Metode de administrare a medicamentelor

Locul injecțiilor (ca și scopul ) îl constituie țesuturile în care se introduc medicamentele:

• grosimea dermului- injecția intradermică;
• sub piele,în țesutul celular subcutanat – injecția subcutanată;
• țesutul muscular- injecția intramusculară;
• în vasele sanguine – injecția intavenoasă și injecția intraarterială;
• în inimă – injecția intracardiacă;
• în intervenția de urgență – în măduva roșie a oaselor;
• injecția intraosoasă – în spațiul subarahnoidian.
Administrarea prin injectare se realizează, de obicei, în urgențele medicale pentru un efect rapid,
fiind folosită și atunci când nu este posibilă sau nu este avantajoasă administrarea orală:
medicamente care se absorb puțin sau deloc, fie sunt distruse în tubul digestiv, când bolnavii sunt
necooperanți, aflați în stare de comă sau inconștiență sau în caz de contraindicație pentru
administrare orală. În urma administrării medicamentelor pe această cale, în sânge se realizează
concentrații sanguine foarte înalte și rapide, fiind extrem de eficace în urgențe, dar și foarte
periculoasă.

Injecția subcutanată

Injecția subcutanată este o metodă de administrare a substanțelor medicamentoase izotone,

cristaline și nedureroase (max. 1,5 ml) în ţesutul celular subcutanat (hipoderm) prin intermediul
unui ac atașat la seringă. Această cale de administrare a medicamentelor este preferată atunci
când se doreşte absorbţia lentă şi continuă a substanţei (de ex. pentru administrarea insulinei sau
heparinei).

Locul injecţiei subcutanate

•faţa externă a braţului;

•faţa superoexternă a coapsei;

•flancurile peretelui abdominal;

 •regiunea deltoidiană;

•regiunea supra şi subspinoasă a omoplatului;

•regiunea subclaviculară;

•regiunile centrale fesiere.

Efectuarea procedurii
1. Igiena mâinilor

Se spală și se dezinfectează mâinile, apoi se îmbracă mănușile nesterile.

2. Verificări

Se verifică prescripția medicală și identitatea pacientului.

3. Dezinfectarea locului puncției

Se dezinfectează locul puncţiei cu alcool şi se aşteaptă evaporarea.

♦ Dezinfectarea locului puncției este necesară deoarece reduce riscul introducerii agenților
patogeni de pe piele în țesut cu ajutorul acului.
♦ Permiterea uscării pielii împiedică introducerea alcoolului în țesut, ceea ce poate fi iritant și
inconfortabil.
 4. Introducerea acului

Cu policele și indexul mâinii nedominante se face un pliu cutanat și se introduce acul în

profunzimea stratului subcutanat la un unghi de 45° / 90°.

♦ Se puncţionează pe direcţia axului longitudinal al cutei, acul atașat seringii fiind cu bizoul
în sus, intrând în profunzimea stratului subcutanat, la o adâncime de 2-4 cm →
paralel/perpendicular cu suprafaţa regiunii.

5. Relaxare pliu cutanat

După ce s-a introdus complet acul în profunzimea stratului subcutanat, se relaxează pliul.

6. Verificare poziție ac

Se verifică poziţia acului prin aspirare în seringă.

♦ Dacă la aspirare apare sânge, se retrage ușor acul și se apasă pe locul puncției cu un
tampon cu alcool după care se reia procedura folosind un nou ac.

7. Injectare medicament

Dacă nu apare sânge pe timpul aspirării, se injectează lent soluția medicamentoasă, cu

presiune uşoară pentru a nu destinde brusc ţesutul subcutanat.

8. Retragere ac

Se retrage acul și se aplică o compresă pe locul injecției.

9. Igiena mâinilor

Se dezbracă mănușile nesterile și se dezinfectează mâinile.

Incidente şi accidente

•durere violentă – prin lezarea unei terminaţii nervoase sau distensia bruscă a ţesuturilor;

•durere – la administrarea de soluţii de NaCl;

•ruperea acului;
 •necroza ţesuturilor prin greşirea căii de administrare a soluțiilor medicamentoase;

•hematoame, echimoze;

•abces – prin infectarea hematogenă;

•infecţii – prin nerespectarea normelor de igienă.

Observaţii

•Se evită injectarea repetată în acelaşi loc → se schimbă periodic locul.

•NU se injectează substanţe iritante.

•NU se injectează în regiuni infiltrate, zone cu abcese tegumentare, acnee, foliculită,

furuncule etc.

•Este STRICT INTERZISĂ administrarea clorurii de sodiu folosind calea subcutanată.

•Prin acelaşi ac se pot injecta mai multe fiole de medicament, fie prin detaşarea seringii şi
reîncărcarea ei, fie prin adaptarea altei seringi deja încărcată.

•Dacă cantitatea de soluţie injectabilă este mai mare se schimbă direcţia acului sub piele
fără a fi scos din locul pe unde traversează pielea.