NORMATIV

PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA, VERIFICAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

IN ZONE CU PERICOL DE EXPLOZIE
INDICATIV NP 099-04
(revizuire ID 17-1986)

1. Domeniu de aplicare

1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea, executarea, verificarea §i

exploatarea instalatiilor electrice situate Tn zone cu pericol de explozie aferente constructiilor §i
incintelor acestora. Pericolul de explozie Tn aceste zone poate fi generat de existenta gazelor
sau vaporilor inflamabili, prafului sau fibrelor combustibile etc.
Domeniul cuprinde instalatii electrice de iluminat, forta, automatizare, control,
semnalizare, telecomunicatii, etc., indiferent de tensiunea de lucru §i de faptul ca sunt
permanente, temporare, portabile, transportabile sau purtate de mana.
1.2. Normativul nu se aplica instalatiilor electrice din:
- mine grizutoase (cu exceptia spatiilor de la suprafata minelor);
- zone periclitate de existenta materialelor explozibile;
- camere folosite Tn scopuri medicale.
1.3. Instalatiile §i echipamentele electrice din zonele cu pericol de explozie trebuie sa
respecte toate standardele §i reglementarile de specialitate Tn vigoare, prezentul normativ
cuprinzand prevederi suplimentare specifice acestor zone.
Lista principalelor standarde §i norme conexe la care se fac referiri Tn prezentul normativ este
prezentata Tn Anexa 1.
1.4. Normativul nu cuprinde reglementari privind securitatea instalatiilor la alte surse de
aprindere decat cele asociate instalatiilor electrice §i se bazeaza pe ipoteza ca acestea sunt
executate, verificate §i Tntretinute Tn conformitate cu caracteristicile specificate.
1.5. Normativul urmare§te asigurarea din punct de vedere calitativ a nivelurilor minime
de performanta, conform legilor 90/1996 §i 10/1995 referitoare la cerintele de calitate pentru
constructii: - rezistenta §i stabilitate;
- siguranta Tn exploatare;
- siguranta la foe;
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea §i protectia mediului;
- izolatie termica, hidrofuga §i economie de energie;
- protectia Tmpotriva zgomotului.
 3

2. Terminologie

fa cadrul normativului se folosesc urmatorii termeni, cu definitiile corespunzatoare, in

acord cu standardul de referinta SR CEI 50 (426) sau cu standardele conexe normativului:

2.1. Aparatura electrica pentru atmosfere explozive

Aparatura electrica protejata la explozie.
Echipamente pentru locuri periculoase.
Aparatura electrica executata ?n a§a fel meat sa nu produca, in conditiile specificate,
aprinderea atmosferei explozive inconjuratoare.
Seria de standarde de referinta SR CEI 60079 standardizeaza aceasta aparatura pentru
atmosfere explozive gazoase.

2.2. Aparatura simpla

Components electrica sau combinatie de componente cu constructie simpla §i cu
parametri electrici bine definiti, care este compatibila cu securitatea intrinseca a circuitului in
care este utilizata. Se considers aparatura simpla urmatoarele aparaturi:
a) componente pasive, de exemplu conductoare, cutii de jonctiune, rezistoare §i
dispozitive semiconductoare simple;
b) componente de Tnmagazinare a energiei, cu parametri bine definiti, de exemplu
condensatoare sau bobine de inductanta, ale caror valori sunt luate Tn considerare atunci cand
se determina securitatea Tntregului sistem;
c) surse generatoare de energie, de exemplu termocuple §i celule fotoelectrice, care
nu genereaza mai mult de 1,5 V, 100 mA §i 25 mW. Toate inductantele sau capacitatile
prezente in aceste componente generatoare de energie sunt luate in considerare conform
punctului b).

2.3. Aparatura electrica asociata

Aparatura electrica in care circuitele sau parti din circuite nu sunt obligatoriu cu
securitate intrinseca, dar care contin circuite care pot afecta securitatea circuitelor cu securitate
intrinseca asociate.

2.4. Tip de protectie (al unei aparaturi electrice pentru atmosfere explozive)
Masuri specifice aplicate aparaturii electrice pentru a evita aprinderea unei atmosfere
explozive inconjuratoare de catre o astfel de aparatura.
4

2.5. Grupa (a unei aparaturi electrice pentru atmosfere explozive)

Clasificare a aparaturii electrice Tn functie de atmosfera exploziva pentru care este
prevazuta sa fie utilizata.
Seria de standarde de referinta CEI 60079 define§te doua grupe:
Grupa I - aparatura electrica destinata pentru mine grizutoase
Grupa II - care poate fi divizata Tn subgrupe, cuprinzand aparatura electrica
destinata pentru toate locurile cu o alta atmosfera exploziva decat minele grizutoase.

2.6. Clasa de temperatura (a unei aparaturi electrice pentru atmosfere explozive)

Clasificare a aparaturii electrice pentru atmosfere explozive din punctul de vedere al
temperaturii sale maxime de suprafata.

2.7. Temperatura maxima de suprafata

Temperatura cea mai ridicata atinsa Tn serviciu, Tn cele mai defavorabile conditii de
functionare, Tn cadrul conditiilor normale ale aparaturii electrice, de orice parte sau orice
suprafata a aparaturii care poate produce aprinderea atmosferei explozive Tnconjuratoare.
Conditiile de functionare cele mai defavorabile includ suprasarcini recunoscute §i orice conditie
de defect recunoscuta Tn standardul specific pentru tipul de protectie implicat.

2.8. Temperatura de aprindere a unei atmosfere explozive gazoase

Temperatura cea mai scazuta a unei suprafete Tncalzite la care, Tn conditiile specificate,
apare aprinderea unei substante inflamabile sub forma de amestec de gaz sau vapori Tn aer.
Publicatia de referinta CEI 60079-4 standardizeaza o metoda pentru determinarea
acestei temperaturi.

2.9. Temperatura de aprindere a unui strat de praf

Temperatura minima a unei suprafete calde la care aprinderea se produce Tntr-un strat
de praf, de grosime data, depus pe aceasta suprafata calda.

2.10. Temperatura de aprindere a unui nor de praf

Temperatura minima a peretelui interior cald al unui cuptor Tn care se produce aprinderea
Tn aer a unui nor de praf.

2.11. Functionare normala

Functionarea aparaturii din punct de vedere electric §i mecanic conform prescriptiilor de
proiectare §i utilizare, Tn limitele specificate de producator.
Limitele specificate de producator pot include conditii de functionare de durata, cum ar fi
rotoare blocate, lampi arse §i suprasarcini.
 5

2.12. Explozie (a unei atmosfere explozive)

Cre§terea brusca a presiunii §i temperaturii, datorata oxidarii sau altei reactii exoterme.

2.13. Atmosfera exploziva gazoasa

Amestec cu aerul, Tn conditii atmosferice normale, a substantelor inflamabile sub forma
de gaz, vapori sau ceata Tn care, dupa aprindere, combustia se propaga Tn ansamblul
amestecului neconsumat.

2.14. Atmosfera exploziva cu praf

Amestec cu aerul, in conditii atmosferice normale, a substantelor inflamabile sub forma
de praf sau fibre In care, dupa aprindere, combustia se propaga Tn ansamblul amestecului
neconsumat.

2.15. Arie periculoasa (datorata atmosferelor explozive gazoase)

Arie in care exista sau ar putea sa fie prezenta o atmosfera exploziva gazoasa Tn
asemenea cantitati meat sa necesite precautii speciale pentru constructia, instalarea §i
utilizarea aparaturii electrice.

2.16. Arie periculoasa (de praf)

Arie Tn care praful combustibil sub forma de nor sau de strat este, sau poate fi anticipat
sa fie prezent Tn asemenea cantitati meat sa necesite masuri speciale pentru constructia §i
utilizarea aparaturii electrice, pentru a preveni aprinderea unui amestec exploziv de praf/aer
sau a unui strat de praf combustibil.

2.17. Arie nepericuloasa (datorata atmosferelor explozive gazoase)

Arie Tn care nu poate fi prezenta o atmosfera exploziva gazoasa sau cu praf combustibil
Tn asemenea cantitati meat sa necesite precautii speciale pentru constructia, instalarea §i
utilizarea aparaturii electrice.

2.18. Arie nepericuloasa (de praf)

Arie Tn care praful combustibil nu este prezent Tn cantitate suficienta pentru a permite
formarea unor amestecuri explozive semnificative de praf/aer §i/sau a unor straturi de praf
combustibil.

2.19. Zona 0
Arie Tn care este prezenta Tn permanenta, sau pe perioade lungi de timp, o atmosfera
exploziva gazoasa.
6

2.20. Zona 1
Arie Tn care este probabila aparitia unei atmosfere explozive gazoase in timpul
functionarii normale.

2.21. Zona 2
Arie Tn care nu este probabila aparitia unei atmosfere explozive gazoase la functionarea
normala §i, daca totu§i apare, este probabil ca aceasta sa se Tntample numai rareori §i doar
pentru o perioada scurta de timp.
Se pot obtine indicatii privind frecventa de aparitie §i durata din codurile proprii anumitor
industrii sau aplicatii.

2.22. Zona 20
Arie in care praful combustibil, sub forma de nor, este prezent in permanenta sau Tn mod
frecvent Tn cantitate suficienta pentru a produce o concentrate exploziva de praf combustibil Tn
amestec cu aerul, §i/sau Tn care stratul de praf se poate forma cu o grosime excesiva §i
necontrolata Tn timpul functionarii normale.
Aceasta se poate Tntampla Tn interiorul unui spatiu limitat pentru praf Tn care praful poate
forma amestecuri explozive, Tn mod frecvent sau perioade lungi. Aceasta apare tipic Tn
interiorul echipamentutui.

2.23. Zona 21
Arie neclasificata ca zona 20, Tn care, Tn timpul functionarii normale, praf combustibil sub
forma de nor este probabil sa apara Tn cantitate suficienta pentru a fi capabil sa produca o
concentrate exploziva Tn amestec cu aerul.
Aceasta zona poate cuprinde, Tntre altele, imediata vecinatate a punctelor de alimentare
sau de evacuare a produselor pulverulente §i arii Tn care se formeaza straturi de praf §i este
probabil ca Tn timpul functionarii normale sa genereze o concentrate exploziva de praf
combustibil Tn amestec cu aerul.

2.24. Zona 22
Arie neclasificata ca zona 21, Tn care nori de praf se pot produce rar §i se mentin
perioade scurte sau Tn care acumularile sau straturile de praf combustibil pot fi prezente Tn
 7

conditii anormale §i pot genera amestecuri explozive de praf in aer. Atunci cand Tnlaturarea
acumularilor sau straturilor de praf nu poate fi asigurata, datorita conditiilor anormale, aceasta
arie se clasifica zona 21.
Aceasta zona poate cuprinde, Tntre altele, arii din apropierea unui echipament care
contine praf ce poate scapa prin scurgeri §i poate forma depozite (sali de concasare, de
exemplu, in care praful poate scapa de la concasare §i se poate depune).

2.25. Sursa de degajare

Punct sau loc de la care este probabil sa se degaje Tn atmosfera un gaz inflamabil,
vapori inflamabili sau lichid inflamabil, astfel meat sa se poata forma o atmosfera exploziva
gazoasa.

2.26. Sursa de degajare a prafului ,

Punct sau loc de la care praful combustibil poate fi eliberat sau se poate Tnvolbura, astfel
meat sa se poata forma un amestec exploziv de praf/aer. In functie de circumstante, nu toate
sursele de degajare produc neaparat un amestec exploziv de praf/aer. Trebuie totu§i sa se tina
seama de faptul ca o sursa de degajare permanenta mica sau diluata poate sa produca in timp
un strat de praf potential periculos.

2.27. Limita inferioara exploziva LEL (abreviere)

Concentrate de gaz, vapori sau ceturi inflamabile, Tn aer pana la care nu se formeaza o
atmosfera exploziva gazoasa.

2.28. Limita superioara exploziva UEL (abreviere)

Concentrate de gaz, vapori sau ceturi inflamabile Tn aer deasupra careia nu se formeaza
o atmosfera exploziva gazoasa.

2.29. Durata tE (pentru aparaturi electrice cu securitate marita)

Timpul considerat pentru ?nfa§urari de curent alternativ, supuse la curentul de pornire U,
care se Tncalzesc de la temperatura atinsa Tn serviciu nominal, la temperatura ambianta
maxima, pana la temperatura limita.

2.30. Inel de etan§are

Inel folosit Tntr-un dispozitiv de intrare al unui cablu sau unei conducte pentru a asigura
etan§eitatea dintre dispozitivul de intrare §i cablu sau conducta.
8

2.31. Gaz protector

Gaz utilizat pentru mentinerea presurizarii sau pentru diluarea gazului sau vaporilor
inflamabili la o concentratie mult sub limita cea mai scazuta de explozie (limita inferioara de
explozie).
Gazul protector poate fi aer, azot sau orice alt gaz neinflamabil sau un amestec de
asemenea gaze.

2.32. Purjare
Operatia de trecere a unei cantitati de gaz protector printr-o camera §i conductele
asociate pentru a reduce orice concentratie de gaze sau vapori inflamabili la un nivel de
securitate.

2.33. Tensiune alternative sau continua efectiva maxima (Um)

Tensiune maxima care se poate aplica la echipamentele de racordare fara securitate
intrinsece ale aparaturii asociate fara a invalida securitatea intrinsece.

2.34. Tensiune de intrare maxima (U,)

Tensiunea maxima (de varf alternative sau continua) care se poate aplica la elementele
de racordare pentru circuitele cu securitate intrinseca, fara a invalida securitatea intrinseca.

2.35. Tensiune de ie§ire maxima (U0)

Tensiunea de ie§ire maxima (de varf alternative sau continue) dintr-un circuit cu
securitate intrinsece ce poate se apare ?n conditiile de circuit deschis la elementele de
conexiune ale aparaturii, indiferent de tensiunea aplicate, pane la tensiunea maxime, inclusiv
Um §i Uj.
In cazul in care existe mai multe tensiuni aplicate, tensiunea de ie§ire maxime este
determinate de cea mai defavorabiie combinatie a tensiunilor aplicate.

2.36. Curent de intrare maxim (h)

Curentul maxim (de varf, alternativ sau continuu) care se poate aplica la elementele de
racordare pentru circuite cu securitate intrinsece, fere a invalida securitatea intrinsece.
2.37. Curent de ie§ire maxim (l0)
Curentul maxim (de varf, alternativ sau continuu) Tntr-un circuit cu securitate intrinsece,
ce se poate obtine la nivelul elementelor de racordare ale aparaturii.
 9

2.38. Putere de intrare maxima (Pi)

Puterea de intrare maxima Tntr-un circuit cu securitate intrinseca ce poate fi disipata

intr-o aparatura, daca acesta este conectata la o sursa externa, fara a invalida securitatea
intrinseca.

2.39. Putere de ie§ire maxima (P0)

Puterea electrica maxima ce se poate obtine Tntr-un circuit cu securitate intrinseca al
aparaturii.

2.40. Capacitatea interna maxima (C|)

Capacitatea interna echivalenta totala a aparaturii care se considera ca apare la nivelul
elementelor de racordare ale aparaturii.

2.41. Capacitate externa maxima (C0)

Capacitatea maxima Tntr-un circuit cu securitate intrinseca ce se poate conecta la
elementele de racordare ale aparaturii, fara a invalida securitatea intrinseca.

2.42. Inductanta interna maxima (Lj)

Inductanta interna echivalenta totala a aparaturii care se considera ca apare la nivelul
elementelor de conexiune ale aparaturii.

2.43. Inductanta externa maxima (L0)

Valoarea maxima a inductantei Tntr-un circuit cu securitate intrinseca ce se poate conecta
la elementele de racordare ale aparaturii, fara a invalida securitatea intrinseca.

2.44. RaportTntre inductanta interna maxima §i rezistenta (Lj/Rj)

Raportu! dintre inductanta (Lj) §i rezistenta (Ri) care se considera ca apar la elementele
de racordare externe ale aparaturii electrice.

2.45. Raport intre inductanta externa maxima §i rezistenta (L0/Ro)

Raportul dintre inductanta (L0) §i rezistenta (R0) ale circuitelor externe conectate la
elementele de racordare ale aparaturii electrice, fara a invalida securitatea intrinseca.

2.46. Praf conductor

Praf cu rezistivitatea electrica egala sau mai mica de 103 Qm

Marimile definite la 2.3 3-2 .4 6 sunt parametri ai protectiei cu securitate intrinseca.

10

PARTEA I

INSTALATII ELECTRICE IN ARII PERICU LO ASE CU VAPO RI §1 GAZE

INFLAMABILE

3. Clasificarea ariilor periculoase

3.1. Clasificarea ariilor periculoase are ca obiect analizarea §i clasificarea locurilor Tn

care, prin natura procesului tehnologic, se produc, se prelucreazS sau manipuleazS substante
care, TmpreunS cu aerul, pot forma amestecuri explozive, in scopul alegerii corecte a
echipamentului electric ce urmeaza a fi instalat Tn aceste arii.

3.2. Ariile periculoase se clasificS functie de proprietStile vaporilor §i gazelor inflamabile

care pot fi prezente precum §i de probabilitatea aparitiei unei atmosfere explozive.

3.3. Evaluarea probabilitatii aparitiei unei atmosfere explozive necesitS examinarea

fiecSrui utilaj tehnologic care contine materiale inflamabile ce ar putea constitui o sursa de
degajare.
Nu trebuie luate in calcul la aceastS evaluare avariile imprevizibile legate de operatii
gre§ite, nerespectarea tehnologiei, materiale necorespunzStoare calitativ (de ex. spargerea
unui rezervor, ruperea unei conducte, etc.)
Atunci cand exists dubii sau elemente greu de evaluat, trebuie sS se ia in considerate
probabilitatea cea mai mare privind aparitia unei atmosfere explozive.

3.4. Planurile de clasificare a ariilor periculoase (planuri de zonare) trebuie reexaminate

§i reactualizate de fiecare data cand se produc modificari la utilaje, instalatii sau la procedurile
de exploatare a acestora.

3.5 Procedura de clasificare a ariilor periculoase cu vapori §i gaze inflamabile trebuie sa

determine.
a) sursa de degajare §i gradul acesteia
Fiecare utilaj sau element de instalatie ( pompa, vana, flan§a, conducta, rezervor, etc.)
trebuie considerat ca o sursa potentials de degajare a materialelor inflamabile, daca exista
posibilitatea ca acestea sa fie eliberate Tn atmosfera.
Conductele sudate, fara flange, vane sau alte fitinguri nu se considers surse de
degajare.
 11

Gradul de degajare, (continuu, primar sau secundar), se determina luand Tn considerare

frecventa §i durata probabila a degajarii. Standardul de referinta pentru definirea gradului de
degajare este SR EN 60079-10.
b) tipul zonei - functie de gradul de degajare §i de ventilare
O degajare de grad continuu conduce, in mod normal la o zona 0, o degajare de grad
primar la o zona 1 §i o degajare de grad secundar la o zona 2.
c) Tntinderea zonei depinde atat de proprietatile substantelor inflamabile cat §i de
caracteristicile procesului de productie.
In principal trebuie sa se ia Tn considerare:
- debitul de degajare a gazelor;
- limita inferioara de explozie a acestora (LEL);
- ventilarea;
- densitatea relativa a gazelor sau vaporilor Tn raport cu aerul;
- conditiile locale ( topografie, conditii climatice, etc.).
fntinderea zonei poate fi limitata, functie de amplasarea sursei de degajare, prin:
- bariere materiale (pereti);
- mentinerea unei presiuni Tn Tncaperile adiacente;
- purjarea Tn Tncaperile adiacente a unui debit de aer corespunzator pentru
a asigura evacuarea gazelor §i vaporilor inflamabili.
Standardul de referinta pentru ordinul de marime al zonelor este SR EN 60079-10 -
Anexa C.
Pentru utilizarea practica a exemplelor date Tn acest standard trebuie luate Tn
considerare particularitatile fiecarui caz Tn parte.

3.6. Exemple de surse de degajare

a) surse de grad continuu:
- suprafata unui lichid inflamabil dintr-un rezervor cu capac fix, cu ventilare
permanenta spre atmosfera;
- suprafata unui lichid inflamabil deschis permanent Tn atmosfera.
b) surse de grad primar:
- garnituri de pompe, compresoare sau supape, daca Tn timpul functionarii
normale este probabila o degajare de gaz sau lichid inflamabil;
- puncte de prelevare a probelor de unde Tn timpul functionarii normale se
poate degaja material inflamabil;
- supape de descarcare, guri de ventilare etc. de la care se poate degaja
material inflamabil Tn functionare normala.
c) surse de grad secundar:
12

- garnituri de pompe, compresoare sau supape, unde nu se poate degaja

material inflamabil in functionare normala;
- flan§e, garnituri de etan§are §i racorduri de tevi unde nu sunt de a§teptat
degajari in functionare normala;
- puncte de prelevare a probelor de unde, Tn timpul functional normale, nu
sunt de a§teptat degajari.
Deschiderile dintre arii trebuie considerate, de asemenea, surse de degajare al caroi
grad depinde de tipul zonei adiacente, de durata §i frecventa deschiderilor, de eficienta
etan§arii, etc.

3.7. Exemple de definire a zonelor

Zona 0 cuprinde, Tn esenta, interiorul rezervoarelor sau aparatelor (evaporatoare, vase
de reactie, etc.)
Drept zona 1 se pot clasifica:
- aria adiacenta zonei 0;
- imprejurul gurilor de alimentare;
- locurile unde se transfera lichide volatile dintr-un rezervor in altul;
- Tncaperi de pompe/compresoare ventilate inadecvat;
- imprejurul punctelor de preluare a probelor;
- imprejurul unor garnituri de pompe, compresoare sau supape insuficient etan§e;
- vecinatatea operatiilor de vopsitorie, unde se folosesc solventi volatili inflamabili;
- imprejurul supapelor de descarcare sau gurilor de ventilare.
Zona 2 cuprinde:
- fluide inflamabile transportate in sisteme inchise din care nu pot scapa decat
accidental sau in cazul unor operari gre§ite;
- ariile in care, in mod normal, este evitata formarea unor concentratii explozive
de vapori sau gaze prin ventilare mecanica; dar care pot deveni periculoase datorita intreruperii
acesteia;
- ariile adiacente zonei 1, in care gaze sau vapori inflamabili pot scapa ocazional
cu exceptia cazului in care patrunderea e oprita de o ventilare mecanica corespunzatoare, ce
asigura o suprapresiune de aer curat §i sunt luate masuri pentru a se evita oprirea acesteia.
 13

4. Aparatura electrica pentru arii periculoase

4.1. Pericole de aprindere a amestecurilor explozive provenind de la aparatura

electrica

4.1.1. Scanteia electrica.

Riscul principal de aprindere a amestecurilor explozive se datoreaza scanteilor ce apar
la deschiderea unui circuit inductiv (toate circuitele continand bobine sau Tnfa§urari - motoare
electrice, mtreruptoare, contactoare, relee, etc. ). Energia acestora este importanta chiar la
tensiuni reduse §i este, Tn general suficienta pentru a aprinde un amestec exploziv.
In cazul scurtcircuitelor, energia arcului electric are o intensitate §i o durata mult mai mari
decat energia scanteilor datorate comutatiei.
Este necesar sa fie folosite fie echipamente care nu produc scantei electrice, fie
echipamente ale caror scantei nu au efecte asupra atmosferei potential explozive.

4.1.2. Incalzirea suprafetei aparaturii

Pierderile de energie prin efect Joule conduc la incalzirea conductoarelor electrice active
§i, prin conductie termica, la incalzirea carcasei externe §i a bornelor de conexiune.
Acest efect este amplificat in cazul suprasarcinilor §i scurtcircuitelor.
Trebuie ca temperatura atinsa de carcasa sa ramana in limite admisibile, tinand seama
de substantele inflamabile din zona in care este amplasata aparatura.

4.2. Clasificarea aparaturii electrice in executie antiexploziva

4.2.1. Aparatura in executie antiexploziva se clasifica in doua grupe, in functie de

destinatie:
- Grupa I - Aparatura pentru mine grizutoase;
- Grupa II - Aparatura pentru alte locuri decat minele grizutoase.
Standardul de referinta este SR EN 50014.
Aparatura din grupa II se imparte, functie de caracteristicile atmosferei explozive pentru
care este destinata, in trei subgrupe de explozie : IIA, MB, IIC.
Importanta riscului de explozie create de la subgrupa IIA la IIC. Aceasta inseamna ca aparatura
din subgrupa IIB poate fi folosita in aplicatii ce necesita aparatura IIA, respectiv aparatura din
subgrupa IIC poate fi folosita in aplicatii ce necesita aparatura din subgrupele IIB sau IIA.
In Anexa 4 se prezinta clasificarea in subgrupe de explozie a celor mai uzuale gaze
inflamabile.
14

4.2.2. Gazele § \ vaporii se impart Tn clase de temperatura dupa temperatura lor de

aprindere. De aid rezulta o dasificare a aparaturii in §ase dase de temperatura (T1...T6), dupa
temperaturile maxime de suprafata atinse Tn functionare.
Temperatura maxima de suprafata este temperatura cea mai ridicata atinsa Tn serviciu Tn
conditiile cele mai defavorabile (dar Tn limitele tolerantelor recunoscute) pe oricare parte sau
suprafata a unei aparaturi electrice susceptibile de a provoca o aprindere a atmosferei
explozive Tnconjuratoare.
Temperatura maxima de suprafata a aparaturii trebuie sa fie inferioara temperaturii
minime de autoaprindere a amestecului exploziv considerat.
Aceasta dasificare permite folosirea mai economica a aparaturii protejate antiex.
Temperatura ambianta de referinta este cuprinsa Tntre -20°C §i +40°C.
Poate fi admisa o temperatura ambianta diferita, daca aceasta este specificata de
constructor §i marcata suplimentar. ,
 15

Tabelul 4.2 Relatia dintre grupa de explozie a gazelor §i subgrupa de aparatura

Grupa de explozie Grupa de aparatura ce poate fi folosita
a gazelor sau Antideflagranta Securitate marita Securitate intrinseca
vaporilor “d” ”e” <6 j 5 )

A IIA-IIB-IIC II IIA-IIB-IIC
B IIB-IIC II IIB-IIC
C IIC II IIC

Aparatura antiex trebuie marcata corespunzator pentru a se putea constata ca este

conceputa pentru functionare in zone Ex. Marcarea trebuie sa contina:
- numele constructorului;
- tipul;
- simbolul Ex;
- sigla modului de protectie (d, e, p, q, ia sau ib, o, m);
- simbolul subgrupei aparaturii {IIA, IIB sau IIC);
- clasa de temperatura;
- denumirea laboratorului de mcercare §i referinta de certificat;
- alte date suplimentare, daca este cazul.

4.3. Tipuri de protectie antiexploziva

4.3.1. Protectia antideflagranta “d”

Capsularea antideflagranta este un tip de protectie a aparaturii in care partile care pot
aprinde atmosfera exploziva sunt situate Tntr-o capsulare ce poate suporta presiunea
dezvoltata pe durata exploziei interioare a unui amestec exploziv §i care previne transmiterea
exploziei la atmosfera exploziva ce Tnconjoara capsularea.
Capsularile antideflagrante se clasifica pe baza interstitiului experimental maxim de
securitate (MESG), care este interstitiul maxim al unei Tmbinari de 25 mm prin care se
Tmpiedica orice transmitere a exploziei din 10 Tncercari succesive.
MESG este definit ?n functie de fiecare tip de gaz.
Cele trei subgrupe de explozie corespund unor valori descrescatoare ale MESG.
Conceptia antideflagranta nu este prin ea ?nsa§i un criteriu de etan§eitate, de aceea este
necesar a se verifica daca gradul de protectie al capsularii este corespunzator, pentru a se
evita intrarea lichidelor sau prafului.
In acest scop se folosesc garnituri de etan§are din material compresibil sau elastic care,
Tnsa, trebuie utilizate suplimentar §i nu incluse Tn Tmbinarea antideflagranta.
16

Modul de protectie “d’ este foarte eficace §i se aplica la toata aparatura electrica:
echipamente statice, aparatura de comutatie §i de comanda, ma§ini electrice rotative, tablouri
de distribute, corpuri de iluminat §i alte echipamente sau aparate care produc scantei Tn
functionare.

