Puricică Gheorghe

ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
Transportul mărfurilor perisabile

Instalaţia frigorifică navală este instalaţia de la bordul navei menită să realizeze,

în spaţii limitate, izolate termic faţă de exterior, temperaturi mai reduse decât
temperatura mediului ambiant.

Ca orice maşină termică, maşina frigorifică funcţionează între două surse de

căldură, o sursă rece de la care extrage căldură (spaţiul răcit) şi o sursă caldă căreia
îi cedează căldură (mediul ambiant).

Navele de transport sunt dotate în general cu două tipuri de instalaţii

frigorifice şi anume:

• instalaţii frigorifice de cambuză destinate să asigure păstrarea prin frig a

produselor alimentare perisabile pentru hrana echipajului şi pasagerilor; aceste
instalaţii sunt destinate conservării prin frig atât a produselor congelate (carne,
peşte, preparate din carne), cât şi a produselor refrigerate(legume şi fructe);

• instalaţii de climatizare pentru asigurarea condiţiilor de confort termic în

spaţiile destinate odihnei, servirii mesei şi în unele spaţii de lucru ale echipajului.

Instalaţiile frigorifice de cambuză au fost implementate ca o necesitate în

condiţiile creşterii autonomiei navelor şi reducerii sau eliminării escalelor de
reaprovizionare, iar instalaţiile de climatizare s-au dovedit a fi necesare datorită
schimbării rapide a condiţiilor climaterice ca urmare a distanţelor mari ce pot fi
străbătute în scurt timp.

Instalaţiile de climatizare şi cambuză sunt complet automatizate şi

funcţionează fără supraveghere permanentă. Acestea fac parte din categoria
instalaţiilor auxiliare de bord.
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
Navele frigorifice se pot clasifica in doua mari categorii si anume:

1. Nave frigorifice de transport preiau mărfurile perisabile răcite în stațiile de

la uscat până la temperatura de transport prevăzută în contract. Instalațiile
frigorifice ale acestor nave trebuie sa fie in măsură să mențină această
temperatură pe toata durata transportului.

2. Navele frigorifice industriale preiau produsele perisabile în stare proaspată,

le răcesc până la temperatura de transport în compartimente speciale dupa
care le depozitează în magazii frigorifice care sunt în măsură să mentină
condițiile de conservare pe toată durata transportului.

Refrigerarea este un proces care utilizează temperaturi în jurul punctului de

congelare al alimentelor, apa conţinută de acestea rămânând în stare lichidă.

La bordul navelor se practică refrigerarea în aer, în cazul fructelor şi

produselor de natură vegetală. Acest proces tehnologic se desfăşoară în
următoarele etape:

• refrigerarea propriu-zisă, constă în răcirea produselor de la

temperatura iniţială la temperatura de păstrare;

• păstrarea în stare de refrigerare la bord;

• reîncălzirea parţială înainte de expediţie;

• transportul către importator.

Refrigerarea în apă este un proces care are loc doar la bordul navelor
de pescuit. Rolul său este acela de a împiedica alterarea peştelui între
pescuire şi congelare. Acest proces, care se mai numeşte prerăcire, este
deosebit de util mai ales atunci când cantitatea de peşte pescuită depăşeşte
capacitatea de congelare şi prelucrare a navei. Importanţa prerăcirii peştelui
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
este cu atât mai evidentă dacă ţinem seama că se poate pescui în ape
tropicale, temperaturile în aceste zone ajungând şi la +40oC.

Refrigerarea în apă se realizează în bazine (tancuri) de prerăcire,

izolate termic, situate la pupa navei. Aceste tancuri sunt umplute cu apă de
mare răcită la –1oC într-un răcitor care utilizează freon sau agent
intermediar (saramura CaCl2).

Nave destinate să transporte produse în stare congelată şi anume:

carne, peşte şi alte produse uşor alterabile în alte condiţii.

Dupa regimul termic de transport si dupa natura marfurilor navele frigorifice se

clasifica in 4 categorii:

 pentru transportul produselor congelate

 pentru transportul mărfurilor refrigerate si al celor cu regim special de

temperatură

 universale care pot transporta orice categorie de mărfuri perisabile

 de constructie combinată care au atât compartimente frigorifice cât si

magazii pentru mărfuri conventionale

Congelarea foloseşte temperaturi inferioare punctului de congelare a

alimentelor. Durata de conservare prin congelare este de 5-100 ori mai mare
decât cea de congelare prin refrigerare.

