A DOUA EPISTOLA A LUI PAVEL CATRE
CORINTENI
CARTEA II CORINTENI
(Q)
O În răstimpul scurs de la prima scrisoare a lui
Pavel, biserica din Corint a fost clătinată de
atacul Învăţătorilor falşi, care i-au aţîţat pe mulţi Îm-
potriva apostolului. Aceştia suslineau că Pavel este
uşuratic, mîndru, şters la înfăţişare şi În vorbire,
necinstit şi lipsit de calitălile necesare unui apostol al
lui Isus Cristos. Pavel l-a trimis peTimotei în Corint să
se ocupe de aceste probleme şi la întoarcerea acestuia,
s-a bucurat să audă că Între timp corintenii şi-au schim-
bat atitudinea. Prin urmare, Pavel le-a scris epistola de
faţă, mullumind majorităţii pentru că s-a pocăit şi
făcînd apel la minoritatea care a mai rămas răzvrătită.
Pavel Îşi apără conduita, caracterul şi chemarea de
apostol al lui Isus Cristos.
Pentru a se deosebi de I Corinteni, acestei epistole i
s-a dat titlul de Pros Korinthious R, sau "A doua către
Corinteni". Literele A şi B au fost adăugate probabil
mai tîrziu la titlul de bază Pros Korinthious.
(6.0) AUTORUL CARŢII II CORINTENI
Dovezi externe şi interne sprijină deplin pa-
ternitatea paulină a cărţii II Corinteni. Ca în
cazul epistolei către Romani, se ridică o problemă'
legată de lipsa de unitate a cărţii, mai degrabă decît cea
a paternităţii. Mulţi critici sînt de părere că textul de la
capitolele IOla 13 nu a făcut inilial parte din cuprinsul
inilial al epistolei, deoarece tonul acestei sectiuni con-
trastează puternic cu cel al capitolelor 1-9. S-a spus
că brusca trecere de la un spirit de bucurie şi mîngîiere
la unul de Îngrijorare şi auto-apărare ar indica o rup-
tură, "o cusătură" Între două scrisori diferite. S-au
emis multe ipoteze menite să explice problema, dar
cea mai răspîndită opinie afirmă că partea ultimă a
epistolei de la 10 la 13 apartine unei scrisori pierdute,
despre care se pomeneşte în 2.4. Dar Încercarea a-
ceasta de a rupe În două cartea II Corinteni întîmpină
serioase obiecţii de ordin logic. Capitolele 10--13 nu
corespund felului în care descrie Pavel srisoarea pier-
dută la 2.4, Întrucît aceste capitole sînt scrise într-un
ton ferm, nu trist, precum şi faptul că nu se referă la
făptaşul pentru care a fost scrisă scrisoarea (2.5-11).
Mai mult, acest material ar fi fost adăugat la Începutul
cărţii II Corinteni, nu la sfirşit. Realitatea e că nu există
nici un fel de dovezi externe (manuscrise, mărturii ale
părinţilor bisericii, sau tradiţii) sau interne care să
sprijine părerea că am avea două epistole puse cap la
cap. Deosebirea dintre capitolele 1-9 şi 10-- 13 se
poate explica foarte uşor prin schimbarea de subiect de
la pocăinţa majorităţii la continua răzvrătire a minori-
tăţii.
1113
TIMPUL CARŢII II CORINTENI
(iJ
W Date privitoare la fondul cărţii II Corinteni le
vom găsi în introducerea cărţii I Corinteni, la
subtitlul: "Timpul cărţii I Corinteni". Pavel se afla În
Efes cînd a scris I Corinteni şi se aştepta ca Timotei să
viziteze Corintul şi apoi să vină din nou la el (1 Cor.
16.10, II). Se pare că Timotei i-a adus lui Pavel veşti
despre împotrivirea ce s-a creat împotriva lui Pavel la
Corint, fapt care l-a determinat pe Pavel să facă o scurtă
şi tristă vizită corintenilor, despre care nu se aminteşte
în Faptele Apostolilor, dar se fac aluzii la ea În II Cor.
2.1; 12.14; 13. 1,2). Întorcîndu-se la Efes, Pavel a fost
nevoit să scrie trista lui scrisoare pentru a îndemna
biserica să pună la disciplină pe capul răzvrătiţilor
(2.1-11; 7.8). Scrisoarea a fost transmisă personal de
către Tit. Dornic să afle ce rezultat a avut scrisoarea,
Pavel s-a dus la Troas şi de acolo în Macedonia ca să-i
iasă lui Tit în întîmpinare (2.12, 13; 7.5-16). Pavel a
rămas foarte mîngîiat la auzul veştii potrivit căreia
majoritatea corintenilor s-au pocăit de răzvrătirea lor
anterioară Împotriva autoritălii apostolice a lui Pavel.
Cu toate acestea opozilia persista prin prezenţa cîtorva
persoane opuse lui Pavel, manevrate din umbră de un
grup de iudaişti (10--13). Acolo, în Macedonia, Pavel
a scris II Corinteni, pe care a trimis-o prin Tit şi încă un
frate (8.16-24). Asta s-a petrecut către sfirşitul anului
56 d.Cr., oraşul macedonian din care va fi scris Pavel
fiind probabil Filipi. Apoi Pavel vizitează Corintul
pentru a treia oară (12.14; 13.1,2; Fapte 20.1-3), cu
care ocazie scrie epistola către Romani.
S-a mai emis o altă teorie, potrivit căreia scrisoarea
Îndurerată pomenită la 2.4 şi 7.8 ar fi de fapt I Corin-
teni, şi nu o scrisoare pierdută. Asta Înseamnă că făpta­
şul din II Corinteni 2.5-11 şi 7. 12 este unul şi acelaşi cu
cel din I Corinteni 5.
(t) CRISTOS ÎN CARTEA II CORINTENI
Cristos e prezentat ca mîngîierea (1.5), trium-
ful (2.14), Domnul (4.5), lumina (4.6), jude-
cătorul (5.10), împăcarea (5.19), suplinitorul (5.21),
darul (9.15), proprietarul (10.7) şi putereacredinciosu-
lui (12.9).
CHEILE CARŢII II CORINTENI
(!J
O Cuvîntul cheie: Pavel îşi apără misiunea.
Tema de bază a epistolei II Corinteni este apă­
rarea de către Pavel a autorităţii şi calificărilor sale de
apostol. Aceasta se conturează mai ales din secţiunea
adresată minoritălii ce persista în răzvrătire (10-- 13),
dar tonul de îndreptăţire e evident şi În capitolele 1-9.
Anumiţi apostoli falşi organizaseră o campanie foarte
II CORINTENI
aprinsă de denigrare a lui Pavel printre membrii bise-
ricii din Corint şi astfel Pavel a fost nevoit să ia măsuri
pentru a Învinge această opozitie. Epistola II Corinteni
exprimă bucuria apostol ului pentru triumful adevăratei
evanghelii la Corint (1-7), comentînd asupra pocă­
intei şi evlaviei majoritătii credincioşilor. Pavel Îi În-
deamnă pe corinteni să-şi împlinească promisiunea pe
care o făcuseră de a contribui cu mînă largă la strîn-
gerea de ajutoare pentru credincioşii săraci din ludeea
(8.9). Colecta aceasta avea nu numai darul de a-i ajuta
pe săraci, ci şi de a demonstra grija creştinilor ne-evrei
din Macedonia şi Ahaia pentru creştinii evrei din lu-
deea, afirmînd astfel unitatea dintre iudei şi Neamuri în
cadrul trupului lui Cristos.
Opozitia, căreia i se adresează Pavel În capitolele
10-13, se compunea, pare-se, din iudei (palestinieni
sau elenişti; 11.22), care se pretindeau apostoli (11.5,
13; 12. I 1), dar predicau o evanghelie falsă (II .4) şi îi
duceau pe oameni la robie spirituală prin pretentiile lor
nejuste de conducători (11.20). Capitolele 10- 13 au
menirea de a demasca pe aceşti "apostoli falşi"
( I 1. 13) şi de a apăra autoritatea şi lucrarea lui Pavel de
apostol al lui Isus Cristos, pentru care a fost împuterni-
cit chiar de Dumnezeu.
Versetele cheie: II Corinteni 4.5, 6 şi 5.17-19:
"Căci noi nu ne predicăm pe noi Înşine, ci pe Domnul
Cristos Isus ca Domn iar pe noi Înşine ca robii voştri,
de dragul lui Isus. Căci Dumnezeu, care a zis: "Să
strălucească lumina din întuneric" , este cel ce a strălu­
cit În inimile noastre, ca să strălucească cunoştinta
slavei lui Dumnezeu pe fata lui Isus Cristos" (4.5,6).
"Căci dacă este cineva în Cristos, este o creatie
nouă. Cele vechi s-au dus; iată că toate lucrurile s-au
făcut noi. Şi toate lucrurile acestea sînt de la Dumne-
zeu, care ne-a împăcat cu EI prin Isus Cristos şi ne-a
încredintat slujba împăcării: că adică Dumnezeu era în
Cristos, Împăcînd lumea cu Sine, netinÎnd seama de
păcatele lor şi punînd În noi cuvîntul acestei Îm-
păcări" (5.17-19).