4.3.2. Protectia tip securitate marita “e”

Securitatea marita este un tip de protectie care consta Tn aplicarea unor masuri
suplimentare pentru a evita, cu un grad de siguranta ridicat, producerea de scantei, arcuri
electrice sau temperaturi excesive Tn interiorul sau pe partite exterioare ale aparaturii electrice,
capabile sa aprinda o atmosfera exploziva.
In consecinta, acest tip de protectie este corespunzator pentru toate grupele de gaze IIA,
IIB, IIC; aceste grupe nu apar pe eticheta echipamentului.
Principle de constructie pentru modul de protectie “e” sunt: .
- folosirea unor materiale izoiante de calitate superioara;
- dimensjonarea speciala a distantelor de strapungere §i de conturnare;
- conexiuni electrice care nu se pot slabi.
Modul de protectie “e” nu este aplicabil urmatoarelor echipamente:
- motoare asincrone cu rotor bobinat §i colector;
- motoare sincrone cu Tnfa§urari de excitatie;
- motoare de curent continuu;
- reostate Tn aer;
- aparate electrice de comutatie (prize, contactoare, Tntreruptoare, etc.).
Anumite parti ale unor echipamente poarta indicatia ”de”. Aceasta Tnseamna ca sunt
protejate prin doua moduri diferite:
1) partea Tn care se produce arcul electric este Tnchisa Tntr-o capsulare Tn
protectie antideflagranta “d”;
2) partea continand bornele este Tn protectie cu securitate marita “e” §i nu
produce arcuri sau scantei Tn functionare normala;
3) ansamblul este montat Tntr-o capsulare cu securitate marita “e” §i are certificat
de conformitate, corespunzator standardului de referinta SR EN 50014.
Protectia “e” se aplica la:
- motoare electrice cu rotorui Tn scurtcircuit;
- rezistente de pornire fara contacte glisante;
- electromagneti;
- cutii de conexiuni;
- corpuri de iluminat incandescente §i corpuri de iluminat fluorescente cu starter
electronic;
- transformatoare de masura §i aparate de masura.
 17

Pentru aceste echipamente trebuie adaugat la marcarea generala unele date

suplimentare ca:
- raportul lp/ln (raportul dintre curentul de pornire §i curentul nominal) §i timpul tE
pentru ma§ini electrice rotative §i electromagneti;
- curentul limita termic lth §i curentul limita dinamic ldin pentru transformatoare de
masura §i aparate de masura.

4.3.3. Protectia tip capsulare presurizata ”p”

Capsularea presurizata este un tip de protectie constand Tn mentinerea in interiorul
capsularii a unui gaz de protectie la o suprapresiune, Tn scopul prevenirii formarii unei
atmosfere explozive Tn interiorul capsularii.
Acest lucru se poate face fie prin circulatia continua a gazului de protectie, fie prin
compensarea pierderilor.
Capsularea trebuie sa aiba gradul de protectie minim IP 40 §i sa previna ie§irea
scanteilor prin bariere de scantei.
Clasa de temperatura a capsularii presurizate, (standard de referinta SR EN 50014),
trebuie stability ca fiind cea mai mare temperatura dintre:
- temperatura maxima a suprafetei exterioare;
- temperatura maxima a suprafetei partilor protejate prin unul din tipurile de
protectie (standard de referinta SR EN 50014) §i care raman sub tensiune chiar §i dupa
Tntreruperea alimentarii cu gaz de protectie (de exemplu, Tncalzitoare electrice).
Inaintea punerii sub tensiune, capsularea presurizata trebuie purjata cu o cantitate de
gaz de protectie cel putin egala cu de cinci ori volumul intern al capsularii §i conductelor.
Tipul de protectie “p” se folose§te pentru echipamente statice, ma§ini electrice rotative
(Tn general de puteri mari) sau pentru dulapuri electrice.
Marcarea aparaturii presurizate trebuie sa contina, Tn afara datelor specificate la 4.1:
- volumul intern liber;
- natura gazului de protectie;
- cantitatea minima de gaz necesar pentru purjare.

4.3.4. Protectia tip securitate intrinseca “i”

In circuitele cu securitate intrinseca nici o scanteie sau efect termic, produse Tn conditii
normale de functionare sau Tn conditii de defect nu sunt capabile sa produca aprinderea unei
atmosfere explozive date.
18

In acest tip de protectie este introdusa notiunea de aparatura asociata, care este
aparatura ce contine Tn acela§i timp circuite cu securitate intrinseca §i circuite fara securitate
intrinseca §i este astfel construita meat circuitele fara securitate intrinseca sa nu afecteze
circuitele cu securitate intrinseca.
In practica se folosesc circuite cu curenti foarte mici pentru a transmite semnale
analogice (masuratori de presiune, temperatura, etc.) sau digitale prin intermediul unor
aparaturi care nu sunt cu securitate intrinseca §i sunt separate de circuitele cu securitate
intrinseca prin bariere de securitate intrinseca. Acestea, situate in zone neclasificate, constituie
interfata ce permite alimentarea fara pericol a aparaturii electrice situata Tn zona periculoasa.
Aparatura cu securitate intrinseca se clasifica Tn subgrupele IIA, IIB, IIC pe baza
curentului minim de aprindere (MIC), respectiv Tn clasele de temperatura T1...T6.
Curentul minim de aprindere este curentul minim capabil sa aprinda un amestec exploziv
Tn aparatura de Tncercare, Tn conditii specificate.
Din punctul de vedere al gradului de siguranta aparatura cu protectie “i" se Tmparte Tn:
- categoria “ia”, care nu trebuie sa produca aprinderea nici Tn functionare normala,
nici Tn cazul unui singur defect §i nici Tn cazul a doua defecte care conduc la conditiile cele mai
nefavorabile.
Coeficientii de siguranta ce trebuie aplicati tensiunii, curentului sau unei combinatii a
acestora sunt 1,5 Tn functionare normala §i cu un singur defect §i 1 la functionare cu doua
defecte.
- categoria “ib”, care nu trebuie sa produca aprinderea Tn functionare normala nici
Tn cazul unui singur defect.
Coeficientii de siguranta sunt 1,5 la functionare normala §i cu un singur defect §i 1 la
functionare cu doua defecte.
Standardul de referinta pentru marcarea aparaturii cu siguranta intrinseca este SR EN
50014 (vezi 4.2). In plus, marcarea barierelor de siguranta trebuie sa contina:
- tensiunea maxima ce se poate aplica la bornele fara siguranta intrinseca (Um);
- tensiunea maxima de ie§ire (U0).

4.3.5. Protectia prin imersiune Tn ulei ”o”

Protectia consta Tn imersarea Tn ulei a partilor active ale aparaturii Tn a§a fel ca
atmosfera exploziva ce se gase§te deasupra nivelului uleiului sau Tn exteriorul capsularii sa nu
poata fi aprinsa.
Acest mod de protectie se aplica aparaturii de connutatie - contactoare, Tntreruptoare,
reostatelor, rezistentelor, transformatoarelor, sigurantelor fuzibile, etc.
Modul de protectie “o” este foarte rar folosit, atat Tn tara, cat §i pe plan mondial.
 19

4.3.6. Protectia prin Tnglobare Tn nisip “q”

§i acest tip de protectie se folose§te foarte rar §i se aplica numai echipamentelor care nu
au piese Tn mi§care.
Protectia consta Tn a umple toate spatiile libere din jurul unor componente electrice cu un
material de o granulatie foarte fina (cuart foarte fin) astfel meat, Tn conditii de functionare, nici
un arc produs Tn interiorul capsularii nu poate aprinde atmosfera exploziva din exterior.
Aprinderea atmosferei exterioare nu poate fi cauzata nici de scantei §i nici de
temperatura excesiva a suprafetei capsularii.

4.3.7. Protectia tip Tncapsulare “m”

Este un tip de protectie Tn care partile care pot aprinde o atmosfera exploziva fie prin
scantei, fie prin Tncalziri sunt incluse Tntr-un compound - Tn general, o ra§ina suficient de
rezistenta la influentele exterioare - astfel meat atmosfera exploziva nu poate fi aprinsa nici de
scantei §i nici de Tncalzirile care pot avea loc Tn interiorul capsularii.
Aceasta protectie se aplica, Tn general, componentelor electronice ca:
- rezistoare cu pelicula sau rezistoare bobinate Tntr-un singur strat;
- condensatoare cu hartie §i ceramice;
- optocuploare pentru separarea diferitelor circuite
dar §i transformatoarelor, bobinelor §i Tnfa§urarilor motoarelor cu tip de protectie “e” precum §i
transformatoarelor care corespund prescriptiilor de referinta din standardul SR EN 50020 -
securitate intrinseca.

4.3.8. Protectia speciala tip “n”

Aparatura protejata prin tipul de protectie “n” nu poate aprinde o atmosfera exploziva
Tnconjuratoare Tn conditii normale §i nici Tn anumite conditii anormale de functionare.
Pe langa aceasta, se face distinctia Tntre aparatura care, Tn mod normal, nu produce
arcuri sau scantei §i/sau suprafete fierbinti §i aparatura care produce arcuri, scantei §i/sau
suprafete fierbinti. Metoda de protectie rezultata de aici deriva, Tn parte din tipurile de protectie
pentru zona 2 / categoria 3 de aparatura, de un nivel mai scazut. (a se vedea §i 4.4.1).
Aparatura cu tipul de protectie “n” se clasifica Tn:
1) aparatura care nu produce scantei “nA”, la care riscul aparitiei de scantei, arcuri
electrice sau suprafete fierbinti Tn functionare normala este redus prin masuri constructive;
2) aparatura Tn care arcuri, scantei sau suprafete fierbinti Tn functionare normala,
pentru care se aplica diverse masuri de protectie precum:
20

- aparate cu contacte protejate “nC”, incluzand tablouri electrice, componente

neincendiare Tnchise ermetic, aparate capsulate;
aparate cu respiratie limitata “nR”; Tn care posibilitatea penetrarii unei atmosfere
expiozive gazoase este redusa la un nivel foarte scazut;
- aparatura cu presurizare simplificata “nP”;
- aparatura cu energie limitata “nL”.
Marcarea aparaturii trebuie sa cuprinda, pe langa elementele de la 4.2, unul din
simbolurile de mai sus
Exemplu: Ex nC IIT3.
Daca exista conditii speciale de instalare, se adauga simbolul “X”.

4.4. Clasificarea §i marcarea aparaturii Ex conform directivei 94/9CE

4.4.1. Directiva 94/9CE (ATEX 100a) pentru armonizarea prevederilor privind aparatele
§i sistemele protectoare folosite Tn arii periculoase, adoptata de Parlamentul European la
23.04.94, va Tnlocui, Tncepand cu 1.07.03, toate reglementarile existente la nivel european Tn
domeniu.
Aceasta directiva a fost preluata §i Tn Romania prin Legea Protectiei Muncii din 1996-
Normele metodologice (Sectiunea B).
Conform directivei de mai sus, aparatura de grupa II, folosita Tn arii periculoase cu gaze
§i vapori inflamabili sau cu praf combustibil, se clasifica Tn trei categorii, dupa nivelul de
siguranta al aparaturii , functie de zona Tn care este folosita.
Aparatura folosita Tn zone periculoase cu gaze §i vapori este codificata cu litera “G”, iar
aparatura folosita Tn zone periculoase cu praf combustibil este codificata cu “D”.

Zona Categoria aparaturii Marcarea

0 sau 20 1 IMGsau 111D
1 sau 21 2 II2G sau II2D
2 sau 22 3 II3G sau II3D
4.4.2. Noua directiva introduce simbolul la marcarea specified a protectiei EEx
corespunzator normei de referinta EN 50014 (preluata §i ca standard roman).
In tara noastra, procedurile de asigurare a conformitatii prevad conformitatea cu cerintele
esentiale de securitate §i cu standardele romane §i europene preluate ca standarde romane,
marcarea aparaturii facandu-se conform Legii nr 90/1996 §i Normelor metodologice de aplicare.

Exemplu de marcare completa a unei aparaturi Ex pentru arii periculoase cu gaze

inflamabile conform directivei 94/9CE(ATEX 100a)
 21

ABC Company Ltd

SerieNo D456789 20002 I II2G Cl € 1105

N.B. 55 ATEX 1234*> 110 - 230V, 50 Hz

EEx ed IIC T4 110-230V DC

** N.B. 55 ATEX 1234 reprezinta laboratorul autorizat de Tncercari (organismul notificat) §i numarul

certificatului de conformitate emis de acesta.

Numarul de langa simbolul C€ (specific numai pentru ATEX) inlocuie§te organismul notificat implicat In
sistemul de calitate al productiei.

4.4.3. In conformitate cu noua directiva, aparatura §i sistemele protectoare trebuie

Tnsotite de urmatoarele documente:
- o declaratie de conformitate CE §i avand marcajul C £
- un certificat de examen de tip CE emis de un laborator de Tncercari autorizat
(numit acum “organism notificat”), purtand marcarea de certificare
Aparatura electrica trebuie Tnsotita de un certificat de conformitate (standardul de
referinta EN 50014) sau un certificat de control emis pentru aparatura electrica purtand
marcarea CENELEC EEx §i avand acela§i nivel de protectie.

4.4.4. In tara noastra, conform Legii nr. 90/1996 §i a Normelor metodologice de aplicare,
mainte de punerea Tn functiune a instalatiilor electrice din arii periculoase trebuie obtinut un
certificat de conformitate a echipamentelor tehnice §i sistemelor protectoare, eliberat de un
organism notificat (INSEMEX Petro§ani), pe baza unei documentatii Tntocmite Tn conformitate
cu prevederile legii de mai sus.

5. Alegerea aparaturii

5.1. Pentru alegerea corecta a aparaturii electrice pentru arii periculoase, trebuie
cunoscute urmatoarele elemente:
- clasificarea ariei periculoase Tn zone, (standardul de referinta este SR EN 60079-10);
- clasa de temperatura sau temperatura de aprindere a gazelor sau vaporilor;
- grupa (subgrupa) aparaturii electrice;
- conditiile locale (temperatura ambianta §i factorii care pot influenta negativ protectia la
explozie).
22

5.2. In zona 0 pot fi utilizate numai aparatura §i circuite cu securitate intrinseca de

categoria “ia”. Standardul de referinta este SR EN 50020-2003

5.3. In zona 1 se poate utiliza aparatura permisa pentru zona 0 precum §i aparatura cu
urmatoarele tipuri de protectie:

Standard de referinta
Capsulare antideflagranta “d" SR EN 50018-2003
Aparatura presurizata “p” SR EN 50016-2000
Inglobare in nisip “q” SR EN 50017-1998
Imersiune Tn ulei “o” EN 50015-1998
Securitate marita “e” SR EN 50019-2003
Securitate intrinseca “i” SR EN 50020-2003
Incapsulare “m” SR EN 50028-1995

5.4. In zona 2 se poate utiliza aparatura admisa pentru zonele 0 sau 1 precum §i
aparatura special proiectata pentru zona 2, ca, de exemplu, tipul de protectie “n”. Standardul de
referinta CEI 60079-15 (a se vedea 4.3.8).

5.5. Prevederile de la 5.3 §i 5.4 nu sunt obligatorii Tn cazul instalatiilor pilot sau legate de
activitatea de cercetare-dezvoltare, daca sunt Tndeplinite, dupa caz, una sau mai multe din
urmatoarele conditii:
- s-au luat masuri pentru a preveni aparitia unei atmosfere explozive periculoase;
- la aparitia unei atmosfere periculoase, aparatura electrica este deconectata automat;
- personalul §i mediul nu sunt periciitate de explozii sau incendii.
Personalul de exploatare trebuie sa ia cuno§tinta de aceste conditii 7n scris §i sa fie
instruit Tn privinta prescriptiilor privind utilizarea aparaturii electrice Tn arii periculoase.

5.6. Alegerea §i montarea aparaturii electrice trebuie facuta astfel meat sa fie evitata
influenta factorilor externi precum: umiditatea, caldura, vibratiile, agentii chimici, etc.

5.7. La instalarea aparaturii de protectie antidelfagranta trebuie evitata apropierea de

obstacole solide (pereti, conducte, suporti de montare, etc.)
Distantele minime de separare de la flan§a antideflagranta Tn functie de subgrupa de
aparatura sunt:
- pentru subgrupa IIA 10 mm
- pentru subgrupa MB 30 mm
- pentru subgrupa IIC 40 mm
 23

5.8. Imbinarile antideflagrante trebuie protejate impotriva coroziunii prin aplicarea unor
lubrifianti care nu se Tntaresc §i care, de regula, sunt indicati de fabricant in functie de tipul
aparaturii.
De exemplu, pentru Tmbinari cu flan§e §i cep la corpuri de iluminat se recomanda pasta
siliconica, rezistenta la temperaturi Tntre -40°C §i +200°C.

5.9. Carcasele aparaturii cu tipul de protectie „e”, care contin parti sub tensiune neizolate
trebuie sa aiba un grad de protectie de cel putin IP 54, iar cele care contin parti sub tensiune
izolate trebuie sa aiba un grad de protectie de cel putin IP 44.
Pentru ma§ini electrice rotative instalate Tn medii curate §i supravegheate de personal
calificat se admite un grad de protectie IP 20 (cu exceptia cutiilor de borne).

5.10. Aparatura cu tipul de protectie „p” sau „i” trebuie instalata cu respectarea
prevederilor de la cap. 9 §i respectiv 11.

5.11. Suplimentar fata de prevederile de mai sus, la instalarea aparaturii Tn arii

periculoase trebuie respectate §i instructiunile sau recomandarile fabricantului aparaturii.

6. P rotectia electrica

6.1 Protectii necesare

6.1.1. Circuitele §i echipamentele electrice situate Tn zone cu pericol de explozie,

exceptandu-ie pe cele cu securitate intrinseca, trebuie prevazute cu urmatoarele protectii:
- protectie la suprasarcina;
- protectie la scurtcircuit;
- protectie la defecte de punere la pamant;
- protectie contra reanclan§arii automate Tn caz de defect.

6.1.2. Protectia la suprasarcina va fi temporizata functie de curent, iar cea de scurtcircuit

va actiona instantaneu.
Protectia la defecte de punere la pamant va actiona temporizat sau instantaneu
functie de modul de tratare a neutrului retelei de alimentare (a se vedea 12.1)

6.2. Protectia motoarelor electrice

6.2.1. Pe langa protectiile de la 6.1, la motoarele electrice mai trebuie prevazute:

- protectia la scaderea tensiunii de alimentare sub limitele admise.
24

Fac exceptie motoarele pentru care se prevede reaccelerarea ?n urma golurilor de

tensiune de scurta durata, In vederea continuarii fara Tntrerupere a procesului tehnologic.
- protectia contra ramanerii Tn doua faze, la motoarele de joasa tensiune.
La realizarea protectiei prin relee a motoareior electrice de medie tensiune se vor
respecta prevederile normativului PE 501.
6.2.2. Dispozitivele de protectie la suprasarcina a motoareior electrice pot fi de tipul:
a) dispozitive care asigura protectia de baza la suprasarcina cum sunt releele
termice de protectie temporizate, dependente de curent, reglate pentru curentul nominal al
motorului; acestea trebuie sa actioneze Tn 2 ore sau mai putin la un curent de 1,20 din curentul
reglat §i sa nu actioneze Tnainte de 2 ore la un curent de 1,05 din curentul reglat.
In retelele de joasa tensiune trebuie prevazute relee pe toate fazele. In retelele de
medie tensiune cu neutrul izolat sau legat la pamant prin bobina de stingere, se admite
montarea releelor numai pe doua faze.
b) dispozitive care asigura o protectie preventive la suprasarcina, cum sunt:
- detectoarele de temperatura Tnglobate Tn Tnfa§urari, pentru supravegherea
directa a temperaturii Tn motor; (termistoare);
- alte dispozitive care asigura, Tn mod similar cu cele de mai sus, protectia
contra supraTncalzirilor inadmisibile.

6.2.3. La proiectarea protectiilor de baza ale motoareior de joasa tensiune se recomanda

utilizarea asociatiei:
- disjunctor, echipat cu relee electromagnetice, pentru protectia la scurtcircuit;
- contactor;
- releu de protectie la suprasarcina (releu termic).
Tipul de coordonare al acestei asociatii trebuie sa fie 2. Standardele de referinta sunt SR
EN 60947-1 §i SR EN 60947-4-1.

6.2.4. Indiferent de modul de comanda/control al motorului, trebuie prevazut un dispozitiv

de oprire local.

6.2.5. Releele de protectie la scurtcircuit sau suprasarcina, limitatoarele de temperatura,

releele de tensiune trebuie sa declan§eze toate conductoarele active ale circuitului protejat §i
sa nu permita reanclan§area decat dupa deblocarea manuala a elementului de protectie. In
cazul reanclan§arii sau deblocarii, trebuie sa se verifice daca echipamentul protejat este Tn
stare de functionare.

6.2.6. Protectia termica a motoareior electrice cu rotorul Tn scurtcircuit §i tip de protectie

cu siguranta marita “e” trebuie sa Tndeplineasca urmatoarele conditii:
a) Dispozitivele de protectie temporizate, dependente de curent, cu caracteristica
de timp inversa, trebuie sa deconecteze motorul blocat in timpul tE, indicat pe eticheta
motorului.
 25

Curbele caracteristice timp-curent ale dispozitivelor de protectie trebuie sa fie afi§ate

vizibil la locul de instalare. Acestea trebuie sa indice timpii de declan§are la solicitare trifazata,
plecand de la starea rece, pentru o temperatura ambianta de 20°C §i curenti de 3 pana la 8 ori
curentul reglat. Echipamentele trebuie sa declan§eze cu o abatere de maxim ±20% din timpii
rezultati din curbe.
Pentru motoarele cu bobinajul conectat in triunghi, releele de protectie trebuie sa asigure
protectia contra functionarii in doua faze. Releele trebuie sa decian§eze la o valoare de 0,87
din curentul de pornire al motorului, Tntr-un timp mai mic sau cel mult egal cu tE.
Dispozitivele de protectie pentru motoarele cu porniri grele §i frecvente, care produc o
Tncalzire suplimentara, trebuie sa fie special adaptate astfel meat sa declan§eze Tnainte de
atingerea temperaturii limita. Aceasta temperatura nu trebuie depa§ita nici chiar In fimpul
pornirii motorului.
Schema de protectie a motorului trebuie sa prevada blocarea la porniri repetate.
Pentru motoarele cu porniri grele se recomanda adoptarea unei alte metode de pornire
decat cea directa, care sa limiteze solicitarile electrice §i termice precum §i monitorizarea
curentului absorbit de motor cu ampermetre montate Tn punctul de comanda al motorului.
Se considers ca o pornire este grea, daca dispozitivul de protectie, ales conform celor de mai sus,
deconecteaza motorul Tnainte ca acesta sa atinga viteza nominala. Este, Tn general, cazul Tn care timpul necesar
pentru atingerea vitezei nominale depa§e§te de 1,7 ori timpul tE
b) Detectoarele de temperatura, Tnglobate Tn Tnfa§urari, sunt permise pentru a
controla temperatura limita a motorului numai daca acest lucru este specificat Tn documentatia
motorului.

6.2.7. Motoarele cu securitate marita alimentate la freeventa §i tensiune variabile printr-

un convertizor trebuie Tncercate ca un ansamblu Tmpreuna cu convertizorul specificat de
furnizor §i cu sistemul de protectie.

6.2.8. Motoarele Tn executie antideflagranta alimentate la freeventa §i tensiune variabile

printr-un convertizor trebuie sa Tndeplineasca una din urmatoarele cerinte:
a) cerinta de la 6.2.6;
b) sa fie prevazute cu detectoare de temperatura Tnglobate Tn Tnfa§urari, pentru
controlul direct al temperaturii, care, Tmpreuna cu releul de protectie asociat, sa comande
deconectarea.
Incercarea motorului §i convertizorului ca un ansamblu nu este obligatorie.

6.3. Protectia transformatoarelor

6.3.1. Transformatoarele trebuie prevazute cu urmatoarele protectii:

- protectie contra scurtcircuitelor pe partea primara;
- protectie contra defectelor de punere la pamant sau a curentilor reziduali;
- protectie contra suprasarcinii pe partea secundara.
26

Protectiile trebuie astfel alese meat sa se asigure selectivitatea.

Nu este necesara protectia la suprasarcina Tn urmatoarele cazuri:
- transformatorul este astfel construit meat poate suporta continuu curentul
secundar de scurtcircuit la tensiunea primara §i freeventa nominala, fara o
supraTncalzire inadmisibila;
- datorita specificului consumatorilor racordati, nu este posibila aparitia unor
suprasarcini.
6.3.2. Transformatoarele care au indicatoare de lichid trebuie astfel montate meat nivelul
lichidului sa fie vizibii.

6.3.3. La mtocmirea §i calculul protectiilor pentru transformatoarele de medie tensiune

pe partea primara se vor respecta prevederile normativului PE 501.

6.4. Protectia condensatoarelor

6.4.1. Condensatoarele trebuie prevazute cu protectie la scurtcircuit cu actiune

instantanee. Aceasta protectie poate fi realizata pentru un grup de condensatoare, daca se
asigura Tn acest mod §i protectia fiecarui condensator Tn parte.
6.4.2. Bateriile de condensatoare trebuie prevazute cu posibilitatea de deconectare
manuala prin Tntreruptor sau contactor.
6.4.3. Condensatoarele care raman Tn legatura cu zona 1 chiar §i dupa declan§area
circuitelor electrice trebuie sa aiba, independent de locul amplasarii-Tn interiorul zonei 1 sau Tn
exteriorul zonei cu pericol de explozie-un dispozitiv de descarcare. Acest dispozitiv trebuie sa
produca descarcarea Tntr-un interval de 5 secunde la o energie remanenta de
- 0,2 mJ la instalatiile electrice din subgrupa de explozie IIA
- 0,06 mJ la instalatiile electrice din subgrupa IIB
- 0,02 mJ la instalatiile electrice din subgrupa IIC
Aceasta conditie se considera Tndeplinita pentru condensatoarele construite Tntr-un mod
de protectie conform par. 5.3.
6.4.4. Pentru evitarea unei autoexcitari la motoare asincrone cu compensare separata,
capacitatea de compensare nu trebuie sa fie mai mare de 90%.

6.5. Protectia echipamentelor §i sistemelor de Tncalzire

6.5.1. Pentru echipamentele §i sistemele de Tncalzire prin rezistenta trebuie luate masuri
suplimentare de protectie, Tn scopul limitarii temperaturii maxime de suprafata.
Dispozitivul de protectie trebuie sa conduca la deconectarea sistemului de Tncalzire §i sa
fie de tipul cu reconectare manuala.

6.5.2. Trebuie luate, de asemenea, masuri de limitare a Tncalzirilor datorate curentilor de

scurgere la pamant anormali sau a defectelor de punere la pamant.
 27

In a c e s t scop, intr-un sistem tip T T sau TN tre b u ie instalate re le e de p ro te ctie la c u re n t

rezidual (RCD ) cu un cu re n t rezidual de m ax 300 m A (se re co m a n d a lAn 30 m A ) ca re sa
d e co necteze la un tim p de m ax. 5 sec. la Un §i sub 0,15 se c la 5 lAn, Un ftind cu re n tu l d ife re n tia l
rezidual n om in al al releului.
In siste m e le IT treb uie utilizat un d isp o zitiv de co n tro l al re ziste n te i d e Tncalzire, ca re sa
sem nalizeze sca d e re a rezistentei de izolatie sub va lo a re a de 50 Q/voIt.
In cazul Tn care sistem ul de Tncalzire prin re ziste n ta e ste p ro te ja t p rin in sta la re a Tntr-o
aparatura electrica, nu este necesara protectia la cu re n t rezidual sau la d e fe c te le de p u n e re la
pam ant. (de exem plu, rezistentele a n tico nden s din ca rca sa unui m o to r e le ctric).

6.5.3. C ircu itele siste m e lo r de Tnsotire e le ctrica a c o n d u c te lo r sa u e c h ip a m e n te lo r

te h n o lo g ice cu cabluri de Tncalzire tre b u ie proteja te :
- contra scu rtcircu ite lo r prin Tntreruptoare a u to m a te b ip o la re a va n d p ro te ctie atat
pe faza cat §i pe cond ucto ru l neutru;
- contra cu re n tilo r de scurgere la p a m a n t a n o rm a li prin relee d e p ro te ctie la cu re n t
rezidual conform 6.5.2.
C a blu rile de Tnsotire electrica tre b u ie sa aiba un Tnveli§ m e ta lic le g a t la pam ant.
Se recom anda utilizarea ca b lu riio r de tip “a u to re g u la to r” (cu c a ra c te ris tic a inversa cu re n t-
tem pera tura), Tn scopul evitarii Tncalzirilor locale p e ricu lo a se .

6.6. P ro tectia circ u ite io r de ilu m in at

6.6.1. C ircu itele m o n ofazate la care su n t ra cordate corpuri de ilu m in a t a m p la sa te Tn arii

periculoase tre b u ie proteja te prin sig u ra n te fu zib ile sau Tntreruptoare a u to m a te , a tat pe fa za cat
§i pe cond ucto ru l neutru.
Lam pile co rp u rilo r de ilum ina t tre b u ie alese tinan d co n t de te n s iu n e a , puterea, fre cve n ta
§i d im e n siu n ile Tnscrise pe p iacuta acestora, astfel Tncat sa se evite a p a ritia u n o r te m p e ra tu ri de
suprafata in adm isibile sau alte riscuri.

7. D econectarea in caz de urgenta §i sep ararea electrica

7 .1 . Este nece sa r sa se prevad a posibilitatea ca in sta la tiile e le ctrice dintr-o arie

pericuioasa sa fie deco n e cta te m anua l Tn caz de u rgen ta (incen diu , e xp lozie, avarie
tehnologica, etc.). S ta n d a rd e le de refe rinta sunt SR EN 4 1 8 §i SR CEI 6 0 3 6 4 -4 -4 6 .
Punctul de d e co n e cta re tre b u ie a m p la sa t Tn afa ra ariei pe ricu lo a se .
D ispozitivul de deco n e cta re tre b u ie sa fie u§or de re cuno scut, a m p la s a t Tntr-o zona de
acces.
Intreruptorul co m a n d a t de butonu l de avarie tre b u ie sa Tntrerupa to a te co n d u cto a re le
active, inclusiv co n d u cto ru l neutru.

