervina pe piata
Pragul de divergenta: 75% din divergenta max, ;ct in care incep interventiile bancii
comerciale pe piata valutara pt a conecta evolutia cursului monedei nationale

3. Mecanismul de creditare- 3 tipuri de finantari

a) finantarea pe termen f scurt:
– 75 zile (max 30, 45 cu prelungire , cu prelungire 30)
– Nelimitata ca volum
– Finantarile erau acordate de catre bancile comerciale intre ele
– Evidenta FECOM
– Mechanism des utilizat in practica
b) sustinerea monetara pe termen scurt (9 feb 1970)
– Se acorda intre bancile comerciale
– Pt finantari in caz de deficit temporar al balantei de plati
c) sprijin financiar pe termen mediu (1971)
– -se acorda prin decizia consiliului European
– Credit intre tarile membre
1 ian 1999, apar euro, SME II inlocuieste SMR. Poate fi adoptat in mod voluntary de catre
orice tara UE care nu este membra a zonei euro.
5.3 Moneda unica, euro
Jaloanele procesului de integrare monetara europeana au fost trasate de Planul Delors.
Prin tratatul de la Mastricht s-a stabilit ca uniunea economica si monetara va fi create in 3 etape
I etapa, 1 ian 1994 = etapa de pregatire
– Intarirea uniunii ecobomice prin masuri de desavarsire a pietei unice interne
– Dezvoltarea coordonarii politicilor economie

3
– Extinderea la toate monedele tarilor comunitare a mecanismului monetary European si
largirea rolului ECU
– Negocierea si aprobarea tratatului UE
II etapa (1 ian 1994-31 dec 1996)-Institutul Monetar European
Criterii de convergenta care trb indeplinite pt a trece la moneda euro
– Criteriul stabilitatii (durabile a) pretului: rata inflatiei sa nu depaseasca 1.5%
– Criteriul de convergenta a dobanzilor: rata dobanzilor nominale pe termen lung (10 ani) la
obligatiuni, sa nu depaseasca 2% media statelor dobanzii
– Criteriul situatiei finantelor publice: def bugetar <3%
– Citeriul sit fin. Publice: datoria publica <60% PIB
– Criteriul participarii la mecanismul de cursuri fixe al SME, moneda ationala sa fi facut parte
dintr-un mechanism de cursuri fixe, cel putin 2 ani
Conditiile de trecere la euro: 2 lanturi importante:
– monetara (stab. Preturilor)
– finantelor publice (deficit bugetar si datoria publica)
III etapa: 1 ian 1997-31 dec 1998: fixarea paritatilor intre monedele tarilor care urmau sa faca
parte din uniunea monetara
Moneda unica – 3 etape
I etapa (2 mai 1998-1 ian 1999): reuniunea consiliului European de la Bruxelles, Alegerea tarilor
care indeplineau criteriu de convergenta
II etapa (1 ian 1999-31 dec 2001)-euro moneda de cont
III etapa (1 ian 2002-1 iulie 2002)- aparitia bancnotelor si monedelor euro si disparitia banilor
nationali
Introducerea Euro
Avantaje
Directe
– eliminarea riscului valutat in cazul schimbului comerciale dintre tarile din zona euro
– reducerea costurilor valutare
– transarenta preturilor
Indirecte
– reducerea ratelor dobanzii
– stimularea reformelor structurale
– incurajarea cresterii economice
– dobandirea statului de moneda internationala

4
Dezavantaje
– reglementarea la UEM si la moneda unica adoptate la Mastricht nerealiste
– criteriul de convergenta din tratatul de la Mastricht
– piererea autonomiei politicii monetare si valutare
– cresterea preturilor
– existenta uniunii monetare fata de o uniune bugetara

Cap. 6 Creditul si Dobanda

Creditul:
– a aparut in orientul mijlociu in mileniul II I. HR
– indeletnicire a marilor proprietar financiari
– act de buna credinta a dat titulatura de credit (credium, credere – a crede)
– comertul cu bani
dobanda = pretul capitalurilor banesti implicate in procesul de creditare
6.1 Definirea creditului
Creditul (amedio gambio)= chestiune dintre cele mai controversate
Creditul (Fernand baudhuim) = nu lipsesc defintii pt economistii propun propia definitie
Coordonate in definirea creditului: creditul ca incredere, creditul ca relatie de schimb,
creditul ca relatie de redistribuire
a) Creditul ca incredere: principalul continui al creditului, categorie subiectiva, psihologica.
Creditul trebuie sa aiba incredere in calitatile morale ale dobanzii, convins de bonitatea sa,
capacitatea financiara de a face plata, solvabilitatea acestuia.
Increderea-continutul creditului, Bancile-mijloacele increderii
b) Creditul ca schimb= forma particulara a schimbului. Op de schimb care prezinta
particularitatea ca un interval de timp apreciabil separa efectuarea prestatiunii de efectuarea
contraprestatiunii. Este legat de schimb intrucat impreuna sunt contractate cu scopul de a
face plati catre furnizori
Schimb- cedarea unei marfi cu o anumita val de intrebuintare si obtinerea banilor
c) Creditul ca expresie a relatiilor de redistribuire – mobilul creditarii-redistribuirea valorii.
Transferul unei parti din produsul social de la unii participant la circuitul economic catre alti

5
 participant la acest circuit. Este transfer de capital intre persoane fizice si juridice. Are
catecter temporar, este forma specific de miscare a capitalului de imprumut
Incredere + schimb + rel de redistribuire = rel de credit configurate

6.2 Trasaturile si functiile creditului

TRASATURI PRINCIPALE
Creditul:
– Separarea proprietarii asupra capitalului de imprumut de folosirea lui
– Perceperea de dobanda ca “chirie” a folosiri creidtului
– Rambursarea creditului la scadenta
– Participarea creditului la finnantarea debitorilor alaturi de alte instrumente de finantare
A.Separarea proprietarii adupra capitalului de imprumut de folosirea lui
– Bancile-intermediari financiari specifici, administrator generali ai creditului
– Instrument eficace-rata dob pe piata deschisa-asigura reflectare Fidela a posibilitatilor de
satisfacere cu fonduri la necesitatile de fonduri
B. Plata dobancii pt utilizarea capitalului de imprumut
– Dobanda = chiria pe care o plateste debitorul pt dreptul ce I se acorda de a utiliza capital
– Nivelul dobanzii=influenta asupra volumului capitalului si asupra indicatorilor economici si
finali
C. Rambursarea creditelor la scadenta
Creditul-finantare cu catacter temportat
Rambursabilitarea creditului
– Stabilire cu acuratete a scadentelor
– Are sustinere si in modul cum acestea sunt garantate
– O forma de garantare a creditului – ipotecarea dobanzii a unor valori imobiliare
– A luat amploarea financiare directa
Functiile creditului
Redistribuire
– Formarea disponibilitatilor latent in activiatea agentilor economici, institutiilor, populatiei
si concentrarea lor la banci = premisa principala pentru acordarea de credite
– Nu pune in evidenta dinamica masei monetare in circulatie
Emisiune monetara
– Crearea de noi mijloace de plata in economia a unei mare monetare suplimentare

