Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Managementul sectorului public

Analiza politicilor publice pentru manageri Responsabilitatea

Student: Manea Cristina Anul II, grupa 2

Prin politica se intelege o decizie formala a unei autoritati legitim alese care se adopta intr-un cadru formal, conform unor proceduri dinainte stabilite. Termenii de politica publica si analiza politicilor publice au inceput sa fie tot mai des folositi in anii 60, pe masura ce Guvernul American a inceput sa rezolve problema conflictului rasial cu care se confrunta in acea perioada, astfel incat cei mai multi americani care lucrau in stiintele politice si sociale au intrat in arena politica, nu in calitate de politicieni sau birocrati, ci ca experti in evaluarea programelor publice. In prezent interesul cetatenilor pentru politicile publice a crescut, acestia asteptand de la Guvern sa elaboreze politici publice de calitate, folosind cat mai rational resursele necesare. Asadar, o politica publica presupune existenta unui obiectiv cu o recunoastere larga in comunitate si care impulsioneaza declansarea procesului prin care parerile si interesele celor ce se regasesc in obiectivul fixat sunt aduse laolalta, realizandu-se astfel, un loc comun al comunitatilor, grupurilor si cetatenilor, si care reprezinta spatiul public tinta al politicii. Analiza politicilor reprezinta o orientare pragmatica ce identifica politica cu un program de actiune al autoritatilor publice intr-un domeniu determinat de activitate. Analiza politicilor publice include si responsabilitatea pe care autoritatile trebuie sa si-o asume in cazul unui esec al politicii demarate. Astfel responsabilitatea are legatura cu eficienta administratiei publice si modul in care aceasta rezolva problemele societatii. Responsabilitatea poate apartine Parlamentului, Guvernului, Justitiei, cetatenilor, organizatiilor civile, etc.1 Responsabilitatea este de asemenea de mai multe feluri in functie de persoana, grupul sau oficiali publici responsabili: orizontala- Parlamentul si Justitia, verticala- cetatenii, mass-media, societatea civila, politica si legala, Parlamentul si Justitia actioneaza ca un control constitutional orizontal asupra puterii executive. Rolul acestor doua intitutii poate fi delimitat in sensul ca Parlamentul tine responsabilitatea politica a Guvernului, in timp ce Justitia tine responsabilitatea legala a Executivului.2 Responsabilitatea este un factor cheie al implementarii unei politici publice, ea avand ca predecesori monitorizarea si controlul, insa ca aceste lucruri sa fie posibile iar politicile publice

1 2

Luminita Popescu, Suport de curs Analiza politicilor publice pentru manageri, pg.42,Bucuresti, 2011. Luminita Popescu, Suport de curs Analiza politicilor publice pentru manageri, pg.43, Bucuresti, 2011.

nou adoptate sa aibe succes institutiile respective trebuie sa prezinte un sistem descentralizat, democrat si bine organizat. In acest sens Academia de Advocacy, a elaborat Raportul de monitorizare a progresului in implementarea politicilor publce, publicat in 2009, ce face parte din proiectul CONSENSUSStimularea dezvoltarii politicilor publice prin aportul partilor implicate ale societatii civile: Un exercitiu eficient si responsabil al democratiei participative in actiune, care isi propune sa stimuleze procesul de elaborare al politicilor publice din Romania prin interventia beneficiarilor acestora, in scopul obtinerii consensului introdus in schimbare. Acest proiect intentioneaza sa efectueze un experiment pilot al democratiei participative in actiune, in elaborarea politcilor publice, adecvate prioritatilor si nivelului de asimilare al grupurilor interesate din Romania.3 Avantajele implicarii in proiect pentru reprezentantii Unitatilor de Politici Publice sunt: transparenta deciziei publice ce sustine direct programul anticoruptie prin participarea la elaborarea politiclor publice; decidentii politici sunt pusi in contact direct cu segmente de alegatori, prin interventia acestora la elaborarea politicilor publice care ii afecteaza; decidentii politici beneficiaza de expertiza voluntara si studii de caz provenite din societatea civila. Prin implicarea sectoarelor societatii civile la elaborarea politicior publice creste increderea populatiei in actul legislativ si, implicit, se imbunatateste imaginea structurilor guvernamentale, cetateanul avand convingerea ca participa direct la procesul legislativ, ceea ce va conduce la un capital de imagine pentru decidentii politici. Pentru reprezentantii societatii civile cele mai importante avantaje sunt: cunoasterea mecanismelor de elaborare a politicilor publice le ofera acestora posibilitatea sa intervina, sa-si exprime sustinerea, amendamentele si sa-si argumenteze in mod expert opiniile; societatea civila se va simti parte a procesului legislativ si va accepta mult mai usor compromisul; societatea civila nu-si va mai exprima nemultumirea fata de o politica publica aprobata, daca a avut sansa sa-si exprime punctul de vedere. Pentru aplicarea mecanismului propus de proiect se va elabora crearea unei rutine riguroase de politici publice prin implicarea in proces a partilor interesate, cresterea increderii partilor implicate asupra beneficiilor dialogului in faza de initiere a unui concept si/ sau proiect de politica publica, introducerea bunelor practici in elaborarea politicilor publice. Dupa finalizarea proiectului principalele rezultate vor consta in elaborarea unui ghid de monitorizare si