7.2. T re b u ie prevazuta p o sibilitatea ca fiecare circu it sau g rup de circu ite sa fie se p a ra te
d e restul in stalatiei electrice, pentru a se asigura secu rita te a p e rso n a lu lu i care in te rvin e pentru
Tntretinere sau reparatii.
28

Un a p a ra t fo lo sit pentru fu n ctia de sepa ra re tre b u ie sa Tndeplineasca u rm a to a re le

cerinte:
- Tntreruperea sa se faca pe to a te con d u cto a re le active, in clusiv c o n d u cto ru l neutru;
- sa poa ta fi blocat sau za vo ra t in pozitia “d e sch is” , Tn scopu! e vitarii unei Tnchideri
neintentionate.
V e rifica re a d esch ide rii co n ta cte lo r poate fi:
- vizuala, pentru aparatele cu sepa ra re vizibila;
- m ecanica, pentru a p a ra te le cu sepa ra re aparenta, avan d un in d ic a to r ce in dica
pozitia contactelor.

8.1. P revederi gen erate

8.1.1. Insta larea a pa ra turii ele ctrice Tn arii p e ricu lo a se se poa te fa ce prin:
- sisteme de cabluri;
- sistem e de con d u cto a re protejate Tn c o n d u c te de protectie.
A p a ra tu ra electrica utilizata tre b u ie sa fie sp e cia l p ro ie cta ta pentru unul din m o d u rile de
instalare d e m ai sus (a se vedea §i 8.5.10).
8.1.2. Tn zone cu pericol de explozie se pot folosi:
- cabluri Tn execu tie om olo gata pentru zona respectiva;
- con d u cto a re izolate m ontate Tn co n d u cte de protectie;
- bare ca psu late cu un tip de protectie antiex. S ta n d a rd u l de re fe rinta este S R fE N
50014.
Este pe rm isa §i fo lo sire a c a b lu rilo r cu co n d u cto a re de alum iniu, d a r cu se ctiu n e a m in im a
de 16 m m 2 §i cu cone xiun i corespu nzatoare pentru a lum iniu, cu exce p tia utilizarii lor Tn in stalatii
cu se cu rita te intrinseca.
8.1.3. S e ctiu n e a m inim a a ca b lu rilo r trebuie sa fie:
-1,5 m m 2 pentru cabluri de energie
-1 m m 2 pentru cabluri de co m a n d a -co n tro l-se m n a liza re
-1,5 m m 2 pentru cabluri fo lo site Tn circu ite le tra n s fo rm a to a re lo r de curent
-0,5 m m diam e tru pentru cabluri de te le m e c a n ic a sau te le c o m u n ic a tii utilizate Tn
Tncaperi Tnchise §\ 0,8 m m d iam e tru pentru acelea§i tip u ri de cabluri utilizate Tn instalatii
exterioare.
S e ctiunea m inim a a co n d u cto a re lo r de a lu m in iu izolate, p ro te ja te Tn co n d u cte de
protectie tre b u ie sa fie 4 m m 2.
8.1.4. D im e n sio n a re a circu ite io r electrice se va fa c e Tn c o n fo rm ita te cu pre ve d e rile
no rm a tive lo r NP I-7 §i PE -107, co m p le ta te cu pre ve d e rile de la a cest capitol.
Pentru instalatiile cu se cu rita te intrinseca nu su n t va la b ile p re ve d e rile 8.1.2, 8 .2 .1 ,8 .2 .2 ,
8.2.3.
8.1.5. S iste m e le de cabluri tre b u ie astfel in sta la te Tncat sa se e vite expu nerea lor la
deteriorari m ecanice, la coroziune, caldura sau in flu e n te chim ice.
Tn a cest sco p treb uie alese cabluri cu o co n s tru c tie c o re sp u n za to a re co n d itiilo r de
m ontare §i fu n ctio n a re (de exem plu, cabluri arm ate, ecranate, cu m anta m etalica sau
 29

semirigida, etc.) sau trebuie luate masuri de protectie (de exemplu, montarea acestora in
conducte de protectie pe portiunile expuse ).
8.1.6. Modul de conectare a circuitelor in cabluri sau conductoare la aparatura electrica
din arii periculoase trebuie sa respecte prevederile tipului de protectie al aparaturii.
Este admisa conectarea a doua sau mai multe conductoare la aceea§i borna, daca tipul
de borna permite acest lucru.
Doua conductoare cu sectiuni diferite pot fi conectate la aceea§i borna daca sunt Tn
prealabil fixate prin acela§i man§on de comprimare.
Orificiile aparaturii electrice, destinate intrarilor de cabluri sau conducte §i neutilizate,
trebuie obturate cu dopuri adecvate pentru tipul de protectie corespunzator §i care nu pot fi
demontate decat cu dispozitive speciale.
8.1.7. Trecerea gazelor, vaporilor sau lichidelor inflamabile dintr-o arie In alta precum §i
acumularea acestora Tn canale de cabluri trebuie prevenita prin masuri corespunzatoare cum ar
fi etan§area conductelor, tuburilor sau cutiilor de jonctiune, umplerea canalelor de cabluri cu
nisip, etc.
Deschiderile din pereti pentru trecerea cablurilor si conductelor dintr-o arie periculoasa
Tntr-una nepericuloasa trebuie etan§ate in mod corespunzator, de exemplu prin etan§ari cu
mortar sau obturari cu nisip (a se vedea §i 8.4).
8.1.8. Distanta minima dintre cabluri §i conducte ce trebuie avuta Tn vedere este de 50
mm la intersectii § \ 100 mm la apropieri. Fac exceptie cablurile de Tnsotire electrica a
conductelor.
8.1.9. Se recomanda ca jonctionarea cablurilor in arii periculoase sa fie evitata pe cat
posibil.
In cazul Tn care acest lucru nu poate fi evitat, jonctiunile trebuie sa Tndeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa fie facute Tntr-o capsulare cu un tip de protectie corespunzator zonei;
- sa fie corespunzatoare din punct de vedere electric §i mecanic;
- sa fie umplute cu un compound, o ra§ina epoxidica sau acoperite cu un Tnveli§
termocontractabil, conform instructiunilor date de producator.
In cazul Tn care, la instalarea unei capsulari, sunt necesare borne suplimentare §i/sau
conductoare de alte dimensiuni §i curenti fata de cele prevazute de furnizor, este necesar sa se
verifice prin calcul, pe baza parametrilor specificati de producator, ca puterea disipata Tn noile
conditii nu depa§e§te puterea nominala maxima disipata, astfel meat temperatura maxima de
suprafata a capsularii sa nu fie depa§ita.
30

Racordarile conductoarelor din cabluri la aparaturi antideflagrante sau circuite cu

securitate intrinseca trebuie facute numai prin conectoare de presare, cleme cu §urub asigurate
contra slabirii, sudare sau brazare.
8.1.10. Trecerea de la un cablu cu conductoare de aluminiu la un cablu cu conductoare
de cupru, Tn vederea racordarii motorului aferent unui utilaj ce prezinta vibratii excesive sau
necesita demontari frecvente trebuie realizata Tntr-o cutie de trecere. Tipul de protectie al
acesteia trebuie sa corespunda normei de referinta SR EN 50014.
Legatura de la cutia de trecere la motor poate fi legatura rigida in teava sau legatura
flexibila Tn tub flexibil (a se vedea §i 8.5).
Legatura electrica dintre cutia de trecere §i cutia de borne a motorului se poate face fie
Tn conductoare cu izolatie termoplastica sau din cauciuc, fie Tn cablu flexibil.

8.2. Alegerea cablurilor

8.2.1. Pentru canalizatii fixe se pot folosi cabluri:

- cu manta metalica;
- cu manta termoplastica;
- cu manta elastomerica;
- cu manta §i izolatie minerala.
8.2.2. Cablurile pentru echipamente portabile cu curenti nominali pana la 6 A §i tensiune
de maximum 250 V pot sa aiba mantaua din:
- cauciuc sau policloroprena executie mijlocie;
- elastomer sintetic echivalent.
Aceste cabluri nu pot fi folosite pentru lampi sau pompe portabile, comutatoare tip
pedala sau alte aparate portabile, daca sunt supuse solicitarilor mecanice.
Pentru aparatura portabila de curenti §i tensiuni mai mari decat cele de mai sus trebuie
folosite cabluri cu manta din:
- cauciuc sau policloroprena executie grea;
- alt elastomer sintetic echivalent.
Cablurile pentru echipamente mobile trebuie sa aiba conductorul de protectie Tnglobat Tn
mantaua cablului.
8.2.3. Cablurile flexibile trebuie sa fie de urmatoarele tipuri:
- cu manta din cauciuc sau policloroprena executie mijlocie;
- cu manta din cauciuc sau policloroprena executie grea;
- cu izolatie din material plastic echivalente cu ultimul tip.
 31

8.3. Intrari de cabluri

8.3.1. Intrarea cablurilor intr-o aparatura antideflagranta se poate face astfel:

- intrare directa, in care intrarea cablului se face direct in capsularea
antideflagranta a aparaturii;
- intrare indirecta, in care intrarea cablului se face prin intermediul unui compartiment
de borne cu tipul de protectie antideflagranta “d” sau cu securitate marita “e”.
8.3.2. Sistemele de intrari de cabluri trebuie sa satisfaca toate prescriptiile la care se fac
referiri in standardul corespunzator pentru aparatura, iar dispozitivele de intrare de cabluri sa fie
adecvate tipului de cablu folosit §i sa nu afecteze tipul de protectie al aparaturii.
8.3.3. Intrarile de cabluri in compartimentul de borne al unei aparaturi antideflagrante
trebuie sa satisfaca cerintele de la 8.3.4 pentru compartiment de borne Ex „d” §i cele de la 8.3.5
pentru compartiment de borne Ex „e”.
Acolo unde cablurile intra in aparatura antideflagranta direct, sistemul de cabluri trebuie
sa satisfaca prescriptiile de la 8.3.4.
8.3.4. Intrarile de cabluri pentru aparatura antideflagranta trebuie sa asigure etan§area
dintre cablu §i corpul intrarii fie printr-un inel de etan§are din material elastomeric, metalic sau
compozit, fie printr-un compound de umplere.
Este permis a se folosi dispozitive de intrari de cabluri cu inel de etan§are pentru:
- capsulari subgrupele IIA, MB amplasate in zona 2;
- capsulari subgrupele IIA, IIB amplasate in zona 1 care au un volum mai mic de
2000 cm3.
Pe fiecare intrare de cablu trebuie marcate diametrul minim §i maxim admisibil al cablului
Inelele de etan§are compresibile trebuie sa aiba inaltimea axiala necomprimata de 20
mm pentru cabluri cu diametrul pana la 20 mm §i de minimum 25 mm pentru cabluri cu
diametrul mai mare de 20 mm.
De asemenea, fiecare inel trebuie marcat cu diametrul minim §i maxim admisibil al cablului.
In toate celelalte situatii care nu respecta conditiile de mai sus §i anume:
- capsularile ce contin o sursa interna de aprindere, au un volum mai mare de
2000 cm3 §i sunt amplasate in zona 1;
- capsularile din subgrupa IIC care contin o sursa interna de aprindere trebuie
folosit fie un dispozitiv de etan§are antideflagrant (camera de etan§are sau cutie de stopare)
care realizeaza etan§area Tn jurul conductoarelor individual printr-un compound sau alt
material de etan§are, fie o intrare de cablu antideflagranta cu compound de umplere.
32

Sursa interna de aprindere include scanteile care se produc in functionare normala, care
pot cauza aprinderi. De regula, aparatura de comutatie constituie o sursa interna de aprindere.
Se considera ca o capsulare care contine numai borne sau o capsulare cu intrare indirecta nu
constituie o sursa interna de aprindere.
Prin volumul capsularii se fntelege volumul intern liber.

8.3.5. Intrarile de cabluri la aparatura cu tipul de protectie cu securitate marita trebuie sa

respecte urmatoarele conditii:
- sa fie corespunzatoare tipului de cablu utilizat;
- sa nu afecteze tipul de protectie “e”;
- sa realizeze gradul de protectie IP 54 printr-o etan§are corespunzatoare (de
exemplu printr-un inel de etan§are sau o imbinare cu filet).
Capsularile cu grosimea de minimum 6 mm nu necesita o etan§are suplimentara Tntre
dispozitivul de intrare a cablului §i capsulare.
8.3.6. In cazul in care dispozitivul de intrare a cablului intr-o capsulare nu este prevazut
cu un element de fixare, este necesara fixarea corespunzatoare a cablului.

8.4. Pozarea cablurilor

8.4.1. De regula, pozarea cablurilor trebuie facuta aparent pe suprafetele peretilor cladirii
sau pe constructive metalice.
Cablurile pozate aparent trebuie alese de tipul cu intarziere la propagarea flacarii
(standardul de referinta pentru incercari este SR CEI 60332-1).
8.4.2. Pozarea cablurilor in pardoseala §i in plan§eele dintre etaje trebuie facuta in
conducte de otel imbinate prin infiletare sau in canale.
Ie§irea cablurilor din tevile de protectie la motoare sau aparatura locala trebuie etan§ata.
8.4.3. Traseele de cabluri trebuie astfel alese incat sa permita interventia pentru
intretinere sau in caz de avarii §i incendii.
8.4.4. La trecerile cablurilor prin pereti §i plan§ee se pot folosi tevi de trecere, presetupe
sau cutii de nisip. Etan§arile vor fi executate conform prevederilor normativului P 118 §i Anexei
la acesta, indicativ MP- 008.
8.4.5. Trebuie evitata, pe cat posibil, strapungerea peretilor rezistenti la explozie pentru
trecerea canalizatiilor de cabluri sau conducte.
Aceasta este permisa numai in cazuri de stricta necesitate §i cu respectarea prevederilor
din P 118.
8.4.6 Pozarea cablurilor pe estacade trebuie facuta cu respectarea prevederilor
normativului PE 107, tinand seama §i de prevederile de la 8.1.18.
 33

8.4.7. Se admite folosirea estacadelor tehnologice pentru pozarea cablurilor,

rezervandu-se in acest scop spatii speciale. Se recomanda folosirea partii laterale opusa partii
pe care sunt montate utilajele.
8.4.8. Trebuie evitate traseele de cabluri care tree pe deasupra utilajelor ce contin sau
vehiculeaza substante inflamabile, cu exceptia cablurilor aferente utilajului respectiv.
8.4.9. In cazul montarii cablurilor sub conducte, trebuie luate masuri de protejare a
cablurilor in zonele cu posibile scapari de produse (ventile, flan§e, purje) precum §i in zonele de
jonctionare a cablurilor.
8.4.10. Podurile metalice de cabluri trebuie legate la pamant, iar Tntre elementele §i
profilele longitudinale ale acestora trebuie realizate legaturi de echipotentializare.
De asemenea, conductele de protectie ale cablurilor trebuie conectate Tntre ele prin punti
de echipotentializare §i legate la pamant.
8.4.11. In zonele cu vapori §i gaze mai grele decat aerul, canalele de cabluri trebuie
umplute cu nisip §i acoperite cu dale de beton (rosturile dintre acestea se vor etan§a cu bitum
sau alt material).
Se recomanda pozarea cablurilor pe un singur rand pe fundul canalului, la o distanta
Tntre cabluri de minimum 100 mm. Cablurile se pot poza §i pe mai multe randuri daca sunt
separate prin caramida §i nisip, iar distanta dintre randuri este de minimum 150 mm.
le^irea cablurilor din canale trebuie facuta prin tevi de otel Tncastrate Tn peretii canalului
§i cu etan§area corespunzatoare a cablurilor pe teava.
In zonele cu vapori §i gaze mai u§oare decat aerul nu este necesara umplerea canalelor
cu nisip.
Nu este permisa pozarea cablurilor Tn canale Tn zonele unde pot aparea scurgeri de
lichide cu temperatura ridicata sau solventi, care pot afecta mantaua cablurilor.
8.4.12. La pozarea cablurilor Tn canale umplute cu nisip cu lungimi mai mari de 10 m
trebuie luata Tn considerare reducerea sarcinii admisibile fata de pozarea Tn pamant sau Tn aer,
conform Anexei 5.
8.4.13. Pozarea cablurilor Tn pamant trebuie sa respecte prevederile normativului PE
107.

8.5. Conductoare sau cabluri Tn conducte de protectie

8.5.1. Conductele de protectie pentru conductoare sau cabluri racordate la capsulari

antideflagrante trebuie sa fie de tipul:
34

a) conducta de otel de mare rezistenta, trefilat solid sau cu sudura continua, cu

grosimea minima a peretelui de 2 mm, protejate contra coroziunii prin zincare sau vopsire;
b) conducta flexibila din metal sau un material compus - de exemplu, conducta
metalica cu manta din cauciuc sau material plastic, avand rezistenta mecanica mare sau foarte
mare.
Dupa adoptarea standardelor CEI/EN specifice pentru conducte de protectie, se vor
avea Tn cedere prevederile acestora privind conditiile tehnice ale conductelor de protectie
instalate Tn arii periculoase.
8.5.2. Tmbinarile conductelor trebuie facute prin Tnfiletare, asigurandu-se Tnfiletarea a
minimum cinci filete Tntre conducta §i capsulare sau Tntre conducta §i racord.
8.5.3. Conductele trebuie prevazute cu dispozitive de etan§are la intrarea Tntr-o
capsulare in care, Tn functionare normala, se produc scantei, arcuri electrice sau temperatura
ridicata, precum §i la intrarea sau ie§irea dintr-o arie periculoasa.
Aceste dispozitive trebuie montate la o distanta de maximum 450 mm de capsulare.
Exceptie fac capsularile cu racorduri la conducte cu diametrul mai mic de 50 mm, la care
nu sunt necesare dispozitive de oprire a flacariior.
Dupa instalarea conductoarelor, dispozitivele de etan§are trebuie umplute cu o masa de
etan§are (compound), Tn scopul de a evita intrarea gazelor Tn conducte.
Compoundul trebuie sa fie impermeabil, sa nu se contracte la aplicare §i sa aiba punctul
de Tnmuiere mai mare de 90° C.
Adancimea masei de etan§are (compoundului) din dispozitivu! de etan§are trebuie sa fie
cel putin egala cu diametrul interior al conductei, dar nu mai mic de 16 mm.
8.5.4. Toate Tmbinarile conductelor cu aparatura electrica trebuie sa fie' de tipul
demontabil (prin racorduri olandeze), pentru a permite demontarea aparaturii fara demontarea
conductei.
8.5.5. Tn cazul circuitelor de lungimi mari, unde este posibila acumularea condensului Tn
interiorul conductelor de protectie trebuie montate dispozitive speciale de drenare.
8.5.6. Racordarea motoarelor electrice care au vibratii excesive Tn functionare normala
se recomanda a fi facuta prin intermediul unei cutii de trecere §i a unui racord flexibil (a se
vedea §i 8.1)
8.5.7. Tn conducte se pot utiliza cabluri mono sau multifilare, nearmate sau fara manta,
conductoare izolate din cupru sau aluminiu cu izolatie termoplastica sau elastomerica.
Suma ariilor totale ale sectiunilor cablurilor instalate Tntr-o conducta nu trebuie sa
depa§easca 40% din aria sectiunii conductei.
8.5.8. Tmbinarea conductoarelor trebuie facuta, de regula, prin conectoare sau cleme de
legatura prin presare, cu §urub asigurat contra slabirii sau prin sertizare.
 35

Clemele trebuie sa fie omologate pentru conductoare de cupru sau de aluminiu.

Conductoarele de cupru pot fi Tmbinate §i prin rasucire §i matisare, pe o lungime de cel
putin 20 mm.
Imbinarea conductoarelor de aluminiu prin rasucire este interzisa.
La imbinarea conductoarelor trebuie respectate §i prevederile corespunzatoare din
normativul NP 17-02.
8.5.9. Izolarea locurilor de Tmbinare a conductoarelor trebuie facuta fie cu benzi adezive
de PVC rezistent la intemperii, fie cu benzi termocontractabile sau alte materiale echivalente.
8.5.10. Se recomanda ca instalarea aparaturii sa se faca exclusiv prin unul din modurile
de la 8.1.1.
In cazul in care este necesara instalarea prin cabluri a unei aparaturi proiectate pentru
instalare in conductoare protejate Tn conducte sau invers, trebuie aplicate masurile de adaptare
de la 8.5.11 sau 8.5.12.
8.5.11. O capsulare proiectata special pentru racordarea conductoarelor in conducte de
protectie poate fi racordata prin cabluri conform uneia din cele trei metode de mai jos:
1. Conducta metalica rigida filetata poate fi infiletata in orificiul filetat al capsularii.
Pe conducta metalica, la max. 450 mm de capsulare se instaleaza un dispozitiv de
etan§are; intre acesta §i cutia de borne se instaleaza o alta conducta metalica rigida, in
acelea§i conditii ca mai sus.
Daca lungimea acesteia este mai mare de 450 mm, se instaleaza un dispozitiv de
etan§are suplimentar.
Cablul se va racorda la cutia de borne in conformitate cu modul de protectie al cutiei
2. Un adaptor cu acela§i mod de protectie ca §i capsularea, avand treceri etan§e
§i cutie de borne, poate fi infiletat in orificiul de intrare al conductei in capsulare direct sau prin
intermediu! unei conducte de maximum 150 mm lungime.
Metoda se aplica §i in cazul capsularilor proiectate special pentru racordarea in
cabluri instalate in conducte, dar pentru care realizarea conexiunii necesita alte cabluri.
Cablul se va racorda la cutia de borne conform prevederilor corespunzatoare
modului de protectie al cutiei.
3. Cablul poate fi racordat la capsulare cu ajutorul unei intrari de cablu §i, daca
este necesar, cu ajutorul unei piese de tranzitie, care are rolul de adaptare a diametrului intrarii
de cablu la cel al orificiului filetat al capsularii.
Atunci cand cablul intra intr-o capsulare antideflagranta, intre intrarea de cablu §i
capsulare se insereaza un dispozitiv de etan§are, conform metodei 1.
8.5.12. Racordarea in conductoare a unei capsulari proiectate special pentru racordarea
in cablu se poate face prin infiletarea unei tevi rigide in orificiul capsularii (a se vedea §i 8.1).
36

Filetul conductei trebuie sa fie compatibil cu filetul capsularii.

8.6. Montarea conductelor de protectie

8.6.1. Este interzisa a§ezarea conductelor pe suprafata pardoselii. Este admisa pozarea
conductelor In pardoseli betonate, daca acestea sunt acoperite cu un strat de minimum 20 mm
de beton.
Nu este permisa pozarea Tn pardoseli a conductelor de protectie mai mici de 3/4”.
8.6.2. In Tncaperile foarte umede §i cu mediu puternic coroziv, conductele nu trebuie
a§ezate direct pe suprafetele portante. Distantele minime Tntre conducte §i pereti sau tavane
trebuie sa fie:
- pentru conducte cu diametrul pana la 1”- de doua ori diametrul conductei
respective;
- pentru conducte cu diametrul mai mare de 1 diametrul conductei respective.
8.6.3. Trebuie prevazute legaturi de fixare rigida a conductelor de protectie, care sa nu
permita deplasarea acestora fata de constructia de sustinere.
Nu este permisa fixarea conductelor prin sudare directa de suport.
8.6.4. Conductele de protectie montate aparent trebuie fixate astfel:
- la maximum 800 mm fata de motoare sau aparate locale;
- la maximum 300 mm fata de corpuri de iluminat, cutii de derivatie sau fitinguri.
8.6.5. La trecerea conductelor prin pereti sau plan§ee trebuie respectate prevederile
normativului P 118 §i MP- 008.
8.6.6. La trecerea conductelor prin pereti, dispozitivele de etan§are trebuie montate, de
regula, Tn ariile periculoase, Tn imediata apropiere a locului de ie§ire. Intre dispozitivul de
etan§are §i perete nu este permisa montarea de racorduri de legatura.
 37

9. Prescriptii de instalare §i punere in functiune pentru aparatura

presurizata “p”

9.1. Conditii tehnice pentru conducte

9.1.1. Materialele folosite pentru conducte §i Tmbinari nu trebuie sa fie afectate de gazul
de protectie §i de vaporii sau gazele inflamabile in care sunt instalate.
9.1.2 Conductele trebuie sa reziste la 1,5 ori suprapresiunea maxima specificata de
furnizorul aparaturii presurizate sau la suprapresiunea maxima a sursei de presurizare.
9.1.3. Intrarea gazului de protectie Tn conducta de alimentare trebuie sa se faca in afara
ariei periculoase. Face exceptie cazul in care gazul este furnizat in butelii.
9.1.4. Se recomanda ca orificiile de ie§ire a gazului de pe conductele de evacuare sa fie
Tntr-o arie nepericuloasa .
Daca acest lucru nu este posibil, trebuie instalate bariere contra scanteilor §i particulelor
incendive.
9.1.5. Barierele nu sunt necesare Tn zona 2, daca aparatura nu produce, Tn functionare
normala, scantei sau particule incendive.
In toate celelalte situatii instalarea barierelor este obligatorie.
9.1.6. Se recomanda ca instalarea aparaturii de presurizare, ventilatoare, compresoare,
dispozitivele de control/comanda aferente, etc., sa se faca Tntr-o arie nepericuloasa; in caz
contrar, aparatura trebuie sa fie protejata corespunzator zonei.

9.2. Masuri Tn cazul defectarii presurizarii

9.2.1. Aparatura cu sursa interna de degajare trebuie instalata conform instructiunilor

furnizorului.
In cazul defectarii presurizarii, este necesara alarmarea §i luarea de masuri pentru
mentinerea sigurantei sistemului.
9.2.2. Daca aparatura este fara sursa interna de degajare, masurile care trebuie luate Tn
cazul defectarii presurizarii depind de clasificarea ariei periculoase §i de tipul de protectie al
aparaturii.
9.2.3. In zona 1, daca aparatura este corespunzatoare zonei 2 fara presurizare, este
necesara alarmarea, Tn vederea luarii de masuri pentru repararea defectiunii; daca aparatura
38

este n e co re sp u n za to a re pentru zona 2 fa ra presurizare, a la rm a tre b u ie u rm a ta de d e c o n e c ta re

autom ata.
9.2.4. Tn zona 2, in cazul Tn care a p a ra tu ra e ste c o re sp u n za to a re zonei 2 fa ra
presurizare, nu tre b u ie luata nici o m asura; daca a p a ra tu ra nu e ste c o re sp u n za to a re zo n e i 2
fara presurizare, este necesara alarm area.

9.3. Purjarea

9.3.1. G azul de protectie pentru purja re §i p re su riza re treb uie sa fie n e co m b u stib il §i
netoxic, sa nu co n tin a um ezeala, p ra f sau ulei.
9.3.2. D aca se folose§te aerui ca gaz de protectie, priza de a e r tre b u ie a m p la sa ta Tn
afara ariei pericu loa se.
9.3.3. C a ntita tea de gaz de presurizare nece sa r pen tru purjare tre b u ie sa fie de cel putin
5 ori volum u l sp a tiu lu i liber din ca psu lare §i cond u cte le aferente.
9.3.4. T im p u l de purjare pentru presuriza rea unei capsu lari, in clu siv pentru co n d u cte le
aferente, tre b u ie sp e cifica t de furn izor.
9.3.5. In zona 2 purjarea nu este obligatorie, daca a tm o sfe ra Tn in te rio ru l ca p su la rii este
m ult sub lim ita inferio ara de in fla m a b ilita te (de exem plu, 2 5 % din LEL). A c e s t lucru se poate
controla prin in sta la re a uno r de te cto a re de gaz.

9.4. Punerea Tn functiune

9.4.1. In ve d e re a punerii Tn fu n ctiu n e a unei in stalatii pre su riza te tre b u ie o b tin u t un

certificat de ve rifica re a tipului de pro te ctie e lib e ra t de un o rg a n ism n o tifica t (a se vede a 4.4.4).
S tandardul de referinta este SR EN 50014.
9.4.2. P unerea Tn fu n ctiu n e a unei instalatii de p re su riza re tre b u ie a u to riza ta de ca tre o
com isie co m pusa din re p rezentanti ai beneficia rului, proie cta ntu lui, IN S E M E X P etro§ani §i ai
Inspectoratului te rito ria l de stat pentru protectia m uncii.

10. R ealizarea Tncaperilor presurizate

P reved erile de m ai jo s se refera la Tncaperi situate Tn arii p e ricu loa se, Tn care
patrunde rea g a ze lo r sau va p o rilo r in fla m a b ili este preven ita prin m e n tin e re a Tn interiorul
acestora a unui g az de p ro te ctie la o p re siu n e m ai m are d e c a t cea a tm o sfe rica .
S e presup une in e xiste n ta Tn a ceste Tncaperi a un o r surse interne de d e g a ja re de gaze

sau vapo ri inflam abili.