6
 – Supracreditare economica (2007-2009)- solicitari insistente de imprumut
– Subcreditarea-insuficienta aprovizionarii cu bani a economiei

Evidenta bonitatii debitorilor:

– Lege obiectiva a raportului invers dintre bonitatea economica si necesarul de fonduri
– Efecte favorabile: - sporirea puterii prod. A intreprinderilor prin redistribuirea capitalului
– Concentrarea capitalului
– Reducerea cheltuielilor pe care le pp circulatia monetara
– Adaptarea elastica a masei de bani in circulatie la necesarul economiei
6.3 Formele creditului
Criterii de clasificare:
– Natura participantilor
– Destinatia creditului
– Natura garnatiilor
– Termenul de rambursare
– Fermitatea scadentei
– Modul de stingere a obligatiilor de plata
1)Dupa nat participantilor
– Creditul comercial-creditul pe care si-l acorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilor sub
forma amanarii platii
1) Creditul de vanzator-vanzarea marfurilor cu plata amanita
2) Creditul de comparator: prefinantare de catre beneficiary a fabriatiei produselor care
se vor vinde
Componente:
1) Traditionala-interesele commune ale partilor in cresterea fluiditatii schimburilor si
diminuarea costurilor de organizare
2) Comerciala-utilzarea creditului ca o arma de promovare a vanzarilor
3) Financiara-punerea la dispozitia clientului

– Credit de consum-vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal de val mari si
folosinta indelungata
– Credit public-credit contractat de stat prin lansarea titlutilor de imprumut
Imprumut obligatoriu: mod de lansare, tipuri de obligatii, mod de rambursqare si
facilitate acordate subscriptorilor
-Creditul ipotecar: creditul garantat cu proriile imobiliare.

7
 Obiectiv: sustinerea dezvoltarii acestei proprietati
Credite ipotecare cu dob variabila- opereaza cu un nivel al dobanzii stabilit In functie de evolutia
pietei financiare
Credit ipotecar cu rambursare progresiva-reduceri intre 9 si 95% fata de rambursarile constante
Credit ipotcar inversat- purtator de anuitati, urmareste sa valorifice capitalul imobilizar
2)Dupa destinatia creditului
- Productive – activitati de producti
- Neproductive-destinatie consumul individual
3)Dupa nat garantiilor ce serversc ca acoperire
- Credit real-credit acordat pe temeiul unor garantii materiale certe care acopera val
creditului
- Credit personal-increderea de care se bucura debitorul
4)Dupa termenul la care trb rambursate
- Credite pe termen -rambursate la o data stabilita, credite cambiale
- Credite fata termen-contractarea creditului nu stipuleaza data lichidarii ei
5)Dupa fermitatea scadentei
- Credit denuntabil-inaintea termenului de scadenta pe baza unui preaviz sa ceara
debitorului sa plateasca
- Credit nedenuntabil-nu si rezerva dreptul
6)Dupa modul de stingere a obligatiei de plata
- Credite amortizabile
- Credite neamortizabile
6.4 Dobanda si scontul
Dpdv al bancii:
- dobanda bonificata = remunerarea disponibitatilor banesti ale titularilor de conturi
constituie ca depozit la banca
- dobanca perceputa=dobanda pe care o incaseaza bancile de la clienti
Cauze ce influenteaza cresterea ratei dobancii
- proliferara inflatiei
- agravarea dezechilibrelor balantei de plati
- majoratea deliberate a ratei dobancii
- trecerea de la dobanzi reale negative la dobanzi pozitive

8
 - acceptuarea neincrederii in debitori
Scont-operatie de creditate de transformare a creditului commercial In bancar. 5-10% din
suma totala a creditelor

Capitolul 7 Sisteme bancare

Activitatea principala a unei banci=comertul cu bani + creditare

Banca:
- Cumpara bani, suportand un cost sub forma de dobanzi bonificare
- Vinde banii acumulati, castigule obtinute ragasindu-se in dobanda perceputa
Rolul bancii:
- Prim plan in viata economica contemporana
- Favorizeaza tranzactiile comerciale in interior si exteriorul tarii
- Asigura efectuarea platilor si schimbul valutar
7.1 Aparitia si dezvoltarea bancilor
Antichitate: Egiptenii, Asirienii, Fenicienii, Grecii => popoare civilizate care faceau
comert, se ocupau cu schimbul de monede si metale pretioase
Trapezitii greci, argentarii romani: => inlesneau schimbul de monede, primeau depuneri
de valori spre pastrare, acordau credite
Organizatii bancare: Banca de Venetia (1171), Barcelona (1341), Sab Giorgio (1407),
Milano (1593)
Banci autentice modern: Banca de Amasterdam (1608), Hamburg (1619), Stockholm
(1650), Angliei (1694)=aparitia pietrelor de gotar a bancilor modern
Procese cu o profunda semnificatie:
- Bancile apar tot maim ult ca intermediari financiari cu caracter specific
- Se accentueaza procesul de concurenta in sistemele bancare occidentale si totodata
evolutiile in directia integrarii ecobomiei si momentare
- Tranzitia de la econoia socialista la economia de piata inplica restructurarea de amsamblu
a acelot bancare in tarile in care ea se realizeaza
Intermediari financiari:
- Sistemul bancar=organizari financiare cu functie principala de create de moment
- Organizari financiare specializate+soc de aisugari-nu au functie princ de creare de
moneda

9
 - Trezoreria = statul in tripla calitate de creditor, debitor si intermediar financiar