Academia Advocacy, Proiectul CONSENSUS, Bucuresti, 2009.

evaluare a politicilor publice, instrument al societatii civile si exercitii de interventie e reprezentantilor societatii civile in procesul de elaborare al politicilor publice. Un exemplu de responsabilitate il reprezinta cresterea transparentei politicii financiarbugetare, denumita si legea responsabilitatii fiscale, proiect care a fost inregistrat in 9 noiembrie, ce abiliteaza Guvernul sa initieze proiecte de lege privind Bugetul de Stat si Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat. Responsabilitatea fiscala presupune politici fiscal-bugetare prudente, care sa asigure sustenabilitatea finantelor publice pe termen mediu si lung. Transparenta politicii financiar-bugetare ar urma sa creasca in urma aplicarii legii. Conform proiectului de lege, pana la sfarsitul lunilor aprilie, iulie si octombrie ale fiecarui an, Guvernul Romaniei va trebui sa prezinte public o evaluare a executiei bugetare trimestriale si a gradului de indeplinire al tintelor trimestriale. Pana la sfarsitul lunii iulie a fiecarui an, pe site-ul Ministerului de Finante va trebui publicat un raport semestrial privind situatia economica si bugetara. In trei luni de la incheierea exercitiului bugetar, Ministerul Finantelor Publice va trebui sa publice pe site-ul propriu un raport cu privire la executia bugetara anuala a exercitiului incheiat. La incheierea mandatului Guvernului, cu 60 de zile inainte de organizarea alegerilor parlamentare, pe site-ul Guvernului va trebui publicat un raport privind situatia economica si bugetara la final de mandat. In perioada premergatoare alegerilor locale, liderii partidelor politice parlamentare vor putea solicita in scris Primului Ministru sau Consiliului Fiscal calcularea impactului financiar al angajamentelor electorale reflectate in politici publice. Pomeniile

electorale vor putea fi cuantificate pentru a creste responsabilitatea politicienilor in cheltuirea banului public. Existenta acestor rapoarte trimestriale, semestriale, anuale si de sfarsit de mandate privind eficienta si eficacitatea cheltuirii banilor publici va usura sarcina organizatiilor neguvernamentale interesate in monitorizarea politicilor publice. V fi infiintata o noua autoritate independenta Consiliul Fiscal- compusa din cinci membri cu experienta in politici macroeconomice si bugetare, nominalizati de Academia Romana, Banca Nationala a Romaniei, Academia de Studii Economice, Institutul Bancar Roman si Asociatia Romana a Bancilor. Acest consiliu va avea un mandat de cinci ani si va elabora opinii, prognoze, analize si rcomandari independente privind performantele fiscal-bugetare ale Guvernului. Atunci cand autoritatile publice insarcinate cu respectarea implementarii politicilor publice nu isi asuma intreaga responsabilitate, apare un nou organism si anume Institutul de Politici Publice,
4