A tm o sfe ra din interiorul unei cam ere care partial este situ a ta Tntr-o zona pericu loa sa, d a r
ale carei d esch ide ri due catre zone nepericuloase, se co n sid e ra nep ericuloasa.
S ta n d a rd u l de re fe rin ta privind p rincipiile de co n stru ctie a cam erelo r, precum §i a
sistem ului de co n d u cte de g az de protectie este SR CEI 600 79-13.
 39

10.1. Principii de constructie

10.1.1. C o n d u cte ie pentru gazul d e p ro te ctie §i co n e xiu n ile a ce stora tre b u ie sa reziste la
1,5 ori su p ra p re siu n e a m axim a la fu n c tio n a re a norm ala sau m inim um 200 Pa.
Pentru evitarea d e fo rm a rii co n d u cte lo r sau co n e xiu n ilo r da to ra te un o r su p ra p re siu n i in
fu n ctio n a re tre b u ie m ontate d ispozitive de se cu rita te corespu nzatoare.
10.1.2. N um arul c o n d u cte lo r de a lim e n ta re cu gaz de p ro te ctie tre b u ie ales in fu n ctie de
am pla sarea apa ra turii de protejat. A ce ste co n d u cte tre b u ie co n sid e ra te ca fa ca n d parte din
Tncapere.
10.1.3. Intrarea co n d u cte lo r §i ca b lu rilo r in Tncapere tre b u ie etan§ata co re sp u n za to r
pen tru a se evita pa tru n d e re a su b sta n te lo r in fla m a b ile .
10.1.4. Se reco m a n d a ca orificiile de e vacu are care se desch id Tntr-o zona p e ricu loa sa
sa fie prevazute cu sup a p e sau cla pete a u to m a te de Tnchidere pentru a se evita p a trunde rea
a tm o sferei exterioa re atunci cand se d e fe cte a za instalatia de presurizare.

10.2. Masuri de prevenire a riscului exploziilor

10.2.1. P entru pre ve n ire a riscului a p a ritie i unei explozii g e n e ra te in m o m e n tu l cuplarii

aparaturii electrice sau al d e fectarii presuriza rii, tre b u ie luate an u m ite m a su ri fu n ctie de
caracteristicile a pa ra turii electrice, de co n d itiile de m ediu §i d e fo lo sire a d isp o zitive lo r de
securitate pentru m o n ito riza re a a tm o sfe re lo r interio are sau pen tru a ctio n a re a unei alarm e sau
deconectarea a u to m a ta a a lim entarii cu energie.

10.2.2. La p u n erea sub te n siu n e in itiala sau d up a d e co n e cta re tre b u ie sa se ia una din
u rm a toa re le m asuri:
a) sa se efe ctu e ze o p urja re de o du ra ta su ficie n ta (volum u! de gaz p ro te c to r
n e ce sar pen tru p urja re este e stim a t ca fiin d de cel putin cinci ori volum u l in te rio r al ca m e re i §i
c o n d u cte lo r asociate);
b) sa se presurize ze cam era.
O a tm o sfe ra este co n sid e ra te nep e ricu lo a sa atunci cand Tn orice p u n ct din cam era,
in cinte §i co n d u cte asociate, co n ce n tra tia ga ze lo r sau v a p o rilo r in fla m a b ili este sub 25% din
LE L (lim ita in ferio ara de explozie).
10.2.3. La d e fe cta re a presuriza rii, daca atm o sfera, Tn ab se n ta p re suriza rii, este
cla sificata zona 1, tre b u ie d e o se b ite u rm a toa re le situatii:
a) d a ca a p a ra tu ra este Tn con stru ctie norm ala, n e a decvata p en tru fu n c tio n a re Tn
arii p e ricu loa se tre b u ie luate u rm a toa re le m asuri :
- a larm a ade cvata (optica, sono ra sau am b e le ) care sa in d ice lipsa presuriza rii;
- m asuri im ediate pentru a reface presurizarea;
- Tntreruperea a u to m a ta a a lim e n ta rii cu energie, Tntr-un interval de tim p
prede term inat, tinan d co n t de cerintele unei opriri te h n o lo g ice p ro gram ate.
b) daca ap a ra tu ra e le ctrica instalata Tn cam era este co re sp u n za to a re pentru
zona 2, tre b u ie luate u rm a toa re le m asuri :
40

- alarm a a d e cvata (optica, sonora sau am b e le ) care sa in dice iipsa p resuriza rii;
- m asuri im e d ia te pentru refa cere a presurizarii;
- d e co n e cta re a pro g ra m a ta a a lim entarii cu energie, daca p re su riza re a nu p o a te
fi re fa cu ta pen tru o p e rio ada m ai Tndeiungata de tim p, sau daca co n ce n tra tia de g a z
in flam a bil create pan a la niveluri de alarm a.
10.2.4. La d e fe cta re a presuriza rii, daca a tm o sfera, in a b se n ta presuriza rii, e ste
clasificata zona 2, iar apa ra tura din cam era este in e xe cu tie norm ala, n e a d e cva ta pen tru
fu n ctio n a re Tn m ediu cu pericol, tre b u ie luate u rm a to a re le m asuri :
- alarm a a de cvata (optica, acustica sau am beie) care sa indice Iipsa p resuriza rii;
- m asuri im ediate pentru refa cere a presurizarii;
- Tntreruperea a u to m a ta a a lim e n ta rii cu ene rg ie cat m ai re p e d e posibil, Tntr-un
interval de tim p stabilit, daca co n tin u tu l de gaz in fla m a b il create spre va lo ri
periculoase.
10.2.5. In sta latiile e le ctrice de presurizare, ilum ina tul §i te le c o m u n ic a tiile e s e n tia le
treb uie a lese co n fo rm zone i care co re sp u n d e cla sificarii in te rio ru lu i Tncaperii Tn Iipsa
presurizarii, ceea ce perm ite ca ace ste a sa ram ana Tn fu n ctiu n e chiar §i Tn Iipsa presurizarii.
10.2.6. In cazul Tn care e ste nevoie sa se p a stre ze Tn fu n c tiu n e a p a ra tu ra ele ctrica din
Tncapere, se re co m a n d a asig u ra re a a doua su rse se p a ra te de gaz de protectie. F ie care sursa
tre b u ie sa poata m e n tin e sin gura su p ra p re siu n e a necesara.
10.2.7. A la rm a tre b u ie sa fie am pla sata a colo und e poate fi p e rce p u ta im ediat de
p e rson alul de supra ve g h e re .
10.2.8. P e ntru m o n ito riza re a fu n ctio n a rii sa tisfa ca to a re a presuriza rii tre b u ie sa se
fo lo se a sca fie un d isp o zitiv de m o nitoriza re a presiunii, fie un disp o zitiv de m o n ito riza re a
d eb itulu i, fie am bele.
10.2.9. S iste m u l d e presuriza re tre b u ie astfel dim en sion at, m eat sa asigure o
su p ra p re siu n e m in im a d e 25 Pa Tn pun cte le din interiorul c a m e re lo r §i co n d u c te lo r asociate, la
care se p o t p ro d u ce pierderi, to a te u§ile §i fe re stre le fiin d Tnchise.
10.2.10. La p ro ie cta re a sistem ulu i de pre su riza re tre b u ie re sp ectate preved erile
no rm a tive le 1.5, P 118 §i no rm e le g e n erale de protectie contra incendiilor.
10.2.11. Tnaintea punerii Tn functiune a camerei presurizate trebuie verificate
urmatoarele:
- daca se p o a te e fe ctua purjarea;
- d a ca su p ra p re siu n e a m inim a se poate m e n tin e cu deb itul m inim al sistem ulu i de
pre su riza re cu to a te d e sch id e rile Tnchise, Tn conditii n o rm a le de functiona re .
10.2.12. Pe u§a ca m e re i presuriza te treb uie m arcata inscriptia:
A T E N T IE - C A M E R A P R E S U R IZ A T A - IN C H ID E JI U § A
In interiorul ca m e re i tre b u ie afi§ate u rm a toa re le in form atii:
- su p ra p re siu n e a m inim a nece sara sau d eb itul co re sp u n za to r de g a z de protectie;
- reguli de pu n e re sub te n siu n e §i tim pul de purjare necesar;
- m asuri ce tre b u ie luate la d e fe cta re a presurizarii.
 41

11. P rescriptii de instalare pentru tipul de protectie “i”- secu ritate

intrinseca

Spre d e o se b ire de alte tipuri de protectie antiexploziva, unde tre b u ie avuta Tn ve d e re

lim itarea e n e rg ie i Tn ap a ra tu ra pen tru a evita a p rin d e re a unui a m e s te c exploziv, la
e ch ip a m e n te le cu se cu rita te in trinse ca §i circuitele a fe re n te tre b u ie avuta Tn v e d e re a sig u ra re a
integritatii ace sto ra prin proteja rea Tmpotriva patrunderii e n e rg ie i din alte surse.
In a ce st fel, ch ia r Tn caz d e d e fe c t (scurtcircuit, pu n e re la p a m a n t sau ru p e re a circuitului),
energia lim ita Tn circuit nu este depa§ita.
De acee a, prin m odul de instalare a circu ite lo r cu se cu rita te in trin se ca , tre b u ie sa se
u rm a rea sca m e n tin e re a sepa ra rii fa ta de alte circuite.

11.1. In stalatii pen tru zo n e le 1 §i 2

11.1.1. S ta n d a rd u l d e re fe rin ta privind a p a ra tura cu se cu rita te in trin s e c a §i partite cu

securitate in trinse ca ale ap a ra tu rii asociate, in stalate Tn zone le 1 sau 2, este SR EN 50020.
11.1.2. Se reco m a n d a ca ap a ra tu ra asociata sa fie a m pla sata Tn a fa ra ariei p e ricu lo a se
sau, daca a ce st lucru nu este posibil din m otive practice, sa aiba o p ro te c tie a n tie xp lo ziva
co respu nzatoare.
11.1.3. T e n siu n e a de a lim e n ta re a apa ra turii e le ctrice aso cia te nu tre b u ie sa fie m ai
m are d e ca t te n siu n e a Tnscrisa pe e tich e ta acesteia, iar curentul de s c u rtc irc u it p re zu m a t al
sursei de a lim e n ta re nu tre b u ie sa fie m ai m are de 1500 A.
11.1.4. T e n s iu n e a de Tncercare a cablurilor fo lo site pentru circu ite le cu se cu rita te
intrinseca tre b u ie sa fie de m in im u m 500 V c.a.
D iam etrul co n d u cto a re lo r in dividuale din locurile cu pericoi de e xp lo zie tre b u ie sa fie de
m inim um 0,1 m m.
11.1.5. E cranul ca b lu rilo r tre b u ie legat la p a m a n t la capa tul din zo n a n e p e ricu lo a sa , Tntr-
un singur punct.
11.1.6. E cranul tre b u ie le gat la pam an t Tn m ai m ulte p un cte Tn una din u rm a to a re le
situatii de m ai jos:
a) daca e cranu l are o rezistenta m are sau exista un ecran s u p lim e n ta r Tm
in te rfe re n te lo r inductive, co n e cta re a la p am an t Tn m ai m ulte p un cte tre b u ie sa Tndeplineasca
urm a toa re le conditii:
- co n d u cto ru l de le gare la pam ant sa fie izolat §i sa aiba o s e c tiu n e m inim a d e 4
m m 2 cupru;
- c o n d u cto ru l de le gare la pa m a n t §i ecranu l sa fie le gate la p a m a n t Tn acela§i
punct, situ a t la c a p a tu l din zo n a nep ericuloasa;
- a n sa m b lu l c o n d u cto r de legare la p a m an t-ecran sa reziste la o Tncercare a
izolatiei la 500 V fa ta de toate ce lela ite cond u cto a re din cablu §i to a te a rm a tu rile d e cablu;
- v a lo a re a L/R a cablului sa nu dep a§ea sca va lo rile perm ise, prevazu te Tn
certificate, m a rca ju l e ch ip a m e n tu lu i sau in structiun ile de u tilizare (a se vede a §i 11.1.18).
42

b) daca zona de instalare a cablului prezinta un Tnalt grad de e ch ip o te n tia iita te

(este asigurata e g a iita te a p o te n tia le lo r d intre cele doua e xtre m ita ti ale circuitului), e cra n e le pot
fi racordate la p a m a n t la cele d ou a capete, §i, daca e necesar, Tn oricare alt p un ct in term ediar.
c) se p o t e fe ctu a legari la pa m a n t m ultiple, prin c o n d e n sa to a re a c a ro r ca p a cita te
tota la e ch iva le n ta nu depa§e§te 10 nF.
A rm a tu ra ca b lu lu i tre b u ie cone ctata la sistem ul de le gare e ch ip o te n tia la Tn cel putin un
punct, pentru a e vita a p a ritia de scantei periculoase.
S e re co m a n d a co n e ctarea arm a turii la sistem ul de le gare e ch ip o te n tia la prin in term ediul
.ntrarilor de ca b lu de la cele doua capete.
11.1.7. La in sta la re a ca b lu rilo r ce contin circuite cu se cu rita te in trin se ca tre b u ie
respectata una din u rm a to a re le conditii:
- sa fie pro te ja te Tmpotriva riscului de de te rio ra re m ecanica;
- sa fie arm ate, ecra n a te sau cu Tnveli§ m etalic;
- sa fie se p a ra te de cablurile contin and circuite fa ra se cu rita te intrinseca.
11.1.8. Nu su n t p erm ise Tn acela§i cablu m u ltifilar circuite cu se cu rita te in trinse ca §i
circuite fa ra se cu rita te intrinseca.
11.1.9. Tn afara ca zu rilo r Tn care su n t perm ise Tn m od special, circu ite le cu sig u ra n ta
intrinseca nu tre b u ie d isp u se Tn acelea§i cabluri, m anunchiuri, tu b u ri de protectie, poduri de
cabluri cu circu ite le fa ra se cu rita te intrinseca, ci tre b u ie s e p a ra te cu a juto ru l u n o r bariere
m ecanice.
A se m e n e a barie re nu sunt necesare, daca toate ca b lu rile su n t e c ra n a te sau cu Tnveli§
m etalic legat la p a m a n t sau daca sunt fixa te solid, astfel m eat sa se m entina o s e p a ra re fizica
corespu nzatoare.
11.1.10. O a te n tie deo se b ita tre b u ie acordata evitarii in flu e n te i ca m p u rilo r
ele ctro m a g n e tice p e rturb ato are, g e n e ra te fie de cabluri m o n o fila re prin ca re circula curenti
mari, fie de iinii e le ctrice ae rie n e de Tnaita tensiu ne, prin m o n ta re a ca b lu rilo r co n tin a n d circuite
cu siguranta intrinse ca la d ista n te core sp u n za to a re sau prin fo lo sire a de e cra n e sau
co nd ucto are torsa d a te .
11.1.11. C a b lu rile care contin circu ite cu securitate in trinse ca tre b u ie sa fie m arca te prin
etichetare sau co d ifica re a culorilor. C u io a re a folosita treb uie sa fie albastru desch is.
M arca rea circu ite lo r cu securitate intrinseca nu este n e ce sa ra da ca to a te ca blurile cu §i
fa ra se cu rita te in trin se ca sunt arm ate, ecrana te sau cu Tnveli§ m etalic.
11.1.12. C a blu rile contin and m ai m ulte circuite cu se cu rita te in trin se ca tre b u ie sa
Tndeplineasca urm a to a re le cerinte suplim entare:
- izo latia co n d u cto a re lo r sa reziste la o Tncercare de rig id ita te d ie le ctrica la o
tensiu ne d u b la fa ta de tensiu nea nom inala, d ar m inim u m 500 V c.a.;
- cablul sa reziste la o Tncercare de rigiditate d ie le ctrica cu o te n s iu n e de m inim u m
500 V c.a., a p lica ta Tntre toate co n d u cto a re le legate Tmpreuna §i a rm a tu ra §i ecra n u l legate
Tmpreuna §i de m in im u m 1000 V c.a., aplicata Tntre doua m a n u n ch iu ri d e c o n d u c to a re legate
Tmpreuna, fie c a re contin and ju m a ta te din num arul de c o n d u cto a re ale cablului.
11.1.13. tn in stalatiile electrice care contin circu ite cu se cu rita te in trin se ca (d u la p u ri de
m asura §i control, cutii de conexiuni, etc.) bornele tre b u ie se p a ra te Tn m od s ig u r de circu ite le
 43

fara se cu rita te in trinse ca (de exem plu printr-un perete de se p a ra re sau p rin tr-o d ista n ta re de cel
putin 50 m m ). B ornele circu ite lo r cu se cu rita te in trinse ca tre b u ie m a rca te co re spu nzator.
S tand ard ul d e re fe rin ta este SR EN 50020.
11.1.14. C ircu ite le cu se cu rita te intrinseca pot fi izolate fa ta de p a m a n t sau le gate Tntr-un
punct la siste m u l de legare echipotentia la, daca a cesta a co p e ra toata aria Tn ca re su n t in sta la te
circuitele cu se cu rita te intrinseca.
A tege rea uneia din cele doua m eto de de in stalare tre b u ie sa aiba Tn v e d e re re guliie de
fu n ctio n a re a c ircu ite lo r §i in structiun ile producatorului.
11.1.15. D aca circuitul cu se cu rita te intrinseca este izolat fa ta de pa m a n t, tre b u ie luate
m asuri pentru elim in a re a riscului proven ind de la Tncarcarile e le ctrostatice, d e exem plu, printr-o
legare la p a m a n t prin interm ediul unor rezistente de o va lo a re cu prin sa Tntre 0,2 §i 1 MQ.
11.1.16. L e g area la p am an t Tntr-un circuit, Tn doua sau m ai m ulte pu n cte , este p erm isa
cu conditia ca circuitul sa fie se p a ra t g a lvanic Tn subcircu ite, fie ca re d in tre a ce ste a avand un
sin gur p un ct de pun ere la pam ant.
Legarea la p a m a n t a circu ite lo r cu se cu rita te intrinse ca poate fi n e ce sa ra fie din m otive
f u n c t io n a l (de exem plu, pentru te rm o cu p le sudate), fie din m otive de s e c u rita te (de exem plu,
cand se utiiizea za bariere de securitate fa ra sepa ra re g a lvanica sau cand a p a ra tu ra nu rezista
la Tncercarile d e rigiditate d ie ie ctrica de m inim um 500 V fa ta de p a m a n t). S ta n d a rd u l de
referinta este S R EN 50020
11.1.17. B o rne le de legare la p a m a n t ale b a rie re lo r de sig u ra n ta fa ra s e p a ra re ga lva n ica
(de exem plu b a rie re le Z ener) tre b u ie legate la siste m u l de legare e ch ip o te n tia la pe d rum ul cel
mai scurt sau (num ai Tn sistem ul T N -S ) le gate la pam ant.

Im p e d a n ta d in tre punctul de legare la pa m a n t a b a rie re lo r de se cu rita te §i pu n ctu l de

legare la p a m a n t al siste m u lu i treb uie sa fie m ai m ica d e 1 Q. S e re co m a n d a utilizarea unor
bare se p a ra te d e legare la pam ant.
Legatura tre b u ie realizata cu c o n d u cto r izolat de cupru, cu o se ctiu n e m in im a de 4 m m 2.
A ce a sta s e c tiu n e tre b u ie verificata la curentul de scu rtcircu it al rete lei de a lim e n ta re a barierei
§i, eventual, m arita corespu nzator.
11.1.18. La in sta la re a circuitelor cu se cu rita te in trinse ca cu o sin gura a p a ra tu ra a sociata
tre b u ie fa c u te u rm a to a re le verificari, ce tre b u ie sa co re sp u n d a s ta n d a rd u lu i de re fe rin ta SR
EN 6 0 0 79-14:
a) S u m a d in tre ca p a cita te a interna e fe ctiva m a xim a Ci a fie ca re i unita ti de
ap a ra tu ra cu se cu rita te intrinseca §i ca p a cita tile ca b lu lu i (Tn g e n e ra l ca b lu rile fiin d
co n sid e ra te ca avand o capa citate co n ce ntrate e ga la cu ca p a cita te a m axim a Tntre dou a
co n d u cto a re a latu ra te) nu tre b u ie sa dep a§ea sca va lo a re a m axim a C 0 m a rca ta pe
a p a ra tura asociata.
b) S u m a d in tre in ductanta in terna efectiva m axim a L| a fie ca re i unitati de
a p a ra tura cu se cu rita te intrinseca §i in ductanta cablului nu tre b u ie sa dep a § e a sca
valoarea m axim a L0 m arca ta pe a p a ra tura asociata.
44

In cazul Tn ca re a pa ra tura cu se cu rita te intrinse ca nu co n tin e in d u cta n ta e fe ctiva §i

a p a ra tura asociata e s te m arca ta cu o valoare in d u cta n ta /re ziste n ta L/R, da ca va lo a re a L/R a
cablului, m a su ra ta Tntre doua cond ucto are din cablu p re zen tan d se p a ra tia m axim a, este m ai
m ica d e ca t acea sta valoare, nu este nece sa r sa se sa tisfaca p re scrip tia refe rito a re la L0.
c) V a lo a re a te n siu n ii de intrare ad m ise Ui, a cu re n tu lu i de in trare li §i a puterii de
intrare Pi ale fie ca re i aparaturi cu se cu rita te intrinseca tre b u ie sa fie m ai m ari sau e ga le
cu va lo rile U0, lo §>, respectiv, P0, core sp u n za to a re a p a ra tu rii asociate.
d) La a p a ra tu rile sim ple, te m p e ra tu ra m axim a se poate d e te rm in a din valorile P0
pentru ap a ra tu ra asociata, pentru a o btin e clasa de te m p e ra tu ra . C lasa de te m p e ra tu ra
poate fi d e te rm in a te cu ajutorul ta b e lu lu i 11.3.
In plus, c o m p o n e n te le cu o sup ra fa ta m ai m ica d e c a t 10 cm 2 (cu e xce p tia fire lo r
con d u cto a re ) pot fi c la sifica te ca T 5 daca te m p e ra tu ra lor de su p ra fa ta nu depa§e§te 150° C.
G rup a a p a ra tu rii cu circuite cu se cu rita te intrinseca este aceea§i cu cea sim ila ra gruparii
celei m ai restrictive Tn ceea ce prive§te utilizarea, pentru orice e xe m p la r de a p a ra tu ra electrica
ce fo rm e a za circuitul re sp e ctiv (de exem plu un circu it cu a p a ra tu ra IIB §i IIC va fi de g rupa MB).

Tab elu l 11.3 E v alu area pentru cla s ific a re a T4 du p a d im e n s iu n e a c o m p o n e n te i §i

te m p e ra tu ra am b ian ta

S u p ra fa ta tota la excluzand cape tele C e rin te pentru cla sifica re a T 4 (bazata

cond ucto are pe te m p e ra tu ra a m b ia n ta de 40° C)
<20 m m 2 T e m p e ra tu ra de su p ra fa ta < 275° C
>20 m m 2<10 c m 2 T e m p e ra tu ra de su p ra fa ta <200° C
>20 m m 2 P uterea sa nu d e p a § e a sca 1,3 W
R e dusa la 1,2 W la o te m p e ra tu ra a m bia nta de 60° C sau 1,0 W la o te m p e ra tu ra
am bia nta de 80° C

11.1.19. In cazul circu ite lo r cu securitate in trinse ca cu m ai m u lt de o a p a ra tu ra a so cia ta

e ste nece sara ve rifica re a prin calcule sau prin Tncercari de a p rin d e re prin sca n te ie a se cu rita tii
Tntregului siste m (grupa aparaturii, cla sa de te m p e ra tu ra §i ca tegoria), s ta n d a rd u l d e re fe rin ta
fiin d SR EN 50020.
C a ra cte risticile nom in ale ale e ie m e n te lo r de lim itare a te n siu n ii §i cu re n tu lu i din fie ca re
a p a ra tura a sociata nu treb uie sa depa§easca co m b in a tiile v a lo rilo r U0 §i b ale ce lo rla lte
apa ra turi asociate.
S ta n d a rd u l de referinta pentru baza de calcul (norm ativa) de v e rific a re a c irc u ite lo r cu
se cu rita te intrinse ca cu mai m ulte aparaturi asociate, ca re au c a ra cte ristici cu re n t-te n s iu n e
iineare cat §i m eto dele de d e te rm in a re a va lo rilo r m axim e pentru te n s iu n i §\ curenti pentru
acela§i tip de circuite este SR EN 60 0 7 9 -1 4 (Anexe).
 45

11.2. Instalatii pentru zona 0

11.2.1. In zona 0, instalarea circuitelor cu securitate intrinseca trebuie sa respecte

prescriptive de la 11.1 pentru zonele 1 §i 2, completate sau modificate de prevederile de la
paragrafele urmatoare.
11.2.2. Standardul de referinta pentru aparatura cu securitate intrinseca §i aparatura
asociata, instalate in zona 0 este SR EN 50020, categoria “ia”. Se recomanda utilizarea
aparaturii asociate cu separare galvanica Tntre circuitele cu §i fara securitate intrinseca.
11.2.3. Aparatura asociata fara separare galvanica se poate utiliza numai in schema de
legare la pamant de tip TN-S in conformitate cu 11.1.17, iar aparatura trebuie alimentata de la
retea printr-un transformator de separatie, protejat pe primar prin sigurante fuzibile cu
capacitate de rupere corespunzatoare.
Toate componentele circuitului (aparatura simpla, aparatura cu siguranta intrinseca,
cablurile) trebuie sa fie de categoria “ia”.
11.2.4. Atunci cand este necesara legarea la pamant din motive functional, aceasta
trebuie facuta in afara zonei 0, dar cat mai aproape de aparatura din zona 0.

11.2.5. In cazul Tn care aparatura instalata in zona 0 poate fi periclitata de diferente de

potential ce pot aparea ca urmare a descarcarilor atmosferice, trebuie instalat un dispozitiv de
protectie la supratensiuni Tntre fiecare conductor nelegat la pamant §i structura locala
Tnvecinata, la maximum 1 m de intrarea Tn zona 0. Conductorul de conexiune trebuie sa aiba o
sectiune de minimum 4 mm2 cupru.
Dispozitivul de protectie la supratensiuni trebuie sa suporte un curent de descarcare de
varf de minimum 10 kA (impuls de 8/20 ps, de 10 ori), iar tensiunea de amorsare trebuie
determinate pentru fiecare instalatie Tn parte.
46

12. Protectia Tmpotriva scanteilor incendiare

12.1. Protectia Tmpotriva curentilor de punere la pamant

12.1.1. Intr-o arie periculoasa, reteaua TN, Tn care neutrul este legat direct la pamant,
trebuie sa fie de tipul TN-S (conductorul neutru N §i conductorul de protectie PE trebuie sa fie
separate).
Este interzisa reconectarea conductoarelor N §i PE dupa separare. in punctul de
separare, situat in aria nepericuloasa, conductorul de protectie trebuie legat la sistemul de
echipotentializare al zonei.
Este necesar controlul curentilor reziduali Tntre conductoarele N §i PE.
Sensibilitatea dispozitivelor de protectie la curenti reziduali trebuie sa fie mai mica de
500 mA.
12.1.2. Intr-o retea TT, in care neutrul este legat direct la pamant, iar priza de pamant a
retelei este diferita de priza de pamant pentru mase §i elemente conductive este necesara
protectia la curenti reziduali cu dispozitive tip RCD a receptoarelor electrice. Dispozitivul de
protectie la curenti reziduali poate fi amplasat pe intrarea tabloului de distribute §i/sau pe
fiecare plecare, pentru ameliorarea selectivity.
12.1.3. In reteaua de tip IT de joasa tensiune, in care neutrul este izolat sau legat la
pamant printr-o impedanta, iar priza de pamant pentru mase este conectata cu priza de pamant
a retelei, trebuie prevazut un dispozitiv de control permanent al izolatiei, pentru a semnaliza
primul defect de izolatie; semnalizarea trebuie urmata imediat de masuri de depistare §i izolare
a defectului. Durata maxima de functionare cu o punere simpla la pamant se reglementeaza
prin documentatia tehnica de executie, functie de natura §i importanta consumatorilor.
Daca priza de pamant pentru mase este diferita de priza de pamant a retelei este
necesar, Tn plus, un dispozitiv de protectie la curenti reziduali, amplasat pe intrarea tabloului de
distribute.
In reteaua de tip IT de medie tensiune, Tn care neutrul este izolat sau legat la pamant
printr-o bobina de stingere, sunt necesare urmatoarele masuri:
- controlul permanent al rezistentei de izolatie §i semnalizarea optica §i eventual §i
acustica a primei puneri la pamant;
- deconectarea netemporizata a receptoarelor electrice situate Tn zona 1 §i
deconectarea temporizata a celor situate Tn zona 2, la prima punere la pamant.
Se admite deconectarea temporizata a receptoarelor de importanta vitala Tn procesul
tehnologic sau chiar mentinerea lor Tn functiune, chiar daca sunt situate Tn zona 1, daca
 47

deconectarea lor ar introduce un rise mai mare decat cel de aprindere, cu conditia ca
functionarea sistemului de alarmare sa fie urmata imediat de masuriie de depistare §i izolare a
defectului monofazat.
Daca neutrul retelei IT de medie tensiune este legat la pamant printr-o rezistenta, primul
defect de punere la pamant trebuie sa conduca la deconectarea netemporizata a receptoarelor
electrice.
12.1.4. In schemele TN-S, TT §i IT cu neutrul distribuit este necesara deconectarea
conductorului neutru. Acesta trebuie sa fie deconectat dupa conductoarele de faza, iar
conectarea lui sa se faca simultan sau Tnaintea conectarii conductoarelor de faza.
Trebuie, de asemenea, prevazuta protectia la suprasarcina a conductorului neutru, daca
sectiunea acestuia este mai mica decat cea a conductoarelor de faza.
Se admite sa nu se prevada protectia conductorului neutru, chiar daca sectiunea lui este
mai mica decat cea a conductoarelor de faza, daca dispozitivul de protectie al fazelor asigura §i
protectia neutrului, iar curentul maxim probabil prin acesta Tn functionare normala este mai mic
decat curentul maxim admisibil in conductor.

