SC BERES CM SRL

NR............................. din ...................

TEHNOLOGIE DE MONTAJ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII METALICE

1.Lucrari pregatitoare pentru montaj

Tehnologia de montaj este stabilita prin proiect in functie de situatia constructiva , de termenul
de executie a structurii , de posibilitatile si experienta societatii de constructii – montaj si de o serie de
factori tehnici si economici .Proiectul unei constructii metalice trebiue sa cuprinda toate elementele
principale care au stat la baza alegerii solutiei de montaj si pe baza carora societatea de executie va
intocmii procedura de montaj .

Pentru asigurarea unor conditii normale de desfasurare a procesului de montaj , se executa o

serie de lucrari pregatitoare si se iau o serie de masuri , ca : transportul si depozitarea elementelor de
constructii metalice , alegerea dispozitivelor de manipulare a elementelor metalice si a utilajelor de
ridicat , remedierea eventualelor defecte a elementelor cauzate de transport , asamblarea elementelor
transportate pe tronsoane ,etc .

Transportul elementelor metalice de la societatea producatoare este in functie de distanta si se

efectueaza cu mijloace rutiere sau pe calea ferata .

Cand societatea care le confectioneaza este in apropiere , constructiile metalice se aduc pe

sosele , piesele depozitandu-se de regula chiar la locul de montaj sau in imediata apropiere in
depozitele amenajate si semnalizate de pe santier .

Daca transportul se efectueaza pe calea ferata , pentru primirea si depozitarea pieselor la santier
se amenajeaza locuri speciale , amplasate langa linia de cale ferata si cat mai aproape de zona de
montaj .

Depozitul se amplaseaza pe un teren plat , amenajat pentru scurgerea apelor , compactat si

acoperit cu balast , zgura , moloz ,etc. Platforma astfel amenajata se recomanda sa fie la o cota cu 15 …
20 cm deasupra terenului inconjurator , pentru a ferii depozitul de apele de supafata .

Elementele sunt depozitate in functie de forma si alcatuirea lor constructiva , in pozitie

orizontala sau verticala . Pentru a evita contactul pieselor cu terenul si a le feri de apele de suprafata , se
aseaza la sol traverse de lemn inalte de 15 … 25 cm . Cand elementele sunt depozitate in stive , cu mai
multe randuri dispuse pe verticala , intre randuri se pozitioneaza distantieri de lemn cu grosimea
minima de 5 cm (fig . 1 ). Intre stive se lasa spatii de circulatie de cel putin 1.2 m .
 Terenul de depozitare este impartit in mai multe zone (fig 1 ,f ) de descarcare si de sortare de
corectare si remediere a defectelor , de depozitare si de asamblare la sol ( daca este cazul ). La
amplasarea depozitului se are in vedere scurtarea distantei de transport si posibilitatea de folosire ale
acelorasi mijloace de ridicare atat la descarcarea cat si la asamblarea si montarea elementelor .

Confectiile metalice sunt descarcate din mijlocul de tansport cu ajutorul automacaralelor .Dupa
descarcare , piesele se sorteaza si se examineaza vizual ; cele fara defecte sunt trecute in depozit , iar
cele cu defecte in zona de remediere .

Elementele a caror lungime depaseste 18 m , se confectioneaza si se transporta sub forma de

subansambluri (tronsoane ) . Aceste elemente se asambleaza la sol ,fie in zona amenajata special in
incinta depozitului , fie , mai rar in apropierea locului de montaj .

Din depozit la locul de montaj , piesele se transporta cu ajutorul unor platforme-remorca

tractate auto .

Pentru manevrarea constructiilor metalice se folosesc dispozitive , mecanisme si constructii

ajutatoare , dinte care se mentioneaza :

-cablurile de otel , folosite in mod avantajos atat la ridicari cat si la deplasari orizontale si
ancorari .

-scripeti , mufe si palanele , automacarale,platforme autoridicatoare care servesc la devierea

miscarilor .

Piesele trebuie prinse deasupra centrului de greutate , intr-un punct sau doua , astfel incat piesa
sa-si pastreze pozitia necesara pentru montaj . Pentru a putea fii conduse si asezate la pozitie , piesele
se ghideaza cu funii de canepa sau cu cabluri de otel actionate de trolii (in cazul elementelor foarte
mari) . La inceput piesa se ridica la 5 … 10 cm de la sol , se verifica echilibrul ei , se efectueaza doua
sau trei manevre de ridicare si coborare de proba pe inaltimi de 5 … 10 cm . Apoi se verifica din nou
starea legaturilor si pozitia de echilibru a piesei , dupa care se poate trece la ridicarea propriu-zisa .