7.2. Bancile de emisiune

Rolul bancilor in viata economica
- Atragerea de credita banesti disponible si acordarea de imprumuturi intreprinzatorilor
- Mobilizarea unei parti inseminate din venituri banesti si economia dif categorii ale
populatiei si transformarea acestora in credite de imprumut
- Emiterea titluriloe de credit si a bancnotelor
- Efectuarea operatiunilor de viramente si prestari de servicii financiare pentru interesul si
in beneficiul statuluu
In functie de natura activitatii:
- Banci de emisiune
- Banci comerciale (de depozit)
- Banci de afaceri
- Banci specializare si organisme de credit nebancare
In functie de natura proprietarii capitalului propriu
- Banci de emisiune private
- Banci de emisiune ale statului
- Banci de emisiune mixte
Primele banci de emisiune erau private. Banca de emisiune este o placa turnata a sistemului
bancar
Intr-o economie de piata, bancile de emisiune indeplinesc functii:
- Emisiunea de moneda necesara circulatiei\
- Creditarea bancilor comerciale si a altor banci, manifestandu-se ca banci ale bancilor
- Gestionarea executiei de casa a bugetului de stat ca banci ale guvernelor
- Pastrarea rezervelor de aur si valuta ale tarii si influentarea cursului de schimb al monedei
nationale
1.Bancile de emisiune pun in circulatie cantitatea de moneda neceara
Legea lui Robert Pel din 1884 a stabilit pt Anglia un sistem in care emisiunea bancnotelor
trebuia sa beneficieze de o acoperire in aur de 100%. S-a bazat pe principii scolii monetare si qa
durat pana in 1931, cand a fost suspendata conversabilitatea lirei sterline. Stocul de acoperire in
10
aur este 40% din masa monetara. Emisiunea monetara este separata de rezerva in aur pe plan
global.
2. Bancile de emisiune acorda credite bancilor comerciale si altor banci, manifestandu-se banci
ale bancilor.
In procesul sconarii si al rescontarii se creeaza o legatura intre creditul comercia, bancar
si emisiunea monetara. Relatiile de credit ale bancii de emisiune cu celelalte banci se manifesta
pe linia creditului public “open market”
3. Bancile de emisiune gestioneaza de regula executia de casa a bugetului de stat si sunt banci ale
guvernului.
Bancile de emisiune sunt casierul statului, reflectandu-se executia bugetului de stat.
Statul pentru banca de emiune sunt princiaplii beneficiari de credite
Constituitea de active=titluri de stat, permite bancii de emisiune sa intervina pe piata
libera, influentand datoria publica, politica de credit si cea monetara
Politica monetara riguroasa: rate noi ridicare de dobanzi interne, cresterea cheltuielilor
pentru dobanzi
Venituri din dobanzi ar creste, stimularea consumului si inflatiei

4. Bancile de emisiune pastreaza rezervele de aur si valuta ale tarii si influenteaza formarea
cursului de schimb al monedei nationale.
Banca de emisiune (centru valutar)=atributii pe linia aplicarii politicii valutare a statului
sub forma unor restrictii valutare/aplicarea unor stimulente la expoert
Banca de emisiune=depozitarea aurului monetar si a rezervelor valutare ale statului. Baza
sustinerii sunt stabilitatii monetare la intern si cursului de schimb in raport cu alte valute

In activitatea pe care o desfasoara, bancile de emisiune efectueaza 2 tipuri de operatiune:

passive si active.
Operatiunile pasive:
- Constituirea capitalului propriu: inregistreaza o dimensiune mai redusa decat bancile
comerciale
- Depuneri: facute de catre celelalte banci si uneori de catre marile intreprinderi
- Emisiune baneasca, cea mai puternica sursa de lucru a bancii
Operatiuni active: operatii de creditare, decontrari intra si interbancare, operatii de vanzare-
cumparare de aur si devize
Creditarea de catre banca de emisiune a bancilor comerciale si a statului: rescontul pe cambii,
creditul pe gaj de efecte comerciale si publice, creditul guvernamental.
Bancile de emisiune:

11
 - Resconteaza cambii prezentate de bancile comerciale care provin din bancare pe credit a
marfurilor
- Pot acorda credite pe gaj de efecte comerciale, titlurile de credit raman in proprietatea
bancii comerciale.
- Acorda imprumut bancilor comerciale prin intermediul creditului pe gaj de efecte publice
(credite de bombardare)
- Pe termene < 1 an pot credita direct statul sub forma creditelor guvernamentale (bonuri
de tezaur)
-
Prin specificul activitatii sale de banca centrala, banca de emisiune efectueaza
- Operatiuni de decontare (inter si intrabancare), operatii de vanzare-cumparare de aur si
devize-consolidarea rezervei valutare

7.3 Bancile comerciale

Bancile comerciale, acceptiune moderna=dezvoltarea comertului si acumularile de
capitalul banesti, ca expresie a dezolvatii productiei si expansiunii economiei
Rolul si locul bancilor comerciale = calitatea lor de intermediari in contextual relatiei
economii-investitii = relatie fundamentala in cee ace priveste cresterea economica
Bancile efectueaza urmatoarele operatiuni: pasive active, de commission si comerciale

Operatii pasive: Formarea capitalului propriu, atragerea disponibilitatilor, rescont/refinantare

1) Bancile comerciale
- isi constituie capitalul propriu pe seama capitalului socia, al fondului de rezerva si al
provizioanelor.
- Principala caracteristica = capitalurile propria detin o pondere redusa
- Capitalul social-emisiune si subscriere de actiuni, ca fond statutar
- Bancile comerciale isi constituie un fond de rezerva in vederea mentinerii unui plafon de
lichiditati, bancile comerciale recurg la constituirea unor provizioane.
2) Atragerea disponibilitatilor= principala componenta a depozitelor bancare la dispozitia
bancilor comerciale
- Bancile comerciale constituie din 3 categ de depozite: la vedere, termen, prin cont
current
 Depozitele la vedere: stare de flexilibitate, depunatorii pot dispune oricand
utilizarea lor sub forma platilor/retragerilor din cont, incertitudinii in cee ace
priveste asigurarea resurselor
 Depozitele la termen: conventii incheiate intre deponent si banca privin durata
si conditiile de depunere
 Instrumentele cele mai utilizate de catre bancile comerciale sunt conturile de
economii

12
  Depozitele prin cont current: parte insemnata a depunerilor bancare. Se deschid
de catre persoana fizica/juridica si evidentiaza o multitudine de operatii de
incasari si plati
- Conturile ATS (automatic transfer system) pp mentinerea in sold a unui depozit minim
neremunerat destinat platilor curente
3) Rescontul= modalitate de procurare a unor noi resurse de creditare prin cedarea
portofoliului de efecte comerciale unei alte banci comerciale
- Rescontul si lombardarea = op specific recreditarii/refinantarii
- Practica bancara arata ca o mica parte a creantelor, pot fi recreditabile/considerate a fi
agreate la scontare
Operatii active: operatii de creditare, operatii de plasament pe baza depozitelor bancare
constituite. Aici intra creditarea agentilor economici si a persoanelor fizice.
A. Bancile comerciale ii crediteaza pe agentii economici prin credite pt constituirea
activelor fixe si pt activitatea de exploatare
a) Aceasta modalitate de creditare este preferata de majoritatwa firmelor, dar sunt
situatii cand acesta apeleaza la credit pt procurarea activelor fixe si se acorda pe
termen scurt
b) Pt sustinerea activitatii curente, cele mai multe intreprinderi apeleaza la credite
pentru activitatea de exploatare : creditarea creantelor si credite de trezorerie
 Creditarea creantelor:
 Operatii cambiale: scontatea titlurilor de commercial , operatii de
imprumut pe gaj de marfuri si efecte comerciale
 Scontarea cambiilor =cedarea titlurilor de creanta
catre o banca comerciala in schimbul obtinerii
valorii actuale
 Scontul = operatie de credit pt ca banca aveanseaza
intreprinzatorului in schimbul titlului scontat, o
suma de bani pana la scadenta
 Imprumuturi pe gaj de actiuni si efecte publice
 Pondere mare in tari dezvoltate
 Se practica acolo unde exista o abdundenta de titluri
de imprumut si bonuri de tezaut
 Parte inseamnata a patrimoniului intreprinderilor si
persoanelor
 Op de report
 Cale de procurare a fondurilor licchide
 Modalitate de plasament al resurselor in schimbul
unor dubanzi mai mari fata de cele practicate la op
cambiale curente
 Creditele de trezorerie= credite pe termen scurt si se acorda agentilor
ecobomici in vederea acoperirii necesitatilor curente legate de ciclul de
exploatare si comercializare