Pe plan internaţional au fost adoptate următoarele condiţii de

temperatură pentru produsele congelate:

- temperatura finală (după congelare) în centrul termic: – 15oC;

- temperatura medie finală: – 18oC;

Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
- temperatura de depozitare: – 18oC;

- temperatura de transport şi desfacere: – 15oC;

Navele frigorifice sunt echipate cu instalaţii frigorifice de tip

industrial şi presupun existenţa la bord a personalului specializat în
exploatarea, întreţinerea şi repararea lor.

Navele frigorifice sunt caracterizate de deplasament relativ redus si viteze

mari de deplasare. Prin deplasamentul mic se urmăreste reducerea navlului mort si
scurtarea perioadei de staționare sub operatiuni.

Navele frigorifice au mai multe punți care delimitează pe verticală spațiile

de încărcare rezultand mai multe coridoare. S-a stabilit ca înalțimea economică
pentru coridoarele frigorifice este de 2 - 3 m iar pentru magaziile inferioare de 3 - 4
m, înalțimi la care circulația aerului de răcire este eficientă și cu randament bun.
Prin urmare compartimentele frigorifice au volum redus și guri de magazie care să
limiteze schimbul caloric cu mediul înconjurător.

Compartimentele de marfă sunt izolate iar capacele gurilor de magazii

prezintă o etanșeitate deosebită.

Ceea ce deoosebeşte o magazie normală de una frigorifică sunt agregatele

de răcire, tubulatura de răcire şi termoizolaţia pereţilor şi a punţilor.

Termoizolaţia se realizează cu vată de sticlă, plută, bumbac, silicaţi şi mai

recent cu spumă de polistiren.

Capacele de magazie sunt foarte etanşe.

Pereţii şi punţile se protejează cu un fardaj corespunzător. Cele mai

răspândite tipuri de fardaje sunt:
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
- fardaj permanent rabatabil format din scânduri
- fardaj demontabil din Al
- grătare metalice demontabile
- grătare metalice permanente
Gurile de magazii sunt reduse ca dimensiuni

În general nu dispun de instalaţii proprii de operare.

Volumul magaziilor frigorifice reprezinta cca. 40% din volumul total al

navei.

Temperatura aerului in magaziile navei variaza intre (-30+15)-C.

Temperaturile de vaporizare pe nave pot sa ajunga pana la (-30 -40)C.

Conditiile optime pentru transportul produselor pe nave sunt prezentate in

tabelul alaturat.

Volumul Limite Umiditate

Produsul Necesitatea
specific de temp. relativa
transportat ventilatiei
[m /t]
3
[-C] [%]

Peste congelat in
1,8-2,2 -18 -8 100-70 Nu
blocuri

Carne congelata 2,6 -18- -8 95-70 Nu

Unt 2,1 -18- -4 90-85 Nu

Subproduse din 2,3 -3- +3 95-70 Nu

Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR

carne

Carne refrigerata 3,5 -3 +1 90 70 Nu

Oua in lazi 3,0 -1 +1 80 70 Da

Fructe in lazi 2,8 -1 +4 85 70 Da

Legume 4,0 -1 +6 90 70 Da

CÂTEVA DINTRE PARTICULARITĂȚILE PE CARE LE PREZINTĂ

NAVELE FRIGORIFICE SI INSTALAȚIILE FRIGORIFICE ALE ACESTORA
SUNT URMATOARELE:

 Viteza de croaziera trebuie sa fie mai mare decat a cargourilor pentru

marfuri generale, in vederea reducerii duratei transportului;
 Izolatiile frigorifice reduc spatiul util al magaziilor frigorifice, deci trebuie
ales un material foarte bun izolator, iar executia trebuie sa fie foarte corect
realizata, evitand formarea puntilor termice;
 Instalatia frigorifica trebuie sa fie foarte compacta, sigura in functionare si
automatizata, pentru a ocupa un spatiu redus, pentru a prezenta o greutate
specifica imbarcata mica si pentru a necesita un personal de intretinere
redus;
 Spre deosebire de spatiile frigorifice terestre, cele navale se umplu complet,
nu se lasa spatii de circulatie si raman inchise pe toata durata transportului;
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
 Compresoarele se vor amplasa in spatii izolate de compartimentul masinilor
principale (cu exceptia R22), iar aceste spatii vor fi etanse pentru gaze,
foarte bine ventilate (40 de schimburi pe ora in cazul amoniacului si 20 de
schimburi pe ora in cazul freonilor), vor prezenta doua usi cat mai departate
una de alta si nu vor comunica in nici un fel cu spatii de uz social;
 Compresoarele se vor amplasa in planul longitudinal al navei, deoarece
inclinarile la ruliu pot fi de 3-4 ori mai mari decat cele de tangaj;
 Conductele de aspiratie si refulare vor prezenta armaturi de inchidere;
 Intre conductele de aspiratie si refulare se vor prevedea supape de siguranta
care sa retrimita vaporii refulati la aspiratie in caz de crestere a presiunii de
refulare;
 Racitoarele de aer cu vaporizare directa trebuie executate in constructii
sudate;
 Aparatele si recipientele care contin agent frigorific trebuie prevazute cu
dispozitive pentru golire in caz de avarie;
 Trebuie sa existe cel putin doua compresoare capabile sa asigure fiecare
puterea frigorifica necesara, la o functionare neintrerupta 24 h pe zi;
 Trebuie sa existe cel putin doua pompe pentru circulatia apei de racire;
 Navele de congelare si transport a pestelui trebuie sa prezinte scheme
frigorifice flexibile care sa permita functionarea in doua trepte pentru
congelare, respectiv o treapta pentru transport;
 Condensatoarele si vaporizatoarele trebuie sa functioneze corect in conditiile
de oscilatii specifice:
 Condensatoarele sunt prevazute cu conducte pentru colectarea lichidului la
ambele capete;
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
 Vaporizatoarele si celelalte recipiente au pereti interiori despartitori pentru a
evita acumularea lichidului la unul din capete;