Dispozitivele de manipulare si macaralele se aleg , in principiu , dupa aceleasi criterii ca si in

cazul montarii elementelor prefabricate pentru constructii industriale .

Se va tine evidenta dispozitivelor de legare , verificarea si de pozitarea corespunzatoare a

acestora.
 Fig 1. Depozit de profiluri laminate si elemente de consructii metalice : a – prfiluri laminate ,
grinzi cu inima plina ; b – grinzi cu zabrele ( ferme ) ; c – stalpi cu inima plina ; d – stalpi din elemente
departate ; e-table ; f – planul unui depozit ; 1-cale ferata ;2 – automacara .

2.Montarea elementelor de constructii metalice

Montarea elementelor de constructii metalice cuprinde suma tuturor operatiilor si proceselor de

trasare , manipulare , pozitionare si imbinare . Succesiunea lor in cazul unei hale parter este urmatoarea
:

- verificarea executiei fundatiilor (dimensiuni , axialitate .cote ) ;

- trasarea pe fundatii a axelor principale ale constructiei si stabilirea masurilor de corectare a a cotelor
(inaltimea stratului de adaos sau a betonului ce trebuie indepartat prin cioplire ) ;

- corectarea cotei fundatiei asezand piesele de adaos , sau cioplirea acesteia ; in cazul cioplirii fundatiei
dupa terminarea operatiei se face o noua trasare a axelor principale ;

- verificarea formei si dimensiunilor stalpilor ;

- trasarea pe fetele stalpilor a axelor principale ;

- prinderea stalpului in dispozitivul de ridicare ;

- ridicarea stalpului de la sol sau de pe mijlocul de transport si aducerea lui in pozitie verticala ;
- manevrarea sagetii macaralei (rotirea ) pentru aducerea stalpului desupra fundatiei ;

- coborarea stalpului pe fundatie ;

- pozitionarea pe fundatie a stalpului , verificandu-se asezarea in axele principale ale constructiei si

verticalitatea sa ;

- fixarea provizorie ( daca este cazul se ancoreaza cu cabluri al sol ) ;

- verificarea dimensiunilor grizilor de rulare ;

- trasarea pe talpa inferioara a grinzii , a axului longitudinal si a lungimii de rezemare ;

- prinderea la dispozitivul de ridicare ;

- ridicarea la o cota superioara consolelor stalpilor si efectuarea unei translatii spre console ;

- coborarea grinzii de rulare pe console si pozarea ei corecta ( asezarea in ax , verificarea lungimii de

rezemare ) ;

- verificarea cotelor grinzii in dreptul consolelor si corectarea acestora prin introducerea , la nevoie , a
unor placute metalice ;

-verificarea paralelismului axelor cailor de rulare ;

- imbinarea grinzilor ;

- verificarea dimensiunilor fermelor ;

- rigidizarea transversala (daca este cazul ) a fermelor ;

- prinderea fermei in dispozitivul de ridicare ;

-ridicarea fermei la o cota superioara stalpilor ;

- coborarea fermei pe stalpi , verificandu-se asezarea ei in axul transversal al constructiei si in pozitie

verticala ;

- ridicarea si montarea panelor si contravantuirilor de acoperis ;

-montarea elementelo de inchidere .

3.Tehnologia de montaj a stalpilor metalici

Principalele operatii necesare montarii stalpilor metalici sunt urmatoarele :

-verificarea aliniamentelor si trasarea pe fundatii a principalelor axe ale constructiei .Dupa