12.2. Electricitatea statica

12.2.1. Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie Tn cazul Tndeplinirii
simultane a urmatoarelor conditii:

- existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;

- deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive;

- energia eliberata prin descarcare sa fie mai mare decat energia minima pentru
aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.

Aparitia sarcinilor electrice Tn procesele industrial se poate datora Tn principal

fenomenelor de frecare a doua corpuri, potentialelor de contact §i unor fenomene de polarizare.

Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustibile sau

oxidabile, atunci cand concentratia acestora Tn amestec cu aerul este cuprinsa Tntre limitele
inferioara §i superioara de explozie.

12.2.2. Sunt considerate periculoase, din punct de vedere al producerii electricitatii

statice, substantele care au o rezistivitate mai mare de 105 Qcm.

Substantele cele mai raspandite cu rezistivitate mare sunt: cauciucul natural §i sintetic,
ra§inile sintetice, masele plastice, fibrele artificiale, gazele lichefiate, hidrocarburile lichide §i
gazoase (eter dietilic, butirol de etil, etc.)
48

Pericolul de explozie sau de incendiu depinde de viteza §i de modul de manipulare a

lichidelor prin conducte sau instalatii pe timpul desfa§urarii operatiilor de alimentare, golire,
transport §i distribute (cele mai periculoase potentiate se formeaza la transports lichidelor pe
conducte cu viteze mai mari de 0,7 m/s).

Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descarcarile electrostatice, ?n functie de

natura produsului de aprindere.

12.2.3. Principalele procese, operatii, activitati, fenomene etc., pe parcursul carora pot
s§ apara Tncarcari electrostatice sunt:
• Tncarcarea §i/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiune atmosferica
Tn/din rezervoare (cisterne);
• vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor, cu viteze relativ mari, prin
elemente sau portiuni de conducte;
• pulverizarea unor produse combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului
lui Bernoulli;
• amestecarea, prin centrifugare cu viteze relativ mari, in vase, recipiente etc., a unor
produse combustibile lichide;
• procese de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;
• transports pneumatic prin conducte, a produselor pulverulente;
• procese tehnologice pentru cauciucat tesaturi;
• utilizarea indicatoarelor de nivel, de tip plutitor, pentru masurarea nivelului produselor
lichide combustibile §i/sau inflamabile, daca acestea nu sunt legate la pamant;
• spalarea cu jet pulverizat de apa §i/sau abur supraTncalzit a cazanelor, rezervoarelor,
cisternelor sau a altor recipiente, care au continut produse volatile §i care mai pot contine
vapori ai acestor produse ;
• operatii de omogenizare in rezervoare a produselor combustibile prin agitare cu aer,
diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;
• pulverizarea electrostatica utilizand vopseluri, pulberi etc.;
• procese de fabricate a firelor §i fibrelor Tn industria textila;
• filtrarea aerului sau a altor gaze, impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri)
agricole etc.;
• procese locate §i generate de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;
12.2.4. Masurile de protectie contra electricitatii statice trebuie sa tina seama de
caracteristicile proceselor tehnologice §i de capacitatea de reactie a operatorilor. Solutiile cele
mai eficiente sunt:
 49

- Tndepartarea sarcinilor electrice prin legarea la pamant a utilajelor, conductelor §i

rezervoarelor la care pot sa apara Tncarcari cu electricitate statica;

- umidificarea atmosferei (se recomanda acolo unde procesul tehnologic permite

acest lucru). Pentru a Tmpiedica formarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda ca
umiditatea relativa a aerului sa fie de peste 70%;

- crefterea conductivitatii suprafetei materialelor;

- purificarea gazelor de particulele lichide §i solide suspensie;

- purificarea lichidelor care contin particule coloidale;

- ionizarea aerului §i a mediului, in special Tn interiorul utilajelor, rezervoarelor,

mijloacelor Tnchise de transport, etc. pentru crefterea conductivitatii acestuia;

- folosirea de pardoseli cu conductivitate electrica marita;

- interzicerea Tncarcarii unui produs cu temperatura de inflamabilitate ridicata, cum

ar fi petrolul lampant, pana cand nu s-au scurs resturile de lichide din autocisterna.

12.2.5. In toate cazurile In care legarea la pamant este un mijloc de protectie suficient
contra electricitatii statice se recomanda folosirea acesteia, deoarece este mijlocul cel mai
simplu §i eficace.

Eficienta combaterii electricitatii statice prin legare la pamant trebuie verificata

Tntotdeauna prin masuratori.

12.2.6. Utilajele, mafinile §i dispozitivele pentru substante §i procese periculoase Tn ceea

ce privefte Tncarcarea electrostatica trebuie executate din materiale conductive.

12.2.7. Pentru utilajele cu suprafete emailate §i pentru utilajele metalice la care pe peretii
iferiori se formeaza sedimente de substante neconductive (gudroane, pelicule de masa
plastica, etc.) legarea la pamant nu reprezinta un mijloc de protectie eficient. In aceste cazuri
trebuie sa se ia fi alte masuri de protectie.

12.2.8. Filtrele cu saci din panza se recomanda sa fie cusute cu sarma metalica §i apoi
legate la pamant. Aceste sarme se vor verifica Tn mod sistematic pentru a se vedea daca nu s-
au produs ruperi, Tn care caz se vor repara imediat.

12.2.9. Conductele care intra Tn limitele teritoriului unei instalatii, acelea care fac legatura
Tntre utilajele din limitele unei instalatii, precum §i conductele aferente instalatiilor din afara
platformei acestora trebuie sa formeze pe toata lungimea lor un circuit electric neTntrerupt.
50

12.2.10. Atunci cand continuitatea tubulaturii metalice este Tntrerupta prin burdufuri de
materiale textile sau plastice se prevad sisteme de echipotentializare Tntre tronsoanele bune
conducatoare de electricitate.

Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile §i flan§ele cu garnituri izolatoare de pe

traseele de conducte, tuburi §i furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate
statica §i, dupa caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.

12.2.11. Imbinarile cu flan§e metalice ale conductelor §i utilajelor formeaza, de regula,

legaturi satisfacatoare din punct de vedere al continuitatii electrice, nefiind necesare punti
speciale de §untare cu conditia ca cel putin doua §uruburi sa fie bine curatate Tn locurile de
contact (sub cap §i piulita).

Se recomanda a§ezarea unor §aibe cositorite sub capetele §i piulitele §uruburilor,

precum §i curatirea locurilor de contact.

Rezistenta de contact Tntre flan§e nu trebuie sa depa§easca 0,03 Q , valoare care, de

regula, se obtine cand §uruburile flan§ei se strang normal, fara montarea dispozitivelor de
§untare. In caz contrar se va face o legatura sigura de §untare.

12.2.12. In instalatiile industriale §i in statiile de pompare, deoarece conductele au

lungimi mici §i exista cai multiple de scurgere la pamant a electricitatii statice, nu sunt necesare
§untarile suplimentare ale flan§elor. Acestea sunt necesare pe traseele exterioare (estacade,
parcuri de rezervoare).

12.2.13. Conductele montate pe estacade trebuie sa fie legate la instalatia de legare la

pamant la capetele estacadei §i, de asemenea, la fiecare 200 - 300 m. Rezistenta prizei de
legare la pamant, cand este folosita numai pentru descarcarea electricitatii statice, trebuie sa
fie de maxim 100 Q.

12.2.14. Pentru estacade cu produse inflamabile, Tn afara de locurile de legare la pamant

indicate la 12.2.13, trebuie sa se tina seama de urmatoarele:

- pentru legarea la pamant a estacadelor se vor prevedea prize speciale sau se

vor folosi prizele de protectie ale instalatiilor electrice;

- nu se admite utilizarea conductelor care contin lichide §i gaze inflamabile ca

prize de legare la pamant. Fac exceptie coloanele sondelor, care pot fi folosite ca prize de
pamant;

- nu se admite legarea conductelor care tree pe poduri amplasate Tn apropierea

cailor ferate electrificate de constructia metalica a podurilor pentru a se preTntampina astfel
patrunderea pe conducte a curentilor vagabonzi.
 51

12.2.15. Pentru a crea circuite Tnchise §i pentru a se preTntampina producerea de scantei

trebuie sa se prevada punti de conexiune pentru toate conductele montate Tn paralel amplasate
Tn sectii, pe estacade sau in canale, la distanta de pana la 10 cm una de alta. Puntile de
conexiune trebuie montate la intervale de 20 m.

Conductele care se intersecteaza §i se apropie pana la distanta de 10 cm, indiferent de

apartenenta sau destinatie, trebuie de asemenea sa fie legate Tntre ele cu punti de conexiune
in punctele de intersectie §i de apropiere. Cand conductele tree la o distanta de pana la 10 cm
de scari metalice, platforme §i construct^ trebuie sa fie legate §i de acestea cu punti de
conexiune.

Pentru conductele montate la sol, existenta unui suport metalic comun este considerate
suficienta, nemaifiind necesara montarea de punti de conexiune suplimentare.

12.2.16. Mantalele rezervoarelor metalice trebuie legate la pamant conform normativului

I 20. In afara de aceasta, rezervoarele trebuie legate pe drumul cel mai scurt Tntre ele §i cu
partile metalice de pe sol sau subterane, cu conductele metalice sau cu instalatiile de
paratrasnet ale constructor vecine care se afla Tn jurul rezervorului pe o distanta de 30 m.

12.2.17. Rezervoarele cu capac fix sustinut pe stalpi trebuie sa aiba stalpii legati electric
de capac §i mantaua legata la pamant.

La rezervoarele cu manta §i capac metalic, este necesara sudarea sau nituirea stalpului
la fundul rezervorului. Daca mantaua rezervorului este din metal, dar capacul este din material
slab conducator, de exemplu beton, legatura de la fundul rezervorului este suficienta. Daca atat
mantaua cat §i capacul sunt din material slab conducator, se va efectua o legatura la fundul
rezervorului Tntre stalpi §i fund, §i se va face o legatura prin peretele rezervorului la pamant, Tn
exterior.

12.2.18. La rezervoarele metalice care au capac metalic plutitor, capacul, daca nu este
Tn contact metalic cu mantaua (prin sistemul glisant de etan§are) trebuie sa aiba legatura
eiectrica speciala cu mantaua prin conductoare flexibile.

12.2.19. Capacul metalic plutitor al rezervoarelor care au mantaua construita din material
slab conducator va fi legat la pamant prin exteriorul rezervorului.

12.2.20. La umplerea rezervoarelor lichidele trebuie dirijate pe fundul acestora §i, acolo
unde este posibil, la un punct legat la pamant. Se va prevedea un deflector la conducta de
umplere care sa elimine stropirea §i pulverizarea lichidului. Daca se Tntrebuinteaza o palnie
metalica, atunci ea va fi legata la pamant Tn acela§i loc ca §i rezervorul sau recipientul respectiv
(umplute sau golite). In cazul in care palnia este confectionata din material izolant, atunci prin
52

ea trebuie introdusa, pana la partea inferioara a rezervorului, o lita legata la pamant (acest
procedeu trebuie aplicat Tnainte de a se Tncepe operatia de umplere).

12.2.21. Nu se admit dispozitive §i obiecte plutitoare pe suprafata lichidelor inflamabile

din rezervoare daca nu sunt luate masuri eficace pentru descarcarea sarcinilor electrostatice.
Se recomanda ca indicatoarele de nivel pentru astfel de lichide sa fie alese, pe cat posibil, de
tipul celor fara flotor.

In cazul cand este necesara folosirea indicatoarelor de nivel cu flotor, flotorul va avea
ghidaj metalic: tipul folosit trebuie sa excluda posibilitatea desprinderii flotoarelor de pe ghidaj Tn
timpul deplasarii §i al apropierii lor de peretele rezervorului (pana la o distanta la care s-ar
putea produce descarcarea prin scantei a electricitatii statice acumulate pe flotor).

Se vor exclude de pe suprafata flotorului sau a dispozitivelor similare colturile ascutite,

muchiile §i bavurile.

Ecranele plutitoare din masa plastica vor avea un sistem adecvat de scurgere a
electricitatii statice la masa rezervorului.

12.2.22. La debarcader, toate conductele de pe tarm pentru transportul lichidelor la, sau
de la tancurile sau ambarcatiunile petroliere, vor fi legate Tmpreuna §i conectate la un sistem
eficace de legare la pamant. Se va executa o conexiune electrica Tntre acest sistem de legare
la pamant, sau aceste conducte, §i conexiunile de Tncarcare de pe tanc sau ambarcatiune,
Tnainte ca furtunul sau furtunurile sa fie conectate: aceasta legatura nu se va desface pana ce
furtunurile respective nu au fost deconectate.

Pe tanc sau ambarcatiune trebuie sa existe o borna speciala de legare la pamant, iar
sculele de manevre trebuie sa fie din bronz.

12.2.23. Daca furtunurile au o armatura electrica continua este necesar ca aceasta sa fie
legata la masa conductelor.

12.2.24. La rampele de Tncarcare sau descarcare a cisternelor de cale ferata, la un punct

din rampa langa intrare §i la punctul de descarcare, §inele de cale ferata trebuie legate electric
Tntre ele iar aceasta legatura trebuie conectata la conductele de expeditie a produselor §i la
sistemul de legare la pamant. Legarea §inelor de cale ferata Tn alte puncte, de-a lungul rampei
nu este obligatorie.

12.2.25. Furtunurile de cauciuc cu capat metalic utilizate pentru umplerea cisternelor de

cale ferata, cisternelor auto, butoaielor, etc., care nu au asigurata prin constructie o legatura
electrica Tntre cele doua capete, trebuie sa fie legate la pamant cu sarma de cupru (Tnfa§urata
 53

pe furtun pe partea exterioara sau introdusa Tnauntru), avand un capat lipit de piesele metalice
ale conductei cu produs, iar celalalt capat lipit la capatul furtunului.

12.2.26. La rampele pentru cisternele auto trebuie sa se prevada la fiecare punct de

umplere sau descarcare o legatura flexibila conectata la sistemul de legare la pamant §i care
trebuie sa aiba la capatul liber o clema de tip cle§te. Cisterna auto va fi legata la pamant prin
aceasta clema Tnainte de a se Tncepe manevrarea furtunurilor de Tncarcare (descarcare) §i va fi
deconectata numai dupa Tndepartarea furtunurilor.

12.2.27. Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza a fi
Tncarcate cu produse petroliere lichide, vor fi a§ezate Tn timpul Tncarcarii lor pe o placa metalica
legata la pamant §i vor fi conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau
racordul din care se face Tncarcarea §i care trebuie sa fie conectate la priza de pamant.

Se recomanda realizarea unui sistem de interblocare care sa nu permita Tncarcarea

Tnainte de realizarea legaturii la pamant, cuplat cu un sistem de semnalizare.

12.2.28. In locurile cu pericol de explozie nu se admite folosirea transmisiilor cu curele

plane. Benzile transportoare din materiale obi§nuite cu conductibilitate electrica redusa sunt
admise numai daca sunt Tn executie antistatica omologata.

12.2.29. Se admite utilizarea curelelor trapezoidale Tn locurile cu pericol de explozie

numai cu conditia ca acestea sa fie Tn executie antistatica omologata.

12.2.30. Vasele tehnologice care contin lichide, gaze inflamabile sau praf combustibil
sau exploziv vor fi prevazute cu una sau mai multe legaturi la pamant, functie de dimensiunile
acestora (a se vedea 12.3).

12.2.31. Toate ma§inile de actionare care nu sunt amplasate pe o placa comuna cu

unitatile lor de actionare trebuie legate la pamant.

12.2.32. Toate instalatiile producatoare de abur §i ma§inile de actionare cu abur, cum

sunt turbinele §i ma§inile cu abur, trebuie legate la pamant.

12.2.33. Utilajele actionate electric montate pe o placa metalica comuna cu motorul

electric, care este legat la pamant, nu necesita o legatura separata la pamant.

12.2.34. Pentru limitarea §i controlul riscurilor de incendiu sau de explozie la Tncarcarea

cu carburant a aeronavelor, trebuie adoptate urmatoarele masuri:
a) daca este specificata obligativitatea legarii la pamant a aeronavei, s
succesiv, urmatoarele masuri:
- legarea la priza de pamant a autoalimentatorului;
- legarea la priza de pamant a aeronavei;
54

- realizarea unei legaturi electrice Tntre aeronava §i autoalimentator;

- realizarea unei legaturi electrice Tntre aeronava §i capatul furtunului flexibil
pentru carburant, Tn cazul alimentarii prin extradosul aripilor;
- la terminarea operatiei de alimentare, toate legaturile electrice trebuie
deconectate Tn ordinea inversa celei specificate mai sus;
b) daca nu este specificata obligatia legarii la pamant a aeronavei, se vo
urmatoarele masuri pentru Tnlaturarea sarcinilor electrice care ar putea sa apara pe durata
alimentarii cu carburant:
- realizarea unei legaturi electrice Tntre aeronava §i alimentator;
- realizarea unei legaturi electrice Tntre aeronava §i capatul furtunului flexibil
pentru carburant, Tn cazul alimentarii prin extradosul aripilor;
- daca alimentarea cu carburant se face de la o statie (sistem de pompare
fix), conectarea la priza de pamant nu trebuie sa se faca Tn zona statiei (pompei fixe), deoarece
Tn momentul conectarii pot sa apara descarcari electrice datorate diferentelor de potential; de
asemenea, nu este recomandata conectarea sistemului de legare la pamant la cel al unui grup
de pista utilizat la alimentarea aeronavei, deoarece ar putea rezulta deteriorarea legaturii la
pamant Tn cazul unui scurtcircuitm grupul respectiv;
- toate aeronavele aflate pe pista, precum §i autoalimentatoarele existente pe
platformele aferente pistelor de decolare/aterizare §i cladirilor, vor fi legate la pamant pe toata
durata de stationare.

12.3 Protectia Tmpotriva trasnetului

12.3.1. Constructiile §i instalatiile tehnologice exterioare Tn care se utilizeaza,

prelucreaza sau depoziteaza substante care pot forma Tmpreuna cu aerul amestecuri explozive
trebuie prevazute cu o instalatie de protectie Tmpotriva trasnetului (IPT) avand nivelul de
protectie Tntarit I. Proiectarea acesteia se face conform prevederilor normativului I 20. In Anexa
1 sunt prezentate standardele de referinta ce trebuie avute Tn vedere.

12.3.2. Se considera autoprotejate Tmpotriva loviturilor de trasnet:

a) Constructiile supraterane cu structural complet metalica daca legaturile Tntre

diferitele elemente ale structurii sunt realizate prin mijloace care asigura continuitatea electrica
Tn mod durabil.

Un strat superficial de vopsea protectoare sau de 0,5 mm bitum sau 1 mm PVC, care
protejeaza acoperi§ul, nu este considerat ca izolant.
 55

b) Rezervoarele metalice cu capac metalic fix, izolate sau neizolate,

semiTngropate sau supraterane, care Tndeplinesc simultan urmatoarele conditii:

- sunt complet etan§e sau sunt prevazute cu supape de respiratie pentru

presiuni §i vid §i cu dispozitive opritoare de flacara;

- grosimea tablei corpului §i a capacului rezervorului este de min. 5 mm OL

(Tn cazul rezervoarelor pentru gaze petroliere lichefiate GPL aceasta trebuie sa fie
min. 6 mm OL);

- continuitatea electrica Tntre diferitele parti este realizata in mod durabil (de
exemplu Tntre capac §i corpul rezervorului);

- toate conductele racordate la rezervor sunt legate electric la acesta Tn

punctul de intrare;

c) Rezervoarele metalice cu capac plutitor, prevazute cu sistem de etan§are de tip

mecanic cu elemente metalice (rezervoare cu sistem de etan§are cu spatii de vapori), care
Tndeplinesc simultan urmatoarele conditii:

- continuitatea electrica Tntre diferitele parti este realizata Tn mod durabil

(toate elementele bune conducatoare electric de pe capac §i din interiorul rezervorului sunt
legate la pamant prin corpul rezervorului, caile conducatoare electric Tntrerupte prin piesele
izolatoare ale mecanismului pantograf sau ale articulatiei mecanismului sunt §untate, sunt
prevazute Tntre capacul plutitor §i inelul de etan§are care gliseaza pe peretele rezervorului cu o
§untare sigura printr-un sistem de benzi metalice flexibile, fixate la intervale de max. 3 m pe
circumferinta rezervorului);

- grosimea tablei corpului §i a capacului rezervorului este de min. 5 mm.

d) Rezervoarele metalice cu capac plutitor metalic prevazute cu sistem de

etan§are de tip elastic cu elemente metalice (rezervoare cu sistem de etan§are fara spatiu de
vapori inflamabili), care au grosimea tablei corpului §i a capacului de min. 5 mm iar elementele
conductive de pe capac §i din interiorul rezervorului sunt legate la pamant prin corpul
rezervorului;

e) Conductele metalice pentru transports fluidelor combustibile care au grosimea

peretilor de min. 5 mm OL §i sunt instalate la Tnaltimi mai mari de 4 m de la sol.

Ele se leaga la pamant la fiecare 25-30 m lungime de conducta prin prize de pamant
proprii separate, de max. 20 Q . Daca nu pot fi realizate prize separate, toate prizele pentru
conducte trebuie legate Tntre ele.
56

?n cazul Tn care astfel de conducte sunt instalate la Tnaltimi mai mici de 4 m fata de sol,
ele se leaga la prize de pamant de max. 30 Q la fiecare 200-300 m lungime conducta (pentru
protectia Tmpotriva efectelor secundare ale trasnetului).

12.3.3. Toate rezervoarele, cu exceptia celor subterane care au asigurata o buna

legatura la pamant prin ele Tnsele sau prin conductele lor metalice, se leaga sigur la pamant.
Numarul legaturilor la pamant se stabile§te in functie de diametrul rezervorului sau de lungimea
acestuia §i este dat in tabelul 12.1

Tabel 12.1

Diametrul
d<2 2 <; d < 10 10 ^ d <20 20 s d < 40
rezervorului - d (m)

Numarul de legaturi
1 2 la 180°*’ 3 la 120° 4 la 90°
la priza de pamant

Unghiul format de doua legaturi consecutive este o recomandare.

Rezervoarele cu capac nemetalic sau partial metalic precum §i rezervoarele care nu

Tndeplinesc conditiile de care permit sa fie considerate autoprotejate se prevad cu o IPT.

12.3.4. Gazometrele prevazute cu tevi de aerisire se protejeaza Tmpotriva trasnetului prin

IPT independente care, Tn afara de conditiile prevazute Tn I 20, cap. 2, trebuie sa Tndeplineasca
suplimentar §i urmatoarele conditii:

- suporturile dispozitivului de captare trebuie sa fie amplasate la cel putin 5 m

distanta fata de zonele Tncadrate Tn categoria de pericol de explozie 0 §i 1 §i la cel putin 3,5 m
fata de mantaua gazometrului;

- varfurile elementelor de captare trebuie sa depa§easca cu min. 3 m capatul

superior al tevii de aerisire (zona de Tncadrare 1 de pericol de explozie).

12.3.5. Elementele conductoare, cum sunt rezervoarele din otel, conductele metalice,
§inele montate pe sau Tn jurul unui acoperi§ pot fi utilizate drept dispozitive de captare naturale
daca grosimea lor este de minimum 5 mm.

12.3.6. Priza de pamant a instalatiei de paratrasnet se proiecteaza conform prevederilor

I 20. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant artificiale care este folosita exclusiv
pentru instalatia de paratrasnet trebuie sa fie de maximum 5 Q pentru instalatiile montate pe
constructie §i de maximum 10 Q pentru instalatiile de paratrasnet independente.
 57

In cazul prizelor de pamant naturale, valorile de mai sus trebuie sa fie de doua ori mai
mici.

12.4. Sistemui de legare la pamant

12.4.1. Sistemui de legare la pamant cuprinde:

- priza de pamant (in contact cu solul);
- reteaua de echipotentializare (care nu e in contact cu solul).
12.4.2. Legarea la pamant este o masura de protectie impotriva:

- tensiunilor de atingere periculoase;

- aparitiei de scantei, arc electric sau punct cu o temperatura foarte ridicata

create de o defectiune electrica sau de curenti vagabonzi;

- aparitiei de scantei provocate de descarcarea sarcinii electrostatice;

- aparitiei de scantei sau arc din cauza loviturii directe de trasnet sau al efectului

secundar al trasnetului;

- aparitiei tensiunii electrice la constructive metalice exterioare (?n raport cu masa

generala a pamantului) asociate cu un echipament electric.

12.4.3. Protectia Tmpotriva tensiunilor de atingere periculoase se realizeaza conform

prevederilor de la 12.1. De asemenea trebuie respectat standardul de referinta STAS 12604.
12.4.4. Din punct de vedere al protectiei Tmpotriva trasnetului se recomanda realizarea
unei prize de pamant unice comuna pentru IPT, instalatia electrica, instalatia de telecomunicatii
§i Tnglobarea ei in structura constructiei. Rezistenta prizei de legare la pamant daca este
folosita m comun poate fi cel mult egala cu 1 Q.
Standardul de referinta pentru priza de pamant ce trebuie conectata pentru
echipotentializare este CEI 61024-1.

Legatura de echipotentializare trebuie realizata:

- la subsol sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipotentializare

trebuie legate la o bara de echipotentializare construita §i dispusa astfel meat sa permita un
acces facil pentru verificari. In cazul structurilor mari pot fi instalate mai multe bare de
echipotentializare care trebuie interconectate Tntre ele;

- deasupra solului la intervale pe verticala care sa nu depa§easca 20 m pentru

structuri cu inaltimea mai mare de 20 m. Barele de echipotentializare trebuie legate la Centura
orizontala care racordeaza conductoarele de coborare Tntre ele;
58

- la amplasamentele unde conditiile de proximitate nu sunt realizate.

12.4.5. Legatura de echipotentializare constituie o masura foarte importanta de reducere

a riscurilor de incendii §i explozii precum §i a riscurilor de electrocutare Tn interiorul spatiului de
protejat.

Rolul principal al retelei de echipotentializare este de a elimina posibilitatea aparitiei unor

diferente de potential periculoase Tntre echipamentele din interiorul unei structuri §i de pe
aceasta §i cel de a reduce campul magnetic Tn interiorul structurii.

Echipotentializarea trebuie prevazuta §i instalata Tntre elementele conductoare interioare,

elementele conductoare exterioare §i instalatiile de alimentare cu energie electrica §i de
comunicatii (de exemplu calculatoare §i instalatii de securitate), prin legaturi scurte §i, daca este
necesar, prin dispozitive de protectie la supratensiuni §i supracurenti (DPS).

Sectiunea minima a unui conductor sau a unei conexiuni de echipotentializare,

exterioare structurii, §i care pot fi folosite §i drept dispozitive de captare, trebuie sa fie de 35
mm2 pentru conductoare de Cu sau de 100 mm2 pentru conductoare din otel.

Sectiunea minima a unui conductor sau a unei conexiuni de echipotentializare, prin care
se scurge o parte substantiate din curentul de trasnet, care pot fi folosite §i drept dispozitive de
coborare este de 16 mm2 pentru conductoare de Cu sau de 50 mm2 pentru conductoare din
otel.

Conductoarele de echipotentializare care conecteaza instalatii metalice interioare

structurii, §i prin care se scurge o parte nesemnificativa a curentului de trasnet, pot avea
sectiunile de 6 mm2 pentru cupru Cu sau 16 mm2 pentru otel.
12.4.6. Cablurile care tree dintr-o structura Tn alta trebuie montate Tn tuburi de protectie
metalice, pe suporturi sau armaturi de beton Tn forma de grila, care trebuie sa aiba continuitate
electrica §i sa fie legate la barele de echipotentializare ale structurilor separate. Ecranele
cablurilor trebuie legate la aceste bare. In cazul Tn care ecranele cablurilor suporta curentii de
trasnet preconizat se poate renunta la montarea cablurilor Tn tuburi metalice de protectie.

12.5 Protectia catodica

12.5.1. Utilizarea protectiei catodice pentru protectia anticoroziva a rezervoarelor,

conductelor, tancurilor de transport, debarcaderelor, etc., situate Tn zone cu pericol de explozie,
prezinta anumite riscuri datorita scanteilor electrice care pot aparea:

- la deconectarea §i conectarea voita sau accidentala a circuitelor electrice ale

instalatiilor de protectie catodica;
 59

- la scu rtcircu ita re a voita sau a c c id e n ta l^ a circu ite lo r e le ctrice ale in stalatiei.

12.5.2. E ste interzisa utilizarea sta tiilo r de protectie ca todica cu red re so r pe n tru protectia
anticoroziva a su p ra fe te i in terio are a rezervoarelor, fiind ad m isa num ai p ro te ctia ca todica cu
anozi reactivi m etalici.