13
  Are 2 forme
 Avansul in cont current-forma simplificata de
creditare a activitatii curente
 Creditul pe termen mijlociu mobilizabil: alta forma a
creditului de aceeasi factura cu creditul de
exploatare cu facilitstea de refinantare la termen
scurt si a acoperi necesitatile banesti pe o durata mai
mare
B. Creditarea gospodariilor familiale si a persoanelor particular= categorie impprtante de
operatiuni active
Operatii comerciale si de comision = grup special de operatii ale bancilor comerciale, mai
mult/mai putin legate de operatiunile active si pasive. Privesc tranzactiile de vanzare-
cumparare de devize efectuare cu prilejul mijlocirii de plati international
Pe langa op comerciale, bancile efectueaza si alte servicii clientilor:
 Operatiuni de commission = banca actioneaza in numele si in contul clientului rau
 Operatiuni de mandat
Retrimiterile sunt operatiuni de transfer la solicitarea clientilor bancii terti aflati in
aceeaso localitate/alte localitati,
Acreditivul este operatiune de plata conditionate, effectuate de banca in baza
documentelor de incarcare si experiere a marfii
Incasso-ul pp efectuarea serviciului de incasare de catre o banca a diverselor creante
apartinand clientilor sai (cambii, facturi, alte hartii de val)
Operatiuni de mandat-caracteristica distincta a serviciilor bancare, operatii effectuate in
numele bancii dar in contul clientului

7.4. Tendinta in evolutia contemporana a bancilor

Mutatii in economia moderna
1) Amplificarea fortei marilor banci corelata cu intensificarea internationalizarii si
dezvoltarii imegale a bancilor pe actiuni
2) Substituirea progresiva a specializarii op bancare ci universalizarea lor
3) Inregistrarea unor transformari sensibile in relatie dintre stat si bancile private
4) Accentuarea modernizarii tehnicilor si tehnologiilor de informatica bancara
1)In tarile dezvoltate asistam la o intensificare a puterii marilo banci atat pe plan inter cat in
relatiile internationale. . Tendinta de concentrare a creditului bancar, de crestere a rolului
marilor banci in sisteme bancare nationake s-a manifestat in tarile care au promovat o economie
moderna. Cea mai mare retea de banci externe francize apartine principalelor 8 banci care au
aderat la asociatia franceza a bancilor (AFB)

14
2) Specializarea bancilor = inlocuita progresiv cu universalizarea lor . La inceput bancile de
emisiune = banci comerciale, tendinta de specializare s-a manifestat prin delimitarea emisiunii de
activitatea propriu-zisa a bancilor comerciale. In ultimii 2 ani domina tendinta universalizarii
operatiilor bancare.
3) In conditiile actuale asistam la un process de dezetatizare si liberalizare a bancilor.
Principalele forme de interventie a statului sunt nationalizarea bancilor private si instituirea
controlului statal in sfera operatiilor bancare
I rand: nationalizarile au debutat cu bancile comercia,e apot sa se extinsa si la alte categorii de
banci. Nationalizarea bancilor franceze a fost urmata de reorganizarea lor.
II rand: in mai multe tari s-au create organisme statale de supraveghere a actiunilor bancare.
Aceste organisme emit circulate si recomandari.
4)Modernizarea tehnicilor si informaticii bancare: 2 aspecte
– Asimilarea si introducerea in tehnica bancara propriu-zisa a celor mai modern produse si
instrumente bancare
– Achizitionarea celor mai performante echipe de informatii pentru a sustine ansamblul
operatiilor bancare
Banca este unul dintre sectoarele cele mai informatizare din tarile dezolvate. Banca viitorului
este banca fara ghisee.
7.5 Aparitia si evolutia bancilor si a sistemului bancar in Romania
Sistemul de contractare a imprumutului cu gramada satului si angajarea in garantarea
restituitii lor a autoritatilor locale se vor practica si dupa 1895, cand nevoia de bani era mare.
Acordul incheiar de Anastasir Basota cu obstea satului Pomarla la 22 martie 1866, prin care
taranii cer un imprumut de 4952 galbenit pt 5 ani de munca.
Prima banca infiintata a principatelor romane- Banca nationala a moldovei cu sediul la
iasi (Emis de banknote convertibile in aur si argint)
Banca Albina din Sibiu (dezvoltatea societatii romanesti in transilvania) este prima banca
cu capital national fondata de romanii transilvaneni
In evolutia bancilor din Romania se disting 2 etape: Perioada pana la criza din anii 1929-
1933, perioada crizei economice si pana la cel de-al doilea razboi Mondial
Analizand modelul de organizare si funtionare a bancii centrale din majoritatea tarilor
dezvoltate, principala cale prin care bancile respective definesc linia economica este politica
monetara pe care o promoveaza

15
 Cap 8. Masa monetara si agregatele monetare

Moneda propriu-zisa=forma importanta a averii persoanelor fizice care prezinta

particularitatea de a fi imediat utilizat in tranzactii pt efectuarea diverselor plati fara riscul
pierderii de valoare

8.1. Moneda in contextul inovatiilor financiare. Lichiditatea economiei

Moneda (contextual)= forma importanta a avetii, un active financiar care se
individualizeaza prin faptul ca este activ cel mai lichid.
Economistul englex J.M. KEYNES a evidentiat calitatea monedei-lichiditate prin
excelenta
Vanzarea unui active antreneaza 2 feluti de costuri- costuri de negociere (comisioane) si
costuri de lichidare (variatia valorii activelor pe piata)
Inovatiile financiare=noi active financiare care prezinta un grad de lichiditate apropiat de
cel al monedei-active financiare lichide. Noi produse finale care au determinat o crestere a cererii
de titluri de valoare, modificarea comportamentului publiculuu in materie de plasamente,
dezvoltarea pietelor financiare.
Lichiditatea unui activ financiar- criterii: gradul de negociabilitate, costul tranzactiei si
previzibilitatea si stabilirea pretului sau.
Dpdv al gradului de lichiditate, moneda=activ financiar cel mai lichid cu randament zero
Ansamblul activelor financiare lichide-lichiditatea unei economii
Lichiditatea unei economii: trb analizata in stransa leg cu evolutia marimii PIB, se
apreciaza prim marimi absolute si relative
Marimea relativa = rata lichiditatii = niv mediu anul al lichiditatilor/marimea PIB

