Home Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura

romana Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Arhitectura constructii Astronomie Chimie Drept Fizica Informatica Matematica Stiinte politice Tutorials Tehnica mecanica Timp liber

Exploreaza

LUCRARE DE DIPLOMA CRIMINALISTICA - Metodologia investigarii infractiunilor de coruptie

Drept

LUCRARE DE DIPLOMA
CRIMINALISTICA Metodologia investigarii infractiunilor coruptie CUPRINS:
1. CAPITOLUL I. Consideratii generale Sectiunea I Explicatii preliminare

Sectiunea a II-a Aspectele comune ale infractiunilo de serviciu sau in legatura cu serviciul

Sectiunea a III-a Istoric privind reglementarea infractiu

2. CAPITOLUL II.

Particularitati metodologice privind investigarea criminalistica a infractiunii de

Sectiunea I Aspecte de drept penal si procesual Sectiunea a II-a Principalele probleme care trebuie luare de mita

Sectiunea a III-a Activitatile care se intreprind pentru a 3. CAPITOLUL III.

Particularitati metodologice privind investigarea criminalistica a infractiunii de

Sectiunea I Reglementare juridica Sectiunea a II-a - Probleme care trebuie clarificate prin

Sectiunea a III-a Aspecte specifice ale activitatii de administrarea probelor 4. CAPITOLUL IV.
Metodologia investigarii infractiunii de primire de foloase necuvenite

5. CAPITOLUL V.

Aspecte de ordin teoretic si practic privind investigarea criminalistica a infracti *****

CAPITOLUL
CONSIDERATII

Sectiunea Explicatii

Cuvantul coruptie vine de la termenul latin CORUPTIO, caracteriz

comercializeaza, isi vinde atributele functiei si increderea acordata de societate

Coruptia constituie o forma de poluare a vietii sociale; faptele de ac

prin vatamarea sau punerea in pericol a desfasurarii activitatii statului si tutur

interventiei legii penale. Prin incriminarea faptelor de coruptie, legea penala cauta sa asigure functia in vederea realizarii unor castiguri ilicite[1].

atributiilor ce le sunt incredintate si sa combata manifestarile de venalitate al

Oricat de democratica si organizata ar fi o societate daca nu ar dispun

posibila buna functionare a aparatului de stat si a tuturor functiilor sociale. F statul de drept.

organism social, ei sunt chemati sa asigure functionarea ireprosabila a organism

In vederea asigurarii unei bune desfasurari a activitatilor de intere

faptele antisociale grave, susceptibile sa stanjeneasca, sa impiedice sau s functia lor o sursa de venituri in detrimentul societatii.

interventia legii penale, implicit se impune sanctionarea severa a acelor funct

Infractiunile cuprinse sub notiunea generica de INFRACTIUNI D Codul penal roman, ci fac parte din infractiunile de serviciu sau in legatura cu

infractiuni din aceasta categorie mai cu seama prin caracteristicile element

atributiilor specifice functiei detinute in schimbul unor foloase sau specular

functionari. De fapt, legea penala nu consacra in nici una din dispozitiile

infractiuni de coruptie atunci cand face referire la infractiunile mention functiile cu care au fost investiti in cadrul organizatiilor de stat sau publice cunoaste o accentuare fara precedent, legiuitorul a fost nevoit sa intervina dare de mita, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta. In vederea stavilirii fenomenului coruptiei, in Romania au luat fiinta

desemnand apucaturile necinstite ale unor functionari de a obtine pe cai ilicite d

variante agravante in functie de calitatea faptuitorului la infractiunile de coru

combaterea acestuia. Aceste organisme se prezinta sub forma unor comisii la n

unor abuzuri sau cazuri de coruptie, semnalate in anumite domenii ale vietii soc De asemenea, au fost infiintate anumite structuri permanente care

Astfel a fost infiintata Directia de supraveghere si control vamal, care fun

mentionat ca pe baza prevederilor Constitutiei a fost infiintata Curtea de Con

modului in care se administreaza si gestioneaza averea publica sau de interes pu

Infractiunile ce fac obiectul prezentei lucrari nu numai ca au acelasi o

raport cu obiectul lor juridic special si anume valoarea sociala nemijlocit pusa

de specialitate evidentiaza in unanimitate ca, in functie de obiectul juridic spec

de pericol generic, cat si la determinarea gradului de pericol social al fiecareia grup[5]. Trebuie remarcat ca la infractiunile de serviciu sau in legatura cu material.

Subiect activ nemijlocit (autor) al infractiunilor de serviciu sau in le

mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala. La aceste infractiuni subiectul

cu o anumita calitate, aceea de FUNCTIONAR PUBLIC sau de FUNC

momentul savarsirii faptei, dobandirea ulterioara nu confera functionarului

modifica situatia in raport cu existenta infractiunii de serviciu pe care a comis-o

Prin FUNCTIONAR PUBLIC[6] se intelege orice persoana car

indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, interes public.

autoritatilor publice, institutiilor publice, institutiilor sau a altor persoane jur

Calitatea de functionar public implica prin urmare, existenta unei ins atributiile unei functii. Insarcinarea poate fi permanenta sau temporara, esential este ca reglementeaza organizarea si disciplina muncii.

consecinta incheierii unui contract de munca cu una din unitatile mentionate

munca al uneia din unitatile publice prevazute in art. 145 Cod penal si sa se

Pentru stabilirea calitatii de functionar public nu are relevanta titl

numire, repartizare, concurs. Din expresia cu orice titlu[7], rezulta ca este su serviciu de interes public[8]. Prin expresia indiferent cum a fost investita exercitarea ca o realitate de fapt a atributiilor functiei pentru ca faptuitorul sa persoana sa exercite in fapt o functie intr-una din unitatile enumerate.

in fapt o insarcinare in serviciul unei autoritati publice, institutii sau altei p

validitatea raportului de munca, ca nici nu este necesar sa existe un contract d

serviciu. Va fi necesar insa sa existe consimtamantul expres (oral sau scris) ori

In acest sens, in practica judiciara, s-a decis ca persoana care, dup

continua sa indeplineasca asemenea activitati, cu acordul tacit al oficiului de [11]

asemenea, persoana care a primit insarcinarea de la o unitate publica de a efec

Persoanele nelegal investite, adica incadrate fara respectarea conditi

inceput serviciul inainte de indeplinirea formelor de incadrare, raspund in cal

infractiuni de serviciu in perioada cat si-au desfasurat chiar in aceste conditii ac Nu au calitatea de functionari publici persoanele care au statutul 145. Cod penal ori studentii si elevii care fac practica in cadrul acestor unitati.

Persoanele care indeplinesc o insarcinare in serviciul unei unitati din de functionari publici, indiferent daca sunt sau nu retribuite.

Legea penala foloseste nu numai notiunea de functionar public, dar s natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera

se intelege persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, ind

exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazu

Prin urmare, calitatea de functionar, spre deosebire de functiona

exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazu

pot fi cu caracter patrimonial societati comerciale, societati sau asociatii agr

uniuni de scriitori, artisti plastici, compozitori, organizatii sportive, fundatii, etc

Introducerea in Codul penal[13] a categoriei de functionari, al publici si alta a salariatilor functionari, impartire impusa de necesitatea

impartirea din punct de vedere al legii penale, a salariatilor in doua categori

salariatilor[14]. Asa de exemplu, raspunderea penala pentru infractiunile de treime[15].

abuziva pentru functionarii publici se extinde si asupra functionarilor, in a

Desi, de regula, infractiunile in legatura cu serviciul, nu pot fi com

infractiuni care pot fi savarsite de orice persoana care indeplineste conditiile ra Tot ca o trasatura comuna a infractiunilor de serviciu sau in legatura

in oricare din formele participatiei penale, cu conditia ca in cazul coautora va fi retinuta ca o imprejurare agravanta[17].

instigatorii si complicii pot fi orice persoane, dar in situatia in care instigatorul

La toate infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, in

conditionata de o SITUATIE PREMISA, respectiv la preexistenta in structura u

a unor organe sau servicii cu atributii pe linia indeplinirii unor acte ce vizeaz legatura cu serviciul.

particular[18]. Neindeplinirea conditiei privind situatia premisa face sa nu su

Cat priveste latura obiectiva, elementul material se constituie into

urmare imediata o atingere adusa bunului mers al activitatii unei organizatii de

interesului legal al unei persoane.

In legatura cu latura subiectiva, infractiunile din aceasta subdiviz intentie directa cand infractorul si-a dat seama de natura si urmarile faptei

atunci cand faptuitorul a acceptat producerea consecintelor faptei sale. Est

subiective, autorul faptei nu poate invoca pentru inlaturarea vinovatiei ord neglijenta in serviciu legea pedepseste si faptele savarsite din culpa. In sfarsit, infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul sunt

principiul legalitatii nu ingaduie nici darea si nici acceptarea de ordine ilegal

carora pot fi concepute si efectuate acte care sa constituie acte de pregatire sa

legea nu sanctioneaza tentativa[20]. Dupa cum, in sistemul legii noastre penale

de activitate infractionala distincta. Aceste acte pregatitoare prezinta insa relev savarsite de alte persoane decat autorul infractiunii[21].

daca infractiunea in vederea careia au fost executate actele de pregatire a fost c

Totodata, in cazul infractiunilor de care ne ocupam, consumarea fapt

in momentul executarii actiunii socialmente periculoase prin care s-a adus atin

respective ori, dupa caz, s-au produs anumite vatamari persoanelor fizice, p

necesara stabilirea raportului de cauzalitate intre activitatea infractionala si urm

Cat priveste latura obiectiva, elementul material se constituie into

urmare imediata atingerea adusa bunului mers al activitatii uneia dintre uni

insotita uneori si de o vatamare a interesului legal al unei persoane fizice. Infra determinate.

de influenta sunt infractiuni de simpla actiune, infractiuni pentru existent

In legatura cu latura subiectiva, infractiunile din aceasta subdiviziun

vinovatiei. Intentia poate sa fie directa[23] cand infractorul prevede rez

savarsirea acelei fapte sau indirecta[24] -cand infractorul prevede rezul

posibilitatea producerii lui. Este de remarcat ca din punct de vedere al laturii

inlaturarea vinovatiei ordinul superiorului, cunoscut fiind ca principiul legal legea pedepseste faptele savarsite din culpa.

ordine ilegale[25]. In anumite situatii cum ar fi de exemplu, neglijenta in serv

Infractiunile de serviciu fiind in marea lor majoritate intentionate, su tentativa, insa acestea nu sunt incriminate prin lege. Prin urmare, numai forma

Infractiunile din aceasta categorie care sunt de simpla actiune s

elementului material, iar cele care sunt conditionate de existenta unui rezultat,

ceruta de lege, care poate fi o stare de pericol sau o vatamare.

Daca infractiunile la care ne referim se comit in forma continua sau c

in care au incetat actele de prelungire a activitatii infractionale, ori s-a sfarsit ul

Sectiunea a III-a

Istoric privind re 333i84d glementarea in

in dreptul penal rom

In modalitati diferite, darea de mita, luarea de mita, traficul de in incriminate inca de la aparitia primei legislatii penale unitare din tara noastra

Romaniei la o faza superioara de dezvoltare. Astfel, potrivit normelor incrimi

functionar din administrativ sau judecatoresc, orice agent sau insarcinat al un

fi pretins daruri sau prezenturi, sau care va fi acceptat promisiuni de asemenea

functiunea sa, fie si drept, dar pentru care n-ar fi determinata o lege plata, se

ani si cu amenda indoita a valoarei lucrurilor primite sau fagaduite, fara ca a mituirea. Ei nu vor mai putea ocupa functiune publica si vor pierde si dreptul

banii sau darurile, ori valoarea lor se vor lua pe seama ospiciilor sau cas

orice arbitru sau expert, numit sau de catre un tribunal sau de parti, care

prezente pentru a da o deciziune sau emite o opiniune favorabila uneia din par

Dispozitiile mentionate s-au mentinut si in Codul penal din anul 19

actualei legi penale[29]. Spre deosebire de legislatia anterioara care se refere

folos ce nu se cuvin dupa lege[30] in continutul legii actuale se foloseste ex

intelegandu-se orice profit, deci si bunurile, valorile si comisioanele la care limitele pedepselor au fost stabilite de asa maniera incat se poate face o justa faptei savarsite.

incriminare nu mai sunt prevazute agravantele existente in legislatiile de la

Prin modificarile aduse dupa decembrie 1989[31], se pedepseste ma

unor drepturi luarea de mita savarsita de un functionar cu atributii de con eventualitatea unui conflict de legi in timp. In privinta infractiunii de dare de mita, Codul penal de la 1864 fost incriminata -ca infractiune de sine statatoare - Codul penal de la 1936

Codului penal, dispozitiile acestuia sunt mai favorabile fata de legea men

instantelor judecatoresti, mituitorul era pedepsit ca agent provocator la infractiu

agravante legale, care nu au mai fost retinute de actuala legislatie penala. In

mituitorul era aparat de pedeapsa chiar si atunci cand denunta fapta autorita ca denuntul duce la exonerarea de raspundere penala numai cand organele de

cazului cand procesul penal era pornit chiar impotriva sa. Legea penala in vigo

savarsirea actiunii. S-a socotit, pe buna dreptate, ca din moment ce organul de raspunderii penale[33].

mituitorului ce denunta ulterior fapta este irelevanta, prin tardivitatea ei, pentru

Si infractiunea de primire de foloase necuvenite a fost incriminat

1936[34], reglementarile actualei legi penale fiind asemanatoare, dar primin condamnatul este obligat la plata echivalentului lor banesc[36].

noutate il constituie prevederea potrivit careia banii, valorile si orice alte b

In sfarsit, dispozitiile legale actuale care incrimineaza infractiunea d mai concisa, in sensul restrangerii notiunii de functionar. De asemenea

dispozitiile Codului penal de la 1864[37], cat si in prevederile legii penale de l

persoanei care prevalandu-se de o pretinsa insarcinare din partea unei perso

faca un act in cadrul atributiilor sale, o asemenea fapta putand, dupa caz, in 1996 prevede sanctiuni la infractiunile de coruptie, dupa cum urmeaza:

abuz in serviciu, inselaciune, uzurpare de calitati oficiale, etc., modificarile a

Art. 254, Cod penal, luarea de mita, se pedepseste la alinea atributii de control, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 15 ani

unor drepturi, iar la alineatul 2, fapta prevazuta in alineatu

Art. 255, Cod penal, darea de mita, pedeapsa ramane neschim

Pentru infractiunea de primire de foloase necuvenite, prevazu la 6 luni la 3 ani, la inchisoare de la 6 luni la 5 ani;

Art. 257, Cod penal, privind infractiunea de trafic de influen pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani;

Conform Legii nr. 78 / 2000, infractiunile de coruptie se sanctioneaz

Art. 6: Infractiunile de luare de mita, prevazuta la art. 254 d

255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite, prev

influenta, prevazuta la art. 257 din Codul penal se pedepsesc p Art. 7 :

1. fapta de luare de mita, prevazuta la art. 254 din Cod

potrivit legii, are atributii de constatare sau de sancti

sau judecare a infractiunilor, se sanctioneaza cu pede

privind savarsirea infractiunii de catre un functionar cu

2. fapta de dare de mita savarsita fata de una dintre perso se majoreaza cu 2 ani.

cu atributii de control se sanctioneaza cu pedeapsa pre

3. infractiunile de primire de foloase necuvenite si trafic persoanele mentionate la alin. 1 si 2, se sanctioneaza

respectiv art. 257 din Codul penal, al carei maxim se m

Art. 8 Prevederile art. 254 257 din Codul penal se aplica cenzorilor societatilor comerciale, companiilor si societatilor agenti economici.

