Spațiul românesc între diplomație și

conflict în Evul Mediu și la

începuturile modernității
(secolele al XIV-lea – al XVIII-lea)

Statutul unui teritoriu față de Imperiul Otoman

- Stat independent
- Stat plătitor de tribut
- Stat vasal Imperiului Otoman
- Pașalâc(stat transformat în provincie otomană)

Relațiile internaționale la sfârșitul secolului al

XIV-lea
La sfârșitul secolului al XIV-lea, Imperiul Otoman devine o mare putere,
datorită cuceririlor din Europa, aceștia stabilindu-și granița pe linia Dunării.
Astfel, era clar că următoarele state amenințate erau Țara Românească și
Ungaria. Celelalte două mari puteri erau Ungaria și Polonia.(cu aceste două
state domnitorii români au încheiat tratate = acțiuni diplomatice)
 Mircea cel Bătrân
domnitor în Țara Românească(1386-1418)
Acțiuni diplomatice
Tratatul de alianță cu regele Poloniei - Radom(1389) :
- Prima acțiune diplomatică importantă a unui domnitor român a fost tratatul de alianță
cu regele Poloniei, Vladislav al II-lea Jagello
- de la Radom, în 1389
- cei doi își promiteau ajutor militar reciproc în cazul unui atac din partea Ungariei.

Tratatul de alianță cu regele Ungariei - Brașov(1395) :

- Tratat de alianță antiotomană, încheiat cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg
- de la Brașov, în 1395
- acest tratat prevedea o formă de vasalitate fără prestarea omagiului, cu scopul de a își
oferi ajutor militar reciproc în cazul unui conflict cu turcii

Acțiuni militare
Bătălia de la Kossovopolje(1389)
- Mircea cel Bătrân s- a implicat alături de sârbi, în 1389, în lupta de la Kossovopolje
împotriva Imperiului Otoman

Bătălia de la Rovine(1395) :
- sultanul Baiazid I a organizat o expediție de pedepsire a domnitorului
- Mircea a permis înaintarea trupelor otomane pe teritoriul țării, evacuând satele din
calea turcilor, dând atacuri prin surprindere noaptea
- Bătălia decisivă a avut loc la Rovine, unde turcii au suferit mari pierderi și s-au retras

Bătălia de la Nicopole(1396) :
- Sigismund de Luxemburg a organizat o cruciadă la Sud de Dunăre
- Scopul a fost alungarea turcilor din Europa
- Au participat nobili din statele occidentale(Franța, Italia)
- A participat și Mircea cel Bătrân
- Cruciații au suferit o înfrângere în fața trupelor otomane, la asediul cetății Nicopole

Totodată, Mircea cel Bătrân a ocupat în 1388 teritoriul Dobrogei, pe care l-a pierdut, apoi, în fața
turcilor în anul 1417, în urma războiului de cucerire a Țării Românești condus de Mehmed I.
 Iancu de Hunedoara
voievod în Transilvania(1441-1456)
Acțiuni militare – singurele cu caracter ofensiv!
Bătălia de la Sântimbru și Sibiu(1442)
- Armată otomană pătrunde pe teritoriul Transilvaniei pentru a-l cuceri
- Otomanii înving, la Sântimbru, soldații lui Iancu
- Două zile mai târziu, armata lui Iancu urmărește turcii în retragere și îi învinge la
Sibiu

Campania cea lungă(1443-1444)

- Regele Ungariei, Vladislav I, organizează un război cu scopul de a alunga turcii din
Peninsula Balcanică
- Îl însărcinează pe Iancu de Hunedoara să conducă trupele
- Aceștia obțin mai multe victorii în fața oștilor otomane, cucerind cetăți
- În final, Imperiul Otoman cere pace și cedează niște teritorii Ungariei
(acțiuni militare din prima jumătate a secolului al XV-lea)

Vlad Țepeș
domnitor în Țara Românească (1456-1462)
Acțiuni diplomatice
Tratatul cu regele Ungariei(1461)
- Plănuind o revoltă antiotomană, Vlad Țepeș a încheiat un tratat de alianță cu regele
Ungariei, Matei Corvin
- Acest tratat a presupus ca Vlad Țepeș să devină vasal al acestuia

