Activitate 

1.1
Exemplu interesant

Metodele interactive centrate pe elev sau metodele gândirii critice sunt integrate în
viziunea constructivistă asupra învăţării. Ele reprezintă o etapă superioară de învăţare, elevii
dobândind informaţiile noi prin cooperare, cu ajutorul discuţiilor şi dezbaterilor, prin studio
individual, prin rezolvarea de probleme, prin realizarea unor produse concrete ale activităţii,
altfel spus, „învaţă făcând” ceva concret. În aceste situaţii de învăţare, elevul percepe
problema de rezolvat ca fiind personală sau aparţinând grupului cu care el se identifică.
În cadrul lecţiei de istorie, un loc important este ocupat de fixarea şi sistematizarea
cunoştinţelor.
Metoda cubului presupune utilizarea formei geometrice omonime pe ale cărei feţe
sunt notaţi termenii: Descrie, Compară, Asociază, Analizează, Aplică, Argumentează pro sau
contra.
Pentru a exemplifica, am ales o activitate recapitulativă a unităţii de învăţare
„România după Al Doilea Război Mondial” din Programa disciplinei Istoria românilor, clasa
a VIII-a.

Demers  didactic  bazat  pe  competente  cheie 

la  disciplina   ISTORIE  clasa a VIII-a

Unitatea de învățare: România după Al Doilea Război Mondial

Competența cheie: Comunicare în limba maternă
Competența generală: Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor
istorice.
Competențe specifice:
1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca
Modernă şi în secolul al XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală;
2.4 Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvata a surselor istorice referitoare
la fapte din istoria românilor, desfăşurate Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea
3.9 Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiiei
româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de
vedere diferite

Clasa este împărţită în şase grupe eterogene, fiecare dintre acestea având de soluţionat
una dintre cele şase cerinţe.
Prima echipă urmează instrucţiunile de pe faţa 1 a cubului, respectiv Descrie! Grupei
care va răspunde la această cerinţă, i se poate solicita prezentarea principalelor caracteristici
ale perioadei comuniste în România.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 Cea de-a doua echipă urmează instrucţiunile celei de-a doua feţe a cubului: Compară!
Aceasta poate compara perioada comunistă cu aceea interbelică, comunismul românesc cu
alte regimuri totalitare (în acest caz se poate realiza comparaţia utilizând diagrama Venn-
Euler) sau se compară situaţia din România comunistă cu cea din statele capitaliste.
Echipa nr. 3 va identifica principalele simboluri, clişee, cuvinte-cheie care definesc
situaţia din spaţiul românesc în perioada comunistă. Această ilustrare poate lua forma unui
ciorchine.
Echipa nr. 4 va avea ca sarcină de lucru analiza unor aspecte privind viaţa cotidiană în
perioada comunistă, represiunea comunistă, etapele regimului comunist în România etc. şi
prezentarea lor sub formă descriptivă sau utilizând una dintre metodele alternative
(ciorchinele, eseul, poezia etc.).
Echipa nr. 5 va identifica aplicaţiile cunoştinţelor dobândite în urma parcurgerii
unităţii de învăţare. De exemplu, modul în care lecţia privind perioada comunismului în
România trebuie să conducă la aprecierea valorilor democraţiei.
Echipa nr. 6 identifică argumente pro şi contra în discutarea regimului comunist în
România. Vor fi elevi care, spre exemplu, sub influenţa informaţiilor primite din mediul
familial,
vor afirma că acest model de guvernare este unul pozitiv, deoarece „atunci se trăia mai bine”,
„oamenii aveau locuri de muncă” etc.
La analiza lucrărilor, atunci când se ajunge la această echipă, se discută şi problema
mentalităţilor colective şi a mecanismelor care determină apariţia acestor clişee, dar şi a
faptului că mentalităţile sunt foarte uşor de influenţat, dar imposibil de schimbat în mod
esenţial de-a lungul unei generaţii.
Etapa de reflecţie are în vedere „desfăşurarea cubului”, folosind produsele elevilor din
fiecare echipă. Fiecare sarcină de lucru va fi prezentată colegilor, iar concluziile se vor
desfăşura sub forma unei activităţi frontale.
Avantajele utilizării metodei cubului rezidă în faptul că oferă posibilitatea organizării
informaţiilor oferite, dezvoltării abilităţilor de cooperare şi rezolvare a problemelor, ca şi
formulării unei poziţii responsabile privind un subiect dat. Exprimarea (atât cu ajutorul
posterelor, cât şi cea orală) dezvoltă elevilor abilităţi de comunicare şi stimulează formarea
stimei de sine.
Cu ajutorul profesorului, elevii cu cerinţe educative speciale vor avea atribuţii în
cadrul fiecărei echipe, fiind astfel integraţi în activităţile desfăşurate. Acest lucru contribuie
în mod pozitiv la acceptarea acestora de către colegi, la creşterea încrederii în forţele proprii
şi chiar la progresul şcolar al acestor elevi.
Dezvoltarea stimei de sine prin implicarea activă a tuturor elevilor, responsabilizarea
elevilor în realizarea unui deziderat şi în rezolvarea unei probleme prin interacţiunea cu
ceilalţi membrii ai echipajului etc. Altfel spus, aportul fiecărui membru al grupului este unic
şi valoros, contribuind la reuşita echipei. Interacţiunea „faţă în faţă” are menirea de a încuraja
elevii introvertiţi să discute cu ceilalţi membrii ai echipajului, fiind astfel valorizaţi.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020