În cazul utilizării apei de mare pentru racire se vor lua masuri particulare
pentru evitarea corodarii:
     - Tevile se vor realiza din alamă;
     - Se vor utiliza electrozi de sacrificiu din Zn;

Se pot utiliza urmatoarele sisteme de racire:

Răcirea directă - consumuri reduse de energie; scheme complexe de distributie

a agentului frigorific; posibilitatea pierderii unor mari cantitati de agent in cazul
unor neetanseitati;

Răcirea indirectă (cu saramura) - au racitoare cu racire intensiva cu aripioare,

care diminueaza spatiile de depozitare; siguranta in functionare mai buna; volum
redus de agent frigorific; reglare si automatizare usoara; consum de energie mai
mare cu cca. 5-6% fata de racirea directa; necesitatea unor aparate suplimentare
(consumuri suplimentare de energie, metal si spatiu); uscarea mai accentuata a
produselor datorita diferentelor de temperatura mai ridicate;

Răcirea cu aer - consum redus de metal; volum redus de agent frigorific; asigura
distributia uniforma a temperaturii in magaziile frigorifice; permite topirea
periodica si evacuarea in exterior a ghetii depuse pe vaporizatoare, care sunt
amplasate in afara camerelor frigorifice; consumul de energie creste cu 20-25%
fata de racirea directa (datorita ventilatoarelor si patrunderilor de caldura prin
tubulatiri; uscare intensa a produselor

In timp instalatiile frigorifice navale au evoluat de la racirea indirecta cu

amoniac la racirea directa cu freoni (in special R22);
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
Pe navele de pasageri si mixte nu se admite utilizarea amoniacului;

SISTEME DE RĂCIRE A COMPARTIMENTELOR NAVEI

După natura substanţelor care preiau căldura de la aerul calelor refrigerate şi

a încăperilor cu provizii, există:

a) Sistemul de răcire directă – agentul frigorific vaporizează în interiorul

serpentinelor cu aripioare sau netede ale bateriilor de vaporizare (B), amplasate
direct în încăperea de răcire (T), mai exact pe pereţii ei. (vezi Fig. 1.a); agent
frigorific admis: freon.

b) Sistemul de răcire cu agent intermediar – cala refrigeratoare se răceşte cu

un purtător de răcire numit „saramură” (de obicei soluţie de clorură de calciu –
CaCl2), care nu îngheaţă la temperaturi joase; bateriile de răcire se instalează
uniform pe borduri, în despărţituri ale calei; agent frigorific: NH3 (vezi Fig. 1.b)

Fig. 1. Sisteme de răcire compartimente navă (V – vaporizator; Cd –

condensator; KM – compresor mecanic; VL – ventil de laminare)

Utilajul frigorific are două sisteme închise de circulare: pentru agentul

frigorific şi pentru purtătorul de răcire (saramura).
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
Trecând prin tuburile bateriei, saramura se încălzeşte iar aerul din încăpere
se răceşte. Purtătorul de frig (saramura) este răcit iar de către agentul frigorific,
când acesta vaporizează în vaporizatorul instalaţiei frigorifice.

c) Sistemul aerogenic – spaţiul răcit se răceşte cu aer rece, a cărui

temperatură a fost scăzută într-un răcitor de aer (RA), aflat în afara încăperii, în
urma vaporizării unui agent frigorific (vezi Fig. 1.c – care prezintă sistemul de
răcire cu distribuţie verticală şi cu circulaţia aerului prin partea de jos).