12.5.3. P artile m e ta lice cu p ro te ctie catodica a m p la sa te Tn arii p e ricu lo a se su n t parti

conductive e xterioa re sub te n siu n e care tre b u ie co n siderate p o te n tia l pe ricu lo a se , Tn special
daca fa c parte d in tr-u n sistem de pro te ctie cu injectie de curent.

12.5.4. In zona 0 se interzice fo lo sire a protectiei catodice, cu e xce p tia c a zu rilo r Tn care
a n u m ite e le m e n te m eta lice su n t Tn m od sp e cia l proie cta te pentru a ce st tip de a p lica tie.

12.5.5. S e recom anda ca Tmbinarile e le ctro izo la n te n e ce sa re pentru p ro te ctia catodica

sa fie am pla sate Tn afara ariei periculoase.

In cazul Tn care a ce st lucru nu este posibil, ele tre b u ie izolate cu izo la tie din benzi
adezive cu a p lica re la rece, cu rezistenta ridicata la Tm batranirea la radiatii lu m inoase .

Izolatia se aplica pe Tntreaga su p ra fa ta a Tmbinarii §i pe cel putin 1 m lu ngim e de

conducta, de o parte §i de alta a Tmbinarii.

Tmbinarile e le ctro izo la n te tre b u ie sa aiba o rezistenta m inim a de 2 MQ.

12.5.6. Fiecare circu it electric care intra Tntr-o arie p e ricu lo a sa tre b u ie p re va zu t cu un
Tntreruptor b ipolar §i lam pa de sem nalizare.

12.5.7. F iecare zo n a te h n o lo g ica tre b u ie sa aiba un p un ct de Tntrerupere unic pentru

instalatia de pro te ctie catodica.

12.5.8. E ste n e ce sa r sa se ia m asuri pentru evitarea in te rfe re n te i Tntre s iste m u l p rotectiei

ca to d ic e §i siste m u l de le gare la pam ant.

12.5.9. Inainte de Tnceperea lu cra rilo r de Tntretinere sau reparatii (la re ze rvo a re sau
conducte) se va d e co n e cta sursa d e cu re n t a in stalatiei d e p ro te ctie catodica, d a t fiin d fa ptul ca
inductanta sistem ulu i p oa te cauza o sca n te ie incendiara.

12.5.10. In a in te a oricarei Tntreruperi a co n tin u ita tii e le ctrice la o co n s tru c tie m etalica,
conducta, in stalatie sau pe un e c h ip a m e n t asociat, proteja te catodic, se va fa c e o
scurtcircu itare electrica cu un cablu de cupru cu se ctiun ea m inim a de 50 m m 2 le g a t d e a m b e le
parti ale Tntreruperii §i care tre b u ie sa ram a na co n e cta t pana la te rm in a re a reparatiei §i
restabilirea contin uitatii electrice.

Pentru Tntreruperile de scurta durata se va folosi un Tntrerupator m o b il Tn e xecu tie

antiexploziva.

12.6. P rotectia Tm potriva ra d ia tiilo r e le c tro m a g n e tic e §i u ltra s u n e te lo r

12.6.1. R a dia tiile din do m e n iu l spectrulu i optic p o t deveni-Tn sp e cia l prin fo c a liz a re -s u rs e
de a p rin d e re Tn a tm o sfe re e xp lozive de gaze in fla m a b ile sau prafuri co m b u stib ile .

E xem ple de su rse care pot initia aprinderi Tn a n u m ite conditii:

60

- radia tia solara co n ce n tra te de oglinzi concave;

- radia tia su rse lo r de blitzuri;

- ra d ia tiile la ser (sem nalizare, telem etrie, relee, detectoare, etc.).

T re b u ie a vu t in ve d e re ca f i ap a ra tu ra care produce radia tii (de exem plu, lam pile, laserii,
arcurile electrice, etc.) poate fi sursa de aprin dere a a tm o sfe re lo r explozive.

12.6.2. P e ntru ariile pe ricu lo a se cu gaze f i vapori in flam a bili nu e xista sta n d a rd e
in te r n a tio n a l f i nici norm e na tio n a le privind cond itiile pentru a pa ra tura f i n ive lu rile de radia tie
m axim adm ise in conditii de securitate.

Tn situatiile Tn care se apreciaza ca exista pericolui aprin derii a tm o sfe re i in fla m a b ile de
gaze f i vapori de la a pa ra tura care e m ite radia tii treb uie in itiate proced uri s p e c ific e de eva lu a re
a acestui pericol, care sa tin a seam a de cond itiile cele mai defavorab ile .

Tn Tndreptarul d e p a rta m e n ta l de zo n a re a m e d iilo r cu perico l de explozii f i m asuri de

prevenire a ace sto ra - M IP -1987 (3.2.3.9-3.2.3 .11 ) se re com anda pentru a ce s te arii a c e le a fi
niveluri m axim a dm ise ca f i pentru ariile pericu loa se cu p ra f com bustib il, a tat pe n tru radia tiile
ele ctro m a g n e tice ca t f i pentru ultrasun ete (vezi 12.6.3-12.6.5).

12.6.3. P entru a p a ra tura care em ite radiatii, in stalata Tn arii p e ric u lo a s e cu p ra f

com bustibil, se v o r respecta u rm a toa re le prevederi:

a) In zo n a 21 a pa ra tura tre b u ie sa fie Tncercata f i autoriza ta p e n tru a cea sta

zona, iar puterea de radia tie sa nu d e p a fe a s c a 5 m W /m m 2 pentru laser c o n tin u u f i surse de
lum ina continue f i 0,1 m J/m m 2 pentru la ser cu im puls f i surse de lu m inoase cu im pulsuri cu
interval Tntre im pulsuri de cel putin 5 sec.

b) In zona 22 p oa te fi utilizata a p a ra tura e m ita to a re de radiatii la ca re puterea de

radia tie sa nu d e p a fe a s c a 10 m W /m m 2 Tn regim continuu f i 0,5 m J/m m 2 Tn regim pulsatoriu.

S tand ard ul de re fe rin ta este SR CEI 61241-1-2.

12.6.4. La fo lo sire a ap a ra tu rii cu ultrasunete, cantitati im portante de e n e rg ie e m ise de

tra n sfo rm a to ru l e ie ctro a cu stic su n t a b so rb ite de su b sta n te solide f i lichide, Tn ca re se poate
produce o Tncalzire pe ricu lo a sa ca urm are a fre ca rilo r interioare.

La adoptarea m a su rilo r de protectie treb uie luat Tn c o n s id e ra te faptul ca Tn c a z u l p ie se lo r

ceram ice piezo fo lo site d re p t captatori Tn a p a ra tu ra cu ultra su n e te sarcinile e le c tric e tre b u ie
elim inate Tn m od sigur prin e le m e n te de circuit adaptate.

12.6.5. Pentru ariile p e ricu loa se cu p ra f com bustib il, pentru aparatura u tilizata, d e n sita tile
m axim e de putere sonora sunt:

a) Tn zo n a 21 0,1 W /c m 2 f i o frecve nta de 10 M Hz, cu co n d itia ca m etoda de lu cru

sa fie re cu n o scu ta ca p e rfe ct a d a p ta ta pentru utilizare Tntr-o astfe l de zona;

b) Tn zona 22, a c e le a fi valori ca m ai sus, fa ra nici o alta m a su ra sp e cia la de

securitate Tmpotriva perico lului de ap rin d e re provocat de ultrasun ete .

S ta n d a rd u l de referinta core sp u n za to r este SR CEI 612 41-1-2.

 61

13. V erificarea instalatiilor electrice din arii periculo ase

13.1. Prin ve rifica re se Tntelege actiunea care cu p rin d e e xa m in a re a m in u tio a sa a unui

obiect, e fe ctu a ta prin d e m o n ta re a sau fara dem ontarea acestuia, pentru a a ju n g e la o con clu zie
sigura privind sta re a obiectului.
V e rifica re a in sta la tiilo r electrice Tn atm o sfere potentia l e xplozive are ca scop sa
stabileasca:
- d a ca instalatiile corespund preved erilor din no rm a tive le de in stalatii electrice;
- d a ca instalatiile electrice su n t coresp u n za to a re din p u n ct de v e d e re al p ro te ctie i
an tie xp lo zive , conform prezentului norm ativ.
13.2. Pentru e fe ctu a re a ve rifica rilo r sunt necesare u rm a to a re le do cu m e n te , adu se la zi:
- cla sifica re a a riilo r periculoase. S tandardul de re fe rin ta este SR EN 6 0 0 7 9 -1 0 ;
- grupa de explozie §i clasa de te m p era tura ale e ch ip a m e n te lo r;
- d o cu m e n ta tia necesara pentru a perm ite e ch ip a m e n tu lu i a n tie x sa fie m e n tin u t
Tn co n fo rm ita te cu tipul sau de protectie (de e xem plu: listele d e e ch ip a m e n te ,
a m p la sa re a acestora, lista p ie selor de schim b §i in fo rm a tiile te h n ice );
- tra s e e le de cabluri subterane.
13.3. V e rifica re a §i Tntretinerea e ch ip a m e n te lo r §i in sta la tiilo r tre b u ie e fe c tu a te num ai de
personal e x p e rim e n ta t §i autorizat, a carui pregatire a cuprin s o instruire a su p ra d ife rite lo r
m oduri de p ro te ctie §i practica instalarii, asupra tu tu ro r regulilor §i re g le m e n ta rilo r respective,
precum §i a p rin cip iilo r g e n erale de cla sificare a ariilor periculoase.
C u n o ^tin te le person alului tre b u ie m e n tin u te la zi prin instruiri periodice.
13.4. G rad ele de ve rifica re sunt (standardul de refe rinta e ste SR CEI 60079-1 7):
, - v e rific a re vizu ala — a ctiun e prin care sunt d e p ista te acele d e fe cte care pot fi
identificate vizual (de exemplu, §uruburi lipsa), fara echipam ent auxiliar §i scule;
- v e rific a re rig u ro a s a — a ctiun e prin care su n t d e p ista te a cele d e fe c te care pot fi
identificate num ai prin fo lo sire de e ch ip a m e n te de acces §i scule (de exem plu, sla b ire a u n o r
§uruburi). V e rifica re a riguroasa cuprin de §i aspectele a cop erite de ve rifica re a vizu ala .
- v e rific a re d e ta iia ta — a ctiu n e prin care sunt d e p ista te acele d e fe c te care pot fi
identificate num ai prin d e sch id e re a capsu larii §i/sau fo lo s ire a de e c h ip a m e n te d e Tncercare.
V e rifica re a d e taiiata cu p rin d e §i a spe ctele acop erite de ve rifica re a riguroasa.
13.5. Tipuri de ve rifica ri
a) v e rific a ri initiate - verificari ale tutu ror e ch ip a m e n te lo r §i in s ta la tiilo r e le ctrice
Tnainte de punerea lor Tn functiune , pen tru a constata daca tip u rile de p ro te ctie a le se §i
instalarea lo r su n t corespunzatoare.
b) v e rific a ri p e rio d ic e - verificari ale tu tu ro r e c h ip a m e n te lo r §i in s ta la tiilo r
e fectuate Tntr-un m od sistem atic. G radul de d e ta lie re a ve rifica rii §i in te rva le le Tntre ve rific a rile
periodice te h n ice tre b u ie de te rm in a te tinan d seam a de tip u l e c h ip a m e n tu lu i, de in d ica tiile
furnizorului, de zona de utilizare §i de rezultatele v e rifica rilo r precedente.
c) v e rific a ri p rin s o n d a j - verificari ale unei fra ctiu n i din n u m a ru l de e c h ip a m e n te
instalate. E le pot fi vizuale, restranse sau detaliate. V e rific a rile prin so n d a j tre b u ie sa fie
utilizate pen tru controlu l e fe cte lo r co n d itiilo r de m ediu, ale vib ratiilo r, e ro rilo r in e re n te de
conceptie, etc.
62

d) v e rific a ri s p e c ific e e c h ip a m e n te lo r m o b ile. E ch ip a m e n te le e le ctrice m o b ile

(de m ana, p ortabiie sau tra n sportab ile) sunt Tn m od p a rticu la r p re d isp u se d e fe cta rii sau utilizarii
gre§ite, de aceea se recom anda ca intervalele Tntre ve rifica rile d e ta lia te sa fie reduse (sa nu
dep a§ea sca 12 luni).
R e zultatele tu tu ro r ve rificarilor de la pun ctele a), b), c) §i d) tre b u ie sa fie Tnregistrate.
13.6. In cadrul program elor de verificare tre b u ie urm arite, Tn principal, u rm a to a re le
elem ente:
a) E ch ipa m en tul este co re sp u n za to r cla sificarii zonei.
b) G rup a de explozie §i clasa de te m p e ra tu ra ale e c h ip a m e n tu lu i sunt
corespu nzatoare.
c) T e m p e ra tu ra m axim a a e ch ip a m e n tu lu i de protectie e ste corecta.
d) Identificarea circuitului ech ip a m e n tu lu i, Tn ved e re a se p a ra rii lui co re cte de sursa
de energie.
e) T ipul cablului este corespu nzator.
f) O btu rarile co n d u cte lo r §i ca b lu rilo r s u n t satisfacatoare.
g) D ispozitivele de protectie la supra sa rcin a ale m o to a re lo r su n t co re ct reglate.
S tand ard ul de referinta SR CEI 6 0 0 79-17 cu p rin d e re com anda ri su p lim e n ta re pen tru
program ele de verificare, specifice fie ca ru i tip de p ro te ctie antie xplo ziva.
V e rifica rile din p u n ct de vede re al respectarii s ta n d a rd e lo r §i n o rm a tive lo r pentru in stalatii
electrice se vo r fa ce la fel ca pentru in stalatiile e le ctrice din zo n e le ne cla sifica te .
R e ce p tio n a re a in sta la tiilo r ele ctrice se va fa ce num ai d up a e x e cu ta re a tu tu ro r
verificarilor, p ro b e lo r §i prezentarea dosa ru lui cu bu le tin e de proba.
13.7. O in sta la tie electrica noua treb uie supu sa Tnainte de p u n e re Tn fu n c tiu n e unei
inspectii initiale. In a ce st caz, gradul de ve rifica re e ste detaliat.
13.8. D upa pun erea Tn fu n ctiu n e instalatia tre b u ie ve rifica ta p e rio d ic p en tru a se a sig u ra
ca este Tntretinuta Tn stare sa tisfa ca to a re pentru a putea fi fo lo sita Tn co n tin u a re Tntr-o zona
periculoasa.
In in tervalul de tim p dintre ve rifica rile perio dice tre b u ie sa se e fe c tu e z e verificari prin
sondaj Tn ve d e re a confirm arii sau infirm arii intervalului de tim p p ro p u s p e n tru ve rifica rile
periodice. In cazul infirm arii, tre b u ie redusa in tervalul de in spectie perio dica . In ca zu ri ju stifica te ,
factorii de de cizie pot m ari durata acestui interval.
R e zultatele ve rifica rilo r tre b u ie a n a lizate sistem atic pentru a se ju s tific a in te rva le le de
inspectie periodica.
13.9. In urm a unei m odifica ri a ariei p ericu loa se sau Tn urm a m uta rii u n o r a p a ra te dintr-
un loc Tn altul tre b u ie fa cu ta o verificare.
13.10. In cazul Tn care o in stalatie include m ai m ulte a p a ra te sim ila re (de exem plu,
corpuri de ilum inat), a fla te Tn conditii sim ilare, se poate a d m ite e fe ctu a re a in s p e c tiilo r pe rio d ice
prin sondaj. Este totu§i im perios nece sa r ca a bso lut toate a p a ra te le sa fie su pu se, cel putin,
unei inspectii vizuale.
13.11. D aca instalatia sau apa ra tura este d e m o n ta ta pe d u rata ve rifica rii, tre b u ie ca la
rem ontare sa fie luate precau tiuni ca in teg rita tea tipului de p ro te ctie e ste a sig urata.
13.12. P rogram ul de verificari pentru instalatii §i a p a ra tura este p re z e n ta t Tn ta b e lu l 13.1.
 Program de inspectii pentru instalatii §i aparatura Tabelul 13.1
Ex I | Ex d | Ex e | Ex n l E xp
Nr.
S e v e rific a daca G ra d u l de in sp e ctie
crt
D R V D R V D R V D R V D R V
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

A Aparatura
1 D o c u m e n ta tia p e n tru c irc u it §i/sau a p a ra tu ra e ste c o re s p u n z a to a re c u c la s ific a re a X X X
zonei
2 A p a ra tu ra c o re s p u n d e c u c la s ific a re a ariei X X X X X X X X X X X X
3 A p a ra tu ra in s ta la ta e s te c e a s p e c ific a ta in d o c u m e n ta tie X X
(N u m a i p e n tru a p a ra tu ra fix a ta )
4 G ru p a a p a ra tu rii e s te c o re c ta X X X X X X X X

5 C a te q o ria c irc u itu lu i s i/s a u a p a ra tu rii s u n t core cte . X X

6 C la s a d e te m p e ra tu ra a a p a ra tu rii e s te co re cta X X X X X X X X X X

7 In s ta la tia e s te e tic h e ta ta in m o d c la r X X

8 Id e n tific a re a c irc u ite lo r a p a ra tu rii e s te c o re cta X X X X

9 Id e n tific a re a c irc u ite lo r e s te d is p o n ib ila X X X X X X X X X X X X

10 C a p s u la re a , g e a m u rile v iz o a re lo r §i g a rn itu rile § i/sa u m a te ria le ie d e e ta n s a re a X X X X X X X X X X X X

q e a m u rilo r pe m e ta l s u n t c o re s p u n z a to a re
11 Nu e x is ta m o d ific S ri n e a u to riz a te X X X X X

12 Nu e x is ta m o d ific a ri v iz ib ile n e a u to riz a te . X X X X X X X X X X

13 § u ru b u rile , in tra rile d e c a b lu (d ire c te §i in d ire c te ) §i e le m e n te le d e o b tu ra re s u n t de

tip u ri c o re c te §i s u n t c o m p le te §i s tra n s e
v e rific a re fiz ic a ; X X X X X X

v e rific a re v iz u a la . X X X

14 S u p ra fe te le fla n § e lo r (de im b in a re ) s u n t c u ra te §i n e d e g ra d a te §i g a rn itu rile , d a c a X

e x is ta , s u n t s a tis fa c a to a re .
15 D im e n s iu n ile in te rs titiu lu i a n tid e fla g ra n t d in tre fla n $ e s u n t in lim ite le a d m ise . X X

16 C a ra c te n s tic ile n o m in a le , tip u l si p o z itia la m p ilo r s u n t co re cte . X X X X

17 C o n e x iu n ile e le c tric e s u n t s tra n s e . X X X

18 S ta re a q a rn itu rilo r c a rc a s e i e s te s a tis fa c a to a re . X X

19 D is p o z itiv e le d e ru p e re c a p s u la te si c e le e ta n s a te e rm e tic nu s u n t d e te rio ra te . X

20 C a p s u la re a cu ra s u fla re re s tric tio n a ta e s te sa tis fa c a to a re . X

21 V e n tila to a re le m o to a re lo r s u n t s u fic ie n t d e d is ta n ta te fa ta d e c a rc a s e § i/sa u X X X

a p a ra to ri.
22 U n ita tile d e b a rie re d e s ig u ra n ta , re le e le si a lte d is p o z itiv e d e lim ita re a e n e rg ie i s u n t X X X
d e tip u l a p ro b a t, in s ta la te in c o n fo rm ita te cu p re s c rip tiile d e c e rtific a te s' le g a te la
p a m a n tin m o d s iq u r d a c a e s te ce ru t.
23 P la c ile d e c irc u ite im p rim a te s u n t c u ra te si n e d e te rio ra te . X

<J)
GJ
 CD
■£»

Nr Ex I Ex d Ex e Ex n Ex p
S e v e rifica d a ca G ra d u l d e in s p e c tie
c rt
D R V D R V D R V D R V D R V
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
B Instalatii
1 C a b lu rile s u n t in s ta la te in c o n fo rm ita te cu d o c u m e n ta tia . X
2 T ipu l de c a b lu e s te c o re s p u n z a to r. X X X X
3 E c ra n e le c a b lu rilo r s u n t le g a te la p a m a n t in c o n fo rm ita te cu d o c u m e n ta tia . X
4 Nu e x is ta s tric a c iu n i e v id e n te la cablu. X X X X X X X X X X X X X X X
5 E ta n s a re a c o lo a n e lo r, tu b u rilo r, {e v ilo r s i/s a u c o n d u c te lo r e ste co re s p u n z a to a re . X X X X X X X X X X X X
6 C u tiile d e s to p a re si c u tiile te rm in a te d e c a b lu s u n t u m p lu te in m od c o re d . X
7 In te g rita te a s is te m u lu i d e c o n d u c te si in te rfa ta cu s is te m u l a s o c ia t e ste m e n tin u ta . X X X
8 C o n e x iu n ile d e le g a re la p a m a n t, in c lu z a n d to a te c o n e x iu n ile s u p lim e n ta re d e m a s s
p e n tru le g a re la pS m ant, s u n t s a tis fa c a to a re (d e e xe m p lu co n e x iu n ile s u n t s tra n s e §i
c o n d u c to a re le s u n t e s e c tiu n e s u fic ie n ta ).
v e rific a re fizicS; X X X X
v e rific a re v iz u a la . X X X X X X X X
9 C o n e x iu n ile , p u n c t cu p u n c t, s u n t to a te c o re c te . X
10 C o n tin u ita te a le g a rii la p a m a n t e s te c o re c ta (de e xe m p lu c o n e x iu n ile s u n t s tra n s e ?i X
c o n d u c to a re le s u n t d e s e c tiu n e s u fic ie n ta ).
11 Im pe d a n (a b u c le i d e d e fe c t (in s is te m e N) sa u re z is te n ta d e le g a re la p a m a n t (in X X X X
s is te m e T ) e s te s a tis fa c a to a re .
12 R e z is te n ta d e iz o la tie e s te s a tis fa c a to a re . X X X
13 D is p o z itiv e le a u to m a te d e p ro te c tie e le c tric a fu n c tio n e a z a in lim ite le p e rm ise . X X X X
14 D is p o z itiv e le a u to m a te d e p ro te c tie e le c tric a s u n t fix a te c o r e d (nu e s te p o sib ila X X X
re a rm a re a a u to m a ta in z o n a 1).
15 D is p o z itiv e le a u to m a te d e p ro te c tie e le c tric a s u n t fixa te co re ct. X
16 C o n d itiile s p e c ia le d e fo lo s ire (da c a s u n t a p lic a b ile ) s u n t re sp e cta te . X X X X
17 C o n e x iu n ile d e le g a re la p a m a n t m e n fin in te g rita te a tip u lu i d e p ro te ctie . X X X
18 C irc u ite le cu s ig u ra n ta in trin s e c a s u n t izo la te fa ta d e p a m a n t sa u s u n t le g a te la X
p a m a n t n u m a i in tr-u n p u n c t (re fe rire la d o c u m e n ta tie ).
19 S e p a ra tia e s te m e n tin u ta in tre c irc u ite le cu s ig u ra n ta in trin s e c a §i c e le fa ra X
s ig u ra n ta in trin s e c a in c u tii c o m u n e d e d is trib u te sa u in ca s e te d e relee.
20 D a ca e s te a p lic a b ila , p ro te c tia la s c u rtc irc u it a s u rs e i d e a lim e n ta re e s te in X
c o n fo rm ita te cu d o c u m e n ta tia .
21 T e m p e ra tu ra d e in tra re a g a z u lu i p ro te c to r e ste s u b lim ita m a x im a sp e c ific a ta . X
22 T ub u rile , te v ile si c a p s u la rile s u n t in s ta re buna X X X
23 G a z u l p ro te c to r e s te lib e r in m o d s u b s ta n tia l d e c o n ta m in a n t X X X
24 P re s iu n e a g a z u lu i p ro te c to r s i/s a u d e b itu l e ste a d e cva t(a ) X X X
25 In d ic a to a re le d e p re s iu n e s i/s a u d e b it, a la rm e le si in te rb lo c a rile fu n c tio n e a z a c o re c t X
26 P e rio a d a d e p u rja re in a in te a p u n e rii s u b te n s iu n e e ste a d e cva ta X
27 C o n d itiile s p e c ia le d e fo lo s ire (da c a s u n t a p lic a b ile ) su n t c o n fo rm a te X

c Mediu ambiant
X
1 A p a ra tu ra e s te protejatS a d e c v a t la co ro z iu n e , in te m p e rii, vib ra tii ?i alti fa c to ri X X X X X X X X X X X X X X

d a u n a to ri
X X X X X X X X X X X X X X X
2 N ic i o a c u m u la re a n o rm a te d e p ra f s a u m u rd a rie
3 Iz o la tia e le c tric a e s te c u ra ta si u s c a ta X X
 65

14. Repararea §i Tntretinerea instalatiilor electrice din arii periculoase

14.1. Repararea sau revizia aparaturii electrice instalate in arii in care pot exista in
atmosfera gaze inflamabile, vapori sau ceturi in concentrate fi cantitati periculoase trebuie
facuta de un reparator competent fi dotat. Ea trebuie facuta conform prescriptiilor
producatorului f i conform legislatiei relevante Tn vigoare.

Reparatia fi revizia aparaturii utilizata Tn atmosfere explozive poate fi facuta de catre

fabricant, utilizator sau o terta parte (agentie de reparatii).

14.2. In cazul in care reparatia este facuta de catre utilizator, acesta trebuie sa cunoasca
Tn Tntregime legislatia relevanta. In acest caz, el Tfi asuma responsabilitatea pentru securitatea
personalului fi a instalatiilor fi sanatatea personalului in ceea ce privefte repararea fi sau
reinstalarea aparaturii.

14.3. Utilizatorul trebuie sa tina evidenta tuturor reparatiilor, reviziilor sau modificarilor
anterioare fi trebuie sa le puna la dispozitia reparatorului Tn cazul Tn care nu efectueaza el
Tnsufi reparatia. In acelafi timp utilizatorul trebuie sa puna la dispozitia reparatorului toate
informatiile privind cerintele reglementare pentru conformarea cu certificatul.

14.4. In cazul Tn care reparatia este facuta de catre reparator, acesta trebuie sa aiba
posibilitati adecvate de reparatie §i revizie, precum §i echipamentul corespunzator necesar
efectuarii verificarilor fi Tncercarilor cerute pentru tipul specific de protectie. El trebuie sa
cunoasca Tn Tntregime legislatia relevanta privind securitatea fi sanatatea Tn special daca este
implicat Tn reinstalarea aparaturii. De asemenea el trebuie sa aiba la dispozitie f i sa faca
referire la standardul relevant de protectie la explozie fi la cel privind reparatia fi revizia
aparaturii utilizata Tn atmosfere explozive.

14.5. Reparatorul este obligat sa puna la dispozitie utilizatorului detalii privind

defectiunile detectate, detalii complete ale lucrarilor de reparatii fi revizii, lista partilor Tnlocuite
f i rezultatele tuturor verificarilor f i Tncercarilor efectuate conform legislatiei relevante.

Este de preferat ca reparatorul sa obtina piese de schimb corespunzatoare noi de la

producator.

14.6. Partile care trebuie sigilate trebuie Tnlocuite numai prin piese de schimb speciale
prevazute Tn lista pieselor de schimb.

14.7. Aparatura reparata trebuie marcata, recomandabil pe o eticheta separata, pentru a

se identifica reparatia sau revizia fi identitatea reparatorului. Marcarea trebuie sa includa
66

simbolul relevant, numele reparatorului sau marca sa Tnregistrata, numarul de referinta al

reparatorului referitor la reparatie, data reparatiei (reviziei). Marcarea trebuie sa fie lizibila §i
durabila tinand cont de coroziunea chimica posibila. Standardul de referinta corespunzator este
SRCEI 60079-19.

Nu trebuie facuta nici o modificare la aparatura certificate decat daca modificarea este
permisa Tn certificat sau este aprobata Tn scris de producator.

14.8. Documentatia producatorului trebuie sa contina, pe langa certificat, §i alte

documente potrivite pentru reparatie (revizie) precum §i o lista cu piese de schimb.

Certificatul Tmpreuna cu documentatia precizata mai sus trebuie sa faca parte din
contractul initial de cumparare.

14.9. In cazul repararii sau reviziei unei aparaturi care a facut obiectul certificarii unei
terte parti este necesar sa se stabileasca conformitatea aparaturii cu certificatul.

14.10. Inainte de reinstalare, aparatura reparata trebuie verificata (standardele de

referinta sunt SR CEI 60079-19 §i SR CEI 60079-17).

Daca este imposibil sa se efectueze anumite Tncercari, reparatorul trebuie sa

stabileasca, Tnainte de a returna Tn serviciu echipamentul reparat, consecintele care pot rezulta
Tn urma omiterii Tncercarilor respective.

14.11. Orice lucrari de reparatii, revizii, Tntretinere, etc. la instalatii electrice amplasate Tn
zone cu pericol de explozie vor fi consemnate Tn registrul instalatiei.