8.2. Definirea masei monetare si cuantificarea acesteia

Masa monetara = ansamblul mijloacelor de plata/lichiditati care exista la un moment dat in

cadrul economiei unei tari/zone monetare
Costin C. Kiritescu
- Masa monetara: marime eterogena consta din suma activelor care pot fi utilizare pe teriotirul
unei tari pt cumparare de bunuri si servicii si pt achitare de datoriilor

16
- Masa monetara: agregatul/agregatele financiare care sunt strans corelate cu produsul national
brut/cu un alt indicator al activitatii economice
Masa monetara: numerarul si banii scripturali (bani de cont)
Nivelul masei monetare:
– insumarea cantitatilor de moneda care figureaza in activul bilantului
(Mm=1A+2A+3A+4A)
– insumarea datoriilor care figureaza in pasivil bilantului bamcii comerciale si bancii
centrale (Mm=1P+2P+3P+4P+)
Sens restrains (moneda propriu-zisa): Masa monetara=ansamblul mijlocului de plata care permit
detinatorului achizitii de bunuri , servicii si efectuare de plati directe
– numerar=componente cea mai lichida a masei monetare
– disponibilitati in conturi curente deschise la banci, case de econm, etc-incluse in masa
monetara
Sens larg (caracter relativ): Masa monetara=ansamblul activelor financiare lichide care pot sa fie
transforate cu usurinta si rapiditatea in moneda propriu zisa
– moneda propriu-zisa
– depozitele la termen si in vederea economisirii = grad mai reduc de lichiditate pt ca nu
pot fi folosite pt efectuarea de plati directe
– alte active = titlurile negotiate pe piata financiara
8.3. Agregatele monetare si viteza de circulatie a monedei
Autoritatile monetare au elaborat indicatori monetari = agregatele monetare:
– masurarea masei monetare,
– urmarirea evolutiei acesteia,
– cunoasterea putetii de cumparare a agencilor financiari rezidenti
Agregatul monetar = ansamblu omogen de active carfe poti fi utilizate in calitate de
mijloc de banca.
Agregatul cel mai mic este inclus în agregatul de mărime imediat superioară ş.a.m.d. până
când agregatul cel mai mare le conţine pe toate celelalte
Gruparea agregatelor – 3 categorii
– moneda primara (baza monetara/moneda se rezerva)= moneda emisa si controlata de
banca comerciala
– moneda ca mijloc de plata = mijloc de plata create de banca comerciale si de celelalte
institutii financiar=bancare
– moneda ca avutie neta= active financiare care nu sunt utilizare current in calitate de
mijloc de plata dar se pot transforma rapid/lent in lichiditati

17
 Agregatul M1 (lichiditate primara): numerar, depuneri in conturi curente
Agregatul M2 (lichiditate secundara): M1, plasamentele la termen si in vederea economisirii
Agregatul M3 (lichiditate tertiara): M2, alte active (certificate de depozit, bonuri de masa,
alte titluri de valori emise pe piata monetara)
Agregatul L: M3, titluri de valoare negociabile, emise pe termen scurt si lung

Agregate monetare: stabilite in functie de 3 criterii:

– eficacitatea agretatelor monetare: capacitatea de a constitui un obiectiv intermediar al
politicii monetare. Obiective intermediare politica monetara= variabile, influenta directa
asupra obiectivelor finale, asigura leg intre instrumentele de politica monetara si obligatii
finale
– disponibilitatea statictica- calitatea unui agregat de a fi masurabil si cunoscut
– caracter controlabi; influenta pe care o poate exercita asupra sa autoritatea monetara
Structura crearii monedei euro:
– eurosistemul (BCE si B centr, ale statelor din zona euro)
– institutii de credit rezidente
– toate celelalte institutii financiare rezidente
Agregatele monetare care figureaza in pasivul bilantului consolidate al institutiilor financiar-
monetare
– agregatul monetar restrains (M1): numerar in circulate + depozite overnight
– Agregatul monetar intermediar (M2-cvasimoneda)-M1 + depozite rambursabile (3 luni)
– Agregatul monetary M3 (masa monetara in sens larg): M2 + instrumente negobiabile la
care se mai adauga împrumuturi din operaţiuni repo, unităţi emise de fonduri de piaţă
monetară, precum şi instrumente de îndatorare cu scadenţă de maximum doi ani, emise
de instituţiile financiar- monetare
Institutie de credit-entitati a caror act consta in atragerea de depozite/alte fonduri
rambursabile de la public/acordare de credit in conturi prorpii
Fonduri de piata monetara= organisme de plasament colectiv ale caror actiuni/unitati de fond
sunt dpv al lichiditatii substitute ale depozitelor
1 ian 2007: Banca Nationala a Romaniei
-Masa monetara in sens restrains M1 (numerar in circulatie, depozite la vedere)
-masa monetara in sens larg m2 (M1, cvasibanii-economiile populatiei, depozite in lei, depozite
in valuta are rezidentilor)
Depozite overnight- depozite convertibile in numerar/transferabile la cerere prin cec

18
 Depozite rambursate dupa notificare-depozite netransferabile, fara un termen de
rambursare stability la incheierea contractului care nu pot fi transferate in numerar decat dupa
expirarea perioadei
Imprumuturi din operatiuni repo-reprezentat de contrapartida numeralului primit in
schimbul titlurilor andure/aurului vandut de catre insittulul de credit la un anum pret
Structura bazei monetare: numerarul in casieriile institului financiar monetar, numerar in
circulatie, disponibilitatile institului financiar monetary la BNR
Multiplicatorul monetary (Mm)= masa monetara in sens larg/baza monetara
Viteza de circulatie = nr de rotatii realizate de o unit monetara pt a servi un anumit nr de
tranzactii. Componente:
– Miscarile biletelor de banca si ale monedei divizionate (analiza varsaminte)
– Rata de rotatie a depozitelor la bedere (sold mediu al conturilor la vedere)
– Rata de rotatie a altor forme de moneda
V=PIB/ M1 sau M2 sau M3
Vr= R/Mm (medie)
Dz=T/Vr=Mm*T/R
8.4. Contrapartidele masei monetare
Masa monetara se reflecta in pasivul bilanului consolidate al acestora
Bilantul consolidate al institutiei financiar-monetare= bilantul monetar al bancii
comerciale, bilantul monetary agretat al instituiei de credit si fondurilor de piata monetara
Contrapartidele masei monetare: operatii care dau nastere la crearea de moneda si
exprima ansamblul finantarii realizate de institutul financiar-monetar pe seama resurdeloc cu
caracter monetar
Masa monetara are dept contrapartide: active externe nete-contrapartida externa a masei
monetara, active interne nete
Active externe nete-active externe ale institutiilor financiar-monetare minus pasivele
externe ale acestora
Activele interne nete- Credit intern (credit neguvernamental-cel mai important, credit
guvernamental-creante asupra statului)