care are rolul de a trimite sesizari si de a atrage atentia autoritatior implicate, de cele mai multe ori prin procese in justitie pentru incalcarea drepturilor cetatenilor. Unul dintre cazurile in care acesta s-a sesizat a fost pentru transparenta si responsabilizarea finantarii serviciilor destinate persoanelor cu dizabilitati, din Romania, in parteneriat cu Fundatia pentru Voi. Este cunoscut faptul ca reforma serviciilor sociale in domeniul dizabilitatii mentale a constituit si constituie inca o piatra de incercare pentru autoritatile resposanbile din Romania. Pe acest fond, Institutul de Politici Publice si Fundatia pentru Voi au elaborate un studiu pornind de la o problema fundamental, in opinia noastra, pentru modul in care este si va fi coordonata reforma in domeniu, anume cat de transparenta, eficienta, dar si relevanta nevoilor din domeniu este finantarea serviciilor sociale din domeniul dizabilitatii mentale din Romania. Evaluand parcursul celor mai importante asemenea surse de finantare-bugetare si extrabugetare- de la alocatia financiara si pana la efectele scontate/generate asupra beneficiarilor acestor programe, concluziile elaborate indica persistent unor probleme in sectorul asistentei sociale pentru persoanele cu dizabilitati si nu numai. Lipsa de capacitate institutionala a furnizorilor publici de servicii sociale pentru persoanele cu dizabilitati in atragerea de fonduri de la buget pentru dezvoltarea de servicii alternative. Din cele cinci Programe de Interes National, finantate integral de la bugetul de stat si concepute pentru a raspunde nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilitati, au fost finantate doar 34 de proiecte in 3 ani, in unele cazuri fondurile aferente acestor programe fiind restitutite integral la bugetul de stat din lipsa unor proicte elligibile. Desi este unanim recunoscuta nevoia de dezvoltare a serviciilor sociale comunitare pentru persoanele cu dizabilitati- exista judete in Romania care, potrivit informatiilor oficiale furnizate de autoritatile compentente in domeniul, pana in 2008 nu depusesera/castigasera niciun proiect pentru a beneficia de resurse financiare alternative pentru a dezvolta aceste servicii. Printre acestea se numara judetele Galati, Braila, Giurgiu si Teleorman.4 Autoritatile centrale cu responsabilitati in domeniu - Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap - nu au urmarit o politca coerenta de alocare financiara pentru domeniul asistentei sociale pentru persoanele cu dizabilitati si nici un efort de monitorizare a rezultatelor obtinute prin proiectele/programele finantate de nivel local. Exista, asa cum aratam, judete in care autoritatile locale ( Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului) nu au accesat deloc finantari pentru grupul4

Institutul de Politici Publice, www.ipp.ro

tinta al persoanelor cu dizabilitati merntale. La polul opus, exista judete unde, din analiza succinta a informatiilor obtinute, transpare riscul ca unele obiective sa fi beneficiat de finantari multiple, fara ca finantatorul sa fi sesizat aceasta problema. Informatiile despre sursele de finantare si rezultatele obtinute prin utilizarea banilor pentru persoanele cu dizabilitati mentale sunt greu, uneori imposibil de accesat, de la autoritatile responsabile. La nivel national, nu exista inca o cultura a transparentei in ceea ce priveste garantarea accesului publicului larg la informatii referitoare la imbunatatirea afectiva a calitatii vietii persoanelor cu dizabilitati. Institutul de Politici Publice a fost nevoit sa actioneze in instant o serie de Directii Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului pentru obtinerea unor informatii publice din contractile de finantare incheiate de aceste Directii cu ANPH in cadrul programului de asistenta sociala finantat de Banca Mondiala. Astfel pentru rezolvarea problemei s-au propus mai multe recomandari, cele mai importante fiind: procesul de implementare a prevederilor europene privind sprijinirea si incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitati mentale trebuie sa fie corelat cu realitatile si necesitatile existente la nivel national; pentru a inregistra un progres considerabil in ceea ce priveste respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati mentale si incluziunea sociala a acestora trebuie sa existe permanent o corelare intre nevoi si resursele financiare gestionate la nivel national sa local. Transparenta alocarii si cheltuirii fondurilor in domeniul dizabilitatii mentale trebuie sa devina o prioritate pentru autoritati, iar practica de lucru trebuie bazata fundamental pe transparenta, astfel incat oricine este interesat sa poata avea acces la toate informatiile de interes public specifice acestui domeniu de activitate, mai ales la nivel local. Dincolo de identificarea unor deficiente de ordin strategic, politic sau institutional, cercetarea nu isi propune sa caute vinovati, ci sa recomande un mod de lucru pe care autoritatile responsabile sa il considere util si sa il insuseasca pe viitor in actvitatea proprie, pentru ca numai in acest fel reforma in domeniul dizabilitatii mentale din Romania isi poate atinge scopul. Astfel responsabilitatea in cadrul politicilor publice este doar un concept, nu o realitate, ea existand formalizata doar pe hartii. In momentul manifestarii responsabilitatii, prin actiuni si decizii, aceasta se dilueaza prin diverse artificii legale sau nu (de exemplu transferul catre nivele inferioare de decizie). Manifestarea responsabilitatii presupune in primul rand atasament (devotement) fata de valorile etice ale institutiei, in ansamblu acest atasament , nu exista in institutiile publice. Din pacate ca peste tot in administratia publica exista o incompetenta, o iresponsabilitate si o lipsa de viziune catastrofale, care vor face un rau imens, si care trebuie
6

schimbata radical. In administratia publica nu salariile sunt problema, ci responsabilitatea, nici macar competent nu este pe primul loc deoarece se poate dobandi, insa responsabilitatea nu, iar auditul performantei institutiilor publice este, probabil, unul dintre instrumentele cu care se poate realiza aceasta cultura a responsabilitatii in administratia publica.