executarea tuturor fundatiilor , pe fiecare se traseaza centrul sau geometric , apoi ,cu un teodolit axat pe
bornele constructiei se ridica topometric sirurile de fundatii si se masoara unghiurile dintre ele , iar cu o
ruleta cu banda metalica se masoara deschiderile . Pe baza rezultatelor obtinute se efectueaza
eventualele corectii ale pozitiilor stalpilor fata de axele geometrice ale fundatiilor , apoi se traseaza pe
fundatii axele de montaj , folosind ca si la ridicare , teodolitul .
 - verificarea cotelor fundatiilor ; cu ajutorul unei nivele topometrice si a unei mire se masoara
cota fiecarei fundatii ,alegandu-se acelasi punct care , de obicei este punctul de intretaiere a axelor de
montaj , marcate anterior pe fiecare fundatie .Fata de cotele din proiect ale bazelor stalpilor (care prin
proiect se prevad cu 50 ..100 mm deasupra cotei fundatiei din beton ) ,se stabileste inaltimea adaosului
necesar fiecarei fundatii ; daca unele fundatii s-au turnat la cote superioare celor din poiect ,acestea se
corecteazaprin spargerea unui strat de beton astgel incat nivelul superior sa ramana la cel putin 50 mm
sub nivelul din proiect al bazei stalpilor (fig 2),pentru a fii posibile adaosurile metalice ;

Fig 2. Asezarea bazei

stalpului pe fundatie :a – stalp cu
inima plina;b – stalp cu zabrele ; 1 .
baza stalpului ; 2 – placa de baza ; 3
– buloane ; 4 – piulite ; 5 – beton
fundatie ; 6 – beton subturnare

-verificarea lungimii stalpilor ; se masoara lungimile totale ale stalpilor si rezultatele se

compara cu valorile din proiect ;eventualele diferente se corecteaza , modificand inaltimea adaosurilor
metalice ; se trece apoi la pregatirea si montarea adaosurilor metalice pe fiecare fundatie ;

- montarea stalpilor ; se masoara si se traseaza vizibil , la partea de deasupra bazei , axele din
proiect ale stalpului (fig 3 ) ; pe talpa bazei se masoara distantele dintre gaurile buloanelor de ancoraj si
se compara cu aceleasi distante , masurate pe buloanelor din fundatie . Apoi , de stalp se fixeaza
dispozitivele de prindere (fig 4 ) sau cablurile de legare , care se agata la carligul macaralei ; se ridica
stalpul , se aduce deasupra fundatiei , se potiveste cu gaurile bazei In dreptul buloanelor , se coboara la
pozitie ,se centreaza si se corecteaza veritcalitatea . Eventualele corecturi se realizeaza prin adaosuri
metalice suplimentare asezate intre placa bazei si pachetul de adaosuri si se strang provizoriu piulitele
suruburilor de ancorare . Daca prin buloane nu se pot transmite momente fundatiei , este obligatorie
ancorarea provizorie a stalpului cu trei cabluri de otel asezate pe trei directii (la 120s ) si prinse la sol in
locuri pregatite anterior . Inainte de ridicare ,pentru dirijarea sa in timpul montarii , pe baza stalpului se
leaga franghii . In figura 5 sunt prezentate simplificat fazele de montaj propriu-zis ale unui stalp .
Strangerea definitiva a piulitelor buloanelor de ancoraj se incepe numai dupa montarea cailor de rulare ,
dupa care se toarna betonul sub placa de baza (subturnarea ).
 Fig . 3 . Trasarea axelor de montaj pe baza stalpilor : 1 – semn de trasare pe baza stalpului ; 2 –
semn de trasare pe fundatie .

Fig 4. Prinderea stalpului in carlig :a – prindere de

varf ; b – prinderea de scaunul grinzii de rulare ; 1 –
dispozitiv de prindere ; 2- palan cu carlig ; 3 – cablu ; 4 –
surub ; 5– lemn pentru protejarea piesei ce se ridica si a
cablului .

In cazul stalpilor cu incarcari reduse (fara pod rulant )

, fundatia se executa cu aproximativ 30 mm sub nivelul
placii de baza .Aducerea la verticala si eventualele corectii se
realizeaza prin pene metalice asezate intre placa de baza si
fundatie . Dupa terminarea montajului se toarna sub placa de
baza un beton preparat cu agregat marunt ( subturnare) .
Penele metalice se pot scoate dupa intarirea betonului ,
locasurile ramase libere completandu-se cu beton .

Fig 5. Prinderea stalpului in

carlig :a – prindere de varf ; b – prinderea de scaunul grinzii
de rulare ; 1 – dispozitiv de prindere ; 2- palan cu
carlig ; 3 – cablu ; 4 – surub ; 5– lemn pentru protejarea
piesei ce

5. Tehnologia de montaj al elementelor de acoperis

Principalele elemente ale unui acoperis metallic sunt: fermele, panele, contravanturile,
luminatoarele (daca este cazul) si panourile de inchidere.