19
 Cap 9 -cererea si oferta de moneda

Cererea + oferta = componentele echilibrului monetar

Oferta de moneda are la baza un mechanism de creatie monetara: creeaza si gestioneaza
moneda
8.1 Abordarea teoretica a cererii de moneda
Cererea de moneda + oferta de moneda = componentele esentiale ale modelului
echilibrului monetar
Cererea de moneda= cant. De moneda justificata a se gasi in circulatie, prin proportiile si
caract. Economiei
Oferta de moneda = cant de moneda existenta in arterele circulatiei
In fct. De teoriile ecnoomice se pot distinge:
A. Cererea de moneda in conceptie clasica:
 Moneda= un bun ca oricare altul servind doar ca intermediar al schimburilor
 Moneda = Dorita/ceruta nu p tea insasi ci pt ca permite procurarea altor
bunuri
 Moneda indeplinea doar functia de mijloc de schimb, fiind ceruta doar pt
tranzactii
Irving Fisher:: ecutatia schimbului : M1*V1+M1*V2=P*Q
Ecutatia schimbului:
 Evidentiaza relatia dintre masa monetara si viteza de circulatie a monedei,
valoarea tranzactiilor
 Reflecta egalitatea dintre val. Bunurilor vandure, a serviciilor prestate si cant de
moneda primita in contrapartida
M1, M2 = masa monedata sub forma de numerar/bani de cont
V1/V2=viteza de circulatie a numerarului/bani din cont
P-nivelul generat al preturilor

20
 Q=vol. tranzactiilor intermediate de moneda
P=(M1*V1+M2*V2)/Q (Cererea de moneda nu depinde decat de volumul tranzactiilor in
valoare nominala
Md=(P*Q)/V (Fisher), M=K*P*Q (Ec. Cambridge, Marshall + Pigou) = Cererea de
moneda depinde de marimea venitului si de partea de venit pe care subiectii economici doresc sa
o detina sub for a baneasca
B. Cererea de moneda in conceptie Keynesista (3 motive)
 Moneda = leg dintre prezent si viitor (Keynes)
 Moneda poate fi Dorita pt schimburi prezente + viitoare, pt a cumpara bunuri +
sevicii, este drept garantie impotriva riscului
 Motivul tranzactiilor= dorinta indivizilor de a detine moneda pt a face fata
platilor intre perioada dintre cheltuieli pentru procesul de productie si incasarea
produselor vandute (Cererea de moneda pentru tranzactii depinde de marimea
venitului, relatia = liniara)
 Motivul precautiilor = nevoia de moneda a diverselor persoane pe a se apara
contra imprevizibilului si de a seiza oportunitati de cumparare de bunuri / hartii de
val la un pret avantajos
 Motivul speculatiilor:= dorinta indiviziilor de a obtine castiguri prin operatii
speculative
 Obiectiv specular = obtinerea de castiguri prin cumpararea de bunuri/titluri de
valoare cand pretul scade si vanzarea cand pretul creste
 Speculatie: arbitraj neintrerupt intre moneda si active nemonetar
 Keynes: Cererea de moneda: Cererea de moneda pt tranzactii si precautii
(depinde de venit )+ cererea de moneda in scop speculative (depinde de rata
dobanzii)
C. Cererea de moneda in conceptia monetaista
 Monetaism = current de gandire neoliberal, atribuie modificari masei monetare in
circulatie o importanta centrale in orientarea activitatii economice si in stabilirea
nivelului preturilor
 Stabilirea monedei + dezc echilibrata a econmiei nationale, realizata controlul
official al mase monetare in circulatie si prin admiterea unei cresteri anuale a
acesteia cu un procent
 Cererea de moneda depinde de 3 factori:
o Marimea patrimoniului agentului economic/marimea averii totale a
individului
o Preturile si randamentele diferitelor active/forme ale averii
o Gusturile si prefeintele agentului economic si ale indivizilor

9.2. Oferta de moneda si limitele procesului de creatie monetara

21
 Oferta de moneda = masa monetara existenta in arterele circulatiei si exprima ansamblul
creantelor detinute asupra institutiilor financiar-monetare.
Structura institutiilor emitente de moneda (M1)-sens restrains: Banca Centrala, celelalte
banci din sistemul bancar
1. Mecanismul creatiei monetare si caract. Sale
 Abordare contabila: moneda – creanta pentru cel care detine datorie pt cel care
emite. Figureaza in activul celui care poseda si pasivul celui care emite/creeaza
 Moneda scripturala (Banii de cont/banii de registru)=create printr-o inscriere in
registrul institutiilor de credit, circulatia prin intermediul cecurilor, cartilor
bancare, etc
 Bancile comerciale creeaza moneda at cand acorda credite agentilor economici,
persoanelor fizice in conditiile in care achizitioneaza active financiare (efecte
private, publice, devize) sau active reale (bunuri, imobiliare). Cand acorda credite,
banca intreaga creste cu 1 mil de unitati monetare
 Moneda create de banca = datorie a ei care circula, un element al pasivului
bancar acceptat ca mijloc de plata
 Achizitii de catre banca a unui active financiar (op de scontare a cambiilor):
moneda scripturala creeata de banca are drept contrapartica devizele
 Achizitii de catre banca a unui active real (bunuri imobile)
 Trasaturi esentiale ale mecanismului de creatie monetara
o Bancile creeaza moneda prin achizitionareqa de active monedale de la
agentii nefinanciari
o Crearea de moneda de catre banci se realizeaza exclusiv la creearea
agentilor financiari
 Consecinte asupra masei monetare
o Creatia monetara: Acordarea unui credit bancar, cumparare de devize,
cumparare de active nemonetare
o Distructie monetara: recuperea creditului, vanzare devize vanzare de
active monetare

2. Procesul de creatie monetara intr-un sistem bancar diversificat

o Sistemul bancar: banci creatoare de moneda scripturala, circuite monetare
o Fiecare banca creeaza propia moneda, are prorpiul sau circuit monetar-aria de
circulatie unei monede
o Pasii acordarii creditului: Acordarea de credit, Utilizarea monedei scripturale,
Bilanturile bancilor dupa compensare
o Daca scurgerile de moneda compenseaza intrarile – sistemul bancar nu ar avea
probleme de lichiditate si ar putea sa creeze moneda fara nicio limita