Capitolele cheie: II Corinteni 8 şi 9: Capitolele 8
şi 9 sînt, de fapt, o unitate şi ar trebui tratate ca un
ACCENTUL Explicarea slujbei lui Pavel
TEXTUL 1:1 - - . 2 : 14 _ _ _6: II_-----ll: 1 _ _------'1:7 _ _ _ 10:1 _ _ _ 11:1. ____ 12:14_13:14
schimbarea indemnuri
DIVIZIUNEA filosofia
planurilor pentru
sale slujbei corinteni
CARACTERUL LUI PAVEL
SljBIECTUL
DIN EFES iN MACEDONIA:
SCHIMBARE DE ITINERAR
LOCUL A FOST SCRISA ÎN MACEDONIA
TIMPUL
1114
singur capitol. În ele găsim cea mai completă revelatie
a planului lui Dumnezeu pentru dărnicie aflat în toată
Scriptura. Găsim aici principiile care guvernează dăr­
nicia (8.1-6), scopurile dărniciei (8.7-15), consideren-
tele de care trebuie tinut seama în dărnicie (8. 16--9.5)
şi promisiunile răsplătilor obtinute În urma dărniciei
(9.6-15).
(A) PANORAMA CARŢII II CORINTENI
II Corinteni descrie anatomia unui apostol.
Biserica corinteană fusese clătinată de influen-
ta învătătorilor falşi, care i-au atÎtat pe oameni Îm-
potriva lui Pavel, mai ales În urma scrisorii I Corinteni,
în care Pavel se ocupase de disciplinarea lor. În II
Corinteni Pavel îşi apără conduita, caracterul şi chema-
rea sa de apostol. Cele trei seqiuni principale ale cărţii
sînt: Explicarea lucrării lui Pavel (1-7); Colecta lui
Pavel pentru sfinti (8 şi 9); şi Îndreptătirea apostoliei lui
Pavel (10-13).
Explicarea lucrării lui Pavel (1- 7): După obişnui­
tele salutări şi multumiri pentru mîngîierea lui Dumne-
zeu În suferintele şi pericolele prin care a trecut apos-
tolul (1. 1-11), Pavel explică de ce şi-a amînat vizita pe
care plănuise s-o facă la Corint. Pavel arată că n-a fost
vorba de şovăială din partea lui, ci a dorit să le dea timp
să se pocăiască (1.12-2.4). Cu multă gingăşie, Pavel
Îi roagă să-I reprimească pe cel ce păcătuise şi să-i
acorde din nou părtăşia lor (2.5-13). Apoi Pavel se
lansează Într-o dezvoltată apărare a lucrării sale, în
funqie de mesajul, împrejurările, motivele şi purtarea
sa (2.14-6.10). Urmează Îndemnurile adresate cre-
dincioşilor de a fugi de Întinăciune (6.11- 7. II); apoi
cuvintele de mîngîiere ale apostolului la vestea adusă
de Tit despre schimbarea lor de atitudine.
Colecta lui Pavel pentru sfinţi (8 şi 9): Găsim aici
cea mai lungă discutie asupra principiilor şi practicii
dărniciei În Noul Testament. Exemplul dărniciei ma-
cedonienilor pentru fratii lor nevoiaşi din Ierusalim
(8.1-6) este urmat de apelul adresat corintenilor de a-şi
tine cuvîntul pe care şi l-au dat de a face şi ei la fel
(8.7-9.15). In legătură cu aceasta, Pavel are cuvinte
Colecta pentru Apărarea apostoliei lui Pavel
slinti
indemnul răspunde işi anunta
exemplul viitoarea
pentru celor care apara
macedonienilor
corinteni l-au acuzat apostolia vizită
COLECTA PENTRU SFINŢI CALIFlCĂRJLE LUI PAVEL
MACEDONIA: SPRE CORINT:
PREGATIRE PENTRU VIZITA VIZITA IMINENTA
c. ANUL S6 d.Cr.
 1115 II CORINTENI 1

de laudă pentru solii trimişi de el la Corint să pre-
gătească terenul pentru stringerea ajutoarelor promise.
Pavel îi asigură că generozitatea lor va fi pe deplin
răsplătită de Dumnezeu.
Indreptăţirea apostoliei lui Pavel (10--13): Pavel
îşi încheie această epistolă cu apărarea autorităţii şi
legitimităţii apostoliei sale, pe care o adresează în
principal minorităţii rebele din biserica de la Corint.
Blîndeţea cu care se prezintă el în mijlocul lor nu-i
ştirbeşte cu ll1mlC din autoritatea de apostol (10).
Pentru a demonstra legitimitatea apostoliei sale, Pavel
e obligat să se laude în privinţa cunoştinţelor sale, a
integrităţii, realizărilor, suferinţelor, vedeniilor şi mi-
nunilor sale (1.1-12.13). Apoi le dezvăluie intenţia
de a-i vizita pentru a treia oară şi-i îndeamnă să se
pocăiască, pentru a nu-I sili să se poarte aspru cu ei la
sosire (12.14-13.10). Scrisoarea se încheie cu în-
demnuri generale, salutări şi o benedicţie (13. 11-14).

SCHIŢA CARŢII II CORINTENI

Partea intii: Explicarea lucrării lui Pavel (1.1-7.16)
1. Introducere 1.1-9 F. Motivatia slujbei .4.16-5.21
A. Multumirile adresate de Pavel lui Dumnezeu 1. 1-7 1. Motivatia perspectivei externe .4.16-18
B. Necazurile lui Pavel in Asia 1.8-11 2. Motivatia prezentei viitoare a lui Cristos 5.1-8
3. Motivatia răsplătii viitoare. . 5.9. 10
II. Pavel explică de ce şi-a schimbat planurile 1.12-2.13 4. Motivatia dragostei lui Cristos 5.11-16
A. Planul initial al lui Pavel 1.12-22 5. Motivatia mesajului reconcilierii 5.17-21
B. Schimbarea planurilor lui Pavel. . .1.23-2.4 G. Slujba nu trebuie să-i facă pe oameni să se poticnească .6.1-10
C. Pavel îi îndeamnă pe corinteni să ierte. .2.5-13
III. Filosofia slujbei lui Pavel 2.14-6.10 IV. Îndemnurile lui Pavel pentru corinteni 6.11-7.16
A. Cristos neface să triumlăm .2. 14-17 A. Pavel ii îndeamnă pe corinteni la împăcare 6. 11-13
B. Viata schimbată adevereşte slujba ... 3.1-5 B. Pavel ii îndeamnă pe corinteni
C. Noul Legămînt este temelia slujbei .3.6-18 să se despartă de necredincioşi 6. 14---- 7.1
D. Cristos este tema slujbei. . .4. 1-7 C. intilnirea lui Pavel cu Tit 7.2-7
E. Slujba e însotită de multe încercări .4.8-15 D. Răspunsul corintenilor la scrisoarea lui Pavel 7.8-16

Partea a doua: colecta lui Pavel pentru sfinţi (8.1-9.15)

1. Exemplul macedonienilor 8.1-6 C. Explicatia delegatiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . .8.16-9.5
1. Proceduri legate de dărnicie 8.16-24
2. Dorinta de ada....................... .9.1-5
II. Îndemnuri pentru corinteni 8.7-9.15 D. indemnuri pentru dărnicie. . . . . . . . . . . . . . . . . . .9.6-15
A. Exemplul lui Cristos .. 8.7-9 1. Principiile dărniciei.. .. .. .. .9.6.7
B. Scopul dărniciei 8.10-15 2. Promisiunile care rezultă din dărnicie .9.8-15
Partea a treia: apărarea apostoliei lui Pavel (10.1-13.14)
1. Pavel răspunde acuzatorilor săi. . .10.1-18 2. Ghimpele din carnea lui Pavel 12.7-10
A. Răspuns la acuzatia de laşitate 10.1. 2 D. Semnele lui Pavel sprijină apostolia sa 12.11-13
B. Răspuns la acuzatia că umblă in tire 10.3-9 III. Pavel Îşi anunţă viitoarea vizită. . 12.14-13.10
C. Răspuns la acuzatia că este un om slab 10.10-18 A. Grija lui Pavel de a nu ti o povară
II. Pavel Îşi apără apostolia . .11.1-12.13 din punct de vedere tinanciar . .12.14-18
A. Pavel işi declară apostolia I 1. 1-15 B. Grija lui Pavel de a nu-i găsi pe corinteni
B. Suferintele lui Pavel sprijină apostolia sa 11 16-33 umblînd in tire 12.19-21
C. Revelatiile lui Pavel sprijină apostolia sa 12. 1-10 C. Pavel ii previne să se cerceteze pe ei inşişi 1.11-10
1. Vedenia paradisului 12.1-6 IV. Încheiere. .13.11-14

4. care ne mîngîie în toate necazurile noastre,

Mulţumiri adresate de Pauellui Dumnezeu
Pavel, *apostol al lui Isus Cristos prin voia
1 lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către bi-
serica lui Dumnezeu care este în Corint, *îm-
preună cu toţi sfinţii care sînt în toată Ahaia:
*1 Tim. 1.1; II Tim. 1.1; *Filip. 1.1; Col. 1.2
2. *Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl
nostru, şi de la Domnul nostru Isus Cristos!