15. Exploatarea instalatilor electrice din arii periculoase

15.1. La exploatarea instalatiilor electrice din arii periculoase trebuie respectate Normele
generate de protectia muncii(inclusiv normele specifice pentru locuri de munca din arii
periculoase), Normele generate de prevenire §i stingere a incendiilor, Normele pentru
exploatarea instalatiilor electrice din medii normale-17/2-01 §i Instructiunile tehnice de
exploatare elaborate de catre producatori.
15.2. Exploatarea echipamentelor electrice trebuie facuta numai de catre personal
calificat, autorizat §i instruit a lucra cu respectivele echipamente. (NGPM-art.383/pag. 114).
15.3. In ariile periculoase angajatorul este obligat sa ia urmatoarele masuri
organizatorice:
- sa asigure celor care lucreaza Tn locuri unde pot aparea atmosfere explozive o
instruire corespunzatoare §i suficienta cu privire la protectia le explozie;
 67

- sa asigure, acolo unde este cerut de documentul privind protectia la explozie;

- elaborarea de instructiuni scrise, activitatea in locuri periculoase trebuind sa se
efectueze cu respectarea acestora;
- aplicarea unui sistem de permise de lucru pentru a indeplini §i activitatile
periculoase §i pe cele care pot interactiona cu alt gen de activitate, generand pericole.
Permisele de lucru trebuie emise anterior Tnceperii lucrului de catre o persoana cu
responsabilitate m acest domeniu. (NGPM-anexa 19, art1.1 §i 1.2/pag. 335).
15.4. Inainte ca un loc de munca unde pot aparea atmosfere explozive sa fie folosit
pentru prima oara, trebuie verificata securitatea sa globala la explozie. Trebuie mtretinute toate
conditiile necesare pentru asigurarea protectiei la explozie.
Aceste verificari trebuie sa fie efectuate de persoane competente in domeniul protectiei
la explozie.
15.5. Exploatarea sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor,
ma§inilor §i utilajelor, de orice categorie, cu defectiuni, improvizatii sau fara protectia
corespunzatoare fata de materialele sau substantele combustibile din spatiul In care sunt
utilizate este interzisa.
La utilizarea mijloacelor de mai sus este obligatorie respectarea instructiunilor de
functionare, folosire §i intretinere, precum § \ a normelor §i masurilor specifice de prevenire §i
stingere a incendiilor, emise §i aprobate potrivit legii. (Ordinul 775, art. 37/pag. 17)
15.6. In spatiile cu pericol (rise) ridicat de incendiu sau de explozie se interzice accesul
salariatilor §i al altor persoane fara echipament de protectie adeevat conditiilor de lucru.

Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor §i sculelor neprotejate corespunzator sau

care pot produce scantei prin functionare, lovire sau frecare m spatii sau in locuri cu foe de
explozie este interzisa.
15.7. De§eurile §i reziduurile, scurgerile §i depunerile de praf sau de pulberi combustibile
se Tndeparteaza ritmic prin metode §i mijloace adeevate.
68

PARTEA II

INSTALATII ELECTRICE IN ARM PERICULOASE CU PRAF COMBUSTIBIL

16. Clasificarea ariilor periculoase cu praf combustibil

16.1. O clasificare comuna a ariilor periculoase pentru gaze §i prafuri nu este posibila
Tntrucat, in cazul prafurilor nu pot fi distinse situatii corespunzand conditiilor normale sau
anormale de lucru.
Astfel, ventilarea nu are ca efect eliminarea prafului, ci, din contra, poate crea conditii
mai periculoase, prin formarea norilor.
Avand in vedere sedimentarea prafului §i eventuala formare a unei atmosfere explozive
prin dispersia straturilor de praf, s-au definit serii diferite de zone pentru praf fata de cele pentru
gaze §i vapori.
in acest sens sunt necesare alte masuri pentru evitarea surselor efective de aprindere
pentru prafurile combustibiie in comparatie cu gazele sau vaporii inflamabili.
16.2. Daca o atmosfera exploziva confine atat prafuri combustibiie cat §i gaze sau vapori
inflamabili, clasificarea ariilor periculoase trebuie facuta luand Tn considerate cel mai mare
pericol posibil.
16.3. Procedura de clasificare a ariilor periculoase cu praf combustibil trebuie sa
determine:
a) caracteristicile prafului (marimea particulei, umiditatea, temperatura de
aprindere Tn nor §i strat, rezistivitatea, etc.);
b) sursa de degajare a prafului §i gradul acesteia (continuu, primar sau secundar);
c) probabilitatea formarii de amestecuri explozive de praf-aer;
d) probabilitatea formarii straturilor de praf potential periculoase;
e) Tntinderea zonei.
16.4. Exemple de surse de degajare
a) grad continuu:
- formarea continua a unui nor de pra f;
- interiorul echipamentelor tehnologice (silozuri, malaxoare, concasoare).
b) grad primar:
 69

- interiorul a n u m ito r instalatii d e e xtra ctie sau v e cin a ta te a unui p u n ct

desch is de Tncarcare.
c) grad secundar:
- guri de vizitare care trebuie deschise pe perioade scurte;
- Tncaperi de m anevrare a p ro d u se lo r p u lve ru le n te und e s u n t prezen te
dep uneri de praf
16.5. E xem ple de defin ire a zone lor
a) Locu ri care pot genera o zona 20 Tn in terio ru l unui sp atiu lim ita t pentru praf:
- buncare, silozuri, cicloane, filtre;
- sistem e de tra n sp o rt a p ro d u se lo r pulverule nte ;
- exteriorul unui spatiu lim itat pentru p ra f in care se p ot fo rm a stra tu ri de
grosim i m ari d a to rita neTntretinerii curateniei.
b) Locu ri care pot genera o zona 21:
- arii in im e d ia ta a p rop iere a p u n cte lo r de Tncarcare §i golire;
- punctele de prelevare a probelor;
- ram pe de d e sca rca re auto;
- puncte de deversare a benzilor;
- arii Tn exteriorul spatiu lui lim itat pentru praf, unde p ra fu l se a cu m u le a za §i
este posibil ca stra tu l de pra f sa fie perturbat, fo rm a n d am e ste cu ri e xplozive praf-aer;
- arii Tn ju ru l ie§irilor din cicloane §i filtre cu saci;
- arii Tn care, d a to rita co n d itiilo r ano rm ale, Tnlaturarea a c u m u la rilo r de p ra f
sau a stra tu rilo r nu poa te fi asigurata.
c) Locuri care pot genera o zona 22:
- locuri aflate Tn ve cinatate a e ch ip a m e n te lo r care tre b u ie d e sch ise
in te rm ite n t sau din care praful po a te scapa prin n e e tan §eitati §i p oa te fo rm a d e p u n e ri d e p ra f
(de exem plu, sectii de m acinare, sali de concasare, etc.);
- ie§iri de la filtre le cu saci;
- arii Tn care se fo rm e a za straturi de praf, d a r este putin proba bil ca a ce sta
sa g e n e re ze a m e ste cu ri explozive de praf-aer;
- arii din jurul zonelor 21 nelimitate de structuri mecanice.
16.6. Tntinderea zonelor trebuie determinate prin evaluarea Tn raport cu mediul, a
surselor de degajare care pot genera amestecuri explozive de praf-aer sau straturi periculoase
de praf.
In tin d e re a z o n e lo r d ep ind e de cantitatea de praf, debitul, m a rim e a particulelo r,
u m idita te a pro d u su lu i, etc.

Pentru Tntocmirea documentatiei de clasificare a ariilor periculoase cu praf §i

determinarea Tntinderii zonelor se pot folosi exemplele practice prezentate Tn standardul de
referinta SR CEI 61241-3-Anexa A.
70

17. Aparatura electrica pentru arii periculoase cu praf combustibil

17.1. Conditii tehnice pentru aparatura

17.1.1. Aparitia unei zone 20 (amestec exploziv de praf/aer prezent continuu in exteriorul
spatiului limitat pentru praf) este, din punct de vedere practic de neacceptat §i trebuie prevenita
printr-o Tntretinere corespunzatoare a curateniei.
17.1.2. Pentru a evita riscurile de aprindere a prafului combustibil este necesar ca:
- temperatura suprafetei aparaturii pe care se depune praf sau care poate fi Tn
contact cu norul de praf sa fie sub limitele specificate la 17.2;
- toate partile electrice care produc scantei sau au o temperatura mai mare decat
cea de aprindere a prafului sa fie Tnchise Tntr-o capsulare care Tmpiedica patrunderea prafului
sau
- sa aiba circuite cu energie limitata pentru a evita aprinderea prafului combustibil.
17.1.3. Pentru capsulari s-au adoptat doua niveluri de eficienta a etan§eitatii la prafuri:
- capsulari protejate Tmpotriva prafurilor;
- capsulari total protejate Tmpotriva prafurilor.
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le Tndeplineasca aceste capsulari se definesc Tn
conformitate cu doua practici denumite A §i B. Standardele de referinta care descriu practicile
sunt SR CEI 61241-1-1 §i SR CEI 61241-1-2. Cele doua practici conduc la un nivel de protectie
echivalent.

17.2. Temperatura maxima de suprafata a capsularii

17.2.1. Temperatura maxima de suprafata admisa pentru aparatura amplasata Tn arii

periculoase cu praf combustibil se determina prin reducerea cu o marja de securitate a
temperaturii maxime de aprindere a norilor §i straturilor de praf respectiv care nu depa§esc 5
mm sau 12,5 mm . Standardul de referinta pentru metode de Tncercare este SR CEI 61241-1-1.
Temperatura maxima de suprafata a aparaturii de folosit va fi cea mai mica dintre
valorile de la 17.2.2 §i 17.2.3 pentru practica A §i 17.2.2 §i 17.2.4 pentru practica B.
17.2.2. In prezenta norilor de praf, temperatura maxima de suprafata a aparaturii nu
trebuie sa depa§easca doua treimi din temperatura de aprindere a norului de praf:
Tm ax= 2 / 3 . T nor p ra f
 71

17.2.3. Aparatura conform practicii A, pentru straturi de praf care nu depa§esc 5 mm

grosime, trebuie sa aiba o temperatura maxima de suprafata inferioara cu 758K temperaturii
minime de aprindere a stratului de praf respectiv:

17.2.4. Aparatura conform practicii B, pentru straturi de praf care nu depa§esc 12,5 mm
grosime, trebuie sa aiba o temperatura maxima de suprafata inferioara cu 25° K temperaturii
minime de aprindere a stratului de praf respectiv:

17.2.5. Marcarea aparaturii ce poate fi folosita Tn arii periculoase cu praf combustibi

trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
- numele constructorului;
- tipul;
- seria;
- accesorii, conexiuni;
- marcarea normala, prevazuta prin normele de constructie ale aparaturii electrice;
- marcarea suplimentara, conform practicilor A §i B dupa care a fost Tncercata
aparatura.
Simbolurile folosite sunt:
- DIP pentru protectia Tmpotriva aprinderii prafurilor;
- A sau B pentru practica A sau B;
-21 sau 22 pentru indicarea zonei Tn care poate fi utilizata aparatura;
- Ta pentru temperatura maxima de suprafata.
Exemplu de marcare completa pentru practica A (pentru practica B marcarea este
similara).
Motor electric pentru zona 21

Firma ABC-S.A Tip M2BA315 S

Seria Nr. 45678

DIP O.N. 75/5461
DIP A21 Ta200°C (sau Ta.T3)
IP 65

V Hz Kw rot/min A cosep lP/ln ti=/s

380D 50 132 1487 163 0,86 6,9 15

O.N. reprezinta laboratorul de Tncercari autorizat (organism notificat) care a emis certificatul de conformitate
72

Motor electric pentru zona 22

FirmaABC-S.A T ip M 2 B B 3 i5 S

Seria Nr. 12345

DIP A22 Ta200°C (sau TA.T3)
IP 54

V Hz Kw rot/min A cosep lP/ln tE/s

380D 50 132 1487 163 0,86 6,9 15

17.3. Alegerea aparaturii

17.3.1. In zona 0 este permis a se instala numai aparatura cu modul de protectie “i”-
securitate intrinseca, de categoria „ia”, grupa II, avand contactele electrice din zona cu praf
protejate Tn capsulari cu gradul de protectie IP 65. Standardul de referinta este SR EN 50020.
17.3.2. In zona 21 este permis a se instala aparatura cu urmatoarele tipuri de protectie.
a) aparatura protejata Tmpotriva aprinderii prafurilor tip DIP A 21 (IP6X) sau
DIP B 21;
b) echipamente §i circuite cu modul de protectie “i”-securitate intrinseca, Tn
conformitate cu conditiile de la 17.3.1;
c) aparatura presurizata “p”. Standardul de referinta este SR EN 50016;
d) alt tip de aparatura omologata special pentru utilizare Tn zona 21.
17.3.3. In zona 22 este permis a se instala:
a) aparatura pentru zona 21;
b) aparatura protejata Tmpotriva aprinderii prafurilor tip DIP A 22 (IP5X) sau
DIP B 22 (numai pentru zona 22 cu praf neconductiv);
Temperatura de suprafata a capsularilor instalate atat Tn zona 21 cat §i Tn zona 22
trebuie sa aiba valoarea cea mai mica rezultata conform 17.2.
17.3.4. Aparatura electrica pentru arii periculoase cu gaze §i vapori inflamabili nu este, Tn
mod necesar corespunzatoare pentru utilizarea Tn arii periculoase cu praf combustibil.
Aceasta trebuie sa prezinte un grad de protectie mecanica IP5X sau IP6X, dupa caz,
pentru a Tmpiedica patrunderea prafului §i sa fie conforme cu standardul corespunzator de
aparatura.
 73

A p a ra tu ra cu tipul de p ro te ctie “m ” - Tncapsulare este c o re sp u n za to a re pe n tru fo lo sire a Tn

arii periculoase cu praf, d e o a re ce e le m e n te le care ar p u te a a p rin d e a tm o sfe ra exploziva sunt
Tnchise Tntr-un co m p o u n d etan§ la praf.
17.3.5. P entru p rotectia e le ctrica a e c h ip a m e n te lo r §i p ro te ctia la s c a n te ile pericu loa se
se aplica p re ved erile de la cap 6 §i re spectiv 12.

17.4. C a n a liza tii e le c tric e

17.4.1. In arii p e ricu loa se cu p raf com bustib il se pot utiliza:

a) cabluri de cupru §i alum iniu etan§e la praf, ca, de exem plu:
- cabluri cu izolatie te rm o p la stica sau ela sto m e rica , a rm a te sau nearm ate,
cu Tnveli§ din PVC, neopren sau alt m aterial sim ilar;
- cabluri Tn m anta d e alum iniu cu sau fa ra arm atura;
- cabluri cu izolatie m inerala cu Tnveli§ m etalic.
Pentru ca b lu rile cu co n d u cto a re de cupru se ctiun ea m in im a tre b u ie sa fie 1,5 m m 2, iar
pentru cabluri cu co n d u cto a re de a lum iniu de 16 m m 2.
b) co n d u cto a re din cupru proteja te Tn c o n d u cte m e ta lice sau din m a te ria l plastic,
etan§e la praf.
S istem ul de co n d u cte tre b u ie v e rifica t la o presiu ne de 0,5 bari.
17.4.2. E tan§area in trariior de cablu tre b u ie sa fie asig u ra ta prin unul din u rm a to a re le
m ijloace:
- ine! de etan§a re din m ate rial elastom eric;
- inei de etan§are m e ta lic (pentru cabluri cu m anta m etalica);
- p re sg a rn itu ri adecvate;
- un com pou nd.
17.4.3. Intrarea co nd ucte i de p ro te ctie Tn capsu lare se poate fa ce prin Tnfiletare Tn gauri
cu file t sau prin blocare Tn gauri sim ple.
17.4.4. Intrarile de cablu sau co n d u cte de p ro te ctie tre b u ie astfe l alese §i m o n ta te Tncat
sa nu m odifice ca ra cte risticile tipului de p ro te ctie al apa ra turii.
T oa te intrarile de cablu n e u tiliza te treb uie o b tu ra te printr-un sistem de etan§are
co re spu nzator tip u lu i de pro te ctie al aparaturii.
17.4.5. C utiile de d e riva tie §i fitin g u rile tre b u ie sa aiba g radu l de p ro te ctie m ecanica
m inim um IP6X pentru zo n e le 20 §i 21 §i IP 5X pentru zona 22.
Tn zone le cu p ra f co nd uctiv a c e ste a tre b u ie sa fie de tip u l “p roteja t co n tra aprin derii
p rafulu i” , cu un grad de p ro te ctie m e ca n ica IP6X.
17.4.6. T ra se e le de cabluri tre b u ie astfel alese m eat sa previn a d e p u n e re a pra fu lu i pe
acestea, sa asigure o c irc u la te co re sp u n za to a re a aerului §i p o sib ilita te a cu ra tirii lor de praf.
17.4.7. La instalarea c a b iu rilo r §i c o n d u cte lo r de p ro te ctie tre b u ie re sp e cta te §i
preved erile co re sp u n za to a re de la 8.4 §i 8.6.
17.4.8. Pentru verificarea, repararea, Tntretinerea §i e xp lo a ta re a in sta la tiilo r e le ctrice din
arii pericu loa se cu p ra f se vo r re sp e cta preved erile co re sp u n za to a re de la ca p 13, 14 §i 15.
74

ANEXA Nr. 1

PREVEDERI CONEXE NORMATIVULUI

I. STANDARDE DE REFERINTA:

SR CEI 60050 (426): 1997 Vocabular electrotehnic international. Capitolul 426 : Aparatura
electrica pentru atmosfere explozive
SR EN 418:1996 Securitatea ma§inilor. Echipament pentru oprirea de urgenta,
aspecte functional. Principii de proiectare
SR EN 50014:1995 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Prescripts generate
EN 50015:1998 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Aparatura protejata prin imersiune in ulei "o”.
SR EN 50016:2000 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Aparatura presurizata “p”.
SR EN 50017:1998 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Aparatura protejata prin Tnglobare in nisip “q”.
SR EN 50018:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Capsulare antideflagranta “d”.
SR EN 50019:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Securitate marita “e”.
SR EN 50020:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Securitate intrinseca “i”.
SR EN 50284:2000 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Reguli
speciale pentru constructia, testarea §i marcarea electrica a
aparaturii din grupa II, categoria 1G.
SR EN 50028:1995 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Incapsulare "m"
SR EN 60079-10:2002 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase.
Partea 10: Clasificarea ariilor periculoase
 75

SR EN 60079-14:2002 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase.

Partea 14: Instalatii electrice Tn arii periculoase (altele decat
minele).
SR EN 60947-1:2001 Aparataj dejoasa tensiune. Partea 1: Reguli generate
SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare §i
demaroare de motoare. Contactoare §i demaroare
electromecanice.
SR EN 61241-2-2:1999 Aparatura electrica destinata utilizarii Tn prezenta prafurilor
combustibile. Partea 2: Metode de Tncercare. Sectiunea 2:
Metoda de determinare a rezistivitatii electrice a straturilor de
praf.
SRCEI 60079-17:1997 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase.
Partea 17a: Recomandari pentru inspectie §i Tntretinere pentru
instalatii electrice din arii periculoase (altele decat minele)
SR CEI 60079-13:2000 Echipamente electrice pentru atmosfere explozive. Partea 13:
Constructia §i folosirea camerelor sau cladirilor protejate prin
presurizare.
SR CEI 60079-19:2000 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase.
Partea 19: Repararea §i revizia aparaturii electrice utilizata Tn
atmosfere explozive.
SR CEI 60332-1:1997 Incercarile cablurilor electrice supuse la foe. Partea 1: Incercare
efectuata pe un conductor sau pe un cablu vertical izolat.
SR CEI 61024-1-1:1999 Protectia structurilor Tmpotriva trasnetului. Partea 1: Principii
generate.
SR CEI 61241-1-1:1998 Aparatura electrica destinata utilizarii Tn prezenta prafului
combustibil. Partea 1: Aparatura electrica protejata prin
carcase. Sectiunea 1 - Specificatii pentru aparatura.
SR CEI 61241-1-2:1998 Aparatura electrica destinata utilizarii Tn prezenta prafului
combustibil. Partea 1: Aparatura electrica protejata prin
carcase. Sectiunea 2 - Alegerea, instalarea §i Tntretinerea
aparaturii.
SR CEI 61241-3:2000 Aparatura electrica destinata utilizarii Tn prezenta prafului
combustibil. Partea 3: Clasificarea ariilor Tn care este sau poate
fi prezent praf combustibil.
76

SR CEI 60034-5:1993 Ma§ini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de

protectie asigurate de carcasele ma§inilor electrice rotative
SRCEI 60364-4-41:1996 Instalatii electrice ale cladirilor. Partea 4: Masuri de protectie
pentru asigurarea securitatii. Capitolul 41: Protectia Tmpotriva
§ocurilor electrice.
SR CEI 60364-4-46:2000 Instalatii electrice ale cladirilor. Partea 4: Masuri de protectie
pentru asigurarea securitatii. Capitolul 46: Separare §i
Tntrerupere.
CEI 60079-15 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Protectie speciala “n”.
CEI 60614-2-1:1982+A1:1993 Specificatii de conducte de protectie pentru instalatii electrice.
Partea 2: Specificatii de conducte de protectie. Sectiuneal-
Conducte metalice.
CEI 60014-2-5:1992 Specificatii de conducte de protectie pentru instalatii electrice.
Partea 2: Specificatii de conducte de protectie. Sectiunea 5-
Conducte flexibile.
STAS 7335/1:1986 Protectia anticoroziva. Constructii metalice Tngropate.
Terminologie.
STAS 7335/11:2001 Protectia anticoroziva. Constructii metalice Tngropate.
Prescripts pentru executia §i montajul statiilor de protectie cu
redresor.
SR 7335-12:1998 Protectia anticoroziva. Constructii metalice Tngropate. Protectia
catodica a conductelor de otel.
STAS 12604:1987 Protectia Tmpotriva electrocutarii. Prescripts generale.
STAS 12604/4:1989 Protectia Tmpotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe.
Prescripts.
STAS 12604/5:1990 Protectia Tmpotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe.
Prescripts de proiectare, executie §i verificare.

II. LEGI SI NORMATIVE

NP I 7-02 Normativ privind proiectarea §i executarea instalatiilor electrice

la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V c.a. §i 1500 V c.c.
I 20-2000 Normativ privind protectia constructiilor Tmpotriva trasnetului.
 77

1-5-1998 Normativ pentru proiectarea §i executarea instalatiilor de

ventilatie
17/2-01 Normativ pentru exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1000 V c.a. § \ 1500 V c.c.
PE 116-94 Normativ de Tncercari §i masuratori la echipamente §i instalatii
electrice.
PE 107-95 Normativ pentru proiectarea §i executarea retelelor de cabluri
electrice.
PE 501-85 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de protectie prin relee
§i automatizare.
PE 504-96 Normativ pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare
ale statiilor electrice. Sisteme de protectie §i automatizare.
Volumul III.
P118-99 Siguranta la foe a constructiilor
MP 008.2000 Manual pentru exemplificari, detalieri §i solutii de aplicare a
prevederilor normativului P118-99.
DGPSI-004/2001 Dispozitii generate privind reducerea riscurilor de incendiu
generate de Tncarcari eiectrostatice.
*** Indreptar departamental de zonare a mediilor cu pericol de
explozii §i masuri de prevenire a acestora. MIP-1987
ORDIN Ml 775/1998 Norme generate de prevenire §i stingere a incendiilor.

LEGEA 10/1995 Lege privind calitatea In constructii.

LEGEA 90/1996 Protectia muncii §i Normele metodologice de aplicare
NGPM/2002 Norme generate de protectie a muncii
78

ANEXA Nr. 2

Tabel comparativ
Clasificarea zonelor periculoase

Atmosfera Prezenta permanenta Prezenta intermitenta Prezenta episodica

exploziva (conditii normale de (conditii anormale de
functionare) functionare)

CEI Zona 0 (Gaze) Zona 1 (Gaze) Zona 2 (Gaze)

Zona 20 (Prat) Zona 21 (Praf) Zona 22 (Praf)
CENELEC Zona 0 (Gaze) Zona 1 (Gaze) Zona 2 (Gaze)
Zona 20 (Praf) Zona 21 (Praf) Zona 22 (Praf)
NEC (SUA) Clasa 1, Div. 1 (Gaze) Clasa I, Div. 1 (Gaze) Clasa I, Div. 2 (Gaze)
CEC (Canada) Clasa II, Div. 1 (Praf) Clasa II, Div. 1 (Praf) Clasa II, Div. 2 (Praf)
Clasa III, Div. 1 (Fibre) Clasa III, Div. 1 (Fibre) Clasa III, Div. 2 (Fibre)

ANEXA Nr. 3

Tabel comparativ
Clasele de temperatura ale aparaturii electrice

Temperatura
CENELEC/CEI NEC/CEC maxima de
suprafata
°C ’
T1 T1 450

T2 T2 300
T2A 280
T2B 260
T2C 230
T2D 215
T3 T3 200
T3A 180
T3B 165
T3C 160
T4 T4 135
T4A 120
T5 T5 100

T6 T6 85
 79

ANEXA Nr. 4

Tabel comparativ
fmpartirea in grupe de explozie a celor mai uzuale gaze inflamabile
EN 50014 CEI 60079-1 NEC (SUA) - CEC (CANADA)
Denumirea gazului <D
*o
Denumirea gazului
oj
0
■o
) Denumirea o 05 05
05
_59
TO
Cl Q- n gazului m
O
N U) Q-
p Q. P 03 >
O £ O CD O b o
Metan I Metan I Metan
Acetona Acetona Acetona
Metan industrial Metan industrial Butilalcool
Acetat de etil Acetat de etil Etilalcool
Metanol Metanol Acetat de etil
Butan Butan
Metanol
Propan Propan
Butan
Hexan Hexan
Amoniac Amoniac Propan
Monoxid de carbon Monoxid de carbon Hexan
Pentan Pentan Am oniac
Heptan Heptan Benzen
Iso-octan Iso-octan Acetat de butil
Decan Decan A cetat de izobutil
Benzen Benzen Etan
Xilen Xilen
Clorura de etilena
Ciclohexan Ciclohexan
IIA IIA Petrol I 1-2 D
Etil Etil
Metilcetona Metilcetona Heptan
Acetat de metil Acetat de metil Izopren
Acetat de n propil Acetat de n propil Hexan
Acetat de propil Acetat de propil Octan
Acetat de n butil Acetat de n butil Pentan
Acetat de amil Acetat de amil Propilena
Clorura de metilen Clorura de metilen Toluen
Butanol Butanol
Xilen
Nitrat de etil Nitrat de etil
Etilena Etilena Etilena
Butadiena Butadiena Acetaldehida
Eter etilic Eter etilic Ciclopropan
Oxid de etilena IIB Oxid de etilena IIB Dietil eter I 1-2 C
G az de cocserie G a z de cocserie Hidrazina
Dimetil asim etric
Hidrogen (M Hidrogen Hidrogen
X Butadiena
O
HH
+
H—I 00 IIC Oxid de etilena I 1-2 B
Oxid de propilena
Disulfura de carbon Nitrat de etil
C
M
o IIC
+ Disulfura de carbon
CO

Acetilena CM
Acetilena Acetilena
X
O IIC I 1-2 A
H
►
—H< o
+
g

Nitrat de etilen CM
o
z

o
X
CM
o
+
g
80

ANEXA Nr. 5

Coeficientii de corectie pentru sarcinile admisibile la

cabluri cu izolatie de hartie, cauciuc sau termoplastica pozate in
_________________canale umplute cu nisip^ ______ ______
Numarul cablurilor m canal 1 2 3 4 5 6

IN RAPORT CU SARCINA ADMISIBILA A CABLULUI IN AER

La umplutura umeda cu nisip 1,27 1,15 1,08 1,02 1 0,96
(umiditate 20%)
La umplutura cu nisip uscat 0,83 0,75 0,70 0,66 0,65 0,62
IN RAPORT CU SARCINA ADMISIBILA A CABLULUI IN PAm ANT
La umplutura umeda cu nisip 0,83 0,75 0,70 0,66 0,65 0,62
(umiditate 20%)
La umplutura cu nisip uscat 0,64 0,49 0,46 0,43 0,42 0,40