În general, instalaţiile frigorifice navale sunt de tipul compresie mecanică de

vapori, în marea majoritate a situaţiilor comprimarea vaporilor de agent frigorific
având loc în compresoare cu piston.

După valorile temperaturilor de vaporizare, există două tipuri de instalaţii

frigorifice:

• instalaţii frigorifice într-o treaptă de comprimare, întâlnite la instalaţiile de

cambuză, de climatizare, de prerăcire şi de răcire a magaziilor de făină de peşte;

• instalaţii frigorifice în două trepte de comprimare, utilizate pentru atingerea

temperaturii de vaporizare de –40oC; sunt întâlnite la instalaţiile de congelare şi de
depozitare a peştelui congelat; există însă şî nave de pescuit dotate cu compresoare
elicoidale care permit funcţionarea instalaţiei într-o singură treaptă de comprimare.

O tendinţă comună tuturor instalaţiilor frigorifice este realizarea de temperaturi

cât mai coborâte pentru a păstra în bună stare alimentele depozitate, indiferent de
condiţiile climatice. De aceea, instalaţiile frigorifice trebuiesc realizate pentru
condiţiile extreme de funcţionare.
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
La ora actuală parametrii de calcul al instalaţiilor frigorifice sunt:

- temperatura exterioară 40 ÷ 45℃;

- temperatura apei mării 30 ÷ 32℃.

În ansamblu sunt necesare camere pentru depozitare carne, peşte, grăsimi,

legume, fructe, băuturi, produse uscate.

Astfel, domeniul temperaturilor de lucru este:

- temperatura camerei -18 ÷ +15℃;

- temperatura de vaporizare -25 ÷ +5℃;

- temperatura de condensare max. +40℃.

În camere, în general, se utilizează până la următoarele valori:

- carne şi peşte -10 ÷ -15℃;

- grăsimi -4℃;

- vegetale şi lactate +2℃;

- provizii uscate +15℃;

- antecamera de recongelare +2 ÷ +10℃.

Asupra alimentelor acţionează în permanenţă un larg spectru de factori

biologici, biochimici şi fizico-chimici.
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR
Temperaturile scăzute reduc sau fac să înceteze acţiunea unora dintre aceşti
factori. Efectul inhibitor al frigului este cu atât mai puternic cu cât nivelul de
temperatură este mai scăzut.

Cauza principală a modificărilor profunde ale alimentelor este acţiunea

agenţilor biologici (microorganisme). Dacă în faza iniţială aceştia pot înrăutăţi
însuşirile organoleptice şi diminua valoarea alimentară a produselor, în faza finală
duc la alterarea lor şi implicit la scoaterea lor din consum.

Există o temperatură tmin sub care aceste microorganisme încetează să se mai

înmulţească, dar supravieţuiesc. Acesta este efectul bacteriostatic al temperaturilor
scăzute pe care se bazează conservarea prin frig. Acest efect poate fi parţial (de
oprire a înmulţirii unor microorganisme şi încetinirea înmulţirii altora) fiind
caracteristic refrigerării, şi total (se opreşte înmulţirea tuturor microorganismelor) e
caracteristica congelării.

Prin datele prezentate în literatura de specialitate, tmin are valorile:

- bacterii -2,0...-4℃;

- drojdii -2,1...-6℃;

- mucegaiuri -6,1...-8℃.

Alţi autori stabilesc cea mai scăzută temperatură de înmulţire tmin = - 10oC.

MAŞINA FRIGORIFICĂ

Principiul II: căldura trece de la sine de la un corp mai cald la unul mai rece,
dar nu poate trece de la sine de la un corp mai cald la unul mai rece; acest lucru
este posibil cu consum de lucru mecanic.
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR

Teoretic, maşina frigorifica lucreaza dupa un ciclu Carnot inversat.

Fig. 2. Schema maşinii frigorifice

Rolul componentelor maşinii frigorifice:

- vaporizatorul: asigură vaporizarea agentului frigorific la presiune şi

temperatură coborâte, constante, prin preluarea căldurii de vaporizare din spaţiul
frigorific;

- compresorul frigorific: aspiră vaporii reci din V şi îi comprimă până la o

presiune mai mare (presiunea de condensare) pentru ca agentul frigorific să poată
condensa ulterior;

- condensatorul (Kd), asigură condensarea la presiune şi temperatură

constante, prin preluarea de către agentul de răcire (apa de mare) a căldurii latente
de vaporizare;

- ventilul de laminare (VL) asigură reducerea presiunii agentului frigorific

lichid, de la presiunea de condensare la presiunea de vaporizare.
Puricică Gheorghe
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
ANUL IV IFR

Fig. 3. Elementele componente ale celei mai simple maşini frigorifice