Art. 9 In cazul infractiunilor prevazute in prezenta sectiune

asociatii sau grupari criminale ori al unuia dintre membrii aces pentru aceste infractiuni se majoreaza cu 5 ani. De asemenea, este de remarcat faptul ca prin infiintarea Sectiei de mai frecvent cu crima organizata.

comerciale internationale ori schimburile sau investitiile inte

Legea nr. 78 / 2000, s-a incercat eficientizarea luptei statului impotriva acestui

Spicuim, in cele ce urmeaza, cateva dintre atributiile si procedura u coruptiei: Art. 28:

Alin. 3 Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii org

Suprema de Justitie, precum si serviciile si birourile ei, efectu

legi speciale, urmarirea penala privind infractiunile de c

infractiunile savarsite in conditiile crimei organizate. De as acestor infractiuni, supraveghind ca actele indeplinite de dispozitiilor legale.

procesuale efectuate de organele politiei si de alte organe

Alin. 4 In scopul efectuarii cu claritate si in mod temein

infractiunilor asimilate acestora, prevazute in prezenta lege, l

langa Curtea Suprema de Justitie, organele care au compe

infractiuni, vor delega, timp de un an, numarul necesar de

indeplini, sub directa conducere, supravegherea si controlul n procesuale conferite de lege.

coruptiei si criminalitatii organizate, din cadrul Parchetulu

Alin. 7 - Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii org analizare si valorificare a datelor si informatiilor detinute de domeniul faptelor de coruptie si al criminalitatii organizate.

Suprema de Justitie, precum si structurile corespunzatoare t

in lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate, co

Tot prin Legea nr. 78 / 2000, se incrimineaza infractiunile asimilate i

Art. 10 : Sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interz

savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau folo

-Stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata d

apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a a autoritatilor publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni au atributii de conducere, de administrare sau de gestionare

comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranza

-Acordarea de credite sau subventii cu incalcarea legii sau a norme

normelor de creditare, a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilo

-Utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pent

Art. 11 :

1. fapta persoanei care, in virtutea functiei, a atributie

supraveghea, de a controla sau de a lichida un age

aceasta vreo insarcinare, de a intermedia sau de a in

sau financiare de catre agentul economic privat ori pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

agent economic, daca fapta este de natura a-i aduce

2. daca fapta prevazuta la alin. 1 a fost savarsita intr-u

atributiei ori insarcinarii, aceasta se pedepseste cu inc

Art. 12: Sunt pedepsite cu inchisoare de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, dac

pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

1. efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de com

insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori in

informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sa

2. folosirea, in orice mod, direct sau indirect de info

permiterea accesului unor persoane neautorizate la ac

Art. 13 : Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un pa

ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie si care foloseste influenta o

pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepseste cu inchiso Conform aceleiasi legi (Legea nr. 78 / 2000 pentru prevenirea, descoperirea si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie:

Art. 17: in sensul prezentei legi, urmatoarele infractiuni

coruptie sau cu infractiunile asimilate acestora, prevazute la art. 10-

1. tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei inf

a, precum si favorizarea persoanelor care au comis o

2. asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni preva din prezentul articol.

3. falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a as asemenea infractiune.

prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savars

4. abuzul in serviciu contra intereselor publice, sava infractiune prevazuta in sectiunile a 2-a si a 3-a.

5. infractiunile de spalare a banilor, prevazute in L

sanctionarea spalarii banilor, atunci cand banii, bun

unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a.

6. contrabanda cu bunuri provenite din savarsirea unei

3-a sau savarsita in realizarea scopului urmarit printr

7. infractiunile prevazute in Legea nr. 87 / 1994 pentr

legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a

8. infractiunea de bancruta frauduloasa si celelalte in

privind societatile comerciale, republicata, cu modi

in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2

9. traficul de stupefiante, nerespectarea regimului ar sectiunile a 2-a si a 3-a.

persoane in scopul practicarii prostitutiei, savarsite

C A P I T O L U L II

PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND I

INFRACTIUNII DE LUAR

Sectiunea

Aspecte de drept penal si pr

Luarea de mita este fapta functionarului care direct sau i indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor de a face un act contrar acestor indatoriri[39].

foloase, care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de

Varianta agravanta exista daca infractiunea de luare de m functionar cu atributii de control[40].

A doua varianta agravanta exista in ipoteza in care lu contraventii sau infractiuni prevazute de Legea nr. 42 / 1991. Obiectul juridic special consta in relatiile sociale a caror

constatare, de organele de urmarire sau de judecator cu pril

nu ar fi posibila fara a asigura exercitarea cu probitate de catre func institutiilor publice ori a altor persoane juridice si se lezeaza

lor si fara a combate faptele de venalitate prin care se aduce a

particulare[41]. In acelasi mod definesc si alti autori obiectul jurid

subliniind ca acesta il constituie relatiile sociale legate de cinstea persoane juridice in care isi desfasoara activitatea[42].

carora li se aduce atingerea de catre functionarii dinauntrul organ

Privitor la obiectul material al infractiunii de luare de mita

de coruptie exista divergente. Unii autori sustin ca obiectul materia de coruptie nu au, de regula, obiect material[44]. Personal, impartasesc opinia[45] potrivit careia

functionarului sau primite de el[43]. Potrivit unei alte pareri predo

chiar in mod exceptional. Criticile aduse opiniei potrivit careia obi

ar fi banii ori alte foloase, constau in faptul ca se confunda obiectul

obiectul mitei, cele doua notiuni fiind total diferite. Ar mai fi de obs

a justifica afirmatia lor ca, desi de regula, luarea de mita, dare edificatoare in acest sens. S-a sustinut ca atunci cand functionarul

necuvenite si traficul de influenta nu au obiect material, pot ex

primit mita, daca acest act priveste un obiect material, acesta devine Acest punct de vedere nu este intemeiat[47] deoarece sunt actiunile tipice ale luarii de mita pentru a se putea afirma ca actiunilor lor o constituie obiectul material al infractiunii

mita (de exemplu, coletul pentru a carei remitere cu prioritate, fac

acceptare ori nerespingere a promisiunii. Sau numai daca aceste fa infractiunii de luare de mita. Explicatia este asemanatoare si in electrice, zugravirea unor incaperi obiectul asupra caruia se ef

asupra lui, expunandu-l unui pericol sau vatamandu-l, bunul respe

cuvenit consta in prestarea unei munci de exemplu, repararea unu

infractiunii[48]. Astfel actiunea tipica de pretindere savarsita

exercitat asupra imobilului, instalatiei electrice, incaperii, etc., mult cu cat nici nu are o existenta materiala.

electricianului, zugravului, care nu poate constitui obiectul material

Infractiunea de luare de mita este o infractiune cu subiec functionar in sensul art. 147, Cod penal [49].

In practica judiciara s-a retinut ca au calitatea de functiona de luare de mita, printre altii: cadrul didactic care primeste o suma de bani pentru Revizorul contabil care se intelege cu gestionarul pentru luare de mita[51]. Expertul insarcinat de instanta, care primeste un uneia dintre parti[52].

imparta intre ei banii rezultati; revizorul va raspun

Functionarul de la serviciul administrativ care pr persoana la intocmirea listei de locuinte

Ofiterul de politie care primeste bani pentru a n unor muncitori[55].

infractiune descoperita[54].seful biroului de person Contabilul sef care accepta promisiunea unei sume sustragerile de bani din gestiune[56].

Functionarul care primeste cu imprumut diferite s indatoririlor sale de serviciu[57].

Unele controverse au avut loc in practica judiciara si

avocatul poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita. Prin

suprema a hotarat ca avocatul pledant nu poate fi asimilat cu un

subiect al infractiunii de luare de mita. Persoanele care inde

administrativ al baroului de avocati sunt asimilate altor salaria

calitatea de subiect activ al infractiunii de luare de mita.

In ceea ce priveste calitatea de medic ca subiect activ al in

de Justitie, in complet de 7 judecatori a hotarat prin Decizia nr. 78 d

functia de medic sef intr-o institutie sanitara de stat in speta Spita de luare de mita.

Brasov are in raport cu prevederile legale, calitatea de functionar

De subliniat ca subiectul activ autorul infractiunii de promisiunii). Infractiunea de luare de mita poate fi comisa in oricare

functionar in momentul savarsirii actiunii tipice (pretinderea, prim

trebuie sa aiba calitatea de functionari, fiecare contribuind nemijlo

infractiunii. Este de remarcat faptul ca pentru instigatori si compli acestora. Legat de acest aspect, literatura de specialitate incadrarea contributiei lor la consumarea activitatii infractionale in

Altfel spus, infractiunea de luare de mita este imputabila complic

problema rasfrangerii circumstantelor personale de functionar asu

fapta comisa de subiectul nemijlocit al luarii de mita. In contextu mita, el fiind autor al infractiunii de dare de mita[60].

sistemul nemijlocit al legii penale romane, mituitorul nu este consi

In ceea ce priveste structura si continutul juridic al infract situatie premisa, cat si un continut constitutiv al faptei. Situatia premisa, indispensabila in structura infractiunii serviciu ce functioneaza la o unitate publica dintre cele prevazute juridica competent sa efectueze acte de genul celor ce privesc

cadrul unui asemenea serviciu isi poate exercita atributiile functio faptuitorului, conferindu-i anumite indatoriri de serviciu.

cuvinte, luarea de mita nu poate fi conceputa fara aceasta situat

La randul sau, continutul constitutiv al infractiunii cupr

trebuie sa realizeze faptuitorul pentru punerea in aplicare a rezolut

poate fi realizat fie printr-o actiune comisiva pretinderea, primire

printr-o actiune omisiva constand in nerespingerea promisiunilor u indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, ori in indatoriri. A primi[61] inseamna a lua in primire un obiect, care se prin alte mijloace (tren, posta).

indiferent de forma de realizare- avand drept scop, dupa caz

de bani. Primirea se poate realiza direct intre mituitor si mituit ori i

Actiunea de acceptare reprezinta acordul explicit al fap neindoielnic acceptarea.

poate fi expresa sau tacita, dar in acest din urma caz, ea rez

A pretinde ceva inseamna a cere ceva in mod staruitor, faptuitor.

ca modalitate de realizare a elementului material nu implica nea

Nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase ce n accepta implicit (tacit) promisiunea de mituire. Nerespingerea unei corelativ al formularii unei promisiuni de catre o alta persoana. Sub aspectul elementului material trebuie retinut ca

promisiunile facute sau nu le respinge, dar denunta de indata celor i

stare de fapt duce la inexistenta infractiunii. Tot in lumina celor pre

nu prezinta nici o relevanta daca pretinderea banilor sau altor folo

primirea acestora a fost sau nu urmata de executare si nici daca a

intermediar[62]. Privit din alt unghi de vedere, elementul material

din efectuarea unui act ilicit atunci cand este vorba de indeplinirea

ale faptuitorului -, fie din indeplinirea unor acte ilicite, respectiv n

unui act privitor la indatoririle de serviciu sau in caz contrar acestor

Pe de alta parte, actiunea sau inactiunea ce constitui

conditionata de urmatoarele cerinte esentiale:

a) Pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea

sau alte foloase; prin bani se intelege atat moned

straine, cat si titlurile de credit public, cecuri, titlu

emise de o institutie bancara sau de alte institutii d falsificarea banilor sau a altor valori opinam ca public, proba valorii pecuniare pe care o exprima prezinta[65].

titluri sau valori asemanatoare[63]. Prin analogi

indeplinit daca exista o moneda de orice fel sau titl

desemneaza orice fel de avantaje patrimoniale, fi

b) Banii si celelalte foloase pretinse, primite sau prom

trebuie sa aiba un caracter de plata sau rasplata in conduite lipsite de probitate a functionarului

indeplinirii, etc. a unui act precis determinat, adic

c) Actiunea sau inactiunea ce constituie elementul ma privitor la indatoririle de serviciu ori contrar acestor

in timp anterior indeplinirii, neindeplinirii, intar

In caz contrar, nu exista infractiune de luare de mita si eve [66]

Dar, pentru existenta infractiunii, deci pentru intregirea ele fie alaturat urmarii imediate. In cazul luarii de mita, primirea,

banilor sau altor foloase necuvenite au ca urmare imediata creare

bunului mers al activitatii unei unitati publice sau persoane jur

functioneaza in cadrul acestora concretizat in actiunea lipsita de pro

idei, pentru existenta infractiunii este absolut obligatorie stabilirea

inactiunea faptuitorului si urmarea imediata produsa. In sfarsi

infractiunii trebuie precizat ca luarea de mita nu poate fi savarsit

directa[67].
Aspecte procesuale

Pericolul social este ridicat si mai ales, frecventa

modificari[68] a continutului articolelor[69] din Codul penal care re pedepselor.

primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta prin aceste m

Pentru ca dreptul penal material sa-si atinga scopul, s-a a

procedura speciala pentru urmarirea si judecarea acestor fapte. In a

s-a reglementat procedura urgenta de urmarire si judecare a infractiu

Potrivit acestei legi speciale[71], procedura de urgenta se r

infractiuni sunt flagrante se urmaresc potrivit procedurii speciale

singura conditie necesar a fi indeplinita pentru ca aceasta pro

constatarea ca infractiunea de coruptie concret savarsita sa fie

cumulativa a conditiilor[72] ca infractiunea sa fie flagranta, pedeap

luni si cel mult 5 ani si sa fie savarsita in municipii, orase, mijloa

porturi, aeroporturi sau gari, precum si in orice loc aglomerat. Desi

REDUS aplicabilitatea procedurii speciale de urmarire a unor infr

pedepsele in timp ce conditiile prevazute de art. 466 Cod de proced indeplinite conditiile art. 466, Cod procedura penala.

lucru nu afecteaza aplicabilitatea procedurii prevazute de Legea 83

Daca infractiunile de coruptie nu sunt flagrante, urmarirea dar cu o anumita operativitate, respectiv in termen de 10 zile de la cu posibilitatea unor prelungiri prevazute de lege.[75]

In schimb judecata se efectueaza potrivit procedurii spec

flagrante, cu precizarea ca aceste proceduri speciale se completeaza

Trebuie precizat ca actiunea penala se pune in miscare din sau inculpatului este obligatorie, pe tot parcursul procesului penal. Legea nr. 78 / 2000 privind prevenirea, descoperirea si

unele dispozitii procedurale si anume: Art. 21:

1. infractiunile prevazute de prezenta lege ca i

asimilate acestora ori ca infractiune in legatura Codul de procedura penala. 2. daca infractiunile prevazute la alin. 1 nu sunt efectueaza potrivit procedurii de drept comun. Art. 22: In cazul infractiunilor prevazute in sectiunea efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror. Art. 23:

sunt flagrante, se urmaresc si se judeca potrivi

1. persoanele cu atributii de control sunt obligate sau, dupa caz, organul de constatare a savarsirii raspunderea penala, potrivit acestei legi.

orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o

2. persoanele cu atributii de control sunt obligate, i proba ce pot servi organelor de urmarire penala. Art. 26:

asigurarea si conservarea urmelor infractiunii, a

Secretul bancar si cel profesional nu sunt opozabile o judecata sau Curtii de Conturi. Art. 27:

1. cand sunt indicii temeinice cu privire la savars

prezenta lege, in scopul strangerii de probe sa

poate sa dispuna pentru o durata de cel mult 30 d

a. punerea sub supraveghere a conturilor ban

b. punerea sub supraveghere sau ascultare a l c. accesul la sisteme informationale; d. comunicarea de acte autentice sau sub financiare ori contabile.

2. pentru motive temeinice masurile pot fi prelun fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile.

3. in cursul judecatii instanta poate dispune p motivata. Potrivit dispozitiilor legale[77], urmarirea penala se parchetul de pe langa instanta ce judeca in prima instanta cauza

In conformitate cu normele legii procesual penale, situa

situatia persoanei mituitorului. Prin urmare achitarea mituitorului judecatii[80].

Sectiunea a II a

pentru cel mituit si invers, cu exceptia cazului in care s-a pron

Principalele probleme care trebu investigarea infractiunii de

Sesizate despre savarsirea acestei infractiuni, organele d urmatoarele probleme:

1. calitatea persoanei care a pretins, a primit, acceptat s 2. activitatea ilicita a faptuitorului. 3. scopul activitatii infractionale. 4. banii si foloasele ce au constituit obiectul activitatii 5. existenta concursului de infractiuni si faptuitori.

6. masurile ce se impun pentru anularea efectelor actel

1. Calitatea persoanei care a pretins, a primit, a accep facut

Subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita poate fi nu

defineste notiunile de functionar public si de functionar. Astfel, functionaru

sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de oric

dintre cele la care se refera art. 145. Cod penal, adica in serviciul unei unitat persoane juridice decat cele prevazute in art. 145, Cod penal[82] Organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca in primul rand calificarea pe care trebuie sa o aiba autorul infractiunii. Aceeasi problema

persoana ce intra in categoria functionarilor publici, precum si orice salariat

savarsita in coautorat, fiecare din autorii care au contribuit nemijlocit simulta

calitatea de functionar. Conditia privind calificarea autorului nu este necesara i

faptei in calitate de complici sau instigatori, fapta fiindu-le imputabila chiar dac

Trebuie precizat ca atunci cand luarea de mita este savarsita in c modalitate au conlucrat faptuitorii pentru realizarea rezolutiei infractionale

judecata, colectiv insarcinat cu anumite calitati de control, etc precum si contr

Persoana care a pretins, a primit, a acceptat ori nu a respins promisi

atributii de control.[83] Sarcina organelor de urmarire penala este de a stabi

confera acestuia calitatea de subiect al infractiunii de luare de mita in forma ag Calitatea de persoana cu atributii de control se determina concret

atributiilor de serviciu ale faptuitorului.[84] Au aceasta calitate paznicii, gardie functionari care conform dispozitiilor legale au atributii de control.

din Directia generala a controlului financiar de stat din Ministerul Finant

prevazuta de art. 254 , al. 2, Cod penal in sarcina unei persoane care indeplinin

de a efectua controale in legatura cu respectarea legislatiei in vigoare in ma

materiale de la patronul unui magazin, pentru a nu lua masuri de sanctionare co

Mentionam ca, prin Legea nr. 42 /1991, care a modificat si complet

impotriva unor activitati comerciale ilicite, s-a prevazut, in art. 5 ca infractiun

de foloase necuvenite, comise de agentii constatatori, organele de urmarire

contraventii sau infractiuni prevazute de prezenta lege, se pedepsesc in confor

penal, minimul si maximul pedepselor majorandu-se cu cate doi ani. Deci cali

pot avea si persoanele amintite anterior in situatiile concrete, mentionate. Organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca negasind

pentru a face incadrarea juridica corecta a faptei, intrucat functionarii cu atrib legea nr. 42 /1991, precum si pentru care se vor aplica dispozitiile speciale ale

mita, prevazuta de art. 254, alin. 2, Cod penal, cu exceptia celor chemati sa c

Legea nr. 78 /2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctiona persoane carora li se aplica legea mai sus mentionata:

a) care exercita o functie publica, indiferent de modul in care a institutiilor publice.

b) Care indeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o fu

la luarea deciziilor sau le pot influenta, in cadrul serviciilor p

companiilor nationale, societatilor nationale, unitatilor cooper c) Care exercita atributii de control, potrivit legii.

d) Care acorda asistenta specializata unitatilor prevazute la li deciziilor sau le pot influenta.

e) Care, indiferent de calitatea lor, realizeaza, controleaza sau

participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, cu privire l

operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, op

plasament mutual ori privitor la cele asimilate acestora, tranza

f) Care detin o functie de conducere intr-un partid sau intr-o form patronala ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie.

g) Alte persoane fizice decat cele prevazute la lit. a)-f), in condit Alte situatii practice:

Inculpatul in calitatea sa de ofiter de politie luand la cuno contraventionale si surprinzand pe unul dintre participanti avea obligatia

teritoriale a organului din care facea parte, pentru a efectua in baza art. 213 d

ce nu sufereau amanare si a conserva probele descoperite. In consecinta fapt infractiunii de luare de mita.

materiale necuvenite, in scopul de a nu-si indeplini aceste indatoriri de se

Constituie infractiune de luare de mita si fapta controlorului CFR c retinut pentru sine, sume de bani de la calatorii gasiti in tren fara legitimatii de

contraventiilor savarsite.[86]

Infractiunea de luare de mita a savarsit-o si lucratorul unei statii P cantitati de petrol mai mari decat cele care puteau fi cumparate.[87]

Este subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita si exp parti, pentru a intocmi raportul de expertiza in favoarea acesteia.

insarcinarea de a efectua o expertiza in una din cauzele de competenta acelei

Profesorul care fiind membru al comisiei de bacalaureat, a primit sum acest examen, a savarsit infractiunea de luare de mita.[89]

Numai daca inculpatul, in calitatea sa de secretar al comisiei consti

atributie de serviciu in legatura cu repartizarea locuintelor, fapta de a cere unor mentionat, fapta nu poate fi calificata decat inselaciune.

locuinte, constituie infractiunea de luare de mita; daca nu avea astfel de atri

2. Activitatea ilicita a fa

Lamurirea activitatii ilicite constituie sarcina principala a investiga

constituind conditia de baza pentru existenta infractiunii, cu alte cuvinte, organ nerespingerii promisiunii de bani sau alte foloase. A primi inseamna a lua in posesie un obiect, care se inmaneaza, se formulate de faptuitor. Acceptarea reprezinta acordul explicit al faptuitorului

a constat actiunea faptuitorului, respectiv intr-o fapta comisiva pretindere, pri

ceva inseamna a cere cuiva in mod staruit, a formula o anumita pretentie. Pret

bani sau alte foloase ce nu i se cuvin de catre un functionar, inseamna a accep

remarcat ca legiuitorul a pus pe acelasi plan nerespingerea promisiunii cu a corupere.

echivaleaza cu o acceptare tacita, functionarul fiind obligat sa refuze sau sa d

Tot sub aspectul activitatii ilicite, cercetarea trebuie sa clarifice daca s-a facut in mod direct sau indirect, adica printr-un intermediar sau mai multi.

intrunite elementele constitutive ale luarii de mita si in cazul in care folo

functionarului si acesta afland despre el si scopul in care a fost dat, nu l-a re

prezinta nici o relevanta, modul in care s-au realizat actiunile comisive sau om

stabilirea intregii participatii penale, persoanele putand sa fie dupa caz instigato

In sensul art. 254 Cod penal, functionarul este autor al infractiunii de specifica laturii obiective a infractiunii, fie ca o realizeaza prin intermediar,

cererea de bani sau alte foloase, facuta prin intermediar, nu a ajuns la cunosti

intermediar, care nu a transmis-o acelei persoane. Desi prin activitatea sa, inter

pretinde, primeste, etc. -a infractiunii de luare de mita, totusi aceasta activitate

caracterizata, in ceea ce priveste pe intermediar, decat ca un act de ajutor, dec

fostului Tribunal Suprem[92]: la rugamintea unui coleg de munca, inculpatul a

cadrul intreprinderii la care lucrau toti trei, pentru ca acesta sa inlesneasca dint

cel solicitat condamnat in cauza pentru luare de mita a fost de acord, dar a pre

care i-a fost inmanata tot prin intermediul acestuia. Intrucat a intermediat, p

functionar a unei sume de bani pentru a indeplini un act privitor la indatoririle

complicitatii la infractiunea de luare de mita (nu trafic de influenta). Daca inte insa numai pentru instigare, intrucat aceasta absoarbe complicitatea.

si l-a determinat pe functionar sa o savarseasca prin intermediul sau, el va cum

care actioneaza succesiv, intermediarii au calitatea de complici la infractiunea d

De asemenea, organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca in c

daca acesta intra in atributiile de serviciu ale functionarului in cauza. Prin u concretizat printr-o activitate licita sau ilicita.[94]

primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii de bani ori alte foloase s-au

In cazul in care autorul infractiunii de luare de mita l-a constrans pe

ori alte foloase necuvenite, pentru conturarea intregului tablou al activitati

stabileasca, in concret, in ce s-a materializat constrangerea invocata. Spre statele de premieri, etc. Existenta infractiunii de luare de mita nu este subordonata vreunei

amenintare cu desfacerea contractului de munca si trecerea in somaj, in refuz

aspectul elementului material, pentru dovedirea existentei infractiunii, organel

ca activitatea faptuitorului - pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespinger acestor indatoriri.

indeplinirii, neindeplinirii, intarzierii in indeplinirea actului determinant privi

Legat de activitatea ilicita a faptuitorului, atat literatura de specialita de luare de mita se consuma in momentul in care se realizeaza intelegerea se consuma si prin simpla acceptare a promisiunii facute functionarului sau efectiva a banilor sau altor foloase putand sa aiba loc si ulterior sau chiar sa nu

Daca ulterior intelegerii de a se da anumite sume de bani ca mita, p

multe acte privitoare la functia sa, mituitorul a platit mai multe sume de ban

efectuarii acelor acte, nu se poate vorbi de o infractiune continuata de luare de

De asemenea constituie infractiune de luare de mita fapta functionar serviciu.

cuvin, chiar daca nu indeplineste actul legal sau ilegal la care s-a obligat, fi

Cand actul nu intra in acest cadru, insa functionarul a facut sa crea abilitatea legala de-al efectua, fapta constituie inselaciune.[96]

Primirea de catre un functionar a unei sume de bani, in timpul in

executa cu deosebita grija acel act, constituie infractiune de luare de mita, leg functionarului.[98]

situatii in care primirea folosului necuvenit a avut loc dupa efectuarea act

Fapta inculpatului, contabil sef, de a accepta promisiunea casierulu

cunostinta conducerii unitatii ca acesta a sustras bani din casa, constituie infrac

infractiuni fiind suficienta acceptarea de catre functionar a promisiunii facu

ulterior sau i-a fost data intr-un ultim moment cand pierduse calitatea de functio

3. Scopul activitatii infra

Intrucat legea conditioneaza existenta infractiunii de luare de mita de

penala trebuie sa stabileasca daca faptuitorul a actionat sau nu cu intentie califi

Este de mentionat in legatura cu scopul indicat in art. 254 Cod pe

faptuitorul sa fi actionat in vederea finalitatii respective, fiind indiferent daca

laturii subiective nu este cel de a obtine un folos material, ci acela de a face

serviciu. Obtinerea unor foloase ilicite reprezinta mobilul care il determina pe a In acest sens s-a pronuntat si instanta noastra suprema pentru luare de mita, a decis ca fapt acestuia este un abuz in serviciu.

inculpatului, sef al unei sectii de tamplarie, de a fi pretins si primit, fara drept d

subordinea sa, sub pretext ca datorita deplasarilor ce trebuie sa le efectueze pen

realizeze personal decat o productie mai redusa, constituie infractiunea de ab

infractiunea de luare de mita, deoarece, in situatia aratata nu se poate retine c

Cod penal, in scopul indeplinirii ,neindeplinirii sau intarzierii indeplinirii de ca a adus atingere intereselor legale ale unui muncitor aflat in subordinea sa.

de serviciu, cu numai ca acesta, indeplinindu-si abuziv atributiile de serviciu, in