22
 3. Mecanismul crearii de moneda de catre Banca Centrala
o Moneda Bancii Centrale=baza monetara: numerar, disponibilitatile bancilor
o Baza monetqara – moneda emisa de banca centrala, bancile comerciale pot sa
creeze moneda de la moneda bancii celtrale pe care o detin
o Operatii prin care se creeaza moneda de catre banca centrala
 Achitizii de devize (lichiditatea banilor – capac al bancii de a face
fata platilor dispuse de clientii ei)
 Achizitii de tiluri publice pe piata montara (operatii open market)
influenteaza lichiditatea banilor, potentialul loe de creditate si
marimea masei monetare
 Imprumuturile acordate de banca centrala celorlalte banci din
sistemul bancar (operatii de refinantare) sub forma rescontului de
cambii/ “avansurilor in cont current”
4. Limitele procesului de creatie monetara
 I rand: rolul bancii centrale de institutie de emisiune care detine monopolul
emiterii numeralului
 II rand: calitatea de autoritate a banci centrale.
 Bancile comerciale trb sa detina moneda bancii centrale pentru
– Satisfacerea cererilor de numerar ale clientilor
– Asigurarea compensarii interbancare prin intermediul conturilor
curente creditoare deschide la banca centralac
– Constitui reserve intr-o anum proportie
5. Mecanismul de multiplicare a creditelor
– Mecanismul de multiplicare a creditelor ia in considerare obligatia bancilor de a-
si constitui reserve la banca centrala
– Rezerve excedentare - : disponibilităţi în conturile deschise la banca centrală,
peste nivelul rezervelor minime obligatorii.
– Multiplicatorul creditului K- nr de unit de masa monedata nou creata pe baza unei
unit de rezerve excedentare
 1/[1-(1-n)(1-r)] sau 1/(n+r-n*r)
 1-n = pref clientilor bancilor pt numerar
 1-r coef rezultat bancare obligatorii

Cap. 10 – piata monetara

Piata monetara= componenta esentiala a pietei creditului, alaturi de piata financiara (piata
a capitalului pe termen scurt si piata valutara)
Piata monetara
 Piata a creditului pe termen scurt si f scurt pe toate organizatiile de credit bancare
 Piata delocalizata, tranzactiile incheindu-se prin telefon, fax/telefax
23
  Piata a monedei bancii centrale, operatiile de imprumut se realizeaza numai in
moneda bancii centrale
Dezavantaje principale piata interbancara (au disparut o data cu trecerea la open market)
 Compartimentarea pietei creditului
 Automatismul refinantarii bancilor comerciale de catre banca de emisiune
 Exista un monopol excesiv al bancilor comerciale in sfera creditului
 Eficienta redusa a politicii monetare a bancii centrale
Largirea pietri monetare a facut ca piata monetara sa devina o piata a monedei bancare
Functiile pietei monetare:
 Finantare a bancilor comerciale
 Compensare a deficitului cu excedentul de lichiditati al acestors
Actorii pietei monetare:
 Banca comerciala (actor principal)
 Case de economii
 Societati financiare
 Case de titluri
 Trezoreria statului
 Banca de emisiune, etc
Functionalitatea eficienta a pietei monetare pp prezenta intermediarilor (curtieri/case de
rescont)
10.2 Mecanismul compensarilor pe piata interbancara
Componenta principala a masei monetare in cirulatie – moneda scripturala
(marimea=suma soldurilor creditoare ale conturilor titularilor deschide la banci
Decontarile respective-decontari interbancare si se realizeaza doar in moeda bancii
centrale
La sf zilei banca poate avea pozitie neta creditoare si debitoare fata de celelalte comp are
sist bancar
Pozitie debitoare: fluxuri iesire > fluxuri intrare/ debitoare: fluxuri iesire <fluxuri intrare
Bancile cu solduri debitoare = obligare procurare resurse pt stingerea datoriilor
Bancile cu solduri creditoare – plasarea resurselor in vederea fructificarii
Compensarea:
 Asigura derularea operative a circuitelor de plati
 Ofera un cadru optim pt inchiderea circuitelor declansate de sitularii de cont
Indicatori:
 Marimea sumelor compensare (dif dintre valori)

24
  Gradul de compensare (%-raport intre sumele compensate si cele intrate in
compensare)
 Soldurile necompesate (%)
10.3 Piata interbancara si op ei. Interventiile bancii de emisiune pe piata interbancara
Principala functie a pietei interbancare = functia de finantare
Operatiile de imprumut pe aceasta piata se realizeaza in alb/prin utliz unor titluri de
creanta care fac obiectul unor cesiui ferme/sunt puse in emisiune (per 24h + reinnoire durata fixa
7 zile)
Interventiile bancii centrale pe piata monetara = op de piata deschisa / open market
3 tehnici de interventie a bancii centrale pe piata monetara deschisa:
o Tehnica cererilor de oferta de lichiditati: tehnica de licitatie care consta in sondaea de
catre banca centrala a necesarului de lichiditati al pietei. Banca centrala poate refuza
total/partial acordarea de credite; poate impune in cee ace piveste marimea imprumutului
o Tehnica pensiunilor pe 1/7 zile: refinantarea automata a bancilor comerciale pe o
perioada de 1/7 zile pe baza unor garantii formate din titluri publice ce trebuiesc
rascumparate de bancile debitoare la scadenta imprumutului
o Tehnica operatiilor de vanzari si cumparari de titluri (open market): Interventii periodice
pe piata (neanuntate) a bancii centrale cu efect de sporire/diminuare a val lichiditatii
Pe piata franceza au devenit operationale instrumentele
o Certificare de depozit (termen de la 10 zile pana la 7 ani, suma >5 mil FF)
o Bilete de trezorerie (acelasi caract cu certificare de depozit)
o Bonuri de tezaur negociabile (de la 10 zile pana la 7 ani)
o Bonuri emise de instituiile financiare specializare (acelasi caract ca si bonurile emise
de celelalte instrumente financiare)
10.4 Evolutia pietei monetare din Romania dupa 1990
Piata monetara = mechanism al economiei de piata care nu a putut exista in Romania
inainte de 1989
In anul 1992 au aparut primele reglementary cu privire la modalitatile de refinantare a
bancilor comerciale

4 tipuri de credite de refinantare:

o Creditul structural/linia de credit: banca este autorizata sa preleveze succesiv
sume dintr-un cont deschis la dispozitia ei la BNR pana la un nivel si interbank de
timp prestabilit-simulare cu operatiile de rescont

25
 o Creditul de licitatie : prefigureaza operatii de open market, principala modalitate
de refinantare a bancilor comerciale. Se acorda in urma unor sedinte de licitatie la
o rata a dobanzii stabilita in funcite de cerere si oferta care nu este decat cea de la
BNR
o Creditul special: forma exceptionala de refinantare, se acorda bancilor aflate in
criza de lichiditati pe o durata de 30 de zile si este garantat cu titluri de stat/hartii
de val/active reale
o Creditul Lombard (fost overdraft): forma de refinantare speciala, fiind acordat
bancilor pt asigurarea platilor zilnice exigibile- sold debitor inregistrat la
inchiderea zilei in contul current al unei banci deschis la BNR
Cauze ale reducerii eficientei mecanismelor de finantare
 existenţa plăţilor restante, a blocajului financiar şi neaplicarea instituţiei falimentului;
 ritmul redus al reformelor în domeniul privatizării, insuficienta dezvoltare a sectorului
privat şi, implicit, a concurenţei;
 utilizarea la un nivel foarte redus a efectelor de comerţ în mecanismul refinanţării
 lipsa sau cantitatea insuficientă de titluri de stat utilizate în cazul creditului de licitaţie
 gradul redus de diversificare a titlurilor pieţei