*Rom. 1.7; 1 Cor. 1.3; 1 Tes 1.1; II Tes. 1.2
3. *Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl
Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurări­
lor şi Dumnezeul oricăror mîngîieri,
*Ef. 1.3; 1 Pel. 1.3
pentru ca, prin mîngîierea cu care noi înşine
sîntem mîngîiaţi de Dumnezeu, să putem mîn-
gîiape cei se sînt în orice necaz!
5. Căci, după cum avem parte din belşug de
*suferinţele lui Cristos, tot aşa, prin Cristos,
avem parte din belşug de mîngîiere.
*4.10; Fapte 9.4; Col. 1.24
6. Aşa că, dacă sîntem în necaz, *sîntem
pentru mîngîierea şi mîntuirea voastră; dacă
sîntem mîngîiaţi, sîntem pentru mîngîierea
voastră, care se arată prin faptul că răbdaţi
aceleaşi suferinţe ca şi noi.
*4.15; II Tim. 2.10; Ef. 3.1, 13
II CORINTENI 2
Necazurile lui Pavel fn Asia
7. Şi nădejdea noastră pentru voi este neclin-
tită, pentru că ştim că, dacă aveţi şi voi parte de
suferinţe, aveţi parte şi de mîngîiere.
8. Căci nu vrem, fraţilor, să rămîneţi în ne-
cunoştinţă despre *necazul care ne-a lovit în
Asia, de care am fost apăsaţi peste măsură de
mult, mai presus de puterile noastre, pînă acolo
încit nici nu mai trăgeamnădejde că vom scăpa
cu viaţă. *Fapte 19.23
9. Ba încă aveam în noi sentinţa de moarte,
pentru ca să nu ne încredem în noi înşine, ci în
Dumnezeu, care învie morţii,
10. *care ne-a scăpat de la o moarte aşa de
mare şi ne scapă şi pe mai departe. În El ne-am
pus nădejdeacă va continua să ne izbăvească,
*11 Pet. 2.9
11. pe măsură ce voi înşivă ne veţi ajuta prin
rugăciunile voastre, aşa încit binefacerea făcu­
tă nouă prin rugăciunile multora să fie pentru
mulţi un prilej de mulţumire lui Dumnezeu
pentru noi.
Planul inijial al lui Pavel
12. Lauda noastră este mărturia pe care ne-o
dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume, şi
mai ales faţă de voi, cu o sfinţenie şi curăţie de
inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o
înţelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu.
13. Nu vă scriem altceva decît ceea ce citiţi şi
înţelegeţi. Şi sper că pînă la urmă veţi cunoaşte,
14. cum aţi şi cunoscut în parte, *că noi sîn-
tem lauda voastră, după cum şi *voi veţi fi la-
uda noastră în ziua Domnului Isus.
*5.12; *Fil. 2.16; 1 Tes. 2.19
15. În aceastădeplină încredere voiam să vin
mai întîi la voi, ca să aveţi *un al doilea har.
*Rom.1.11
16. PIănuiam să trec pe la voi în drum spre
Macedonia şi apoi *din Macedonia să mă întorc
la voi şi să fiu petrecut de voi la plecarea spre
Iudeea. *1 Cor. 16.5,6
17. În luarea acestei decizii, am lucrat eu în
chip uşuratic? Sau planurile mele sînt făcute
oare *în felul lumii, încît pînă nici n-am zis
bine: "da, da" să zic apoi "nu, nu"? *10.2
18. Credincios este Dumnezeu că vorbirea
noastră faţă de voi n-a fost şi "da" şi "nu"!.
19. Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos,
care a fost predicat de noi în mijlocul vostru,
prin mine, prin Silvan şi prin Timotei, n-a fost
"da" şi "nu", ci în El nu este decit "da".
20. *Căci făgăduinţele lui Dumnezeu, oricît
de multe ar fi, în El sînt toate "da". Şi astfel
"Amin"-ul pe care-l spunem noi prin El este
spre slava lui Dumnezeu. *Rom. 15.8
21. Şi Cel ce ne întăreşte împreună cu voi în
1116
Cristos şi care *ne-a uns este Dumnezeu.
*1 Ioan 2.20
22. El ne-a şi pecetluit şi ne-a pus în inimă
arvuna DuhuluLa
Schimbarea planurilor lui Pavel
23. *Iau pe Dumnezeu ca martor faţă de su-
fletul meu, *că n-am mai venit pînă acum la
Corint tocmai *ca să vă cruţ.
*Gal. 1.20; *Filip. 1.8; *1 Cor. 4.21
24. Nu doar *că am avea stăpînire peste cre-
dinţa voastră, dar vrem să lucrăm şi noi îm-
preună la bucuria voastră, căci staţi tari *în
credinţă. *1 Pet. 5.3; *Rom. 11.20
Am hotărît
dar în mine nu să
întorc la mă
22.voi cu intristare.
Căci, dacă vă întristez, de la cine
*1.23
să mă
aştept la bucurie, dacă nu de la cel intristat de
mine?
3. Şi v-am scris cum v-am scris pentru ca la
venirea mea, *să n-am întristare din partea
celor care trebuiau să-mi facă bucurie; şi *sint
convins, cu privire la voi toţi, că bucuria mea
este şi bucuria voastră a tuturor.
*7.16; 12.21; *8.22; Gal. 5.10
4. V-am scris cu multă mîhnire şi strîngere
de inimă, cu ochii scăldaţi in lacrimi, nu ca să
vă întristaţi, ci ca să vedeţi dragostea nespus de
mare pe care o am faţă de voi. *7.8,9
Pavel ti tndeamnă pe corinteni să ierte
5. *Dacă a fost cineva o pricină de întristare,
nu *m-a întristat numai pe mine, ci pe voi toţi;
cel puţin în parte, ca să nu spun prea mult.
*1 Cor. 5.1; *Gal. 4.12
6. Este destul pentru omul acesta pedeapsa
care i-a fost dată de cei mai mulţi,
7. *aşa că acum este mai bine să-I iertaţi şi
să-I mingîiaţi, ca să nu fie doborit de prea multă
mihnire. *Gal. 6.1; Ef. 4.32
8. De aceea, vă rog să vă arătaţi iarăşi dra-
gostea faţă de el,
9. căci vă scrisesem şi cu gîndul de a vă pune
la încercare, pentru a vedea dacă *sinteţi as-
cultători in toate. *7.15; 10.6
10. Dar pe cine iertaţi voi il iert şi eu. Într-
adevăr, ce am iertat eu - dacă am iertat ceva
- am iertat pentru voi, in faţa lui Cristos,
11. ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un cîştig
de la noi, căci nu sintem inconştienţi de unel-
tirile lui.
12. Căci am ajuns la Troas pentru evanghe-
lia lui Cristos, deşi mi se deschisese acolo o uşă
în Domnul,
a) Sau: "a pus peste noi pecetea de proprietar şi a turnat Duhul
Sfint in noi ca o garanţie a ceea ce urmează să primim".
 1117
13. *n-am avut linişte în duhul meu, fiindcă
nu l-am găsit pe fratele meu Tit. De aceea,
mi-am luat ziua bună de la fraţi şi am plecat în
Macedonia. *7.5,6
Cristos ne face să triumfăm
14. Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care
totdeauna ne poartă în carul Lui de biruinţă în
Cristos şi care răspîndeşte prin noi în orice loc
mireasma cunoştinţei Lui!
15. Căci noi sîntem înaintea lui Dumnezeu o
mireasmă a lui Cristos *printre cei ce sînt pe
calea mîntuirii şi *printre cei ce sînt pe calea
pierzării: *1 Cor. 1.18; *cap. 4.3
16. pentru unii mireasmă spre moarte; pen-
tru alţii o mireasmă de viaţă spre viaţă. Şi cine
e pe măsura unei asemenea sarcini? [Oare nu
noi?] *Lu.2.34; 1Cor. 15.10; 1 Pe.2.7,8
17. Căci noi, spre deosebire de atîţia alţii, nu
facem negoţ cu Cuvîntul lui Dumnezeu, ci, ca
din curăţie, ci, ca din Dumnezeu, înaintea lui
Dumnezeu, noi vorbim în Cristos.
Viaţa schimbată adevereşte slujba
Începem noi iarăşi să ne lăudăm singuri?
3 Sau nu cumva avem nevoie, ca unii, de *scri-
sori de recomandare către voi sau de la voi?
*Fapte 18.27
2. *Voi înşivă sînteţi scrisoarea noastră, im-
primată în inimile noastre, cunoscutăşi citită de
toţi oamenii! *1 Cor. 9.2
3. Căci voi demonstraţi că sînteţi o scrisoare de
la Cristos - rezultatul slujbei noastre - scrisă
nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui
viu, nu pe tăblii de piatră, ci pe tăblii de inimi
omeneşti.
4. Aceasta ne este încrederea pe care o avem
prin Cristos faţă de Dumnezeu:
5. *nu că noi, prin noi înşine, am fi destoinici
să socotim ceva ca venind de la noi înşine, ci
*destoinicia noastră este de la Dumnezeu,
*Ioan 15.5; *1 Cor. 15.10
Noul Legămînteste temelia slujbei
6. care ne-a şi facut destoinici ca slujitori ai
unui nou legămînt; nu ai slovei, ci ai duhului,
căci slova omoară, dar Duhul dă viaţă.