Prin urmare, cercetarea trebuie sa lamureasca pentru ce s-a pretins, p bani ori alte foloase necuvenite. Aceste actiuni trebuie sa aiba o finalitate

intarzierea indeplinirii unui act aratat explicit de competenta functionarului indatoririlor de serviciu ale acestuia. Referitor la scopul activitatii ilicite a faptuitorului, practica judiciara a. Cazuri de luare de mita in scopul indeplinirii unui act anumite avantaje in scopul de a oficia mai repede o casatorie

primit o suma de bani pentru a vinde masini de aragaz unor cumparato

primit foloase materiale pentru a interveni in actele preliminare in vedere b. Cazuri de luare de mita in scopul neindeplinirii unui act penala a primit bani pentru a nu intocmi actele necesare referitoare la delegata de o unitate pentru a-i apara interesele a primit bani spre a nu

CFR a primit sume de bani, pentru a nu incheia acte de contraventie uno suma de bani din casa[107];

promisiunea casierului de a-i da o suma de bani, pentru a nu aduce la c

c. Cazuri de luare de mita in scopul intarzierii indeplinirii unui ac insarcinat cu executarea unui mandat de arestare a primit daruri de la cel o perioada de timp, acel mandat[108]

d. Cazuri de luare de mita in scopul indeplinirii unui act contrar ind

o suma de bani in vederea intocmirii unui act fals, act ce intra in atribu

primit un material pentru a permite sustragerea de catre alte persoane a

cand s-a predat o suma de bani pentru care functionarul, in cadrul atribut

acesta savarseste -pe langa infractiunea de fals si infractiunea de luare d

inculpat au fost solicitate de acesta cu titlu de imprumut este irelevanta s

Din moment ce imprumutul a fost solicitat de functionar, pentru a face

elementele infractiunii de luare de mita inclusiv intentia calificata sunt

4. Banii si foloasele ce au constituit ob

Clasificarea acestei probleme prezinta importanta din mai multe cons

In primul rand aceasta tine de insasi existenta infractiunii, mai exa

anume, ca banii sau alte foloase necuvenite sa constituie obiectul pretinderii, romanesti sau straine, emise de o institutie bancara, cu putere circulatorie valorile asimilate acestei notiuni. In opinia noastra conforma, de altfel,

Daca in privinta notiunii de bani nu se ridica probleme deosebite, prin ace

specialitate, sunt asimilate actiunii de bani si valori ce pot face public dovad

de titlurile de credit public, cecurile, titlurile de orice fel, care servesc e

competente precum si orice titluri sau valori asemanatoare. La randul ei, e

avantaje de ordin patrimonial. Aria avantajelor de ordin patrimonial este foarte

exemplu, folosinta gratuita a unei locuinte, prestarea unor servicii in mod Pot fi avantaje de ordin nepatrimonial, spre exemplu, acordarea unui titlu sau

servicii facute functionarului cum ar fi: amanarea platii unei datorii, acorda

aceeasi ordine de idei, trebuie aratat ca legea nu cere determinarea foloasel

precizat pentru existente infractiunii este necesar sa se stabileasca faptul ca ban act, contrar indatoririlor de serviciu ale acestuia.

functionarul sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa intarzie efectuarea unui

Trebuie sa precizam de asemenea ca foloasele ce constituie obiec

expresia bani sau alte foloase, folosita in art. 254, alin. 1, Cod penal, pentr

valori sau orice alte bunuri folosite in art. 254, alin. 2, Cod penal, pentru a de

circumstanta de natura a exclude imobilele din sfera bunurilor ce pot fi date si l

Organele de urmarire penala trebuie sa urmareasca problemele concr primit de functionar este foarte redusa. Astfel, oricare ar fi valoarea darului,

lipsite de probitate a functionarului si se va avea in vedere infractiunea de lu

luare de mita, trebuie sa nu existe un raport direct si explicit intre darurile prim

sfera atributiilor ce revin functionarului. Tinand cont de aceasta ultima conditie

de mita, primirea de mici daruri ocazional de exemplu cadouri de Anul nou -,

din partea celor care ofera ori promit manifestarea unui sentiment de recunost

Organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca caracterul de re

daca banii, foloasele sunt necuvenite, adica daca reprezinta un contraechivalen nedatorate, adica sa fie facute ca retributie, plata, rasplata.

Literatura de specialitate evidentiaza ca banii sau celelalte foloase pretins

Daca se dovedeste aspectul obiectiv al retributiei adica existenta u actul de serviciu pe care functionarul urmeaza a-l efectua, a nu-l efectua sau

retributiei adica interesul personal si vointa de a retribui, din partea celui car

plata din partea celui care primeste lipsa de proportie dintre valoarea darului

impediment in caracterizarea faptei de luare de mita. De altfel, faptul ca T

instantei de fond care achitase pe inculpat pentru infractiunea de luare de mita,

inculpatului darea unei solutii favorabile in proces si plata ilicita a acestui ac functionar si suma de bani sau folosul ilicit obtinut de catre acesta. nu cumva fapta de luare de mita nu are caracter penal, atunci cand este lipsita

cel in cauza) Tribunalul Suprem arata ca art. 254 Cod penal nu are existenta

penal. Dar, in acest caz, organele de urmarire penala trebuie sa tina seama nu n

celelalte criterii privind mijloacele si modul de savarsire a faptei, scopul urm

produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si persoana si conduita faptuitor

De asemenea, trebuie retinut ca banii sau alte foloase sunt conside indeplinirea unui act care este gratuit se pretinde sau se primeste o retributie, ceea ce este datorat in mod legal ori, in raport si de situatie, se accepta ori nu legalmente datorat.

Lamurirea problemei banilor sau a foloaselor prezinta o mare impor

banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se co legii. Trebuie subliniat ca obiectul confiscarii speciale[116] speciala opereaza atat asupra bunurilor mobile cat si asupra bunurilor imobile.

exact situatiile in care se confisca bunuri, care bunuri si in ce conditii, pentru

bunuri, deci pot fi confiscate numai avantajele patrimoniale si se poate dispun

In cazul in care bunurile confiscarii nu se mai gasesc la inculpat ce

ce le detin in momentul pronuntarii hotararii de condamnare. Situatia regleme

faptul ca doar bunurile, banii sau alte valori care au facut obiectul mitei n

echivalentului lor in bani, are in vedere nu cazul in care bunurile nu mai sunt d

si preluarea lor nu mai sunt posibile in mod efectiv, fie pentru ca detinatoru

distruse ori consumate, fie pentru ca intre timp bunul a fost dobandit legal de u

este posibila datorita unui impediment de ordin juridic. Cand insa lucrurile au f a fost consumat de acesta, obligatia de a plati echivalentul ii revine lui, iar nu constransa la aceasta prin diferite mijloace de catre functionarul corupt sau nu se va mai confisca.

vor fi confiscate de la detinatorul actual autor al infractiunii de dare de mita

organul de urmarire penala sa fi fost sesizat, bunul se va restitui acelei persoa

Daca banii sau bunurile supuse confiscarii provin din sustrageri d pagubite.

inculpatul a fost trimis in judecata alaturi de autorul luarii de mita, suma sau b

Daca infractiunea de luare de mita a fost comisa in participatie, in bani al acestora in masura in care bunurile nu se mai gasesc.

numai a beneficiului realizat personal, deci a acelor bunuri care au revenit fiec

Daca faptuitorul a pretins bani, valori sau alte bunuri, dar pretentia sa

ulterior mituitul nu a mai primit nimic, nu se va putea proceda la confisca foloaselor promise, in cazul in care promisiunea nu a fost adusa la indeplinire.

obligarea la plata nu mai poate avea ca obiect echivalentul valoric al bunuri

In literatura juridica este dominanta ideea ca lucrurile care au luat l trebuie confiscate ele insele ca lucruri dobandite prin infractiune, deoarece drept si ilicit detinute ca si lucrurile sau banii carora li s-au substituit obiectul mitei l-a constituit o suma de 95.000 lei, s-a dispus confiscarea atat a cat si a unei sume de 22.000 lei, reprezentand diferenta dintre cuantumul cumparat.

In practica s-a mai hotarat ca in cazul in care un anumit lucru car data.

incidenta a confiscarii speciale, suma ce trebuie platita ca echivalent va fi eg

5. Existenta concursului de infractiuni si cercetarilor pentru alte fapte Aceasta este o problema care trebuie sa stea tot timpul in atentia

Infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in concurs cu infracti faptele unui revizor contabil de a nu inregistra plusurile contabile in gestiunea real cu infractiunea de luare de mita.[120]

echivalent plusului in gestiune -toate acestea in baza unei intelegeri prealabil

Infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in concurs cu infrac

unitati de stat de a primi o suma de bani pentru a permite altei persoane sa sust

participa, apoi in mod nemijlocit, la savarsirea sustragerii constituie infractiuni

Nu de putine ori, atunci cand banii sau alte foloase s-au dat pentr

indatoririlor sale de serviciu fapta se savarseste in concurs cu infractiunile d

Astfel, faptele unui medic de a fi eliberat certificatele de concediu medical, fara

unor foloase materiale, constituie, pe langa infractiunea de luare de mita si infra

De asemenea, infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in concu serviciul.

Pentru fiecare caz in parte, organele de urmarire penala trebuie sa d

faptelor concurente alegand tactica de cercetare adecvata si metodologia specif

In mod similar se pune problema si in cazul savarsirii luarii de mi

lamureasca contributia fiecaruia la consumarea actului infractional, implicit, c

sau complice.

6. Masuri ce se impun pentru anular

Incheiate in conditiile luar

Dupa cum s-a precizat, actiunea ori inactiunea care constituie elemen

fie efectuarea unui act ilicit, fie a unui act ilicit, in aceasta ultima categorie intr

act privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului, ori indeplinirea unui a

organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca ce efecte juridice au produs

cat si fata de terte persoane, paguba pricinuita si unde se localizeaza aceasta in care obiectul luarii de mita a constat dintr-un avantaj nepatrimonial.

organele competente pentru anularea actelor in cauza. Pe de alta parte, restabil

Sectiunea a III

Activitatile care se intreprind pentru ad Printre acestea se inscriu: Constatarea infractiunii flagrante

Ascultarea mituitorului in cazul in care acesta a fost constrans Identificarea si ascultarea martorilor Efectuarea perchezitiilor Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si expertizelor Ascultarea invinuitului sau inculpatului Alte activitati ce se intreprind in raport cu specificul cauzei. 1.Constatarea infractiunii

In conformitate cu prevederile legii procesual penale

potrivit acelorasi prevederi[126], orice organ de cercetare penala este obligat s

amanare, chiar daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui, ur

de urgenta procurorului, impreuna cu probele si mijloacele de proba admi

dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala, aceste disp

penala[127]. Daca asa stau lucrurile din punct de vedere al legii procesual pe

sesizarilor privind infractiunea de luare de mita sunt adresate organelor de cerc

Primind o astfel de sesizare, organele de cercetare penala trebuie sa de

se conforma intru totul prevederilor legale care statueaza ca organele de ce

indata pe procuror despre infractiunile de care au luat cunostinta, organul de

sesizarea primita, conditiile, locul, timpul cand urmeaza inmanat folosul nec

celui mituit, s.a.. In continuare, tinand cont de dispozitiile procurorului, organu

inaintarea actului de sesizare, fie la pregatirea activitatii de prindere in flagran desfasoara prinderea in flagrant, fara participarea altor organe.

activitate. Dintre situatiile mentionate ne vom opri numai la cea in care orga

Fara a intra in detalii, precizam ca pregatirea unei asemenea activit

putand duce la ratarea actiunii. Astfel, organul de cercetare penala trebuie sa de

Cunoasterea unor date cu privire la cel care da mita, cat si cu rand- daca cel de-al doilea are calitatea de functionar, locul de

Motivul darii luarii de mita, actul cu privire la care s-au pre functionarului corupt.

foloasele necuvenite si in principal, daca s-a intocmit de

Locul si conditiile in care urmeaza sa se faca predare

particularitatile locului respectiv sub aspectul amplasarii, intrar Stabilirea momentului interventiei, acesta situandu-se imediat primit-o[128].

foloaselor ce nu i se cuvin; in felul acesta se realizeaza atat pr

Constituirea echipei ce urmeaza sa actioneze, instruirea me legatura.

Deplasarea la locul unde urmeaza sa fie inmanati banii s conspirativitati a actiunii.

Desfasurarea si materializarea infractiunii flagrante nu ridica problem

de tactica criminalistica cunoscute, valabile in cazul constatarii in flagrant a o

asistenti, identificarea martorilor oculari, stabilirea activitatii ilicite desfasur

identificarea faptuitorilor mituitor si mituit efectuarea perchezitiilor corpora etc[129]. Situatia de mai sus priveste cazurile cand constatarea infractiunii

transport, luarea masurilor cu privire la infractor si la sumele de bani ori bun

necinstit, cat si a celui care a dat mita. Dar, acest lucru se intampla extrem de

covarsitoare a cazurilor, sesizarea organelor judiciare se face prin denuntul cel

alte foloase, ori prin extinderea cercetarilor in cauzele aflate in lucru. In pr

detaliata a denuntatorului, organul de cercetare penala procedeaza la in obiectului ce va constitui folosul necuvenit[131]. Procesul verbal trebuie sa contina urmatoarele:

bancnote[130]- ce urmeaza sa fie inmanate functionarului care a pretins m

PROCES VERBAL Anul., luna, ziua.., ora, in,

. si ., din (grad, nume, prenume) (grad, nume, prenume)

Avand in vedere denuntul numitului .., din

din care rezulta ca i s-a pretins drept mita ., de catr in.., Astazi, data de mai sus, in prezenta numitului

, in scopul , banii urmand a fi inma

.., am procedat la verificarea si m

compun suma de lei, dupa cum urmeaza:

. Verificarea si inscrierea seriilor s-a facut la .. (sediul organului de politie) activitatea desfasurandu-se intre orele.

Suma respectiva a fost introdusa intr-un plic de hartie, avand imprim DIALOG, etc.

Martorii asistenti si denuntatorul nu au de facut observatii, nici cu priv cu privire la cele consemnate in procesul-verbal. Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal, intr-un singur Organ de cercetare penala Martori asistenti Denuntator 1.. 2. 1 2 .