Tehnologia de montaj al unui acoperis cuprinde urmatoarele operatii importante :

pregatirea si asamblarea elementelor uzinate ale pieselor, prinderea fermei in carligul
macaralei, ridicarea in amplasament si fixarea fermelor, montarea panelor,
contravantuirilor si luminatoarelor si montarea panourilor de inchidere ale acoperisurilor.

Pentru pregatirea si asamblarea elementelor uzinate, fermele se livreaza fie asamblate

integral in uzina, fie in subansambluri (parti din ferma). Fermele ( cu deschideri sub 30 m se asambleaza
la locul de montaj (unde se asaza pe traverse de lemn la 2025 cm inaltime de la sol).
Elementele componente se verifica si daca se constata defecte, acestea se remediaza
inainte de asamblare. Se asaza apoi alaturat, se verifica planeitatea cu ajutorul furtunului
de nivel si se fixeaza provizoriu cu buloane de montaj sau cu sudura electrica.
Corectiile de cota se fac cu pene de lemn a.sezate in punctele de rezemare. Urmeaza
apoi verificarea dimensiunilor intregului ansamblu, daca diferentele fata de proiect se
inscriu in tolerantele admise si se prind definitiv.

Fermele care au deschiderea de 30 m sau mai mare se asambleaza pe

platforme special amenajate (suporturi de montaj). Cand numarul fermelor ce se
asambleaza este mare, se recomanda ca si la deschideri mai mici de 30 m sa se
utilizeze asemenea platforme, deoarece ele creeaza conditii calitativ super ioare de
lucru si contribuie la sporirea productivitatii muncii.

Alcatuirea suporturilor poate fi conceputa astfel incat sa permita asamblarea unei

singure ferme, sau a doua ferme in paralel. In figura 6 este reprezentata grafic o
platforma (suporturi) in care se pot asambla una sau doua ferme.
S ubans amblurile fermei (tronsoanele), se asaza pe suporturi care trebuie
s a aibe aceeasi cota. Este as igurata astfel orizontalitatea talpii inferioare si
implicit continuitatea fara franturi in plan vertical a axei longitudinale a
acesteia.
Trons oanele asezate deci vertical s e fixeaza de montantii suporturilor cu ajutorul
unor dispozitive de apropiere, ca in detaliu A din figura 6. Se fixeaza pro vizoriu,
cu suruburi de montaj, eclisele corniere la cele doua talpi, apoi se fixeaza provizoriu
diagonala de la mijlocul fermei. Se verifica din nou pozi tionarea subansamblurilor si
a pieselor de imbinare (liniaritatea axelor tal pilor, planeitatea ansamblului fermei,
dimensiunile, modul de prindere a ecliselor etc.), dupa care se imbina definitiv prin sudare.

Fig6. Asamblarea la sol a fermei din doua tronsoane:1

– montant ; 2 – suport ; 3- talpa superioara a fermei ; 4 –
dispozitiv de apropiere si mentinere a fermei ; 5 –
contraantuire de asamblare ; 6 – ferma ce se asambleaza .

In cazul fermelor cu deschideri mari se recomanda ca

inainte de ridicare:sa se execute o rigidizare transversala
provizorie a lor, pentru evitatea deformatiilor mari care ar putea duce la degradarea
elementului (fig. 7).
 Fig 7.Consolidarea provizorie si prinderea in carligul macaralei a unei ferme:1-
brida ; 2 – bile de brad ; 3 – ferma;4 – dispozitiv de manipulare a fermei .

Prinderea fermei in carligul macaralei se executa in noduri diferite, in functie

de tipul, forma si gabaritul ei ; de obicei, fermele se leaga cu cabluri la doua noduri
simetrice. In cazul fermelor cu deschideri mari, .acestea se pot ridica folosind ca
dispozitiv de agatare o grinda simpla (fig. 8, a) sau o grinda compensatoare (fig. 8, b).

Fig 8 . Prinderea unei fermei in cirligul niacaralei: a — cu grind5. simpi&;

b — co grind& compznsatoarc;

1 — ferma; 2 — grinda simpla (bara); 3 — grinda compensatoare.

Inainte de ridicare, de capetele fermei se leaga franghii pentru dirijare ; la mijlocul

fermei, de talpa superioara, se leaga doua cabluri cu care aceasta se ancoreaza dupa ce
s-a ridicat in plasament. Inainte de ridicare, pe capsula fermei si pe capetele stalpilor se
traseaza axele cu vopsea.