7. (Iar dacă slujba morţii, scrisă şi săpată în
pietre, a venit cu atîta slavă încit copiii lui Israel
n-au putut să-şi aţintească privirea asupra feţei
lui Moise din pricina strălucirii feţei lui - de
altfel, o strălucire trecătoare-
8. cum n-ar fi cu slavă mult mai mult *slujba
Duhului? *Gal. 3.5
9. Dacă slujba osîndirii a avut slavă, cu cit
mai mult prisoseşte în slavă slujba neprihăni­
rii! *Rom.1.17
II CORINTENI 4
10. Căci ceea ce a fost slăvit nu are nici o slavă
acum în comparaţie cu slava nespus mai mare
care o întrece.
11. Şi dacă ceea ce era trecător a venit cu sla-
vă, cu cit mai mare este slava a ceea ce rămîne!
12. De aceea, fiindcă avem o asemenea nădej­
de, sîntem plini de îndrăzneală.
13. Şi nu sîntem ca Moise, *care îşi punea o
maramă pe faţă, ca să nu-şi aţintească ochii fiii
lui Israel la sfirşitul a ceea ce era desfiinţat.
*Ex. 34.33; *Gal. 3.23
14. Dar ei au rămas greoi la minte, căci pînă în
ziua de azi, cind se citeşte Vechiul Testament,
această maramă rămîne neridicată, deoarece
numai în Cristos este ea dată la o parte.
15. Da, pînă astăzi, cind se citeşte Moise, ră­
mîne o maramă peste inimile lor.
16. Dar ori de cite ori vreunul se întoarce la
Domnul, marama este ridicată. *18.25.7
17. Căci *Domnul este Duhul; şi unde este
Duhul Domnului acolo este libertate.
*v. 6; 1Cor. 15.45
18. Dar noi toţi,
privind ca într-o oglindă, cu
faţa descoperită slava Domnului, sîntem t trans-
formaţi în acelaşi chip din slavă în slavă, prin
Duhul Domnului. :·metamor!(lzaţi. din Gr. lIletalllorl'hoo
Cristos este tema slujbei
De aceea, fiindcă avem slujba aceasta, *după
4 îndurarea pe care am căpătat-o, noi nu că­
dem de oboseală. *3.6; 1 Cor. 7.25; 1Tim. 1.18
2. Ca unii care am renunţat la căile ruşinoase
şi ascunse, noi nu umblăm cu viclenie şi nu de-
naturăm Cuvîntul lui Dumnezeu, ci, din contră,
arătînd limpede adevărul, ne recomandăm ori-
cărui cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu.
3. Şi chiar dacă *evanghelia noastră e acoperi-
tă de un văI, *este acoperită pentru cei ce sînt pe
calea pierzării; *Rom. 16.25; *1 Cor. 1.18
4. în care *dumnezeul acestui t veac a orbit
minţile necredincioşilor, ca să nu vadă *strălu­
cirea Evangheliei slavei lui Cristos, *care este
chipul lui Dumnezeu. :acestei lumi;Ef.fi.12;':U\,!-J
*Ioan 1.18
5. *Căci noi nu ne propovăduim pe noi înşine,
ci pe Domnul Cristos Isus. *Noi sîntem robii
voştri, pentru Isus. *1 Cor. 1.13; 1Cor. 9.19
6. Căci Dumnezeu, *care a zis: "Să străluceas­
că lumina din întuneric!" *este Cel care a strălu­
cit în inimile noastre, ca să facem să străluceas­
că *lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe
faţa lui Isus Cristos. *Gen. 1.3; *II Pet. 1.19; *1 Pet. 2.9
7. Comoara aceasta o purtăm în vase de lut,
*pentru ca această putere nemaipomenit de
mare să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi.
*Fapte 9.15
II CORINTENI 5 1118

ceruri o clădire de la Dumnezeu, o casă nefăcu­

Slujba e însotită de multe încercări
8. Sîntem încolţiţi în toate felurile, dar nu la
strîmtoare; în grea cumpănă, dar nu deznădăj­
duiţi;
9. prigoniţi, dar nu părăsiţi; *trîntiţi la pă-
mînt, dar nu omorîţi. *Ps. 37.24
10. *Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul
nostru, omorîrea Domnului Isus, *pentru ca şi
viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru.
*Filip. 3.10; *Rom. 8.17
11. Căci noi, cei vii, *totdeauna sîntem daţi la
moarte din pricina lui Isus, pentru ca şi viaţa
lui Isus să se arate în trupul nostru muritor.
*Rom.8.36
12. Astfel că, în noi lucrează moartea, iar în
voi viaţa.
13. Însă, fiindcă avem *acelaşi duh de credin-
ţă,potrivit cu ceea ce este scris: "Am crezut, de
aceea, am vorbit!" şi noi credem şi de aceea vor-
bim. *Ps. 116.10; Rom. 1.12; II Pet. 1.1
14. Şi ştim că *Cel ce L-a înviat pe Domnul
Isus ne va învia şi pe noi împreună cu Isus şi ne
va face să ne înfăţişămîmpreună cu voi.
*Rom.8.11
15. Căci toate aceste lucruri se petrec în folo-
sul vostru, pentru ca *harul mare, primit prin
mulţi, să facă să sporească mulţumirile spre
slava lui Dumnezeu. *1.11
Motivatia perspectivei externe
16. De aceea, noi nu cădem de oboseală, ci,
chiar dacă omul nostru din afară se uzează, to-
tuşi omul nostru dinăuntru se înnoieşte din zi
în zi.
17. Căci întristările noastre uşoare de o clipă
lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veş­
nică de slavă.
18. *Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile
care se văd, ci la cele care nu se văd, deoarece
lucrurile care se văd sînt trecătoare, pe cînd
cele ce nu se văd sînt veşnice. *Rom. 8.24; Ev. 11.1
Motivatia prezentei viitoare a lui Cristos
Căci ştim că dacă se desface casa pămîn­
5 tească a *cortului nostru trupesc, avem în
tă de mîini omeneşti, ci veşnică. *Iov 4.19
2. Şi *gemem în cortul acesta, plini de do-
rinţa să ne îmbrăcăm peste el cu locaşul
nostru ceresc, *Rom. 8.23
3. negreşit dacă atunci cînd *vom fi îmbră-
caţi nu vom fi găsiţi dezbrăcaţi. *Apo.3.18
4. Chiar în cortul acesta deci gemem apăsaţi;
nu că dorim să fim dezbrăcaţi de trupul acesta,
ci *să fim îmbrăcaţi cu trupul celălalt peste
acesta, pentru ca ceea ce este muritor în noi să
fie înghiţit de viaţă. *I Cor. 15.53,54
5. Şi Cel ce ne-a făcut pentru aceasta este
Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului.
6. Aşadar, noi întotdeauna sîntem plini de în-
credere, căci ştim că, dacă sîntem acasă în trup,
pribegim departe de Domnul-
7. pentru că umblăm prin credinţă, nu prin
vedere.
8. Da, sîntem plini de încredere şi ne place
mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să
fim acasă la Domnul.
Motivatia răsplătii viitoare
9. De aceea, ne şi silim să-I fim plăcuţi, fie că
rămînem acasă, fie că sîntem departe de casă.
10. *Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înain-
tea scaunului de judecată al lui Cristos, pentru
*ca fiecare să-şi primească răsplata, după bi-
nele sau răul pe care-l va fi făcut cînd trăia în
trup. *Rom. 14.10; Gal. 6.7; Ef. 6.8
Motivatia dragostei lui Cristos
11. Ca unii care cunoaştem deci *frica de Dom-
nul, pe oameni căutăm să-i încredinţăm; dar Dum-
nezeu ne cunoaşte bine şi nădăjduiesc că şi voi ne
cunoaşteţibine în cugetele voastre. *Ev. 10.31
12. Cu aceasta *nu ne lăudăm iarăşi singuri
înaintea voastră, ci vă dăm un temei de *laudă
cu privire la noi, ca să aveţi cu ce răspunde celor
care se laudă cu înfăţişareaexterioară, şi nu cu
ceea ce este în inimă. *3.1; *1.14
13. Căci *dacă ne-am ieşit din minţi, pentru
Dumnezeu ne-am ieşit! Dacă sîntem întregi la
minte, pentru voi sîntem! *11.6,16

5.17 Noua natură. Tennenul noua natură se referă la transfonnarea spirituală care are loc în omul dinăuntru, atunci cînd
crede cineva în Cristos ca mîntuitor personal. Creştinul este acum un om nou, în contrast cu omul cel vechi care era înainte de a
deveni creştin (Rom. 6.6; Ef. 2.15: 4.22-24; Col. 3.9, 10). Conceptul de nou poate fi căutat înapoi la alegerea dintre două
cuvinte greceşti, ambele însemnînd "nou". Unul din tenneni înseamnă "nou" în sensul renovării (reparării), iar celeialt are
sensul de existenţă împrospătată. În cazul creştinului se foloseşte tennenul al doilea. EI nu mai este omul vechi, renovat sau
îmbunătăţit, ci un om cu totul nou, cu o nouă familie, un nou sistem de valori, noi motivaţii şi o nouă moştenire. Omul vechi -
numit şi "firea veche" sau "firea pămîntească" nu poate fi îmbunătăţit, nici schimbat. Omul vechi nu moare la convertirea
păcătosului în credincios, ci poate să se manifeste prin fapte corupte ca minciuna (Ef. 4.22; Col. 3.9). Pentru ca omul nou să
se poată manifesta, trebuie să ne îmbrăcăm cu el, ca şi cu un costum nou (Col. 3.10). Cu alte cuvinte, noua natură trebuie
cultivată sau hrănită prin hotărîrea credinciosului de a creşte în Cristos. Noi nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi de vechiul costum
al vieţii vechi, ci trebuie să creştem în continuare în această viaţă nouă (Ef. 5.8).