In literatura de specialitate se considera necesitatea aplicarii cu oc

criminalistice[133], ulterior acestea fiind supuse constatarii tehnico-stiintific

luarii mitei. Nu negam valoarea probatorie a unei astfel de metode, mai ales c

tehnico-stiintifica. In schimb ne exprimam serioase rezerve, fata de acest p

marcati urmeaza sa fie scosi din circuitul de credite si plati. Ori, in conditiile ac

nu ar accepta acest lucru respectiv sa-si diminueze patrimoniul cu suma respe

2. Verificarea si ridicarea de obiec

Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri se impune in primul ra

de functionar, deci poate fi, potrivit legii, autor al infractiunii de luare de mi

indatoririlor de serviciu si implicit, daca actul privitor la care s-a pretins, prim

sau alte foloase era de competenta autorului. Totodata, prin aceasta activitate s importanta pentru probarea activitatii infractionale sunt inscrisuri depuse de

de functionarul corupt, mai ales cand acesta s-a efectuat contrar indatoriri

memorii, raspunsurile primite la cererile si memoriile anterioare, etc. De asem

unde isi desfasoara activitatea functionarul corupt, pot fi extrase diverse dat

inregistrare, functionarul caruia i s-a repartizat lucrarea, data solutionarii si solu

In cazul in care exista date ca autorul detine anumite inscrisuri si la c

predea, se va proceda la ridicarea silita, respectandu-se intocmai regulile privito

3. Dispunerea constatarilor tehnico-stiin

Specifice acestui gen de infractiuni sunt constatarile tehnico-stiintifice

tehnic al documentelor. Obiectul constatarii tehnico-stiintifice ori expertizei g

inclusiv actul intocmit de functionar in conditiile luarii de mita, sarcina acestor

In cazul in care in urma pretinderii, primirii, acceptarii ori nerespin

salariatul a intocmit un act fals, in sarcina examenului tehnic al documentelor s

Daca actul in litigiu este autentic sau nu Modalitatile in care s-a facut alterarea sau contrafacerea

Continutul inscrisului inainte de inlaturarea textului initial si pr Daca stampila aplicata pe actul in litigiu este sau nu autentica

Daca fotografia de pe actul respectiv este sau nu cea originala c

4. Ascultarea invinuitului sau

Tinand cont de modalitatile normative si faptice de comitere a infra

precedat, insotit si succedat luarea de mita, ascultarea invinuitului sau a inculpa

Functia pe care o indeplineste si atributiile de serviciu corespun Imprejurarile in care l-a cunoscut pe mituitor; Actul solicitat de cel care a dat mita; Daca actul respectiv intra sau nu in atributiile sale de serviciu, Cine a avut initiativa darii banilor sau foloaselor;

In ce au constat sumele de bani si natura foloaselor pretinse, pr

Ce actiuni concrete a intreprins, respectiv daca a indeplinit, n efectuat un act contrar atributiilor de serviciu; Destinatia banilor ori foloaselor necuvenite primite; Consecintele juridice ale activitatii infractionale desfasurate;

Alti participanti la savarsirea infractiunii si rolul fiecaruia in c fiecaruia din banii si foloasele primite;

In ce a constat constrangerea exercitata impotriva celui ce determinat si procedeze in acest mod;

Alte persoane care mai cunosc despre fapta si imprejurarile com

Daca a mai savarsit alte fapte similare, cand, persoanele implic Probele pe care le solicita in apararea sa.

5. Alte activitati ce se intreprind, in rapo

In functie de modalitatile faptice de comitere si imprejurarile concr participatiei penale. Alteori, pentru eliminarea contrazicerilor esentiale intre declaratiile confruntarii.

urmarire penala. Astfel, pot fi efectuate prezentari pentru recunoasterea per

In aceeasi ordine de idei, se inscrie si solicitarea prin adresa scrisa a de munca, daca a fost sanctionat sau nu disciplinar, etc.

luarii de mita, precum si a caracterizarii privind modul in care cel in cauza s-a

De asemenea, trebuie desfasurate activitati pentru identificarea persoa

imprejurarile comiterii ei. Aceste persoane vor fi ascultate in calitate de m

faptuitor, mituitor, conditiile concrete ale savarsirii infractiunii.

Martorii vor fi de cele mai multe ori mediati, adica au auzit despre consumarea infractiunii.

Aceste activitati se vor desfasura respectandu-se regulile tactice cunos

CAPITOLUL
PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND Sectiunea

Reglementare Potrivit legii[138], darea de mita este fapta persoanei care, direct sau serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri.

unui functionar, pentru ca acesta din urma sa indeplineasca, sa intarzie ind

Pericolul social deosebit al acestei infractiuni rezida in aceea ca ea dezvoltare si desfasurare normala nu ar fi posibile fara asigurarea unui climat

private si fara protejarea probitatii functionarilor in indeplinirea atributiilor de autorul unei infractiuni de sine statatoare dare de mita si nu participant

expusi. Din modul in care este incriminata aceasta fapta in legea penala se d

Darea de mita, spre deosebire de luarea de mita, nu constituie o infra mita, subiectul activ nemijlocit este nedeterminat. Prin urmare el poate fi orice sau succesiv la consumarea activitatii infractionale. Totodata, la savarsirea calitate de instigatori sau complici. In ceea ce priveste obiectul juridic atat cel generic, cat si cel special Obiectul material lipseste si in cazul darii de mita. Bunurile si valorile date de

serviciul; ea se caracterizeaza printr-o actiune de corupere exercitata de un p

un alt functionar. De asemenea, fapta poate fi savarsita de mai multi autori, da

in situatia in care folosul necuvenit consta in prestarea unei munci, munca pres

Situatia premisa, ca parte componenta in structura infractiunii, pre

functioneaza in cadrul unei unitati publice sau private, avand competenta d premise, nu se poate concepe existenta infractiunii de dare de mita.

savarsirea darii de mita, serviciu in cadrul caruia isi exercita atributiile fun

De asemenea, pentru realizarea continutului constitutiv al infractiuni

element material, insotit de anumite cerinte esentiale, urmarea imediata si legat

In legatura cu elementul material, acesta se concretizeaza in actiunea

prin mai multe modalitati normative, respectiv promisiunea, oferirea ori dar act contrar acestor indatoriri. Pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de dare de concomitente[140]:

neindeplinirii sau intarzierii indeplinirii unui act privitor la indatoririle de servi

Prima conditie consta in aceea ca promisiunea, oferirea sau dar

A doua conditie consta in aceea ca banii sau foloasele prom unui act determinant, aratat in mod explicit[141] sau se da peste ceea ce este datorat in mod legal;

datorate potrivit legii, deci sa aiba caracter de retributie, adica s

A treia conditie consta in aceea ca promiterea, obtinerea sau da

indeplinirii, de catre functionar a actului in vederea caruia

indeplinirii indatoririlor de serviciu. In cazul promisiunii ca

actului de serviciu solicitat, deoarece infractiunea s-a consumat

Ultima cerinta este aceea ca actul pentru a carui indeplinire, n contrar acestor indatoriri.

ofera sau da bani ori alte foloase sa fie un act privitor la ind

Legat de aceste cerinte esentiale, atat practica judiciara, cat si literatu

este irelevant daca promisiunea sau oferirea de bani ori alte foloase au fost sau

De asemenea, nu prezinta nici un fel de relevanta juridica faptul ca promisiun

executare sau daca s-a realizat scopul urmarit prin coruperea functionarulu precis determinat sau indeplinirea unui act de asemenea determinant contrar

mituitorul a promis, a oferit sau a dat bani sau alte foloase in scopul indeplini

Evident ca pentru existenta laturii obiective este necesar ca actiunea

promisiunea, oferirea, darea de bani sau alte foloase sa produca o urmare i

buna desfasurare a activitatii unitatilor publice si private prin lezarea valorilo insasi materializarea actiunilor intreprinse de faptuitor.

dovada functionarii in exercitarea atributiilor de serviciu. Legatura de cauzal

Cat priveste latura subiectiva, investigarea trebuie sa dovedeasca fa

vinovatie si anume cu intentie directa. Stabilirea intentiei de a da mita este ab infractiunii, cat mai ales pentru a stabili daca in cauza mituirea s-a facut in

exclude existenta faptei ori faptuitorul se bucura de impunitatea prevazuta d

inainte ca organele de urmarire penala sa fi fost sesizate despre aceasta actiune.

Sub aspect procesual penal, pentru infractiunea de dare de mita, actiun

si judecarea facandu-se potrivit procedurii urgente reglementata de Legea

competenta, urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre proc tribunalului[147]. Sectiunea a II a

respectiv de catre procurorul de la parchetul corespunzator instantei care

Problemele care trebuie clarificate

infractiunii de dare de

Infractiunea de dare de mita denumita in literatura juridica coruptie

luare de mita[148]. Aceste doua tipuri de coruptie constituie insa doua infra

criminalistice, problemele pe care trebuie sa le clarifice aceasta sunt aseman penala. Din acest considerent, pentru celelalte probleme scopul urmarit

tinand de activitatea ilicita desfasurata de faptuitor, calitatea acestuia si anumi

infractiuni, posibilitatea extinderii cercetarilor pentru alte fapte sau faptuitori, m

actelor intocmite in conditiile darii-luarii de mita, etc.- facem trimitere la explic

1. Calitatea faptuitoru

Daca la luarea de mita, subiect activ nemijlocit nu poate fi decat un

autor poate fi orice persoana fizica care indeplineste conditiile generale de v

legea nu cere o calificare anume a faptuitorului, duce la concluzia ca darea d

care actioneaza pentru coruperea altui functionar. Dar, functionarul care da mit

serviciul pe care le indeplineste functionarul mituit. Si aceasta fapta poate fi s

cat si a instigarii si complicitatii. Evident, nici pentru acestia din urma, pentru au conlucrat pentru realizarea rezolutiei infractionale.

faptuitorilor. Investigarea trebuie sa clarifice, in concret, contributia acestora la

Organele de urmarire penala, daca este cazul, trebuie sa clarifice toate

un intermediar. Astfel este considerat autor al infractiunii de dare de mita, p

foloase unui functionar printr-un intermediar. In acest caz, organele de cerceta

oferta sau folosul dat prin intermediar ajunge la functionarul care, in virtutea

indeplineste, intarzie indeplinirea unui act licit sau face un act contrar deci ilic

acest caz are loc consumarea infractiunii. Daca actiunea tipica a infractiunii de

necunoscuta functionarului, nu se poate retine infractiunea de dare de mita pe

alte foloase prin intermediar. De asemenea, organele de urmarire penala treb

prin care se da mita. Acesta este complice la infractiunea de luare de mita si nu

intermediarul a conceput infractiunea si l-a determinat pe mituitor sa o comi principala absoarbe complicitatea.

instigator si complice, dar va fi pedepsit doar pentru instigare la dare de m

2. Activitatea ilicita desfa

Pentru lamurirea modalitatilor in care s-a realizat actiunea de corupere in concret, in ce a constat aceasta, altfel spus, daca fapta s-a savarsit prin act contrar indatoririlor sale de serviciu.

promisiunea acestora unui functionar pentru ca acesta din urma sa indeplinea

In ce priveste modalitatea normativa a promisiunii, organele de urm

facut un angajament, o fagaduiala sau si-a asumat o obligatie fata de un fun

determinat sau fara termen o suma de bani sau alte foloase. Promisiunea poa

aluziva. Sarcina organelor de urmarire penala este aceea de a stabili daca pro

daca este vaga ori imposibil de realizat situatie in care nu se poate retine inf

sunt determinate sub aspectul calitatii si cantitatii. O problema esentiala de cl functionarul caruia ii este adresata promisiunea sa inteleaga pe deplin

sau alte foloase, este aceea de a stabili daca promisiunea a ajuns la cunostin

vor stabili consumarea infractiunii de dare de mita chiar daca functionarul ca

inlatura vinovatia celui care promite pentru simplu fapt ca functionarul este da mita nu implica actul corelativ al acceptarii sau nerespingerii functionar.

crede urechilor cand i se face o promisiune clara[150]. Organul de urmarire p

Prin oferire, organele de urmarire penala trebuie sa inteleaga si

functionarului de a-i da bani sau alte foloase, insotita de prezentarea acestora s

exemplificare, mentionam: aratarea banilor, aratarea plicului, insotita de un s

uitati, pe o masa; introducerea bancnotelor printre unele acte remise function particularului mituitorului- si sa fie voluntara si spontana. Daca oferta este

precisa, neechivoca si ca este concretizata intr-o actiune efectiva, reala. Ofer

odata cu formularea promisiunii, dar surprinderea mituitorului si mituitului in

de a proba infractiunea de dare de mita si pe aceea de luare de mita. Daca ofe chiar daca oferta nu este primita.

urmarire penala trebuie sa stabileasca momentul ofertei, pentru a se stabili m

In ceea ce priveste a treia modalitate de savarsire a infractiunii dar penala trebuie sa lamureasca daca actiunea mituitorului a constat in inmanarea

Constituie infractiunea de dare de mita: fapta unei persoane de a fi ofe

care aveau latitudinea de a o lasa in stare de libertate ori de a o trimite in jud

fapta unei persoane de a oferi o suma de bani unui organ de cercetare penala in

unei infractiuni[152]; fapta unei persoane de a oferi o suma de bani unui organ ajunge la solutionarea cauzei de procuror in sensul dorit de mituitor

rezolva cauza, ar putea sa refaca cercetarea, prin denaturarea actelor de urm

bani pentru ca acesta sa-i faciliteze receptionarea unei cantitati de miere falsifi

de bani unei functionare pentru a o determina sa-i dea doua foi de hartie alb

permanent la seful biroului[155]; fapta unor gestionari de a imparti cu revizor infractiunea de luare de mita pentru gestionari si luare de mita pentru revizorul

care acestia, in baza unei intelegeri prealabile, omisesera sa la inregistreze

In practica judiciara recenta s-a retinut infractiunea de dare de mita p

fata de care se efectuau cercetari penale a fost retinut si condus la sediul pol ofiter de politie, care a si continuat urmarirea penala.

insa refuzat- un inel de aur pentru a-l pune in libertate pe prietenul sau, chiar

Organele de urmarire penala trebuie sa clarifice daca functionarul caru competenta, nu se va putea retine infractiunea de dare de mita.

competenta de a efectua actul in vederea caruia particularul a efectuat actiune

Ca si luare de mita, investigarea trebuie sa clarifice daca banii sau f

mituit a unor acte licite sau ilicite referitoare la indatoririle de serviciu ale fu

care faptuitorul a realizat actiunea de corupere prezinta importanta si sub as

materiale ca au constituit obiectul darii de mita, stiut fiind ca dispozitiile pr

mita[157] se aplica in mod corespunzator si in cazul darii de mita, chiar daca o

3. Existenta constrangerii de

Potrivit legii, daca promisiunea, oferirea sau darea de bani s-a facut daca se constata acest lucru infractiunea de dare de mita nu mai subzista.

aceasta de catre functionarul la care a apelat, o astfel de imprejurare duce la in

Organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca ca prin constrang

iminenta suportare a unui prejudiciu si acesta este generatorul unei presiun determinari si dirijari a vointei mituitorului. Daca, in cazul darii de mita,

presiune psihica, provocata de teama de a suferi in mod iminent un grav preju

eventual de o simpla pretindere de mita, in sensul art. 254, alineatul 1 din Cod

specialitate[159] trebuie sa fie de natura sa suprime sau sa restranga libertat

asupra careia este exercitata mituitorul incat sa o sileasca la o conduita impu

Organele de urmarire penala au obligatia ca, ori de cate ori stabilesc e de natura a justifica atitudinea sa de a fi cedat in fata constrangerii. Totodata trebuie clarificat aspectul daca initiativa darii de mita a bunurile oferite. In acest sens s-a pronuntat si practica judiciara functionarul mituit pentru remiterea bunurilor promise.

de faptuitor pentru a constrange, primejdia reala sau aparenta la care a fost su

existand infractiunea de dare de mita, chiar daca, ulterior, functionarul care a

mituitorului, inseamna ca infractiunea de dare de mita s-a consumat din a

Din punct de vedere procesual, in cazul in care mituitorul a action acestuia de sub urmarire in faza urmaririi penale si achitarea[162] 4. Existenta denuntului celui caruia

primit bani ori alte foloase n Aceasta reprezinta una din problemele esentiale ale investigarii, fiind

legii penale[163], nu se pedepseste mituitorul daca denunta autoritatii fapta m

sesizat despre acea infractiune. Ratiunea existentei unui astfel de caz special de

persoanelor ce intra in contact cu functionarii necinstiti, avand menirea sa duca

celor care au luat mita si obtinerea probatoriilor necesare dovedirii faptei si vin

Atat in literatura de specialitate, cat si in practica judiciara s-au pur autoritate in raport cu acesta apreciindu-se daca cel care face denuntul se legea penala.

