Încadrare în curent literar

Romantismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului, natura, timpul, iubirea imposibilă
istoria.) O primă trăsătură care încadrează discursul liric în romantism o constituie prezenţa
antitezei (ex. +comentat). Poetul apelează la vis/somn, care devin un factor al cunoaşterii de sine
şi o formă de evadare din real. Este prezent sentimentul naturii, poetul preferă nocturnul şi are
atracţie către straniu, neobişnuit, excepţional, ceea ce presupune mister şi fascinaţie (ex.) De
asemenea, se manifestă interesul pentru specificul naţional, iar poetul respinge imitarea modelelor
antice apreciate de clasicism. Nu în ultimul rând, stilul este bogat în tropi ca antiteza, comparaţia,
metafora, hiperbola (ex+ comentare).
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente
de...faţă de...care se află în deplin acord cu elementele...
Simbolismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-târgurile de provincie, fie marile
oraşe-, singurătatea, moartea, condiţia poetului într-o lume meschină, descompunerea materiei,
declinul). O primă trăsătură care încadrează discursul liric în simbolism o constituie
simbolul ...,care devine laitmotivul poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări sufleteşti,
precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea. Sunt prezente o serie de motive
literare: toamna, ploaia, odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul, culorile, florile,
instrumentele muzicale. Totodată, textul se caracterizează prin armonia şi prin muzicalitatea
versurilor datorită folosirii unor figuri de stil ale insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul
sintactic. De asemenea, pune accent pe muzicalitate, pe înnoirea orizontului tematic. Nu în
ultimul rând, este prezent versul liber (ex.)
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente
de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare..
Realismul
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe tema (moravurile unei epoci, ale unui
mediu-care? legăturile individului cu contextul istoric, politic şi social, evoluţia sau involuţia
personajului-care?). O primă trăsătură o constituie preocuparea pentru obiectivitate, care se
manifestă la scriitorul realist prin adoptarea unei viziuni omnisciente şi omnipotente, nararea
faptelor făcându-se la persoana a III-a (verbe si pronume la persoana a III-a). Naratorul este
neimplicat, impersonal, omniscient, apelând la observaţie şi la analiză, pentru descrierea fidelă a
aspectelor de viaţă surprinse (care?) Totodată, se creează tipologii de personaje (care?) Stilul
operei este sobru, impersonal, tinzând către precizie şi concizie, iar compoziţia este circulară,
simetria operei. Nu în ultimul rând, scriitorul adoptă o atitudine critică faţă de aspecte înfăţişate,
faţă de personaje, fără idealizarea sau caricaturizarea lor. Prin toate aceste trăsături, textul
fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă pentru perioada realismului.
Modernismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii, contemplării, condiţiei poetului, arta
poetică). Un prim argument care încadrează textul X în modernism îl constituie cultivarea
principiului unor trăiri contradictorii (care?) De asemenea, ambiguitatea limbajului reiese din
utilizarea unor metafore surprinzătoare (care?+comentare) Totodată, poetul preferă versul liber
care?), tehnica ingambamentului şi metamorfoza (ex.) Nu în ultimul rând, se observă
intelectualizarea emoţiei (ideea?) Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic,
astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare.
N.B. În genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză psihologică şi al experienţei, al
dramei de conştiinţă şi de idei. Se pune accentul pe civilizaţia citadină, pe dezvoltarea analizei
psihologice, pe interioritatea personajelor şi nu pe acţiune. Este ales un intelectual, frământat de
numeroase probleme de conştiinţă. Se foloseşte introspecţia, monologul interior, stilul indirect
liber, tehnica fluxului de conştiinţă involuntară, pentru a evidenţia bogăţia sufletească şi
complexitatea personajelor. De asemenea, este prezent personajul-narator, iar perspectiva
narativă este subiectivă, cu relatarea întâmplărilor la persoana I (ex.) Totodată, nu se respectă
cronologia faptelor, dispare limita dintre ficţional si nonficţional şi are un caracter deschis.
Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă
pentru perioada modernismului.
Tradiţionalismul
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea timpului, istoria, folclorul, lumea
rurală). Un prim argument care justifică încadrarea textului în tradiţionalism îl constituie
întoarcerea în timp prin evocarea unor vremuri care au reuşit să impresioneze prin frumuseţea lor
(care?). De asemenea, se promovează un text liric sensibil/interes şi pasiune pentru folclor/
promovează lumea satului, prezentat ca spaţiu reprezentativ pentru specificul etnic şi al datinilor
străvechi. Nu în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt figurile de stil+
comentarea lor), care pun în evidenţă exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea eului liric.
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru perioada
tradiţonalismului.
Neomodernismul sau Generaţia ’60
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(reinterpretarea miturilor, creatia, arta ca modalitate de
cunoastere, reacţia filosofică, problematica omului contemporan). Un prim argument care
justifică încadrarea textului în nemodernism îl constituie imaginile insolite într-un univers poetic
original, cu un imaginar poetic bogat şi inedit (ex.). Limbajul este presărat de o serie de metafore
(care sunt + commentate). Nu în ultimul rând, renunţarea la prozodia clasică şi adoptarea
structurii astrofice, a măsurii diferite de la vers la vers, a versului alb, a ingambamentului (ex.)
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru perioada
neomodernismului.
Postmodernismul sau Generaţia ’80
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cotidianul, banalitatea, periferia). Un prim argument
care justifică încadrarea textului în postmodernism îl constituie extinderea narativităţii asupra
poeziei, mai ales sub forma scriiturii de tip jurnal/cultivarea efectelor exprimării directe (ex.).
Totodată, se apelează la citat, colaj, parodie, ironie, parafrază şi la alte forme de intertextualitate
(ex.) Nu în ultimul rând, se constată desolemnizarea discursului, valorificând prozaismul, refuzul
stilului înalt, ermetic şi impersonal. (ex.).
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru perioada
postmodernismului.
Pasoptismul
Textul liric/epic aparţine paşoptismului, deoarece scriitorul-poetul cultivă teme, precum (istoria,
natura, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel, patriotismul). Apar o serie de
motive literare...(ex.) Principalul mijloc de expresivitate este antiteza...(ex.+comentarea).