Trasaturile pietei monetare romanesti

 gradul ridicat de dependenţă a băncilor comerciale de refinanţarea BNR,
 volatilitatea ridicată a volumului tranzacţiilor, al depozitelor şi a ratei dobânzilor pe
această piaţă;
 operaţiunile pieţei monetare constau în principal în operaţiuni de refinanţare de la
banca de emisiune şi mai puţin în operaţiuni de creditare interbănci, al căror volum
este foarte redus;
 lipsa de flexibilitate a pieţei monetare şi sensibilitatea exagerată a acesteia la
interventiile bancii nationae
A. Op. de piata monetara efectuate la initiative BNR
1. Cump-vanzari reversibile (repo) de active eligible pentru tranzactionare
 Cumparile: cumparat de la banci de catre BNR
 Vanzari: vanzari catre banci de catre BNR
Active eligible:
 titluri de stat emide se MFP
 obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor Publice pe pieţele externe
 obligaţiuni denominate în lei emise de instituţiile financiare internaţionale
 certificate de depozit emise de BNR
 alte categorii de active eligibile negociabile,

26
 2. Acordarea de credite colateralizate (garantate) cu active eligibile pentru garantare=
tranzacţii reversibile în cadrul cărora acorda credite bancilor, păstrându-şi dreptul de
proprietate asupra activelor eligibile aduse în garanţie
3. Vânzări-cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare: vinde/cumpara active
eligibile pentru tranzactionare
4. Emiterea de certificarte de depozit
5. Operatiuni de swat valutar: operaţiuni în valută convertibilă care constau în două
tranzacţii simultane efectuate de B.N.R
6. Atragerea de depozite= B.N.R. absoarbe lichidităţi de pe piaţă

B. Facilităţile de creditare şi de depozit acordate de B.N.R

o facilităţi de creditare (creditul lombard) -termen foarte scurt, o zi

o facilităţi de depozit= constituirea de depozite la B.N.R

Rata dobânzii de politică monetară (1 septembrie 2011), rata dobânzii de referinţă a
BNR , utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţă monetară ale BNR

Cap. 11-moneda si inflatia

11.1 Conceptul de inflatie

Etimologic, inflatia provine din Latina, “inflatia”= a umfla

Inflatia=dezechilibru monetary, exces de bani fara val proprie in cirulatie peste nevoile
economiei, maninestat prin cresterea generalizata, continua si autosustinuta a niv mediului a
pietelor pe o perioada indelungara
Fenomenele – minore si partiale – tensiuni inflationiste
Rata inflatiei= rata de crestere a nivelului preturilor intr-o e perioada data
Masurarea inflatiei-cel mai folosit este indicele general al preturilor si indicele preturilor
de consum
Puterea de cumparare- cat de poate cumpara o unitate monetara

11.2 Formele inflatiei

1. Rimul de crestere a preturilor
 Moderata (taratoare/lenta; 2-3%/an)
 Medie (declarata: 15-20%/an)
 Galopanra (>25%)
 Hiperinflatie (>50%)
2. Anticiparile (asteptarile pietei)
 Anticipata

27
  Neanticipata
3. Tipul de mechanism de functionare a pietei
 Deschisa (cresterea preturilor si salariilor)
 Reprimata (impiedicarea cresterilor preturilor si salariilor)
4. Principalele cause
 Prin costuri (modificare in oferta globala)
 Cerere (exces durabil al cererii globale)
 Stucturala
 Importanta

11.3 Cauzele si consecinte ale inflatiei

Cauza fundamentala a inflatiei = dezechilibrul dintre cerere si oberta
Originea inflatiei- cresterea cantitatii de bani in circulatie intr-un ritm alert
Cauze:
 Tiparirea (emisiunea) de bani fara acoperire
 Emisiunea monetara excesiva
 Creatia monetara excesiva (supracreditarea)=inflatie de credit
 Dezordinea monetara internationala
 Detezaurizare
 Cresterea vitezei de circulatie a banilor
 Cresterea preturilor provocata de monopoluri
 Indezarea cresterii salariilor fara leg cu cresterea productivitatii muncii
 Disparitia concurentei prin pret
 Factori psihologici
Consecinte:
 Puterea de cumparare a monedei scade
 Existenta inflatiei face necesara o abordare in termini nominali-reali a ratei
dobanzii, salariului, venitului
 Fuga de moneda
 Cei mai afectati din inflatie sunt cei cu venituri fixe
 Inflatia redistribuie venitul si averea intre debitor (favorizat) si creditor
(defavorizat)
11.4 Deflatia, dezinflatia, hiperflatia-forma ale dezechilibrului monetar
Deflatia-opusul inflatei, scadere generalizata si de durata a tuturor preturilor intr-o
economie determinata de restrangerea masei monetare in circulatie sub nevoile ecobomiei
Consecinta: cresterea puterii de cumparare a monedei nationale

28
 Cauze: reducerea vitezei de circulatie a benilor/reducerea cantitatii de moneda in
circulatie
Dezinflatia- reducerea inflatiei, crestere generalizata a preturilor, rata inflatiei < perioada
anterioara
Hiperinflatia- crestere extrem de rapida a tuturor preturilor dintr-o ecom (>50%/luna)
Caracteristici:
 Cresterea preturilor, exponentiala, incontrolabila, imprevizibila
 Preturile relative nu isi pierd coerenta
 Moneda nationala nu-si indeplineste functiile esentiale
 Toate platile se fac cu bani gheata

11.5 Inflatia in Romania dupa 1990

Factori:
 rambursare catre salariati a partilor sociale,
 acordarea de cresteri salariale fara lec cu cresterea productivitatii muncii
 Reducerea saptamanii de lucru
Cauze ale inflatiei din romania in perioada de tranzitie la economia de pe piata
 dezechilibru structural între cerere şi ofertă
 continuarea unei politici salariale neadecvate
 existenţa a unei forţe de muncă supradimensionate
 susţinerea de către stat a unor întreprinderi
 lipsa unui climat concurenţial si existenţa unor monopoluri de stat sau private
 indisciplina financiară
 întârzierea reformelor economice, inexistenţa unor mecanisme specifice economiei
de piaţă
 creşterea preţurilor şi tarifelor la utilităţile publice
 deprecierea cursului monedei naţionale;
 majorarea unor cote de TVA

29