Literatura si practica judiciara s-au pronuntat in sensul ca autodenuntu

nu este competenta sa efectueze urmarirea penala in acea materie, cu precizare

denuntul are obligatia de a incunostinta -de indata organul de urmarire penal

fi facut in orice forma, investigarea avand obligatia sa clarifice daca acesta s-

fost sesizat pe alte cai despre savarsirea infractiunii. Rezulta ca beneficiul impu

survine in timpul efectuarii actelor premergatoare[164] ori atunci cand s

premergatoare cat si actele de constatare respective fiind anterioare sesizarii or

privita si sub aspectul restituirii banilor sau celorlalte foloase, restituirea fii denuntul. In sensul aratat s-a pronuntat si practic judiciara.

Dispozitiile art. 254, alin. 2 se completeaza cu prevederile art. 255, al

care denunta autoritatilor fapta, mai inainte ca organele de urmarire penal

pedepseste, iar banii dati de el i se restituie. In aceasta situatie, banii fiind gasi

ca mita. Tot astfel este aparat de raspundere, gestionarul unei unitati come

revizorul contabil ca la inventarul precedent a dat o suma de bani unui a

gestiune[167]. Revizorul contabil caruia gestionarul i-a facut denuntul este o

sesizeze de indata pe procuror sau organul de control, astfel incat conditiile d

denuntul avand loc mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru a In conformitate cu dispozitiile legii procesuale penale[169]

de procuror; totusi potrivit reglementarilor aceleiasi legi procesuale penale

efectueze actele de cercetare penala ce nu sufera amanare, chiar daca acestea

urmarind ca ulterior lucrarile efectuate sa fie trimise procurorului. Astfel fiind

decat procurorul a prins pe inculpat in momentul savarsirii infractiunii de da fusese sesizat pentru acea infractiune. Sectiunea a III a

comiterea faptei, recunoasterea sa nu poate fi considerata o denuntare in s

Aspecte specifice ale activitatii de urmarire penala ce se de

In esenta, continutul activitatilor desfasurate pentru lamurirea problem vinovatiei sunt identice cu cele de la luarea de mita, considerent pentru care

invocate. Retinem ca in cazul darii de mita, constatarea infractiunii flagrante

flagrant fiind in masura sa dovedeasca intelegerea anterioara intervenita intre m

Problemele deosebite pot interveni in cazul in care nu exista denuntul celui car

bani, constatarii infractiunii flagrante revenindu-i sarcina de a surprinde activi

mituit. De aici, necesitatea pregatirii actiunii in cele mai mici detalii, stabilire lor amanuntita, etc., pentru reusita actiunii in astfel de situatii, practica supraveghere operativa, a filmarii sau videofilmarii.

raport cu actiunile desfasurate sau posibil sa fie desfasurate de infractori, cons

In rest, celelalte activitati efectuarea perchezitiilor, verificarea si ridic

invinuitului, etc. se fac dupa regulile cunoscute. Reamintim totusi ca activit

operativitate, intrucat infractiunea de dare de mita urmeaza procedura speci

coruptie[171].

CAPITOLUL
METODOLOGIA INVESTIGARII PRIMIRE DE FOLOASE

1. Consideratii

In conformitate cu prevederile legii penale[172], primirea de foloase n

indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul aceste in atingerea adusa relatiilor sociale a caror formare si desfasurare normala primirea de foloase necuvenite nu este altceva decat o specie a infractiunii de

cuvin[173]. Ca si in cazul luarii si darii de mita, pericolul social al infractiunii

activitatii unitatilor publice si persoanelor juridice impotriva actelor lipsite de p

este constituit din relatiile sociale ce formeaza obiectul juridic comun al tu

organizatiilor de stat, organizatiilor publice si altor activitati reglementate de le

constituit din relatiile sociale care nu s-ar putea forma, desfasura si dezvo acestora. Si in cazul primirii de foloase necuvenite lipseste obiectul material. Autor al acestei infractiuni poate fi numai un functionar, asa cum nemijlocit la derularea si consumarea activitatii infractionale[175] activitati succesive.

activitatii organizatiilor de stat publice fara mentinerea unei constante pro

vigoare. Ca si la luarea ori dare de mita, fapta poate fi savarsita de mai multi a

Totodata, la comiterea infractiunii pot participa si alte persoane, p

instigarii, in aceste cazuri nefiind necesara indeplinirea conditiei privind calitat

Situatia premisa ca parte componenta in structura infractiunii cons

cadrul unei unitati publice sau persoane juridice, cu competenta in efect

necuvenite, dupa indeplinirea lor. Fara existenta acestei situatii premise in ca

foloasele necuvenite nu poate fi vorba de infractiunea ce face obiectul prezent

La randul sau, elementul material ce formeaza alaturi de unele cerin

latura obiectiva a infractiunii consta in actiunea de primire de catre un functio act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia. indeplinirea urmatoarelor cerinte esentiale:

Banii ori celelalte foloase necuvenite sa constituie o plata ras

actul aratat in mod explicit, adica un act determinant. Spre de atributiile sale de serviciu. Primirea banilor ori, dupa caz, a altor foloase sa fie primire de foloase necuvenite de cea de luare de mita.

foloaselor de catre autorul faptei este determinata de faptul c

intelegere anterioara sau o acceptare a unei promisiuni de ace

Urmarea imediata consta ca la toate infractiunile de coruptie- in c organizatiei de stat sau publice unde isi desfasoara activitatea functionarul sau

In acelasi sens, legatura de cauzalitate intre actiunea prin care s-a real necuvenite se savarseste numai cu vinovatie, respectiv cu intentie directa.

-ex re- din materialitatea activitatii infractionale. In ceea ce priveste latu

In concluzie, primirea de foloase necuvenite este infractiune comi modalitatii normative, multiple modalitati faptice determinate, in principal, de

2. Probleme specifice pe care trebuie sa l

si activitatile necesare probar

Si in cazul acestei infractiuni, cercetarea trebuie sa lamureasca -in p primit foloasele necuvenite si indatoririle de serviciu si, mai ales, daca

serviciu. Din modul cum este formulat textul de lege[178] se desprinde concluz

functionarul sa fi indeplinit un act ce intra in atributiile sale de serviciu, iar pe intotdeauna ilicit si in acelasi timp obligatoriu pentru functionar de cercetare penala, trebuie sa lamureasca in ce moment s-au primit banii constituie problema centrala a cercetarii, in raport cu momentul inmanarii acestei infractiuni . dupa cum este cunoscut, pentru a subzista, infractiunea de faptei la dispozitiile privitoare la darea si luarea de mita. In aceeasi ordine de

in temeiul functiei sale ca indeplinirea actului sa fi constituit indatorirea de s

a altor foloase trebuie sa fie ulterioara indeplinirii actului precis determinat, n

lamurirea problemei daca anterior inmanarii, respectiv primirii foloaselor necu

intre cel care a dat si functionarul care a primit. Firesc, dovedirea unei as

calificata ca dare, respectiv ca luare de mita.

Avand in vedere continutul asemanator al infractiunilor de primire de

si luare de mita, in literatura si practica judiciara s-a pus problema daca autod

aceleasi efecte ca si in cazul darii de mita. Raspunsul este afirmativ, chiar da intelegerii anterioare. Astfel, practica judiciara a statuat ca daca persoana

teoretic, cazurile cand ar putea interveni autodenuntul fiind extrem de rar

constituie obiectul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite a baza art. 256, alin. 2, Cod penal, ci trebuie sa o restituie persoanei care a dat-o

de a lua banii, dandu-le posibilitatea de a inseria bancnotele gasite asupra inc

Din punctul nostru de vedere ne exprimam serioase rezerve fata de ast

existenta unei intelegeri prealabile intre persoana ce urmeaza sa dea banii ori f

le primeasca. Pe de alta parte, prezentarea in fata organelor de urmarire penala,

care urmeaza sa inmaneze folosul necuvenit excluzand ipoteza intelegerii ant

primeste autodenuntul, acceptarea ideii ca functionarul oricum va primi ban

savarseasca o fapta de natura penala pentru a obtine probe de vinovatie imp

vedere. Mai mult, o astfel de situatie ar putea atrage din partea celui caruia

consecintele ce decurg din aceasta. Consideram ca adoptarea unei asemenea s

scop de razbunare sau de compromitere a unor functionari, inclusiv a prestigiul In sfarsit, ultimul argument impotriva unei asemenea solutii ar fapt ce duce la incadrarea faptei la luare de mita.

demonstreaza, implicit, existenta intelegerii anterioare chiar daca cel care a p

Activitatile desfasurate in vederea administrarii probatoriilor au acelas

cuprinsul actelor de urmarire penala, constatarea infractiunii flagrante, ridi

rezultand, pe langa imprejurarile concrete ale comiterii faptei momentul inman

functionarul respectiv, atributiile de serviciu ale acestuia si faptul ca actul inde

CAPITOLUL
INFRACTIUNII

ASPECTE DE ORDIN TEORETIC SI PRACTIC PRIVIND

DE TRAFIC DE INFLU

1. Traficul de influenta. Concept

Potrivit dispozitiilor incriminatoare[181] traficul de influenta este fa

creada ca are influenta asupra unui functionar, primeste sau pretinde bani ori a

sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pentru a-l determina pe acel functiona

sale de serviciu. Manifestare antisociala cu un sporit grad de pericol social, tr

sociale a caror formare si dezvoltare normala ar fi imposibil de realizat far ori presupus influente. Intrucat in privinta obiectului juridic atat cel generic, insa orice persoana fizica, chiar un functionar, legea neconditionand existenta sa o aiba subiectul activ nemijlocit.

publice si fara protejarea functionarilor proprii de suspiciunea ca acestia ar ac

nu difera de al celorlalte infractiuni de coruptie, facem trimitere la explicatiile

Dar, pentru a putea fi autor al traficului de influenta trebuie indepli influenta ori sa lase sa se creada ca are influenta asupra unui functionar.

Referitor la structura si continutul juridic al infractiunii este de rem

celorlalte infractiuni analizate, in sensul preexistentei unui serviciu in cadrul u

functionarul asupra caruia faptuitorul are sau pretinde ca are influenta. Potriv

situatiei premise nu este necesara determinarea persoanei functionarului, fiind

va interveni, deci o referire-chiar la modul general- la un functionar, o aluzie or

Elementul material din cuprinsul laturii obiective consta dintr-o actiu alternative de genul: Primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase Acceptarea promisiunii unor sume de bani ori foloase Acceptarea de daruri.

are sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, actiune c

Toate modalitatile mentionate trebuie sa vizeze un scop precis det

respectiv sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. De

mentionat care nu se cuvin, acest lucru se subintelege, devreme ce in traficu

neputandu-se accepta ideea potrivit careia unei persoane fizice influente s-ar c

reala sau presupus reala- pe langa un functionar in scopul ca acesta sa-si indepl

aspectul existentei infractiunii nu prezinta nici un fel de relevanta daca pret

urmate de executare. Dupa cum, este irelevant faptul ca actul ce intra in atrib

existenta elementului material fiind suficient ca s-au primit sau pretins foloa traficantului sau persoanei interesate ca influenta sa fie exercitata

foloase ori daruri in vederea determinarii functionarului. De asemenea, nu

Si in cazul traficului de influenta, urmarea imediata si legatura de activitatii infractionale.

coruptie, prima constand intr-o stare de pericol pentru relatiile sociale ocrotite

Fiind o infractiune comisiva si instantanee, traficul de influenta se

influenta ori lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar primeste functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

foloase. In mod similar, cand faptuitorul accepta daruri, direct sau indirect, pen

In sfarsit, in raport cu imprejurarile in care se comit faptele, infractiu individualizarea pedepsei.

