Sunteți pe pagina 1din 7

ESTETICA IN STOMATOLOGIE Estetica apare ca stiinta in secolul al XVIII lea.

Preocuparile legate de aspectul estetic al dintilor se cunosc inca din antichitate. Astazi stomatologia estetica a luat o amploare fara precedent, dispunand de o multitudine de materiale si metode ce pot fi utilizate pentru modificarea si imbunatatirea aspectului fizionomic. In odontoterapia restauratoare esteticul trebuie sa tina cont de mai multe aspecte: y y y y y aspectul facial aspectul dento-facial aspectul dintilor aspectul parodontiului marginal modificarile dentare datorate varstei.

1. ASPECTUL FACIAL Se refera la aspectul fetei in ansamblul sau. Aspectul facial se examineaza din fata si profil, aspectul armonios rezultand din dezvoltarea echilibrata a celor trei etaje ale fetei: superior, mijlociu si inferior (55-65 mm). Pentru examinarea aspectului facial medicul trebuie sa ia in calcul unele constante precum: y y y y y linia de insertie a parului linia intersprancenoasa linia interpupilara linia iteralara linia comisurala

Aceste linii ar trebui sa fie paralele intre ele si perpendiculare pe linia fetei pentru un aspect estetic ideal.

Liniile orizontale de referinta ale fetei: Violet- linia insertiei parului Portocaliu- linia sprancenelor Galben- linia interpupilara Verde- linia interalara Albastru- linia comisurala Rosu- mediana fetei In ceea ce priveste norma sagitala daca va fi trasata o linie imaginara prin varful nasului si al barbiei, buza superioara se va afla la 4 mm in spatele acesteia, iar buza inferioara la 2 mm. Aceasta linie imaginara poarta numele de planul E al lui Rickett(Gnation-Pronasale). Factorul determinant in pozitia buzelor il reprezinta pozitia incisivilor, mai ales a celor superiori. Un alt element important analizat din norma labiala il reprezinta unghiul nazolabial format de doua linii ce unesc baza aripilor nazale si varful buzei superioare ca linii de referinta. Acest unghi are aprox. 90-95la barbati si 100-105la femei.

Planul E al lui Rickett care trece prin varful nasului si al barbiei. Normele acceptate sunt de 4 mm distanta fata de buza superioara si 2 mm distanta fata de buza inferioara.

Unghiul nazolabial, format de intersectia a doua linii, folosind baza nasului si buza superioara ca puncte de referinta.

2. ASPECTUL DENTO-FACIAL A. In statica : Buzele vin in contact astfel incat dintii nu sunt vizibili. In acest stadiu 4 factori influienteaza nivelul de expunere a dintilor: lungimea buzei, varsta(ani), rasa si sex sub numele de factorul LARS. a.Lungimea buzei superioare variaza intre 10-36mm, indivizii cu o buza superioara lunga aratand mai mult dintii mandibulari decat pe cei maxilari. b.Varsta(anii) - al doilea considerent pentru masurarea nivelului expunerii dintilor Odata cu cresterea in varsta se vor observa mai mult dintii mandibulari. Varstnicii isi vor expune cu predilectie incisivii inferiori. c.Rasa neagra si asiatica vor dezveli mai mult dintii mandibulari. Rasa neagra isi expune mai putin dintii decat rasa alba d. Sexul - femeile isi expun de doua ori mai mult dintii maxilari decat barbatii. Femeile vor dezveli 3,40 mm din dinti,barbatii 1,91mm.

Factorul LARS care determina nivelul expunerii dintilor. Primul considerent- lungimea buzei superioare. In aceasta fotografie avem o buza superioara de lungime medie.

B. In dinamica Marginea incizala a grupului frontal superior trebuie sa aiba forma curba si sa fie paralela cu forma curba a buzei inferioare. Linia incizala trebuie sa fie paralela cu linia intercomisurala si perpendiculara pe mediana fetei Din norma laterala dintii trebuie sa aiba angulatia corecta, in timpul pronuntarii consoanelor F si V marginile lor incizale trebuind sa atinga partea mucozala a buzei inferioare.

Nu este necesar ca linia mediana a fetei sa coincida cu linia mediana a maxilarului. Linia albastra ne arata linia comisurala Zambetul ideal-coincidenta dintre planul incizal si curba buzei inferioare, marginile gingiei incisivilor centrali sunt abia vizibile, progresia corecta dinspre anterior spre posterior si spatiile bilaterale negative.