Mesajul noii naturi este un mesaj de supremă nădejde: Duhul lui Dumnezeu poate realiza o transfonnare radicală în viaţa
tuturor celor care cred în Cristos. Deschideţi acum la pg. 676. Is. 61. 10: Neprihănirea lui Cristos.
 1119
14. Căci dragostea lui Cristos ne constrînge,
fiindcă socotim că, *dacă Unul singur a murit
pentru toţi, înseamnăcă toţi au murit. *Rom. 5.15
15. Şi El a murit pentru toţi, *pentru ca cei ce
trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci
pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei.
*Rom. 6.11; Gal. 2.20
16. *Aşa că, de acum încolo nu mai cunoaş­
tem pe nimeni în felul lumii; şi chiar dacă am
cunoscut pe Cristos în felul lumii, totuşi acum
nu-L mai cunoaştem în felul acesta. *Ioan 6.63
Motivaţia mesajului reconcilierii
17. Căci dacă este cineva în Cristos, este o
creaţie nouă. Cele vechi s-au dus; iată că toate
lucrurile s-au făcut noi.
18. Şi toate lucrurile acestea sînt de la Dum-
nezeu, *care ne-a împăcat cu El prin Isus
Cristos şi ne-a încredinţatslujba împăcării:
*Rom. 5.10; Ef. 2.16; Col. 1.20
19. că adică Dumnezeu era în Cristos, împă­
cînd lumea cu Sine, neţinînd seama de păcatele
lor şi punînd în noi *propovăduirea acestei îm-
păcări. *cuvlntul
20. De aceea, noi sîntem ambasadorii lui
Cristos, ca şi cînd Dumnezeu ar face apel prin
noi înşine. Vă implorăm, de dragul lui Cristos:
împăcaţi-vă cu Dumnezeu!
21. Pe *Cel ce n-a cunoscut nici un păcat El
L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim nepri-
hănirea lui Dumnezeu în El. *1•. 53.6, 9
Slujba nu trebuie să-i facă
pe oameni să se poticnească
Ca unii care lucrăm împreună cu Dumne-
6 zeu, vă sfătuim să faceţi în aşa fel încît să
nu fi primit în zadar harul lui Dumnezeu.
2. Căci El zice: *"La vremea potrivită, te-am
ascultat; în ziua mîntuirii, te-am ajutat. Iată că
acum e timpul potrivit, acum e ziua mîntuirii."
3. *Noi nu dăm nimănui nici un prilej de po-
ticnire, pentru ca slujba noastră să nu fie de-
făimată. *Rom.14.13
4. Ci, în toate privinţele, arătăm că sîntem
nişte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin
multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strîm-
torări,
5. în bătăi, în închisori, în tulburări, în os-
teneli, în vegheri, în posturi;
6. prin curăţie, prin înţelepciune, prin înde-
lungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfint,
printr-o dragoste neprefăcută,
7. *prin cuvîntul adevărului,prin puterea lui
Dumnezeu, prin *armele neprihănirii în mîna
dreaptă şi-n mîna stîngă; *7.14; 10.4
8. în slavă şi în ocară, în vorbire de rău şi în
vorbire de bine. Sîntem priviţi ca nişte înşelă­
tori, deşi spunem adevărul;
II CORINTENI 7
9. ca nişte necunoscuţi, *deşi sîntem bine cu-
noscuţi; *ca unii care murim, şi iată că trăim;
*ca nişte pedepsiţi, deşi nu sîntem omorîţi;
*4.2; *1 Cor. 4.9; *P•. 118.18
10. ca nişte întristaţi, deşi totdeauna sîntem
veseli; ca nişte săraci, deşi îmbogăţim pe mulţi;
ca neavînd nimic, şi totuşi stăpînind toate lu-
crurile.
Pavel ti tndeamnă pe corinteni la tmpăcare
11. Gura noastră este deschisă faţă de voi,
corintenilor! *Inima noastră este lărgită. *7.3
12. Voi nu sînteţi la strîmtoare în noi, dar
inima voastră s-a strîns pentru noi.
13. Şi ca răsplată dreaptă (vorbesc ca unor
copii ai mei), Iărgiţi-vă şi voi!
Pavel ti tndeamnă pe corinteni
să
se despartă de necredincioşi
14. *Nu vă înjugaţi la unjug nepotrivit cu cei
necredincioşi. Căci ce legătură este între nepri-
hănire şi fărădelege? Sau ce părtăşie are lumi-
na cu întunericul?
*Deut. 7.2, 3; 1Cor. 5.9; 1Sam. 5.2,3; 1Regi 18.21
15. Ce înţelegere poate fi între Cristos şi Be-
lial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel
necredincios?
16. Cum se împacă templul lui Dumnezeu cu
idolii? Căci *noi sîntem templul Dumnezeului
celui viu, cum a zis Dumnezeu: *"Eu voi locui şi
voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul
lor iar ei vor fi poporul Meu." *Ex. 29.45,46; *Ev. 3.6
17. *De aceea, "Ieşiţi din mijlocul lor şi des-
părţiţi-vă de ei, zice Domnul. Nu vă atingeţi de
ce este necurat şi vă voi primi. *1•. 52.11; Apa. 18.4
18. *Eu vă voi fi Tată iar voi Îmi veţi fi fii şi
fiice, zice Domnul Cel Atotputernic." *Ier.31.1,9;
Apa. 21.7
Deci, fiindcă avem astfel de făgăduinţe,
7 preaiubiţilor, să ne curăţim de orice întină­
ciune a cărnii şi a duhului, desăvîrşind sfin-
ţirea, în frica de Dumnezeu.
lnttlnirea lui Pavel cu Tit
2. Faceţi-ne loc în inimile voastre! Noi n-am
nedreptăţit pe nimeni, n-am corupt pe nimeni;
*n-am înşelat pe nimeni. *Fapte 20.33
3. Nu spun aceste lucruri ca să vă condamn,
căci *am spus mai înainte că sînteţi în inimile
noastre pe viaţă şi pe moarte. *6.11,12
4. Am o *mare încredere în voi. Am tot drep-
tul să mă laud cu voi. *Sînt plin de mîngîiere,
îmi saltă inima de bucurie în toate necazurile
noastre. *3.12; *Col. 1.24
5. Căci şi după venirea noastră în Macedo-
nia, trupul nostru n-a avut nici o odihnă. *Am
fost necăjiţi în toate felurile: din afară lupte,
II CORINTENI 8
dinăuntru temeri. *4.8; *Deut. 32.25
6. Dar *Dumnezeu, care mîngîie pe cei sme-
riţi, ne-a mîngîiat prin *venirea lui Tit. *1.4; 2.13
7. Şi nu numai prin venirea lui, ci şi prin
mîngîierea cu care a fost mîngîiat şi el de voi. El
ne-a spus despre dorinţa voastră arzătoare, de-
spre lacrimile voastre, despre rîvna voastră
pentru mine, aşa că bucuria mea a fost şi mai
mare.
Răspunsulcorintenilor la scrisoarea lui Pavel
8. Deşi v-am întristat prin epistola mea, nu-
mi pare rău. *Şi chiar dacă mi-ar pare rău -
căci văd că scrisoarea aceea v-a întristat, dar
numai pentru puţin timp - *2.4
9. totuşi acum mă bucur, nu pentru că aţi fost
întristaţi, ci pentru că întristarea voastră v-a
dus la pocăinţă. Căci aţi fost întristaţi după
[voia lui] Dumnezeu, aşa încît în nimic să nu fiţi
păgubiţi de noi înşine.
10. Căci întristarea care este după voia lui
Dumnezeu produce pocăinţă care duce la mîn-
tuire, pe care n-o regreţi; dar întristarea lumii
produce moarte. *11 Sam. 12.13
11. Căci iată, tocmai întristarea aceasta a
voastră după voia lui Dumnezeu ce sîrguinţă a
lucrat în voi! Ce dezvinovăţire, ce indignare, ce
frică, dorinţă arzătoare, ce rîvnă, ce răzbunare!
In toate privinţele aţi dovedit că voi înşivă sîn-
teţi curaţi în fapta aceea.
12. De aceea, şi dacă v-am scris, nu v-am scris
pentru cel ce a comis răul respectiv, nici pentru
cel ce a fost nedreptăţit, ci pentru ca să se arate
marea noastră rîvnă pentru voi înaintea lui
Dumnezeu. *2.4
13. De aceea, am fost mîngîiaţi. Dar, pe lîngă
mîngîierea aceasta a noastră, ne-am bucurat şi
mai mult de bucuria lui Tit, al cărui duh *a fost
înviorat de voi toţi. *Rom. 15.32
14. Şi dacă m-am lăudatpuţin cu voi înaintea
lui, n-am fost dat de ruşine. Ci, după cum în
orice lucru v-am spus adevărul, tot aşa şi lauda
noastră cu voi înaintea lui Tit s-a adeverit.