Acțiuni militare
Atacul de noapte de la Târgoviște(1462)
- După expediția lui Țepeș la sud de Dunăre din 1461-1462 și neplata tributului,
sultanul Mehmed al II-lea organizează o campanie de pedepsire a românilor în Țara
Românească
- Țepeș adoptă tactica pământului pârjolit(retrage populația la munte, incendiază
satele și recoltele și otrăvește fântânile) pentru ca aceștia să nu se poată aproviziona
- Într-o noapte, Țepeș pătrunde în tabăra otomană cu niște soldați îmbrăcați în straie
turcești și încep să-i ucidă pe turci, apoi pleacă, iar otomanii continuă să se ucidă între
ei
- A doua zi turcii continuă înaintarea, ajungând într-un loc unde găsesc 20000 de turci
trași în țeapă și se retrag
 Ștefan cel Mare
domnitor în Moldova (1457-1504)

Acțiuni diplomatice
Tratatul de alianță cu regele Ungariei(1475)
- În 1475, Ștefan cel Mare încheie un tratat de alianță cu regele Ungariei, Matei Corvin
- Acest tratat presupunea o forma de vasalitate, avea caracter antiotoman, întrucât ambele
părți își promiteau ajutor militar reciproc în cazul unui conflict cu turcii

Tratatul de alianță cu regele Poloniei – Overchelăuți(1459/1485)

- În 1459, Ștefan cel Mare încheie un tratat de alianță cu regele Poloniei, Cazimir al
IV-lea
- Acest tratat s-a numit tratatul de la Overchelăuți
- Acesta presupunea vasalitatea și avea ca scop recunoașterea domniei lui Ștefan
- A fost reînnoint la Colomeea, în 1485, sperând să obțină sprijin antiotoman

Tratatul de pace cu regele Poloniei – de la Hârlău(1499)

- În urma bătăliei de la Codrii Cosminului(1497), cu noul rege al Poloniei, Ioan Albert,
are loc un tratat de pace între acesta și Ștefan cel Mare, în 1499
- Acest tratat a fost numit tratatul de pace de la Hârlău și a reprezentat cel mai mare
succes diplomatical lui Ștefan cel Mare, deoarece nu presupunea vasalitate
- Ambele părți ale acestui tratat sunt deplin egale

Acțiuni militare
Lupta de la Vaslui(1475)
- După refuzul de a mai plăti tribut al lui Ștefan cel Mare, sultanul Suleiman Pașa
inițiază o campanie de pedepsire în Moldova
- Ștefan adoptă tactica pământului pârjolit pentru ca turcii să nu se mai poată
aproviziona
- Bătălia decisivă a avut loc în apropiere de Vaslui, oastea otomană fiind învinsă
Lupta de la Războieni(1476) + Pacea cu turcii
- După înfrângerea de la Vaslui, Ștefan știa că turcii vor reveni, iar în vara anului 1476,
Mehmed al II-lea organizează o nouă expediție în Moldova
- Turcii îi pun pe tătari să atace nordul Moldovei, iar Ștefan e nevoit să lase țăranii să își
apere gospodăriile
- Lupta decisivă are loc la Războieni, Ștefan luptând doar cu oastea cea mică
- Astfel, moldovenii au fost înfrânți
În contextul anului 1489, Ștefan se vede silit să încheie pace cu turcii, deoarece singurii aliați,
Ungaria și Polonia, încheie pace. Astfel, în acest an, Ștefan este nevoit să accepte
suzeranitatea otomană.