Pentru ridicarea in amplasament si fixarea fermelor se foloseste o macara ( fig.9), f e r m e l e

d i r i j a n d u - s e d e l a s o l c u a j u t o r u l f r a n g h i i l o r l e g a t e d e capete ; apoi se aseaza la
pozitie pe capul stalpilor sau pe grinda longitudinala , astfel incat axele trasate pe
capetele fermei si stalpului sa coincide) si se fixeaza de acestea pe buloane. Fixarea in
pozitie verticala se realizeaza pentru prima ferma prin ancorare cu cabluri, iar pentru
celelalte, prin montarea primei pane de langa coama.
 Fig 9 . Schema de montare a unei ferme :1 – pozitia fermei la sol ; ridicarea femei
desupra nivelului stalpilor ; 4 si 5 – coborarea si fixarea pe stalp

Montarea panelor, contravanturilor si a luminatoarelor din planul acopeirisului

se executa, de obicei, de o alta formatie de lucru, in paralel cu montarea fermelor.
Ridicarea la pozitie a lor se efectueaza cu macarale usoare sau cu macarale pionier instalate deasupra
constructiei pe o podina speciala ( fig. 10. a) sau cu biga ( fig.10.b)

Fig 11. Montarea panelor, contravantuirilor si luminatoarului

a-      cu macara pionier instalata pe cladire; b- cu biga (stalp

de montaj)

1-podina; 2-macara pionier; 3-biga; 4- troliu; 5- ancora stalpului;

6-dispozitiv de agatare a pieselor

La montarea ponourilor de inchidere a acoperisului se adopt o sulutie eficienta prin liftarea

unor subansambluri. Subansamblurile sunt montate la sol, ceea ce creeaza conditii favorabile sub
aspectul calitatii montajului, productivitatii muncii si reducerii posibilitatii de accidentare a
muncitorilor; in plus se face economie de utilaj si se reduce durata de executie.

6. Masuri de lucru pe timp friguros:

 
In conditiile de lucru pe timp friguros (temperaturi sub +5°C) trebuie respectate
urmatoarele ma suri :

- nu se execute indreptari la cald, intrucat racirile bruste duc la ruperi fragile (se
formeaza structuri de calire);

-nu se execute cordoane de sudura decat cu luarea unor masuri speciale in caz
contrar se obtin structuri fragile si fisurari ale sudurilor;

-se evita crestaturile si fisurile care la temperaturi apropiate de 0°C inrautatesc

comportarea otelului, ducand !a ruperi fragile;

-nu se execute vopsirea.

8. Masuri de tehnica a securitatii muncii:

Persoanele care participa la efectuarea lucrarilor de montaj sunt instruite pentru a

cunoaste masurile specifice de tehnica a securitatii muncii, astfel:

-in depozit, materialele se asaza in stive ordonate ; piesele se scot din stiva in
ordinea inversa depozitarii ; se interzice smulgerea din stiva.
-inainte de inceperea lucrarilor se vevifica starea utilajelor si a dispo zitivelor ce
urmeaza a se folosi (franghii, cabluri,'lanturi, parghii etc.) ;

-se efectueaza un instructaj corespunzator tuturor muncitorilor care participa la

montaj.

- pentru prinderea pieselor se folosesc numai muncitori special instruiti.

- se interzice efectuarea de manevre care contravin instructiunilor de folosire a

utilajelor ;

- se interzice lucrul sau circulatia sub macaraua in functiune;

- operatiile de ridicare se conduc nurnai de o singura persoana;

- pozitia de lucru a muncitorilor trebuie sa fie in afara zonelor pericu loase de

transport sii ridicare ;

- dat fiiind lucrul la inaltime, toti montorii se supun unui examen me dical la cel mult
trei luni;

- muncitorii trebuie sa aiba echipament adecvat de protectie a muncii

(imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare, casca, centuri de siguranta etc.)

- la imbinarile de pozitie, piesele sunt manipulate pentru pasuirea lor cu ajutorul

cablurilor si al dornurilor ; se interzice manipularea cu mana;
- dupa asezarea la pozitie si inainte de dcsprinderea din carligul maca ralei, piesele se
prind corespunzator si se verifica stabilitatea lor;

- operatiile de asamblare ]a pozitie se desfasoara pe platforme sprijinite la sol sau

agatate de constructie.

intcmit
ing. Beres Mihai