15. El are o şi mai mare dragoste pentru voi,
cînd îşi aduce aminte de *ascultarea voastră a
tuturor şi de primirea pe care i-aţi făcut-o, cu
frică şi cu cutremur. *Filip.2.12
16. Mă bucur că *mă pot încrede în voi în
toate privinţele. *11 Tes. 3.4
Exemplul macedonienilor
Fraţilor, vă facem
8 cunoscut harul lui Dumne-
zeu, care a fost dat în bisericile Macedoniei.
2. În mijlocul multelor necazuri prin care au
trecut, bucuria lor *peste măsură de mare şi
sărăcia lor lucie au dat naştere la un belşug de
dărnicie din partea lor. *Mar. 12.44
3. Vă mărturisesc că au dat de tună voie,
1120
după puterea lor, şi chiar peste puterile lor.
4. Şi ne-au rugat cu mari stăruinţe pentru
harul şi părtăşia la această *strîngere de aju-
toare pentru sfinţi. *9.1; Rom. 15.25,26
5. Şi au tacut aceasta nu numai cum nădăj­
duisem, dar s-au dat mai întîi pe ei înşişi Dom-
nului şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.
6. Noi *dar l-am rugat pe Tit să ducă pînă la
capăt această strîngere de ajutoare pe care o
începuse. *v.17; 12.18
Exemplul lui Cristos
7. *După cum sporiţi în toate lucrurile: în cre-
dinţă, în cuvînt, în cunoştinţă, în orice rîvnă, şi
în dragostea voastră pentru noi, căutaţi să spo-
riţi şi în această binefacere. *9.8; 1Cor. 1.5; 12.13
8. *Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o po-
runcă, ci pentru rîvna altora şi ca să pun la
încercare curăţia dragostei voastre. *v. 24
9. Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus
Cristos, că *deşi El a fost bogat, s-a tacut sărac
pentru voi, pentru ca prin sărăcia Lui voi să vă
îmbogăţiţi. *Luc. 9.58
Scopul dărniciei
10. În aceastăprivinţăvă dau un sfat. Şi sfatul
acesta vă este de folos vouă, *care de acum un an
cei dintîi aţi început nu numai să faceţi, dar şi să
voiţi. *9.2
11. Împliniţi dar pînă la capăt acum facerea,
pentru ca după cum a fost bunăvoinţa de a voi,
tot aşa să fie şi înfaptuirea, după posibilităţile
voastre.
12. Pentru că, dacă este bunăvoinţă, darul
este primit, avîndu-se în vedere cît are cineva,
nu cît n-are.
13. Aici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi iar
voi strîmtoraţi,
14. ci trebuie să fie egalitate: în împrejurarea
de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor,
pentru ca şi prisosul lor [viitor] să acopere, la
rîndul lui, nevoile voastre, aşa încît să fie egali-
tate;
15. după cum este scris: *"Cel ce strînsese
mult n-avea nimic de prisos iar cel ce strînsese
puţin nu du~ea lipsă." *Ex. 16.18
Proceduri legate de dărnicie
16. Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care *a
pus în inima lui Tit aceeaşi rîvnă pentru voi.
*Ap.17.17
17. Căci el a primit îndemnul nostru; ba încă,
stăpînit de o rîvnă arzătoare, a pornit de bună
voie spre voi.
18. Am trimis cu el şi pe fratele a cărui laudă în
Evanghelie este răspîndită prin toate bisericile.
19. Mai mult, el a fost ales de biserici ca să
meargă împreună cu noi în această lucrare de
 1121 II CORINTENI 10

binefacere, pe care o săvîrşim spre slava Dom-
nului şi ca o dovadă de bunăvoinţanoastră.
20. *în felul acesta, vrem ca nimeni să nu ne
defăimeze cu privire la acest belşug de ajutoare
de care ne îngrijim.
21. *Căci căutăm să lucrăm cinstit nu numai
inaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor.
*Rom. 12.17; Filip. 4.8; 1 Pet. 2.12
22. Am trimis cu ei pe fratele nostru, a cărui
rivnă am incercat-o de atîtea ori în multe îm-
prejurări, şi care, de data aceasta, arată mult
mai multă rîvnă, datorită marii lui încrederi în
voi.
23. Astfel, fie că e vorba de Tit, care e păr-
taşul şi tovarăşul meu de lucru în mijlocul vos-
tru, fie de fraţii noştri care sînt *trimişii bise-
ricilor şi fala lui Cristos: *Filip. 2.25
24. daţi-le înaintea bisericilor dovadă de
dragostea voastră şi arătaţi-le că avem dreptul
să ne lăudăm cu voi.
Bunăvoinţa de a da
Este de prisos să vă mai scriu cu privire la
9 strîngerea de ajutoare pentru sfinţi,
2. *căci *ştiu bunăvoinţa voastră, cu care mă
laud cu privire la voi către macedonieni şi le
spun că Ahaia este gata de acum un an. Şi rivna
voastră a îmbărbătat pe foarte mulţi dintre ei.
*8.10,19,24
3. Am trimis totuşi pe fraţi, pentru ca lauda
noastră cu voi să nu fie nimicită cu prilejul
acesta, ci să fiţi gata, aşa cum am spus.
4. Dacă vor veni vreunii din Macedonia cu
mine şi nu vă vor găsi gata, n-aş vrea ca noi (ca
să nu zicem voi) să fim daţi de ruşine în în-
crederea aceasta.
5. De aceea, am socotit că e nevoie să rog pe
fraţi să vină mai înainte la voi, şi să pregăteas­
că strîngerea darurilor promise de voi, ca ele să
fie gata, făcute cu dărnicie, nu cu zgircenie.
Principiile dărniciei
6. *Să ştiţi: cine seamănă puţin puţin va
secera! Iar cine seamănă mult mult va şi se-
cera! *Prov. 11.24; 22.9; Gal. 6.7,9
7. Fiecare să dea după cum a hotărît în inima
lui: *nu cu părere de rău sau de silă, căci "pe
cine dă cu bucurie il iubeşte Dumnezeu".
*Deut. 15.7; Filim. 14
Promisiunile care decurg din dărnicie
8. *Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice
har, pentru ca, avind totdeauna în toate lucru-
rile de ajuns, să prisosiţi în orice faptă bună,
*Prov. 28.27; Filip. 4.19
după cum este scris: *"A împrăştiat, a dat
'9.
săracilor; neprihănireaLui rămîne în veac."
*Ps.112.9
10. "Cel ce dă sămînţă semănătorului şi
pîine pentru hrană" vă va da şi vă va înmulţi şi
vouă sămînţa de semănat şi va face să crească
roadele neprihăniriivoastre.
11. în felul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate
privinţele, pentru orice dărnicie, *care, prin
noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumne-
zeu. *1.11
12. Căci ajutorul dat de darurile acestea nu
numai că *acoperă nevoile sfinţilor, ci este şi o
pricină de multe mulţumiricătre Dumnezeu.
*8.14
13. Aşa că dovada dată de voi prin ajutorul
acesta ii face să slăvească pe Dumnezeu pentru
ascultarea pe care mărturisiţică o aveţi faţă de
Evanghelia lui Cristos şi pentru dărnicia ajuto-
rului vostru faţă de ei şi faţă de toţi;
14. şi-i face să se roage pentru voi şi să vă
iubească din inimă, pentru *harul nespus de
mare al lui Dumnezeu faţă de voi. *8.1
15. Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu *pen-
tru darul Lui nespus de mare! *lac. 1.17
Răspuns la acuzaţia de laşitate
Eu, Pavel, vă rog, prin blîndeţea lui
10 Cristos - eu, cel "smerit cind sînt de
faţă în mijlocul vostru şi plin de îndrăzneală
împotriva voastră, cind sînt departe",
şi 2. - vă rog dar *să nu mă faceţi ca, atunci

9.6-8 Dărnicia. Nu există termometru mai bun al dezvoltării spirituale a cuiva decît În domeniul dărniciei. Pasajul acesta
subliniază atitudinea corectă cu privire la dărnicie: voioşie. Cînd dăm cu voioşie, vom ti şi generoşi. Nu e atît de importantă
suma pe care o dăruim În sine, cît restul ce ne rămîne. Pe Dumnezeu nu-L interesează atît de mult mărimea darului, cît motivul
care se ascunde Îndărătul darului. TOli banii din lume sînt ai lui Dumnezeu. Darul meu nu-L face cu nimic mai bogat pe El, ci
mă Îmbogăleşte pe mine În cele spirituale, deoarece sînt conştient că tot ce am este al Lui şi că dăruiesc pentru că Îl iubesc şi
doresc să dau.
Formula pentru dărnicie o găsim În l Corinteni 16.2, unde se desprind trei principii: (1) trebuie să dau cu regularitate - ..În
prima zi a săptămînii" (2) dărnicia mea trebuie să tie sistematică - ..fiecare să pună deoparte" şi (3) dărnicia mea trebuie să
fie proporţională cu venitul- ..ce va putea".
Eşecul de a da din banii pe care ni i-a dăruit Dumnezeu este o chestiune foarte gravă. Cel care neglijează cinstirea lui
Dumnezeu cu venitul său ÎI jefuieşte pe Dumnezeu (Mal. 3.8), nu pentru că Îl sărăceşte pe Dumnezeu, ci pentru că Îi refuză lui
Dumnezeu mijlocul rînduit de El pentru sprijinirea financiară a lucrării Sale şi a lucrătorilor Săi. Pentru copilul lui Dumnezeu
care-L cinsteşte pe Dumnezeu cu banii săi. Dumnezeu a promis bogate binecuvîntări (Mal. 3.10; Luca 6.38) şi împlinirea
tuturor nevoilor sale (FiI. 4. 19). Aşadar, dărnicia este esenlială pentru dezvoltarea noii vieli. Deschideli acum la pg. 40 1.
l Cro. 16.29: Semnificalia închinării.