3. ASPECTUL DINTILOR Forma ideala a dintilor care asigura un aspect estetic optim al pacientului se refera, in primul rand la dintii frontali si tine seama de raportul dintre lungimea si latimea acestora. Raportul lungime /latime la nivelul IC trebuie sa se situeze in jurul valorii de 0,75-0,8.Un dinte cu valoarea 0,9 va parea scurt, iar unul cu valoarea 0,6 va parea lung si subtire. Incisivul central trebuie sa fie elementul dominant. Overbite-ul final este elementul de care trebie sa se tina seama in timpul vorbirii. La aceste reguli exista variatii in functie de sex, rasa, factori morfologici si faciali.Morfologia dintilor este determinata ereditar, de aceea , in momentul in care se doreste efectuarea unei lucrari se vor cere pacientului fotografii in care sa vedem dintii lui naturali. Dintii tineri au margini taioase, ferme, neuzate, cu mult smalt incizal, cu ambrazurile adanci. Femeile au ambrazurile mai rotunde si mai adanci, iar barbatii ambrazurile mai scurte si mai inguste.

Punctul de contact interproximal are influienta asupra raportului inaltime /latime, aspectul lui variind odata cu varsta pacientului. Culoarea dintilor trebuie sa se armonizeze cu tenul si culoarea parului. Raportul dintre dimensiunile dintilor si ale fetei sunt importante, in general persoanele scunde au dintii scurti si patrati, iar cele inalte dintii lungi si ingusti. Aspectul dintilor se refera la o serie de caracteristici legate de: -integritatea anatomica a dintelui -marimea si forma dintelui -volumul dintilor -numarul dintilor -pozitia si alinierea dintilor, simetria -culoarea dintilor -structura dintilor Ocluzia si gradul de acoperire al dintilor au, de asemenea rol in aspectul final. Inocluzia verticala determina aparitia unei fante labiale reale, iar in ocluzia adanca apare o micsorare a etajului inferior al fetei, ocluzia inversa ducand la modificarea treptei labiale.

4. ASPECTUL PARODONTIULUI MARGINAL Inaltimea si conturul gingival trebuie sa urmeze conturul buzei superioare si sa se afle fie la nivelul acesteia fie sub ea.In timpul unui zambet relaxat gingia care se va vedea deasupra incisivilor superiori trebuie sa aiba maxim 3 mm. O dezvelire mai mare a acesteia confera un aspect neplacut. O alta caracteristica a esteticii gingiei o reprezinta conturul gingival de la nivel incisiv la canin. Linia gingivala estetica (Gingival Estetic Line) se refera la acest contur. Aceasta linie este tangenta la coletul caninului si al incisivului central. Unghiul GAL este format de intersectia acestei linii cu mediana maxilarului. Clasa I GAL Unghiul GAL este intre 45 -90, IL gasindu-se la 1-2 mm sub linia GAL. Clasa a II a GAL Unghiuil GAL este intre 45-90, dar coletul IL trece cu 1-2 mm peste linia GAL

Clasa a III a Unghiul GAL are 90, IC< IL si C sunt sub linia GAL. Clasa a IV a Conturul gingival nu poate fi asimilat nici uneia dintre celelalte clase. Variatii ale aceleiasi clase pot fi intalnite la acelasi pacient.

Expunerea de pana la 3 mm a gingiei superioare in timpul unui zambet, peste aceasta zambetul fiind considerat inestetic

5. MODIFICARILE DENTARE DATORATE VARSTEI Imbatranirea duce la cresterea pierderilor tisulare odata cu reducerea inlocuirilor.Aceste schimbari sunt coordonarte de un factor intern necunoscut.Rezultatul imbatranirii este reprezentat de reducerea tonusului muschilor fetei si cresterea laxitatii tegumentare in 1/3 inferioara a fetei.Aceste modificari cauzeaza accentuarea santurilor labiale, nazolabiale, mentoniere si aparitia ridurilor. Scaderea tonusului buzei superioare si atritia vor duce la dezvelirea cu precadere a dintilor mandibulari in timpul vorbirii. Dintii vor avea ambrazurile inciuzale mult mai reduse marginea incizala devenind orizontala.