Sunteți pe pagina 1din 1

NICHITA STĂNESCU - Si-atuncea, sapte gospodine

să dea cu bolovani în mine


POEZII si să mă-njure surd, de Domnul,
ca le-am stricat, urlind, tot somnul.

ARGOTICE 1955 De sus, din virful saptaminii,


să le rinjesc urlat, scirbos:
Anica
iubesc doar locul nu stapinii,
Sughița:
precum fac ciinii pentr-un os.
Cineva gîndea la ea.
Si iarasi sapte gospodine
Cam peste-o luna-i dusa la vedere
să dea cu bolovani în mine,
...Odaia zace în tăcere,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
perdeaua are ciucuri, crețuri,
atât cât n-o apune luna.
pe masa - cinci dulcețuri.
Motan m-as fi dorit să fiu
Când se-ntoarce de la el,
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
spîrc, pe ea, un porumbel.
cu gheare si mustete lungi
Pețitoarele îi spun
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.
ca-i semn bun.

Octombrie 1954
Când zorii ziua o deznoada
să mă tot duc, să mă tot duc
Ars poetica si tinicheaua prinsa-n coada
s-o zdranganesc pe strazi, nauc.
Cuvantul moare in tacere
Se sbate injunghiat de vis Jegos si obosit, apoi,
si vrea bacsis si vrea durere, cu matele în liturghie,
si-ntinde pumnul drept, deschis să mă adun, să mă-ncovoi
prin albiturile-n fringhie.
Atata aur pe icoane
prea in zadar s-a spalacit, Ca-n fata unui sobolan
caci gaozarii cu plocoane spinarea să mi-o fac colan
abia acum au conacit să scuip, să scuip si-n urma iar
hai-hui să plec pe strazi, hoinar.
Si-si geme-n sine universul
betia stearpa de hasis Pisicile de prin vecini
Ma doare surd, să le gonesc pe la pricini,
ma taie versul să-mi fete fiecare-un pui
cum simti nevoia sa te pisi. c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

Bucuresti, Vineri 11 Martie 1955 Iar când o fi uitat să mor


la circiuma din mahala
Balada motanului sorbita-n calea pumnilor
posirca acra viu să stea.
Motan m-as fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi, "Hei... viata, viata... iesi din cort
cu gheare si mustete lungi, hai, pune-mi-te iar pe dant...
c-un ochi verzui si-un ochi caprui. te uita... zace colo-n sant
motanul mort, motanul mort..."
La ora când tiris-grapis
zapada noptii se aduna 11 August 1955

eu, cocotat pe-acoperis,


să urlu a pustiu la luna.

S-ar putea să vă placă și