Lupta de la Codrii Cosminului(1497)

- Noul rege al Poloniei, Ioan Albert, pe motiv că organizează o expediție antiotomană,
intră cu armata poloneză pe teritoriul Moldovei
- Acesta încearcă să cucerească cetatea Sucevei, însă oștile lui Ștefan cel Mare îi atacă pe
polonezi, obținând mai multe victorii
- Cea mai importantă a fost cea de la Codrii Cosminului, în 1497

Mihai Viteazul
domnitor în Țara Românească (1593-1601)

Acțiuni diplomatice
Aderarea la Liga Sfântă(1594)
- Mihai Viteazul aderă, în 1594, la Liga Sfântă, alianța antiotomană a statelor creștine,
din care făceau parte și Transilvania, condusă de Sigismund Bathory, și Moldova,
condusă de Aron Vodă

Tratatul de alianță cu principele Transilvaniei(1595)

- Mihai, căutând sprijin împotriva turcilor, încheie un tratat de alianță antiotoman cu
Sigismund Bathory, în 1595
- Tratatul este negociat de boieri, astfel că Mihai Viteazul devine un simplu locțiitor al
principelui în Țara Românească
- Mihai acceptă tratatul, însă termenii acestuia nu sunt puși în aplicare
Tratatul de alianță cu împăratul Austriei – Mânăstirea Dealu(1598)
- Mihai Viteazul încheie un tratat de alianță cu împăratul austriei, Rudolf al II-lea de
Habsburg
- Tratatul are loc la Mănăstirea Dealu, în 1598
- Mihai se recunoaște vasal, al acestuia, în schimbul promisiunii că Rudolf îi va acorda
sprijin militar antiotoman

Acțiuni militare
Bătăliile de la Călugăreni și Giurgiu(1595)
- În vara anului 1595, Sinan Pașa trece Dunărea într-o campanie de pedepsire a
domnitorului.
- Lupta decisivă s-a dat la Călugăreni, armata lui Mihai reușind să învingă oștile turcești
- Lupta a fost dată doar cu o parte a armatei otomane, iar Mihai s-a retras spre munți,
așteptând ajutor de la Sigismund
- Între timp, turcii au ocupat capitala și au început transformarea țării în pașalâc
- Mihai a reluat ofensiva, cu ajutor din Transilvania și Moldova și a reușit să îi înfrângă
pe turci

Campania de la Sud de Dunăre(1596) + Pacea cu turcii(1597)

- Anul următor, Mihai Viteazul declanșează o ofensivă la Sud de Dunăre, reușind să
asedieze cetăți otomane
Acest atac al său i-a determinat pe otomani să încheie cu Mihai un tratat de pace favorabil
lui, recunoscându-i-se domnia pe viață și scăzând tributul.
 Diplomația în spațiul românesc la
începuturile modernității
(secolele al XVII-lea și al XVIII-lea)

Constantin Brâncoveanu
domnitor în Țara Românească (1688-1714)
Acțiuni diplomatice
Tratatul cu Rusia(1709)
- Constantin Brâncoveanu, realizând că nu va primi sprijin militar din partea
austriecilor, a căutat sprijin antiotoman din partea Rusiei.
- Acesta a încheiat un tratat de alianță antiotoman cu Rusia, în 1709
- Tratatul prevedea aprovizionarea armatei ruse de către români, în cazul unui conflict
militar cu Imperiul Otoman, în schimbul recunoașterii independeței Țării Române

Acțiuni militare
Lupta de la Zărnești(1690)
- Constantin Brâncoveanu a participat alături de trupele transilvănene și otomane,
împotriva austriecilor.
- Bătălia s-a numit lupta de la Zărnești, în 1690

Dimitrie Cantemir
domnitor în Moldova(1710-1711)
Acțiuni diplomatice
Tratatul cu țarul Rusiei – de la Luțk(1711)
- Dimitrie Cantemir, în căutarea sprijinului împotriva turcilor, a încheiat un tratat cu țarul
Rusiei, Petru cel Mare, în 1711, la Luțk
- Tratatul presupunea ca Moldova să treacă sub protectorat rusesc, în schimbul
sprijinului militarantiotoman

Acțiuni militare
Lupta de la Stănilești(1711)
- În urma tratatului de la Luțk, Dimitrie Cantemir a pornit o campanie militară
antiotomană, cu sprijinul armatei ruse
- La scurt timp, turcii au învins armatele aliate în bătălia de la Stănilești
- Cantemir a fost exilat în Rusia
Activitatea diplomatică secretă și militară cu puternic caracter antiotoman a celor doi
domnitori a determinat Poarta Otomană să pună capăt domniilor pământene ale românilor și să
instaureze domniile fanariote, pentru a împiedica alte revolte.