II CORINTENI 11 1122
cînd voi fi de faţă, să alerg cu hotărîre la în-
drăzneala aceea, pe care am de gînd s-o între-
buinţez împotriva unora, care îşi închipuie că
noi sîntem mînaţi de tfirea veche.
*1 Cor. 4.21; teamea
Răspuns la acuzaţia că umbLă fn fire
3. *Deşi trăim în tfire, nu ne luptăm după
fire. *Ef. 6.11-18; tsau ..carne", "trup"
4. *Căci annele t luptei noastre nu sînt cele
ale tfirii, ci cu putere de la Dumnezeu, ca să
răstoarnefortăreţe. *Ioan 18.36; trăzboiului; tcărnii
5. Noi demolăm argumentele şi orice înălţi­
me care se ridică impotriva cunoaşterii lui
Dumnezeu şi orice gînd il facem rob ascultării
de Cristos. *1 Cor. 1.19; 3.19
6. *Indată ce se va *sfirşi ascultarea aceasta
din partea voastră, sîntem gata să pedepsim
orice neascultare. *13.2,10; *7.15
7. *La înfăţişare vă uitaţi? *Dacă cineva cre-
de că "este al lui Cristos", să aibă în vedere că,
după cum el este al *lui Cristos, tot aşa sîntem
şi noi. *Ioan 7.24; *1 Cor. 14.37; *1 Cor. 3.23
8. Şi chiar dacă m-aş lăuda ceva mai mult cu
autoritatea pe care ne-a dat-o Domnul pentru
zidirea voastră, şi nu spre dărîmarea voastră,
tot *nu m-aş ruşina de ea. *7.14
9. Zic aşa, ca să nu par că vreau să vă sperii
prin epistolele mele.
Răspuns la acuzaţia că este un om sLab
10. "De fapt", zic ei, "epistolele lui sînt cu
greutate şi pline de putere, dar cind este de faţă
el însuşi, este slab şi cuvîntul lui n-are nici o
greutate."
11. Cine judecă aşa să fie convins că, aşa cum
stăm de vorbă în epistolele noastre, cînd nu
sîntem de faţă, tot aşa vom fi şi în faptă, cind
vom fi prezenţi acolo!
12. *Negreşit, n-avem îndrăzneala să ne
comparăm sau să ne numărăm printre cei care
se laudă singuri. Dar ei, prin faptul că se mă­
soară cu ei înşişi şi se pun alături de ei înşişi,
sînt fără pricepere. *5.12
13. *Noi însă nu ne vom lăuda dincolo de
măsura cuvenită, ci ne vom mărgini la a ne
lăuda cu cimpul de lucru pe care ni l-a încredin-
ţat Dumnezeu nouă, cimp ce ajunge chiar pînă
la voi.
14. Nu ne întindem prea mult în lauda noas-
tră, ca şi cum n-am ajunge pînă la voi, căci şi
pînă la voi am ajuns cu Evanghelia lui Cristos.
15. Nici nu depăşim măsura prin a ne lăuda
cu lucrarea făcută de alţii, ci avem nădejde că.
dacă va creşte credinţa voastră, va creşte ii
cîmpul nostru de lucru între voi nespus de mu t,
16. aşa încit să putem predica Evanghelia şi
în ţinuturile care sînt dincolo de al vostru. Nu
dorim însă să ne lăudăm cu lucrarea deja săvîr­
şităîn teritoriul altuia.
17. *Ci, "oricine se laudă să se laude în Dom-
nul". *18.65.16
18. Căci nu cel ce se recomandă el singur va fi
aprobat, ci omul *pe care-l recomandăDomnul.
*Prov. 27.2; *Rom. 2.29; 1 Cor. 4.5
Pavel fşi declară apostoLia
0, de aţi putea suferi puţintică *nebunie
11 din partea mea! Ei, haide, îngăduiţi-mă!
*v. 16
2. Căci sînt gelos pentru voi, cu o gelozie după
voia lui Dumnezeu, deoarece v-am logodit cu un
bărbat, *ca să vă înfăţişez înaintea lui Cristos
ca pe o fecioară curată. *Col. 1.28
3. Dar tare mă tem că, după cum şarpele a
amăgit-o pe Eva, cu şiretenia sa, nu cumva şi
gîndurile voastre să se strice de la curăţia şi
simplitatea care este faţă de Cristos!
4. Căci dacă vine cineva şi predică un alt Isus
decit Isusul pe care L-am propovăduit noi sau
dacă primiţi alt duh decit Cel pe care l-aţi pri-
mit sau o evanghelie *diferită de cea pe care aţi
acceptat-o, pe un asemenea om il îngăduiţi nu-
maidecit! *Gal. 1.7,8
5. Dar cred că eu nu sînt cu nimic inferior
acelor aşa-numiţi "hiper-apostoli"! *1 Cor. 15.10
6. Chiar dacă nu am pregătire specială de
orator, nu sînt însă nepregătit *în ce priveşte
cunoştinţa; şi *am arătat lucrul acesta printre
voi, în tot felul şi în toate privinţele.
*Ef. 3.4; *12.12
7. Sau, am păcătuit cu ceva cînd m-am înjosit
pe mine insumi, pentru ca voi să fiţi înălţaţi,
vestindu-vă Evanghelia lui Dumnezeu pe gra-
tis?
8. *Am prădat alte biserici, luînd plată de la
ele, ca să vă pot sluji vouă. *12.13
9. Şi cînd eram la voi şi am avut nevoie de
ceva, n-am fost o povară pentru nimeni, căci de
nevoile mele au îngrijit *fraţii ce veniseră din
Macedonia. In toate m-am ferit şi mă voi feri să
vă îngreuiez cu ceva. *Filip.4.10
10. *Pe cit de sigur locuieşte adevărul lui
Cristos în mine, pe atit de sigur *nimeni nu-mi
va răpi această pricină de laudă în ţinuturile
Ahaiei! *Rom. 9.1; *1 Cor. 9.15
11. De ce? *Oare pentru că nu vă iubesc? Ştie
Dumnezeu! *6.11; 7.3; 12.15
12. Dar lucrez şi voi lucra astfel *pentru ca să
tai craca de sub picioarele celor care caută pri-
lejul să se poată considera egali cu noi în lucru-
rile cu care se laudă. *1 Cor. 9.12
13. Oamenii aceştia *sînt nişte apostoli min-
cinoşi, nişte *lucrătoriînşelători, care se prefac
în apostoli ai lui Cristos. *Apo. 2.2; *Filip. 8.2; Tit 1.10
14. Şi nu este de mirare, căci pînă şi Satana
 1123
se preface într-un *înger de lumină. *Gal. 1.8
15. Prin urmare, nu este mare lucru dacă şi
slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihăni­
rii. *Sfirşitullorva fi după faptele lor. *Filip. 3.19
Suferinţele lui Pavel sprijină apostolia lui
16. Iarăşi spun: să nu mă creadă nimeni ne-
bun. Sau dac-o faceţi totuşi, atunci primiţi-mă,
cel puţin, ca pe un nebun, ca să mă laud şi eu
niţeluş.
17. Ceea ce spun în această îndrăzneală, ca
să mă laud, *nu spun după Domnul, ci ca şi cum
aş spune din nebunie. *1 Cor. 7.6,12
18. *De vreme ce mulţi se laudă după firea
pămîntească,mă voi lăuda şi eu. *Filip. 3.3,4
19. Doar voi îngăduiţi cu plăcere pe nebuni,
*voi, care sînteţi înţelepţi! *1 Cor. 4.10
20. *Dacă vă robeşte cineva, dacă vă mănîn­
că cineva, dacă pune cineva mîna pe voi, dacă
vă priveşte cineva de sus, dacă vă bate cineva
peste obraz - toate astea le suferiţi! *Gal. 2.4
21. Spre ruşinea mea o spun *că am fost slab!
Totuşi, *în orice privinţă dă cineva dovadă de
curaj - vorbesc asta la nebunie - ei, bine, şi eu
dau dovadă de curaj! *10.10; *Filip. 3.4
22. Sînt ei evrei? *Şi eu sînt! Sînt ei israeliţi?
Şi eu sînt! Sînt ei urmaşi ai lui Avraam? Şi eu
sînt! *Fapte 22.3; Rom. 1.11; Filip. 3.5
23. Sînt ei slujitori ai lui Cristos? - vorbesc
iarăşi ca unul ieşit din minţi - ei bine, eu sînt
şi mai mult! În osteneli, şi mai mult! În în-
chisori, şi mai mult! În lovituri: fără număr; de
multe ori *în primejdii de moarte. *1.9
24. De cinci ori am căpătat de la iudei *patru-
7.eci de lovituri minus una; *Deut. 25.8; Fapte 16.22
25. de trei ori am fost bătut cu nuiele; o dată
am fost împroşcat cu pietre; de trei ori am
naufragiat; o noapte şi o zi am stat în adîncul
mării.