modalitati faptice, acestea urmand a fi luate in calcul pentru stabilirea

2. Aspecte de ordin teoretic si practic privind problemele care tre administrarea probelor.

Problema principala care urmeaza a fi lamurita pe parcursul cercetar faptice pe care le imbraca activitatea ilicita desfasurata de faptuitor catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra

lamurirea problemei daca primirea, pretinderea de bani sau alte foloase ori a

In acceptiunea legii penale, prin expresia lasa sa se creada ca are

general, ca o persoana se lauda ca are trecere pe langa un functionar si in virtu

rudenie ori a relatiilor personale il poate determina pe acesta la o anumita atit facute de alte persoane referitoare la influenta pe care el ar avea-o pe langa

probleme. Tot astfel, sunt indeplinite conditiile legale si in situatia in care fa

are influenta trebuie inteleasa in sensul ca persoana in cauza se bucura in m

relatii personale cu acesta corespund realitatii. Implicit rezulta ca stabilind mod

penala trebuie sa lamureasca si problema naturii relatiilor (de rudenie, de

functionarul respectiv si cel care a afirmat sau a lasat sa se inteleaga ca are influ

pentru conturarea infractiunii, sa se stabileasca modalitatile in care faptuitorul

lui influenta pe langa functionarul in cauza. In rest, primirea, pretinderea, ac

cazul infractiunilor de dare si luare de mita. Practica judiciara in materie s-a pro

Potrivit practicii organelor de urmarire penala, infractiunea de traf

alternative; ea se realizeaza prin primirea sau pretinderea de bani sau alte fol

direct sau indirect, in vederea determinarii unui functionar, pe langa care su

influenta, sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serv

continuturi alternative ale infractiunii de trafic de influenta, faptele prin care s

sus mentionate, savarsite de aceeasi persoana, chiar la o intelegere de timp d socotita realizata, activitatea de primire a foloaselor pretinse sau promise nu

infractiunii. Desi odata cu pretinderea foloaselor sau cu acceptarea promis

de activitatea ilicita ce o precede, o unitate infractionala naturala cu toate conse

In acelasi sens, fata de redactarea textului incriminator, rezulta ca s folos in sensul legii.[186]

primit in scopul determinarii functionarului sa faca ori sa nu faca un act ce i

De asemenea, daca inculpatul a pretins sau a primit o suma de bani in care i-a primit, intr-un asemenea caz infractiunea este unica continuata[188]. Pretinderea unei sume de bani de la o persoana si alte sume de bani

faca un act ce intra in atributiile sale el a comis infractiunea de trafic de influe

un functionar, constituie fapte distincte, iar nu o fapta unica, din moment c

desfasurat activitati materiale specifice infractiunii de trafic de influenta ale ca pentru ambele fapte, nu prezinta nici o relevanta sub aspectul examinat.

fapta in parte. Imprejurarea ca cele doua persoane au fost implicate in aceeasi

Trebuie subliniat faptul ca infractiunea de trafic de influenta se consu de influenta reala sau presupusa pe care o are pe langa un functionar, pretinde un act, indiferent daca ulterior a intervenit sau nu in acest sens.

O alta problema pe care trebuie sa o lamureasca organele de urm

infractiunea de trafic de influenta se refera la actul cu privire la care faptuitoru

ori alte foloase necuvenite, prevalandu-se de influenta sa, reala sau presupusa p

care o analizam este necesar ca influenta de care s-a prevalat o persoana sa se

ale functionarului, iar persoana careia i se promite interventia sa aiba un inte

ce intra in atributiile de serviciu ale functionarului. In consecinta, daca acest in

interventiei implicata in savarsirea traficului de influenta, fapta constituind fie

functie de manoperele, respectiv metodele folosite de autor in scopul obtiner

lamurirea acestei probleme este imperios necesara, fie pentru delimitarea inf

inselaciune, fie pentru stabilirea existentei concursului de infractiuni. Legat de

infractiunea de trafic de influenta serveste uneori ca mijloc pentru comitere

pentru savarsirea inselaciunii[190], in aceasta situatie amagirea constituie prin

influenta a servit ca mijloc fraudulos pentru realizarea amagirii, existand dec

drept intermediar al altei persoane, real sau presupus influenta, primeste bani s problemei stabilirii faptului ca actul ce a facut obiectul activitatii ilicite intra

care o va face, in final constatandu-se ca pretinsul intermediar era un simplu

problema de clarificat se refera la existenta concursului de infractiuni si impl

cercetarilor. In referire la aceasta, in afara celor aratate, se impune precizarea c serviciu, care va veni in concurs cu traficul de influenta[192]

langa un functionar pentru a-l determina la o actiune ori inactiune ilicita, e

functionarul[193] in scopul ca acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca

indatoririle sale de serviciu, el se face vinovat si de savarsirea infractiunii de da

Scopul urmarit de faptuitor, ca problema distincta pe care trebuie

intentiei calificate a acestuia, in sensul constatarii finalitatii urmarite ori mac

pentru care s-a pretins, primit, etc., folosul a fost materializat sau nu. Dezaprob reale sau presupuse. Tot pentru conturarea elementelor constitutive ale infractiunii, momentului pretinderii ori primirii banilor sau celorlalte foloase necuvenite

infractiunilor de coruptie, legiuitorul a avut in vedere scopul urmarit de infract

poate retine infractiunea de trafic de influenta atunci cand inculpatul a pretins

care a facut interventia si-a indeplinit actul ce intra in atributiile sale de servi

sau concomitent cu interventia, elementele constitutive ale infractiunii de trafic

O alta problema de importanta majora ce trebuie clarificata pe parcur

langa care faptuitorul a pretins ca are influenta ori a lasat sa se creada acest luc lucru trebuie demonstrat, in raport cu el apreciindu-se, concret, imprejurarile in care nu este necesara nominalizarea functionarului. Astfel, fapta persoanei examinare a unei scoli, asigurand parintii unor tineri ca acestia vor promova

trebuie sa stabileasca daca functionarul pe langa care autorul a lasat sa se crea

pentru punerea in aplicare a rezolutiei infractionale. In raport cu imprejurarile c

sume de bani, sub pretextul ca le da presedintelui si unor membri din comi

Imprejurarea ca nu a precizat pe langa care functionar isi va exercita influent precizari, in speta fiind suficienta numai referirea la persoana presedintelui si

incidenta textului care incrimineaza traficul de influenta, intrucat pentru exist

existenta infractiunii de trafic de influenta nu intereseaza nici daca faptuitoru

langa care s-a prevalat ca are trecere sau influenta, reala sau presupusa si nici d

Destinatia sumelor de bani, a foloaselor sau darurilor primite de faptu

in vedere ca acestea urmeaza sa faca obiectul confiscarii. Potrivit practicii ju

bunurile si valorile obtinute de inculpat ca urmare a savarsirii infractiunii de tra

au fost restituite persoanelor de la care infractorul le-a primit; daca dupa care bunul supus confiscarii nu se afla in posesia inculpatului, persoana care echivalentului banesc trebuie sa fie chemata in proces, in calitate de detinator

consumate sau instrainate de aceste persoane, ele, iar nu inculpatul, vor fi oblig

din suma primita, intreaga suma urmeaza sa fie confiscata, adica partea din

sumei, de la persoana careia i-a fost restituita. Masura confiscarii speciale a ba

traficului de influenta trebuie luata chiar daca s-a constatat ca infractiun

dispozitiilor legii penale[196], amnistia nu are efecte asupra masurilor de sigur

a oricaror alte bunuri primite in cazul savarsirii infractiunii de trafic de influe articolul privind confiscarea speciala[198]. In sfarsit, dar nu in ultimul rand, cercetarea trebuie sa lamureasca fiecaruia in consumarea activitatii ilicite, acest lucru fiind necesar atat pentru participatia lor penala putand imbraca forma instigarii sau complicitatii. Si in

siguranta speciala[197], dispozitiile acestui text sunt cele care trebuie aplicat

celorlalte consecinte. Asa cum este cunoscut, la savarsirea infractiunii de t

cazul in care autorul infractiunii de trafic de influenta, dupa ce a pretins un an

faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, a primit folosul printr-o a

realizarea unuia din continuturile alternative ale infractiunii este complice. D

savarsita in participatie, instanta este datoare, daca bunurile si valorile date p bani al acelor bunuri si valori de care a profitat.

stabileasca ca anume bunuri si valori au revenit fiecarui participant si sa-l ob

Cu privire la problemele pe care trebuie sa le clarifice investiga denuntului persoanei care a dat banii sau foloasele, mai inainte ca organele de cu cea de la darea de mita si care nu mai necesita comentarii.

In ceea ce priveste activitatile ce se intreprind pentru administrarea ori celelalte foloase[199],trebuie sa rezulte in principal urmatoarele: o

prezinta anumite particularitati fata de celelalte infractiuni de coruptie analizat

Imprejurarile in care l-a cunoscut pe faptuitor, cine i lconfirma cele discutate;

cum au discutat despre problema pe care urma sa o re

Daca faptuitorul a avut initiativa intervenirii pe actul;

Numele, prenumele si functia functionarului, unitate

afirmat ca are influenta sau a lasat sa se creada acest lu o

Modul in care a facut afirmatiile din care rezulta tre langa care a afirmat ca va interveni;

Sumele de bani sau alte foloase materiale pe care anumite localuri, sa-i cumpere cadouri, etc.;

functionarului pe langa care a afirmat ori a lasat sa s

daca dupa inmanarea banilor sau celorlalte foloase s-a

(cand, unde, in ce mod) si continutul discutiilor purtate

luat legatura cu functionarul in cauza, a discutat modal o

eventualele persoane care au fost de fata (sau care tranzactiei, cat si la discutiile ulterioare;

alte persoane cu care faptuitorul a procedat in acelasi m

Prin efectuarea perchezitiei se urmareste, in principal, descoperirea martorilor pot fi lamurite o serie de probleme esentiale ale cauzei, cum ar fi:

precum si a unor inscrisuri, emanate de la faptuitor, care pot dovedi participare

ce cunosc in legatura cu motivele pentru care c

ce afirmatii a facut acesta in legatura cu i

competenta caruia intra indeplinirea sau neinde data la care s-a inmanat folosul necuvenit si in

alte persoane care mai pot da relatii despre fapt

In concluzie, se impune colaborarea si eficientizarea luptei tuturor

criminalitatii, cat si reglementarea juridica pe cat de severa, pa atat de benefica europene.

romaneasca sa-si poata angrena parghiile care sa-i asigure un adevarat progre

BIBLIOGRAFIE
Constitutia Romaniei.

Codul penal al Romaniei. Codul de procedura penala al Romaniei.

Legea nr. 140 /1996 pentru modificarea si completarea Codul

Legea nr. 141 /1996 pentru modificarea si completarea Codul

Legea nr. 83 /1992 privind procedura urgenta de urmarire si ju

Legea nr. 78 /2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanction

AIONITOAIE C., BERCHESAN V., BUTOI T., MARCU I

STANCU E.: Tratat de tactica criminalistica, Editura Carpa

APETREI MIHAI: Procedura urgenta de urmarire pentru un Politie Al.I. Cuza, 1994;

BASARAB M.: Criminalistica, Univ. Babes-Bolyai, Clu

BERCHESAN V., DUMITRESCU N.: Probele si mijloacele

BERCHESAN V.: Metodologia investigarii infractiunilor, E

BULAI C., MITRACHE C.: Drept penal roman. Partea spec Casa de editura si presa Sansa srl, Bucuresti, 1996;

CIOPRAGA A.: Criminalistica tactica, Univ. A.I.Cuza, Ia

CIOPRAGA A., IACOBUTA I.: Criminalistica, Ed. Fundat

COLECTIV: Tratat practic de criminalistica, vol. I-IV, Ed. M

COLECTIV: Dictionar de criminalistica, Ed. Stiintifica si E

DOBRINOIU VASILE: Coruptia in dreptul penal roman, E

DONGOROZ V., KAHANE S., OANCEA I., FODOR I., ILI 1972;

Explicatii teoretice ale codului penal roman partea specia

MAURICE J. FITZGERALD HANDBOOK OF CRIM penala), traducere in limba romana;

NISTOREANU GH., APETREI M., PARASCHIV S.C., NA Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1999;

CHARLES E. O*HARA : Fundamentals of Criminal Investi

a II-a si a IV-a), Ed. Charles C. Tomas, Springfield, Illinois, S

STANCU EMILIAN: Investigarea stiintifica a infractiunilo Universitatea Bucuresti, Facultatea de drept, 1999;

STANCU EMILIAN: Criminalistica, vol. I si II, Ed. Actam SUCIU CAMIL: Criminalistica, Ed. Didactica si

A. SWENSSON, O. WENDEL Descoperirea infractiunil Stocholm, 1954, traducere in limba romana;

VOLONCIU N.: Drept procesual penal, Ed. Paideia, Bucur

[1] In acelasi sens Vintila Dongoroz, s.a. in Explicatii teoretice ale Codului Pe Academiei Romane, Bucuresti, 1972, pag. 75-76; Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoi Drept penal partea speciala-Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1999, pag. 345-34

[2] Codul penal al Romaniei cu modificarile aduse prin Legea 140 / 1996, in tit activitati de interes public sau altor activitati reglementate de legi, cap. I, Infr [3] Text preluat din V. Berchesan Metodologia investigarii infractiunilor, Ed.

[4] Codul penal al Romaniei, art. 254-257, cu modificarile aduse de Legea 140

[5] Desprinsa din fascicolul valorilor ce formeaza obiectul juridic generic. (N.A [7] Codul penal al Romaniei, art. 147, al. 1. [8] Codul penal al Romaniei, art. 145. [9] Codul penal al Romaniei, art. 147, al.1. [10] Tribunalul Suprem, dec. Nr. 2 /1980, in RRD nr. 1 /1981, p. 68.

[6] Codul penal al Romaniei, art. 147, al. 1, coroborat cu art. 145 (cu modificar

[11] Tribunalul jud. Suceava, dec. Pen. Nr. 1061 / 1975, in RRD nr. 6 /1976, p. [13] prin Legea 140 /1996

[12] Codul penal al Romaniei, art. 147, al. 2 (asa cum a fost modificat prin L. 1

[14] In acelasi sens, Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, s.a. Drept penal Partea s [16] De exemplu, infractiunea de dare de mita sau traficul de influenta. [17] In acelasi sens, V.Dongoroz, s.a. op.cit., pag. 76 [18] In acelasi sens, V.Dongoroz, s.a. op.cit., pag. 77

[15] Codul penal al Romaniei, art. 258 (asa cum a fost modificat prin L. 140 /1

[19] V.Dongoroz,s.a., Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei, vol. I pag. 340. [20] Codul penal al Romaniei, art. 21.

[21] V.Dongoroz,s.a., Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei, vol. I 1972, pag. 77.

[22] Codul penal al Romaniei, art. 145. [23] Codul penal al Romaniei, art. 19, al. 1, pct. 1, lit. a. [24] Codul penal al Romaniei, art. 19, al. 1, pct. 1, lit. b.