26. Deseori am fost în călătorii, în primejdii
pe rîuri, în primejdii din partea tîlharilor, *în
primejdii din partea celor de acelaşi neam cu
mine, în primejdii din partea păgînilor, în pri-
mejdii din cetăţi, în primejdii în pustiu, în pri-
mejdii pe mare, în primejdii între fraţii minci-
noşi. *Fapte 9.23; Fapte 14.5
27. În osteneli şi necazuri, în privegheri ade-
sea, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig
şi lipsă de îmbrăcăminte!
28. Şi, pe lîngă lucrurile din afară, în fiecare
zi mă apasă *grija pentru toate bisericile.
*Rom.1.14
29. Cine este slab, şi să nu fiu şi eu slab? Cine
cade în păcat, şi eu să nu ard?
30. Dacă e vorba să mă laud, mă voi lăuda
numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea
mea.
31. Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus
II CORINTENI 12
Cristos, *care este binecuvîntat în veci, ştie că
nu mint! *Rom. 9.5; Gal. 1.20
32. *În Damasc, guvernatorul de sub auto-
ritatea regelui Areta păzea cetatea Damasceni-
lor, ca să mă prindă. *Fapte 9.24
33. Dar am fost coborît într-un coş, printr-o
fereastră din zidul cetăţii, şi aşa am scăpat din
mîinile lor.
Vedenia paradisului
Trebuie să mă laud, deşi nu e nici un
12 cîştig în asta. De aceea, voi trece acum la
vedeniile şi *descoperirile primite de la Dom-
nul. *Gal. 1.12; 2.2; Ef. 3.3
2. Cunosc un om în Cristos, care, acum pai-
sprezece ani, a fost răpit pînă la al treilea cer
(dacă a fost în trup sau în afara trupului nu
ştiu, dar o ştie Dumnezeu).
3. Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost cu trupul
sau în afara trupului nu ştiu, dar o ştie
Dumnezeu)
4. a fost răpit în paradis şi a auzit cuvinte
inexprimabile, pe care nu-i este îngăduit omu-
lui să le rostească.
5. Cu un astfel de om mă voi lăuda, dar de-
spre mine nu mă voi lăuda, decît cu slăbiciunile
mele.
6. Chiar dacă aş vrea să mă laud, n-aş fi ne-
bun, căci aş spune adevărul; dar mă feresc,
pentru ca nimeni să nu mă stimeze mai mult
decît e justificat prin ceea ce fac sau spun.
Ghimpele din carnea lui Pavel
7. Şi ca să nu mă umflu de mîndrie, din pri-
cina descoperirilor extraordinar de mari ce mi
s-au făcut, mi s-a dat un *ghimpe în carne, un
*sol al Satanei, ca să mă pălmuiască şi să mă
împiedice să mă îngîmf. *Ez. 28.24; Luc. 13.16
8. De trei ori L-am rugat pe Domnul să mi-l
ia.
9. Şi El mi-a zis: "Harul Meu îţi este de ajuns,
căci puterea Mea se desăvîrşeşteîn slăbiciune."
Deci, mă voi lăuda mai degrabă cu slăbiciunile
mele, pentru ca puterea lui Cristos să rămînă în
mine.
10. De aceea, *îmi găsesc plăcere în slăbi­
ciuni, în insulte, în nevoi, în persecuţii, în
strîmtorări, pentru Cristos, căci atunci cînd
sînt slab atunci sînt tare. *Rom. 5.3
Semnele lui Pavel sprijină apostolia sa
11. Am ajuns nebun - voi m-aţi silit să fiu!
Dar voi trebuia să mă lăudaţi, căci deşi nu *sînt
nimic, totuşi cu nimic n-am fost mai prejos de
aceşti apostoli aşa de minunaţi. *1 Cor. 3.7
12. Semnele unui apostol le-aţi avut printre
voi în toată răbdarea, prin semnele, puterile şi
minunile care s-au săvîrşit între voi.
II CORINTENI 13
13. Căci cu ce aţi fost voi mai prejos decît alte
biserici, afară doar de faptul că eu nu v-am fost
o povară? 0, *iertaţi-mi nedreptatea aceasta!
*11.7-9; 1 Cor. 1.7; 9.12
Grija lui Pavel de a nu fi o povară
din punct de vedere financiar
14. Iată că sînt gata să vin la voi a treia oară
şi tot nu voi fi o povară, căci nu caut bunurile
voastre, ci pe voi înşivă. Ce-i drept, nu copiii
sînt datori să agoniseascăpentru părinţii lor, ci
părinţii pentru copiii lor.
15. Şi eu voi cheltui prea bucuros din ale mele
şi mă voi cheltui întru totul pe mine însumi
pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai
mult, sînt oare iubit cu atît mai puţin?
16. Fie şi-aşa! *Nu v-am fost deloc o povară.
"Dar", zic ei, "ca un om isteţ ce sînt, v-am prins
prin şiretlic!" *11.9
17. Dar, v-am exploatat eu oare prin vreunul
din oamenii pe care i-am trimis la voi?
18. L-am îndemnat pe Tit să vină să vă vadă;
şi, împreună cu el, am trimis şi pe fratele
nostru. Ei bine, a cerut Tit ceva de la voi? N-am
fost noi călăuziţi de acelaşi Duh şi n-am călcat
noi pe aceleaşi urme?
Grija lui Pavel de a nu-i găsi
pe corinteni umblfnd fn fire
19. *De multă vreme voi vă închipuiţi că
vrem să ne apărăm înaintea voastră! Noi vor-
bim înaintea lui Dumnezeu, în Cristos. Şi toate
aceste lucruri le spunem, preaiubiţilor, pentru
zidirea voastră. *5.12
20. Fiindcă mă tem ca nu cumva, la venirea
mea, să vă găsesc aşa cum n-aş vrea să vă
găsesc, şi eu *însumi să fiu găsit de voi aşa cum
n-aţi vrea. Mă tem să nu găsesc gîlceavă, in-
vidie, mînii, dezbinări, vorbiri de rău, bîrfeli,
îngîmfări, tulburări. *13.2,10; 1 Cor. 4.21
21. Mă tem ca, la venirea mea la voi, să nu mă
smerească din nou Dumnezeul meu cu privire la
voi şi să trebuiască să plîng pe mulţi din cei ce au
păcătuit mai înainte, şi nu s-au pocăit de necură­
ţia, curvia şi destrăbălareape care le-au practicat.
Pavel fi previne să se cerceteze pe ei fnşişi
Vin la voi pentru a treia oară. "Orice
13 vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi
1124
sau trei martori."
2. Cum am spus, cînd am fost de faţă a doua
oară, tot aşa şi azi, cînd nu sînt de faţă, spun
iarăşi mai dinainte celor care au păcătuit mai
înainte şi celorlalţi, că, dacă mă voi întoarce la
voi, n-am să vă cruţ deloc;
3. căci căutaţi o dovadă că Cristos *vorbeşte
în mine - El, care nu este slab faţă de voi, ci
este plin de putere *între voi. *1 Cor. 5.4; *1 Cor. 9.2
4. *Într-adevăr, El a fost răstignit în slăbi­
ciune, dar *trăieşte prin puterea lui Dumnezeu.
Tot astfel şi noi sîntem slabi în el, dar, prin
puterea lui Dumnezeu, vom fi plini de viaţă cu
El faţă de voi. *10.3,4; *1 Pet. 3.18
5. Cercetaţi-vă să vedeţi dacă sînteţi în cre-
dinţă; puneţi-vă la încercare. Nu vă daţi voi
seama că Cristos Isus este în voi? Afară numai
dacă sînteţi căzuţi la examen.
6. Dar trag nădejde că veţi recunoaşte că noi
nu sîntem căzuţi la examen.
7. Totuşi, ne rugăm lui Dumnezeu să nu fa-
ceţi nimic rău; nu pentru ca să vadă oamenii că
noi am trecut cu bine proba, ci ca voi să faceţi
ceea ce este bine chiar dacă s-ar părea că *noi
am căzut la examen. *6.9
8. Căci noi nu putem face nimic împotriva
adevărului, ci numai pentru adevăr.
9. Ne bucurăm ori de cîte ori sîntem noi slabi
iar voi sînteţi tari; şi ne rugăm pentru *desă­
vîrşirea voastră. *1 Tes. 3.10
10. *Tocmai de aceea vă scriu aceste lucruri,
cînd nu sînt de faţă, pentru ca atunci cînd voi fi
de faţă, să nu mă port cu asprime în folosirea
acelei autorităţi pe care mi-a dat-o Dumnezeu
pentru zidirea voastră, nu pentru dărîmarea
voastră. *1 Cor. 4.21; Tit 1.13
Incheiere
11. Încolo, fraţilor, fiţi sănătoşi, desăvîrşiţi­
vă, îmbărbătaţi-vă, fiţi cu un singur cuget,
trăiţi în pace, şi Dumnezeul dragostei *şi al
păcii va fi cu voi. *Rom. 15.33
12. Salutaţi-vă unii pe alţii cu o sărutare
sfintă.
13. Toţi sfinţii vă trimit sănătate.
14. *Harul Domnului Isus Cristos şi dragos-
tea lui Dumnezeu şi *împărtăşirea Sfintului
Duh să fie cu voi cu toţi! *Rom. 16.24; *Filip. 2.1