[25] V.Dongoroz,s.a., Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei, vol. I pag. 340. [26] Codul penal din anul 1864 (N.A.) [27] Codul penal roman, art. 144, modificat prin Legea de la 20 feb. 1874.

[28] Text preluat din M.Minovici, M.Kernbach Tehnica autopsiei medico-lega [30] Codul penal anterior art. 251 (actual art. abrogat) [31] Legea nr. 65 / 1992 pentru modificarea si completarea Codului penal [32] Codul penal de la 1936, art. 250 (N.A.)

[29] Actualul Cod penal a intrat in vigoare la data de 01.01.1969, cu modificari

[33] In acelasi sens, vezi lucrarea colectiva Noul Cod penal si Codul penal ant Bucuresti, 1968, pag. 167. [34] De fapt, acelasi lucru se regaseste si in cazul luarii de mita. [35] Codul penal de la 1864, art. 146. [36] Codul penal de la 1864, art. 146 [37] Codul penal din 1936, art. 252 si art. 545, alin. 3. [38] Legea 165 / 1992. [39] Codul penal al Romaniei, art. 254, al. 1. [40] Idem, art. 254, al. 2.

[41] In mod similar, V. Dongoroz, s.a. Explicatii teoretice ale Codului penal a Academiei Romane, Bucuresti, 1972, pag. 131.

[42] V. Dobrinoiu, Coruptia in dreptul penal roman, Ed. Atlas Lex, Bucurest Dreptul penal, partea speciala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976,

[43] O.A.Stoica, op.cit. pag. 247,249,250; M.C.Ardeleanu Unele aspecte ale i in R.R.D. nr. 12 / 1981, pag. 41-45; A.N.Trainiu, Teoria generala a continutul pag. 166.

[44] S.Kahane Explicatii teoretice ale codului penal roman, vol. IV, Partea sp pag. 130, 139, 147, 153; O.Loghin, Tudorel Toader Drept penal roman Parte Bucuresti, 1994, pag. 345; Aneta Grigorovici Infractiuni de serviciu sau in leg Bucuresti, 1976, pag. 89. [45] V.Dobrinoiu, op.cit., pag. 68-70. [46] S. Kahane, op.cit., pag. 130; Aneta Grigorovici, op.cit., pag. 89. [47] V.Dobrinoiu, op.cit., pag. 70. [48] S. Kahane, op.cit., pag. 130; [49] A se vedea explicatiile date in cap. I, sect. 2.

[50] Trib. Supr., sectia penala, dec. 1785 / 1992, in R.R.D. nr. 8 / 1993, pag. 65

[51] Trib. Supr., sect.pen., dec. 1057 / 1998, in RRD nr. 3 / 1989, pag. 75; Trib

[52] Trib. Mun. Bucuresti, sect I, dec. Pen. 2841 /1984, RRD nr 3/1986, pag. 7

[53] Trib.mun. Bucuresti, sect.II, dec. Pen.1629/1984, in Repertoriul de practic pag. 187. [54] Trib. Supr.- Sect.pen. dec. 566 /1973, in C.D., pag. 424 [55] Trib. Supr., sect.pen., dec. 3084 / 1971, in C.D., pag. 328. [56] Trib. Supr., sect.pen., dec. 5996 /1971, in RRD nr. 6 / 1972, pag. 169. [57] Trib. Supr., sect.pen., dec. 5196 /1971, in RRD, nr. 6 /1972, pag. 169. [58] Cand functionarul lucreaza in comisie, colectiv, echipa. [59] V.Dongoroz, s.a., op.cit., pag. 131. [60] Vezi Infrac., cap. III. [61] In acelasi sens, V.Dongoroz, s.a., op.cit. pag. 132. [63] Codul penal al Romaniei, art. 282. [64] In acelasi sens, V.Dongoroz, s.a., op.cit., pag. 376. [65] Infra. Cap. II, sect. II, paragraf 4. [66] Codul penal al Romaniei, art. 256; vezi cap.IV, sect. I. [67] Infra, cap.II, sect. II. [68] Prin Legea nr. 65 din 8 iulie 1992. [69] Codul penal al Romaniei, art. 254, 255, 256, 257.

[62] In acest caz intermediarulpoate fi, in raport de situatie, fie instigator, fie co

[70] M.Apetrei, Procedura urgenta de urmarie pentru unele infractiuni de coru anul II, 1994, pag. 42. [71] Legea nr, 83 /21 iulie 1992. [72] Codul de procedura penala al Romaniei, art. 466.

[73] Legea 140 / 1996 privind modificarea si completarea Codului penal al Rom [75] Legea 83/1992, art. 2, al. 1. [76] Idem, art. 2, al. 4, 5. [77] Cod procedura penala, art. 209, al. 3. [78] Idem, art. 209, al. 2. [79] Ibidem, art. 27, pct. 1, lit. a. [80] Ibidem, art. 10, alin. 1, lit. a. [81] Codul penal al Romaniei, art. 147. [82] Vezi Supra, cap. I, sect. a II-a si cap. II, sect. I

[74] Cu toate ca prin Legea 141/1996 s-au modificat unele prevederi ale Codul

[83] Codul penal al Romaniei, art. 254, al. 2, introdus prin Legea 65 / 1992 si m

[84] A. Filipas, Infractiuni contra infaptuirii justitiei, Ed. Academiei, Bucure

[85] Ion Dumitru Functionarul cu atributii de control subiect activ calificat a 1994, pag. 61-62. [86] Trib. Jud. Timis, sen. pen. Nr. 264/ 1970, in RRD nr. 8/1970, pag. 171

[87] Trib. Mun. Bucuresti, sect I pen., dec. Nr. 1041/1992, in Culegere de pract Bucuresti, 1993, pag. 205.

[88] Trib. Mun. Bucuresti, sect. a II-a pen., dec.nr. 2481/1984, RRD nr. 3/198 [89] Trib. Supr., sect.pen.,dec.nr.372/1975, in RRD nr.2/1976, pag. 69. [91] V. Dongoroz, op.cit., pag. 132. [92] Trib. Supr., sect. pen.,dec. Nr. 1453/1983, CD., pag. 247, RRD. Nr. [94] in cazul indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu. [95] Trib. Supr., sect.pen.,decizia nr. 3079/1971. [96] Idem. Decizia nr 5850/1970. [97] Primirea de foloase necuvenite. [98] Trib.supr.,decizia nr.191/1971. [99] Trib.supr.,decizia nr.5996/1971. [100] Trib. Supr., decizia nr. 1956/1973, in CD, pag. 419. [101] Cas. II, nr.208571946, Parchetele romane, 1948, III, pag.6. [102] trib.supr.,sect.pen.,dec.nr.1552/1955 in CD, vol.3, pag.84. [103] idem, dec.nr.3930/1970, in CD pag.403. [104] cas. II, dec.nr.2276/1943, in Parchetele romane, 1944, III, pag.84. [105] Trib. Capitalei, sect. A II-a, dec.nr.19/1955, in LP, nr.6/1955, pag. 643. [106] Trib. Timis, sent.pen.nr.264/1970, in RRD nr.8/1970, pag.17. [107]Trib.supr., sect.pen.dec.nr.5996/1971, in RRD nr.8/1970, pag.17. [108] Trib. Capitalei, sect. I pen.dec.nr.2735/1956 in LP nr.8/1957, pag. 956.

[90] In mod similar se pune problema si in cazul acceptarii sau nerespingerii pr

[93] Trib. Supr. , sect.pen.,dec. Nr. 1453/1983,CD, pag.247, RRD nr.6/1984, p

[109] Trib.Supr.,dec.pen.273/1959, in Repertoriu de practica judiciara, de C.Ga [111] Codul penal al Romaniei, art. 282, alin. 1 si art. 284. [112] V. Dongoroz, s.a, op.cit., pag. 133; V. Dobrinoiu, op. Cit. pag. 136

[110] Trib. Supr., sect.pen.,dec. Nr. 61/1972, in CD pag. 356; Trib. Supr., sect.

[113] Trib. Supr. Dec.nr.1/1976, in Repertoriu alfabetic de practica judiciara in Papadopol, M.Popovici, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, pag. [114] Codul penal al Romaniei, art. 18, al.2. [115] idem, art.254, alin.3. [116] idem, art.254, alin.3. [117] Codul de procedura penala al Romaniei, art. 170. [118] V. Dongoroz in Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. II, Ed.

[119] Trib Mun. Bucuresti, sect. II pen., sent.nr. 98/1982 in V. Papadopol, St. D penala pe anii 1981-1985, pag. 63. [120] Trib. Supr., sect.pen., dec.nr. 1205/1985, CD, pag. 315. [121] Trib. Supr., sect. a II-a pen., dec. nr. 804/1984, CD, pag. 291.

[122] Trib.mun.Bucuresti, sect a II a pen., dec.nr.129/1993, Culegere de practic Sansa, Bucuresti, 1994, pag. 154.

[123] Cod de procedura penala, art. 170. [125] C.P.P., art. 209, alin 3, conform Legii 141/1996 [126] idem, art. 213. [127] Idem, art. 219.

[124] De exemplu, acordarea unui titlu, a unei distinctii, avansarea ori numirea

[128] C. Aionitoaiei, V.Berchesan, I.E.Sandu Constatarea infractiunii flagrant Craiova, pag. 293-295. [129] Idem, pag. 296-300.

[130] Daca bani sunt straini: marci, dolari, etc,-se va mentiona si anul de emisie

[131] Este indicat ca obiectele in cauza sa fie fotografiate, plansa fot anexandu[133] Prin inscrierea pe fiecare bancnota a cuvantului MITA.

[132] V. Berchesan Metodologia investigarii infractiunilor, Ed. Paralela 45, P

[134] C. Aioanitoaie, E. Palanceanu, Ridicarea de obiecte si inscrisuri, in Trata 1994, pag. 200-201; E. Stancu, Criminalistica, vol. II, Ed. Actami, Bucuresti, 1 [135] In cazul textelor dactilografiate se pune si problema identificarii masinii [136] V.Berchesan, N. Dumitrascu, op.cit. [137] E. Stancu, Criminalistica, vol. II, Ed. Actami, Bucuresti, 1993. [138] Codul penal al Romaniei, art. 255, al.1. [139] Instigator sau complice. [140] Sau cerintele esentiale (N.A.)

[141] S. Kahane, in lucrarea colectiva Explicatii teoretice ale Codului penal rom Bucuresti, 1972, pag. 140. [142] V. Dongoroz, op.cit., pag. 141. [143] Codul penal al Romaniei, art. 255, alin.2. [144] Codul penal al Romaniei, art. 255, alin. 3. [145] Codul de procedura penala al Romaniei, art. 209, alin. 3. [146] Codul de procedura penala al Romaniei, art. 209, alin. 2. [147] Codul de procedura penala al Romaniei, art. 27, pct. 1, lit. A.. [148] Denumita coruptie pasiva. [149] Tribunalul Suprem, sect. pen.,dec.nr.1485/1985, CD., pag.318.

[150] Vasile Dobrinoiu, Coruptia in dreptul penal roman, Ed. Atlas Le, Bucure

[151] Cas. II, dec. nr. 169/1946, in Codul penal al RpR adnotat, de V. Papadop pag. 319. [152] Cas. II, dec. nr. 169/1946, in Codul penal al RpR adnotat, [154] Proc. Cluj-Napoca, rechizitoriul in dosar nr. 3126/1976. [155] Trib. Suprem, sect.pen.dec.nr.2113/1971, in CD, pag. 359. [156] Trib. Suprem, sect.pen. dec.nr.1205/1985, in CD, pag.315. [157] Codul penal al Romaniei, art. 254, alin. 3.

[153] Tribunalul Suprem, sect.pen., dec.nr.5762/1969, in RRD nr. 6/1970, pag.

[158] Codul penal al Romaniei, art. 254, alin. 4. [160] Tribunalul Suprem, sect.pen., dec.nr. 2878/ 1972, in CD, pag. 358. [161] Conform Codului de procedura penala al Romaniei, art. 10, al. 1, lit. e si [162] Conform Codului de procedura penala al Romaniei, art. 10, al. 1, lit. e si [163] Cod penal, art. 255, alin. 3. [164] C.P.P., art. 224, alin. 2. [165] C.P.P., art. 214, 215. [166] V. Dongoroz, op. cit., pag. 144 [167] Tribunalul Suprem, sect.pen., dec.nr. 3942/ 1972, in CD, pag. 361. [168] C.P.P., art. 227. [169] C.P.P., art. 209, alin. 3. [170] C.P.P., art. 213. [172] Codul penal, art. 256 (cu aplicarea Legii 140/1996) [173] V. Dongoroz, op.cit., pag. 146. [174] V. Dongoroz, op.cit., pag. 147. [175] In situatia cand acestia sunt constituiti intr-o comisie, echipa, etc. [176] sub forma coautoratului. [177] V. Dongoroz, op.cit., pag. 148. [178] Cod penal, art.256. [179] Tribunalul Suprem, dec.nr.427/1974. [180] Tribunalul Suprem, dec.25/1975. [181] Cod penal, art.257. [182] V. Dongoroz, op.cit.pag. 154. [183] V. Dongoroz, op.cit.pag. 155. [184] V. Dongoroz, op.cit.pag. 153. [185] Tribunalul Suprem, dec. 4748 /1972. [186] Tribunalul Suprem, dec. 3442 /1973. [187] Tribunalul Suprem, dec. 4049 /1971. [188] Cod penal, art. 41, alin. 2. [189] Tribunalul Suprem, dec. 146 /1974.

[159] O.A.Stoica, Drept penal. Partea speciala, Ed. Didactica si pedagogica, Bu

[171] Legea nr. 83/1992 privind procedura urgenta de urmarire, de judecare a i

[190] De exemplu, faptuitorul solicita si alte sume in afara celor oferite, afirma cu functionarul pe langa care s-a intervenit. [191] V. Dongoroz, op.cit., pag. 158. [192] V. Dongoroz, op.cit., pag. 156. [193] Prin darea, oferirea sau promisiunea unor sume de bani sau alte foloase. [194] Tribunalul Suprem, dec. 19 /1973.

[195] Tribunalul Suprem, dec. 4289 /1971 si 330 / 1971. [196] Cod penal, art. 119, alin. 3. [197] Cod penal, art. 257, alin. 2. [198] Cod penal, art. 118.

[199] In cazul in care denunta fapta mai inainte ca organele de urmarire penala Document Info Accesari: 319 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.

<a href="http://w w w .scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-DIPLOMA-CR

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2011 )