Cablurile s-au considerat a fi pozate conform 8.4.11

 ORDIN
pentru modificarea ,i completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor
,i turismului nr. 176/2005 privind aprobarea reglementarii tehnice ,,Normativ pentru proiectarea,
executarea, verificarea �i exploatarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie",
indicativ NP 099-04
In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea 1n constructii, cu modificarile ulterioare,
1n temeiul art. 2 pct. 45 �i al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea �i
functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor �i Turismului, cu modificarile �i completarile ulterioare,

ministrul transporturllor, constructiilor �i turismului emite urmatorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului transporturilor,
constructiilor �i turismului nr. 176/2005 privind aprobarea
reglementarii tehnice ,,Normativ pentru proiectarea,
executarea, verificarea �i exploatarea instalatiilor electrics in
zone cu pericol de explozie", indicativ NP 099-04, publicat
1n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 418 din
18 mai 2005, se modifica �i se completeaza dupa cum
urmeaza:
1. Punctul 1.3 va avea urmatorul cuprins:
,, 1.3. Standardele de referinta pentru instalatiile �i
echipamentele electrics din zonele cu pericol de explozie
sunt prezentate 1n anexa nr. 1."
2. Partea introductiva a punctului 2 va avea urmatorul
cuprins:
,,2. Terminologie
Standardele de referinta pentru definitiile corespunzatoare
termenilor folositi 1n prezentul normativ sunt SR CEI 50 (426)
sau standardele conexe prezentate in anexa nr. 1."
3. Punctul 2.1 va avea urmatorul cuprins:
,,2.1. Aparatura electrica pentru atmosfere explozive
Aparatura electrica protejata la explozie.
Echipamente pentru locuri periculoase.
 Aparatura electrica executata Tn a�a tel incat sa nu
produca, in conditiile specificate, aprinderea atmosferei
explozive i'nconjuratoare.
Pentru aparatura electrica utilizata in atmosfere explozive
gazoase, standardul de referinta este SR CEI 60079
(standard pe parti) �i, unde exista, SR EN 60079 (standard
pe parti)."
4. Punctul 2.5 va avea urmatorul cuprins:
,,2.5. Grupa (a unei aparaturi electrice pentru atmosfere
explozive)
Clasificare a aparaturii electrice in functie de atmosfera
exploziva pentru care este prevazuta sa fie utilizata.
Se definesc doua grupe:
Grupa I - aparatura electrica destinata pentru mine
grizutoase;
Grupa II - care poate fi divizata in subgrupe,
cuprinzand aparatura electrica destinata pentru toate
locurile cu o alta atmosfera exploziva decat minele
grizutoase.
Standardul de referinta este CEI 60079 - standard pe
parti."
5. Punctul 2.7 va avea urmatorul cuprins:
,,2.7.Temperatura maxima de suprafata
Temperatura cea mai ridicata atinsa in serviciu, in cele
mai defavorabile conditii de funqionare, Tn cadrul conditiilor
normale ale aparaturii electrice, de orice parte sau orice
suprafata a aparaturii care poate produce aprinderea
atmosferei explozive Tnconjuratoare. Conditiile de
functionare cele mai defavorabile includ suprasarcini
recunoscute si orice conditie de defect. Se recomanda
utilizarea standardului specific pentru tipul de protectie
implicat."
6. Punctul 2.8 va avea urmatorul cuprins:
,,2.8. Temperatura de aprindere a unei atmosfere
explozive gazoase
Temperatura cea mai scazuta a unei suprafete incalzite
la care, Tn conditiile specificate, apare aprinderea unei
substante inflamabile sub forma de amestec de gaz sau
vapori Tn aer.
Pentru determinarea acestei temperaturi se recomanda
utilizarea CEI 60079-4."
7. Punctul 3.5 va avea urmatorul cuprins:
,,3. 5. Procedura de clasificare a ariilor periculoase cu
vapori �i gaze inflamabile trebuie sa determine:
a) sursa de degajare �i gradul acesteia
Fiecare utilaj sau element de instalatie (pompa, vana,
flan�a. conducta, rezervor etc.) trebuie considerat ca o
sursa potentiala de degajare a materialelor inflamabile,
daca exista posibilitatea ca acestea sa fie eliberate Tn
atmosfera.
Conductele sudate, fara flan�e. vane sau alte fitinguri,
nu se considera surse de degajare.
Gradul de degajare (continuu, primar sau secundar) se
determina luand in considerare frecventa �i durata
probabila a degajarii. Standardul de referinta pentru
definirea gradului de degajare este SR EN 60079-10.
b) tipul zonei - in functie de gradul de degajare l;>i de
ventilare.
0 degajare de grad continuu conduce in mod normal la
o zona 0, o degajare de grad primar, la o zona 1 �i o
degajare de grad secundar, la o zona 2.
c) i'ntinderea zonei depinde atat de proprietatile
substantelor inflamabile, cat l;ii de caracteristicile procesului
de productie.
In principal trebuie Sa Se ia in considerare:
debitul de degajare a gazelor;
- limita inferioara de explozie a acestora (LEL);
- ventilarea;
- densitatea relativa a gazelor sau a vaporilor i'n raport
cu aerul;
- conditiile locale (topografie, conditii climatice etc.).
Tntinderea zonei poate ti limitata, in functie de
amplasarea sursei de degajare, prin:
bariere materiale (pereti);
- mentinerea unei presiuni Tn incaperile adiacente;
- purjarea in incaperile adiacente a unui debit de aer
corespunzator pentru a asigura evacuarea gazelor �i a
vaporilor inflamabili.
Standardul de referinta pentru ordinul de ma.rime al
zonelor este SR EN 60079-10 - anexa C.
Pentru utilizarea practica a exemplelor date in acest
standard se recomanda luarea in considerare a
particularitatilor fiecarui caz in parte."
8. Punctul 4.3.2 va avea urmatorul cuprins:
,,4.3.2. Protectia tip securitate marita «e»
Securitatea marita este un tip de protectie care consta
in aplicarea unor masuri suplimentare pentru a evita, cu un
grad de siguranta ridicat, producerea de scantei, arcuri
electrice sau temperaturi excesive in interiorul sau pe
partile exterioare ale aparaturii electrice, capabile sa
aprinda o atmosfera exploziva.
Tn consecinta, acest tip de protectie este corespunzator
pentru toate grupele de gaze IIA, IIB, IIC; aceste grupe nu
apar pe eticheta echipamentului.
Principiile de constructie pentru modul de protectie «e»
sunt:
- folosirea unor materiale izolante de calitate
superioara;
- dimensionarea speciala a distantelor de strapungere
$i de conturnare;
- conexiuni electrice care nu se pot slabi.
Modul de protectie «e» nu este aplicabil urmatoarelor
echipamente:
motoare asincrone cu rotor bobinat $i colector;
motoare sincrone cu infa�urari de excitatie;
motoare de curent continuu;
reostate in aer;
aparate electrice de comutatie (prize, contactoare,
Tntreruptoare etc.).
Anumite pa.qi ale unor echipamente poarta indicatia
«de». Aceasta Tnseamna ca sunt protejate prin doua
moduri diferite:
1) partea in care se produce arcul electric este inchisa
intr-o capsulare in protectie antideflagranta «d»;
2) partea continand bornele este in protectie cu
securitate marita «e» �i nu produce arcuri sau scantei in
functionare normala;
3) ansamblul este montat intr-o capsulare cu securitate
marita «e» �i are certificat de conformitate;
standardul de referinta pentru certificatul de conformitate
este standardul SR EN 50014.
Protectia «e» se aplica la:
motoare electrice cu rotorul Tn scurtcircuit;
rezistente de pornire fara contacte glisante;
- electromagneti;
- cutii de conexiuni;
- corpuri de iluminat incandescente $i corpuri de
iluminat fluorescente cu starter electronic;
- transformatoare de masura $i aparate de masura.
Pentru aceste echipamente trebuie adaugate la
marcarea generala unele date suplimentare ca:
- raportul l(p)/l(n) (raportul dintre curentul de pornire $i
curentul nominal) $i timpul t(E) pentru ma$ini electrice
rotative �i electromagneti;
 - curentul limita termic l(th) �i curentul limita dinamic
l(din) pentru transformatoare de masura $i aparate de
masura."
9. Punctul 4.3.7 va avea urmatorul cuprins:
,,4.3.7. Protectia tip incapsulare «m»
Este un tip de protectie 'in care partile care pot aprinde
o atmosfera exploziva fie prin scantei, fie prin incalziri sunt
incluse Tntr-un compound - 'in general o ra.$ina suficient
de rezistenta la influentele exterioare - , astfel fncat
atmosfera exploziva nu poate fi aprinsa nici de scantei $i
nici de 7ncalzirile care pot avea loc 'in interiorul capsularii.
Aceasta protectie se aplica in general componentelor
electronice ca:
- rezistoare cu pelicula sau rezistoare bobinate intr-un
singur strat;
- condensatoare cu hartie �i ceramice;
- optocuploare pentru separarea diferitelor circuite,
dar $i transformatoarelor, bobinelor $i Tnfa�urarilor
motoarelor cu tip de protectie «e», precum $i
transformatoarelor.
Se pot utiliza prescriptiile din standardul SR EN 50020
securitate intrinseca."
10. Punctul 4.4.2 va avea urmatorul cuprins:
,,4.4.2. Noua directiva introduce simbolul
I \
!Epsilon xi
\ I
la marcarea specifica a protectiei EEx.
Standardul de referinta este EN 50014 (preluata $i ca
standard roman).
In tara noastra marcarea aparaturii se face conform
Legii protectiei muncii nr. 90/1996 �i cerintelor $i criteriilor
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 752/2004.
Procedurile de asigurare a conformitatii prevad
conformitatea cu cerintele esentiale de securitate.
Exemplu de marcare completa a unei aparaturi
Ex pentru arii periculoase cu gaze inflamabile, conform
Directivei 94/9CE (ATEX 100a):
!ABC Company Ltd I Legatura de la cutia de trecere la motor poate ti
I
!Serie No D456789 20002
I \
jEpsilon xi I II2G CE
I
I
llOS!
I \ I I
I I
IN.B. 55 ATEX 1234*) 110 - 230 V, 50 Hz I
I I
IEEx ed nc T4 110 - 230 V DC I ,,8.3.2. Sistemele de intrari de cabluri se recomanda a
·i N.B. 55 ATEX 1234 reprez inta laboratorul autorizat de incercari
(organismul notificat) �i numarul certificatului de conformitate emis de
acesta.
Numarul de lang a simbolul CE (spec ific numai pentru ATEX)
inlocuie�te organismul notificat implicat in sistemul de calitate al
productiei."
11. Punctul 4.4.3 va avea urmatorul cuprins:
,,4.4.3. In conformitate cu noua directiva, aparatura $i
sistemele protectoare trebuie insotite de urmatoarele
documente:
- o declaratie de conformitate CE $i marcajul CE;
- un certificat de examen de tip CE emis de un
laborator de 7ncercari autorizat (denumit organism notificat),
purtand marcarea de certificare.
Aparatura electrica trebuie 7nsotita de un certificat de
conformitate sau de un certificat de control emis pentru
aparatura electrica purtand marcarea CENELEC EEx �i
avand acela�i nivel de protectie.
Standardul de referinta pentru certificatul de conformitate
este EN 50014."
12. Punctul 5.3 va avea urmatorul cuprins:
,,5.3. In zona 1 se poate utiliza aparatura permisa
pentru zona 0, precum $i aparatura cu urmatoarele tipuri
de protectie:
Standard de referinta:
Capsulare «d» SR EN 50018-2003 +
antideflagranta SR EN 50018-2003/A 1-2003
Aparatura presurizata «p» SR EN 50016-2004
fnglobare 'in nisip «q» SR EN 50017-2003
lmersiune 'in ulei «o» EN 50015-2003
Securitate marita «e» SR EN 60079-7-2004
Securitate intrinseca «i» SR EN 50020-2003
lncapsulare «m» SR EN 60079-18-2004"
13. Punctul 5.4 va avea urmatorul cuprins:
,,5.4. In zona 2 se poate utiliza aparatura admisa
pentru zonele O sau 1, precum �i aparatura special
proiectata pentru zona 2, ca, de exemplu, tipul de
protectie «n». Standardul de referinta este SR EN 60079-15
(a se vedea 4.3.8)."
14. Punctul 7.1 va avea urmatorul cuprins:
,, 7.1. Este necesar sa se prevada posibilitatea ca
instalatiile electrice dintr-o arie periculoasa sa fie
deconectate manual in caz de urgenta (incendiu, explozie,
avarie tehnologica etc.).
S t a n d a r d e l e de r e f e r i n .t a s u n t SR E N 4 1 8 s i
SR HD 384.4.46.
Punctul de deconectare trebuie amplasat 'in afara ariei
periculoase.
Dispozitivul de deconectare trebuie sa fie u�or de
recunoscut, amplasat 7ntr-o zona de acces.
lntreruptorul comandat de butonul de avarie trebuie sa
7ntrerupa toate conductoarele active, inclusiv conductorul
neutru."
15. Punctul 8.1.10 va avea urmatorul cuprins:
,,8.1.10. Trecerea de la un cablu cu conductoare de
aluminiu la un cablu cu conductoare de cupru, 'in vederea
racordarii motorului aferent unui utilaj ce prezinta vibratii
excesive sau necesita demontari frecvente, trebuie realizata
7ntr-o cutie de trecere. Pentru tipul de protectie al cutiei se
poate utiliza norma SR EN 50014.
legatura rigida 'in teava sau legatura flexibila in tub flexibil
(a se vedea pct. 8.5).
Legatura electrica dintre cutia de trecere �i cutia de
borne a motorului se poate face fie 'in conductoare cu
izolatie termoplastica sau din cauciuc, fie fn cablu flexibil."
16. Punctul 8.3.2 va avea urmatorul cuprins:
se efectua in concordanta cu prescriptiile la care se face
referire la standardul corespunzator pentru aparatura, iar
dispozitivele de intrare de cabluri sa fie adecvate tipului de
cablu folosit �i sa nu afecteze tipul de protectie al
aparaturii."
17. Punctul 8.5.1 va avea urmatorul cuprins:
,,8.5.1. Conductele de protectie pentru conductoare sau
cabluri racordate la capsulari antideflagrante trebuie sa fie
de tipul:
a) conducta de otel de mare rezistenta, trefilat solid sau
cu sudura continua, cu grosimea minima a peretelui de
2 mm, protejate contra coroziunii prin zincare sau vopsire;
b) conducta flexibila din metal sau un material compus, de
exemplu conducta metalica cu manta din cauciuc sau material
plastic, avand rezistenta mecanica mare sau foarte mare.
 Dupa adoptarea standardelor CEI/EN specifice pentru
conducte de protectie se var putea utiliza prevederile
acestora privind condiliile tehnice ale conductelor de
protectie instalate in arii periculoase."
18. Punctul 11.1.18 va avea urmatorul cuprins:
,,11.1.18. La instalarea circuitelor cu securitate intrinseca cu
o singura aparatura asociata se recomanda a ti fa.cute
urmatoarele verificari precizate in standardul SR EN 60079-14:
a) suma dintre capacitatea interna efectiva maxima C 1 a
fiecarei unitati de aparatura cu securitate intrinseca $i
capacitatile cablului (in general cablurile fiind considerate
ca avand o capacitate concentrata egala cu capacitatea
maxima intre doua conductoare alaturate) nu trebuie sa
depa.$easca valoarea maxima C 0 marcata pe aparatura
asociata;
b) suma dintre inductanta interna efectiva maxima L 1 a
fiecarei unitati de aparatura cu securitate intrinseca $i
inductanta cablului nu trebuie sa depa.$easca valoarea
maxima La marcata pe aparatura asociata; in cazul in care
aparatura cu securitate intrinseca nu contine inductanta
efectiva $i aparatura asociata este marcata cu o valoare
inductanta/rezistenta L/R, daca valoarea L/R a cablului,
masurat� intre do'ua conductoare din cablu prezentand
separitia maxima, este mai mica decat aceasta valoare, nu
este necesar sa se satisfaca prescriptia referitoare la La;
c) valoarea tensiunii de intrare admise U 1, a curentului
de intrare 1 1 $i a puterii de intrare P 1 ale fiecarei aparaturi
cu securitate intrinseca trebuie sa fie mai mare sau egala
cu valorile U0, 1 0 $i, respectiv, P0, corespunzatoare
aparaturii asociate;
d) la aparaturile simple temperatura maxima se poate
determina din valorile PO pentru aparatura asociata, pentru
a obtine clasa de temperatura; clasa de temperatura poate
fi determinata cu ajutorul tabelului 11.3; in f'us,
componentele cu o suprafata mai mica de 1 o cm (cu
exceptia firelor conductoare) pot fi clasificate ca TS daca
temperatura lor de suprafata nu depa.$e$te 150°C; grupa
aparaturii cu circuite cu securitate intrinseca este aceeai,,i
cu cea similara gruparii celei mai restrictive in ceea ce
prive$te utilizarea, pentru orice exemplar de aparatura
electrica ce formeaza circuitul respectiv (de exemplu, un
circuit cu aparatura IIB $i IIC va fi de grupa IIB)."
19. T abelul 11.3 ,,Evaluarea pentru clasificarea T4 dupa
dimensiunea componentei �i temperatura ambianta" va
avea urmatorul cuprins:
,, Tabe/ul 11.3 «Evaluarea pentru c/asificarea T4 dupa
dimensiunea componentei ,; temperatura ambianta»
Cerin)e pentru clasificarea T4
Suprafa\a totala,
(bazata pe temperatura ambianta
excluzand capetele conductoare
de 40°C)
< 20 mm2 Temperatura de suprafata < 275°C
> 20 mm2<10 cm 2 Temperatura de suprafata < 200°C
> 20 mm 2 Puterea sa nu depaseasca 1,3 W
Redusa la 1,2 W la o temperatura ambianta de 60°C
sau 1,0 W la o temperatura ambianta de 80°C"
20. Punctul 12.3.1 va avea urmatorul cuprins:
,, 12.3.1. Constructiile !;,i instalatiile tehnologice exterioare
in care se utilizeaza, se prelucreaza sau se depoziteaza
substante care pot forma impreuna cu aerul amestecuri
explozive trebuie prevazute cu o instalatie de protectie
impotriva trasnetului (IPT), avand nivelul de protectie intarit I.
Proiectarea acesteia se face conform prevederilor
normativului I 20. fn anexa nr. 1 sunt prezentate
standardele care se pot utiliza."
21. Punctul 12.4.3 va avea urmatorul cuprins:
,, 12.4.3. Protectia impotriva tensiunilor de atingere
periculoase se realizeaza conform prevederilor de
la pct. 12. 1. De asemenea, se pot utiliza standardele
SR HD 367 S1 :2004 «lnstalatii electrice cu tensiuni nominale
mai mari de 2 kV in curent alternativ» si SR EN 61140:2002
«Protectie impotriva !;,Ocurilor electrice.' Aspecte comune in
instalatii !;,i echipamente electrice»."
22. Punctul 12.4.4 va avea urmatorul cuprins:
,,12.4.4. Din punct de vedere al protectiei impotriva
trasnetului se recomanda realizarea unei prize de pamant
unice comune pentru IPT, instalatia electrica, instalatia de
telecomunicatii !;,i inglobarea ei in structura constructiei.
Rezistenta prizei de legare la pamant, daca este folosita in
comun, poate ti eel mult egala cu 1 ohm.
Standardul de referinta pentru priza de pamant ce trebuie
conectata pentru echipotentializare este SR CEI 61024-1.
Legatura de echipotentializare trebuie realizata:
- la subsol sau aproximativ la nivelul solului;
conductoarele de echipotentializare trebuie legate la o bara
de echipotentializare construita $i displ!_sa astfel incat sa
permita un acces facil pentru verificari. In cazul structurilor
mari pot fi instalate mai multe bare de echipotentializare
care trebuie interconectate intre ele;
- deasupra solului, la intervale pe verticala care sa nu
depa$easca 20 m pentru structuri cu inaltimea mai mare
de 20 m. Barele de echipotentializare trebuie legate la
centura orizontala care racordeaza conductoarele de
coborare intre ele;
- la amplasamentele unde conditiile de proximitate nu
sunt realizate."
23. Punctul 13.4 va avea urmatorul cuprins:
,,13.4. Gradele de verificare sunt (standardul de referinta
este SR EN 60079-17):
- verificare vizuala - actiune prin care sunt depistate
acele defecte care pot ti identificate vizual (de exemplu,
!;,Uruburi lipsa), fara echipament auxiliar $i scule;
- verificare riguroasa - actiune prin care sunt
depistate acele defecte care pot ti identificate numai prin
folosire de echipamente de acces !;,i scule (de exemplu,
slabirea unor $Uruburi); verificarea riguroasa cuprinde $i
aspectele acoperite de verificarea vizuala;
- verificare detaliata - actiune prin care sunt depistate
acele defecte care pot fi identificate numai prin
deschiderea capsularii !;,i/sau folosirea de echipamente de
incercare; verificarea detaliata cuprinde $i aspectele
acoperite de verificarea riguroasa."
24. Punctul 13.6 va avea urmatorul cuprins:
,,13. 6. in cadrul programelor de verificare trebuie
urmarite, in principal, urmatoarele elemente:
a) echipamentul este corespunzator clasificarii zonei;
b) grupa de explozie !;,i clasa de temperatura ale
echipamentului sunt corespunzatoare;
c) temperatura maxima a echipamentului de protectie
este corecta;
d) identificarea circuitului echipamentului, in vederea
separarii lui corecte de sursa de energie;
e) tipul cablului este corespunzator;
f) obturarile conductelor $i cablurilor sunt satisfacatoare;
g) dispozitivele de protectie la suprasarcina ale
motoarelor sunt corect reglate.
Pentru recomandari suplimentare privind programele de
verificare, specifice fiecarui tip de protectie antiexploziva,
standardul de referinta este SR EN 60079-17.
Verificarile pentru instalatiile electrice din ariile
periculoase se var face la fel ca pentru instalatiile electrice
din zonele neclasificate.
 Receptionarea instalatiilor electrice se va face numai
dupa executarea tuturor verificarilor, probelor $i prezentarea
dosarului cu buletine de proba."
25. Punctul 14.4 va avea urmatorul cuprins:
,,14.4. In cazul in care reparatia este facuta de catre
reparator, acesta trebuie sa aiba posibilitati adecvate de
reparatie $i revizie, precum $i echipamentul corespunzator
necesar efectuarii verificarilor $i incercarilor cerute pentru
tipul specific de protectie. El trebuie sa cunoasca in
intregime legislatia relevanta privind securitatea $i
sanatatea, in special daca este implicat in reinstalarea
aparaturii. De asemenea, el poate recomanda standardul
relevant de protectie la explozie, precum $i pe eel privind
reparatia $i revizia aparaturii utilizate in atmosfere
explozive."
26. Punctul 14.7 va avea urmatorul cuprins:
,,14.7. Aparatura reparata trebuie marcata, recomandabil
pe o eticheta separata, pentru a se identifica reparatia sau
revizia $i identitatea reparatorului. Marcarea trebuie sa
includa simbolul relevant, numele reparatorului sau marca
sa inregistrata, numarul de referinta al reparatorului referitor
la reparatie, data reparatiei (reviziei). Marcarea trebuie sa
fie lizibila si durabila, tinand cont de coroziunea chimica
posibila. Standardul de referinta corespunzator este
CEI 60079-19.
Nu trebuie facuta nici o modificare la aparatura
certificata decat daca modificarea este permisa in certificat
sau este aprobata in scris de producator."
27. Punctul 14.10 va avea urmatorul cuprins:
,, 14.10. lnainte de reinstalare aparatura reparata trebuie
verificata (standardele de referinta sunt SR CEI 60079-19
$i SR EN 60079-17).
Daca este imposibil sa se efectueze anumite incercari,
reparatorul trebuie sa stabileasca, inainte de a returna in
serviciu echipamentul reparat, consecintele care pot rezulta
in urma omiterii incercarilor respective."
28. Punctul 16.6 va avea urmatorul cuprins:
,, 16.6. fntinderea zonelor trebuie determinata prin
evaluarea in raport cu mediul a surselor de degajare care
pot genera amestecuri explozive de praf-aer sau straturi
periculoase de praf.
fntinderea zonelor depinde de cantitatea de praf, debitul,
marimea particulelor, umiditatea produsului etc.
Pentru intocmirea documentatiei de clasificare a ariilor
periculoase cu praf $i determinarea intinderii zonelor se
pot utiliza exemplele practice prezentate in standardul
SR CEI 61241-3 - anexa A."
29. Punctul 17.1.3 va avea urmatorul cuprins:
,, 17.1.3. Pentru capsulari s-au adoptat doua niveluri de
eficienta a etan$eitatii la prafuri:
- capsulari protejate impotriva prafurilor;
- capsulari total protejate impotriva prafurilor.
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca
aceste capsulari se definesc ca doua practici, denumite
A si B, recomandate de standardele SR EN 50281-1-1-2003
$i ·SR EN 50281-1 -2-2003, care descriu aceste practici.
Cele doua practici conduc la un nivel de protectie
echivalent."
30. Punctul 17.3.4 va avea urmatorul cuprins:
,,17.3.4. Aparatura electrica pentru arii periculoase cu
gaze $i vapori inflamabili nu este in mod necesar
corespunzatoare pentru utilizarea in arii periculoase cu praf
combustibil.
Aceasta trebuie sa prezinte un grad de protectie
mecanica IP5X sau IP6X, dupa caz, pentru a impiedica
patrunderea prafului. Se recomanda utilizarea standardului
corespunzator de aparatura.
Aparatura cu tipul de protectie «m» - incapsulare este
corespunzatoare pentru folosirea in arii periculoase cu praf,
deoarece elementele care ar putea aprinde atmosfera
exploziva sunt inchise intr-un compound etan$ la praf."

31. Capitolul I ,,Standarde de referinfa" din anexa nr. 1 ,,Prevederi conexe normativului" va avea urmatorul cuprins:

,,I. Standarde de referinfii:*)

SR CEI 60050 (426): 1997 Vocabular electrotehnic international. C!3.pitolul 426: Aparatura
electrica pentru atmosfere explozive
SR EN 418:1996 Securitatea m�inilor. Echipament pentru oprirea de urgenta,
aspecte functionale. Principii de proiectare
SR EN 50014:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Cerinfe
+ SR EN 50014:2003/Al:2003 generale
+ SR EN 50014:2003/A2:2003
SR EN 50015:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Imersiune
in ulei 0 11 11

SR EN 50016:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Aparatura

presurizata "p"
SR EN 50017:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Umplere
cu pulbere "q"
SR EN 50018:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Capsulare
Al:2003 Capsulare antidetlagranta "d"
SR EN 50019:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere poten�ial explozive.
Securitate marita "e"
SR EN 50020:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Securitate intrinseca "i"
SR EN 50284:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Reguli
speciale pentru constructia, testarea �i marcarea electrica a aparaturii
din grupa II, categoria 10.
SR EN 50028:1995 Aparatura electric! pentru atmosfere potential explozive.
incapsulare "m"
SR EN 60079-10:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10:
Clasificarea ariilor periculoase
SR EN 60079-14:2004 Aparatura electric� pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 14.
Instalatii electrice in arii periculoase (altele decat minele)
SR EN 60947-1:2004 Aparataj de joasl tensiune. Partea 1: Reguli generate
SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasA tensiune. Partea 4-1: Contactoare �i demaroare de
+ SR EN 60947-4-1:2001/Al:2003 motoare. Contactoare �i demarcare electromecanice.

SR EN 61241-2-2:1999 Aparaturli electric! destinatl utiliz!rii in prezenta prafurilor

SR EN 60079-17:2004
SR CEI 60079-13:2000
SR EN 60332-1-1:2005
SR CEI 61024-1:1999
SR EN 50281-1-1:2003
SR EN 50281-1-2:2003
SR CEI 61241-3:2000
SR EN 60034-5:2003
SR HD 384.4.41 S2:2004
+• SR HD 384.4.41
$2:2004/Al:2004
SR HD 384.4.46 S2:2004
SR EN 60079-15
STAS 7335/1:1986
combustibile. Partea 2: Metode de incercare. Sectiunea 2: MetodA
de determinare a rezistivit!tii electrice a straturilor de praf.
Aparatur! electric! pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 17:
Inspectia �i intretinerea instalatiilor electrice in arii periculoase
(altele decat minele)
Echipamente electrice pentru atmosfere explozive. Partea 13:
Constructia �i folosirea camerelor sau cladirilor protejate prin
presurizare
Incercari ale cablurilor electrice �i cu fibre optice supuse la foe.
Partea 1-1: incercare la propagarea verticala a flacarii pe un
conductor sau cablu·izolat. Aparatura de incercare
Protectia structurilor irnpotriva trasnetului. Partea 1: Principii
generale
Aparatura electrica destinata utilizarii in prezen� prafului
combustibil. Partea 1-1: Aparatura electrica protejata prin carcase.
Construciie �i incercare
Aparatura electrica destinata utilizarii tn prezenta prafului
combustibil. Partea 1-2: Aparatura electrica protejata prin carcase.
Alegerea, instalarea �i intretinerea aparaturii
Aparatura electric! destinata utilizrui.i in prezen;a prafului
combustibil. Partea 3: Clasificarea ariilor in care este sau poate
fi prezent praf combustibil.
Ma�ini electrice rotative. Partea 5: Grade de protectie asigurate prin.
proiectarea completa. a ma�inilor electrice rotative (cod IP).
Clasificare
Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru
asigurarea securita.tii. Capitolul 41: Protectia impotriva �ocurilor
electrice
lnstalatii electrice in construqii. Partea 4: Protectie pentru
asigurarea securitatii. Capitolul 46: Sectionare �i comanda.
Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 15:
Tip de protectie "n"
Protectia anticoroziva.. Constructii metalice ingropate.
Terminologie.
 SR 7335-11:2001 Protectia anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Prescriptii
pentru 'executia �i montajul statiilor de protectie cu redresor.
SR 7335-12:1998 Protectia anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protectia
catodica a conductelor de otel.
SR HD 637 Sl:2004 Instalatii electrice cu tensiuni nominale mai mari de 1 kV in curent
altemativ
SR EN 61140:2002 Protectie impotriva �ocurilor electrice. Aspecte comune in instalatii
�i echipamente electrice
STAS 12604/4:1989 Protectia impotriva electrocut!rii. lnstalatii electrice fixe.
Prescriptii.
STAS 12604/5:1990 Protectia impotriva electrocuta.rii. Instalatii electrice fixe.
Prescriptii de proiectare, executie �i verificare.

NOTA
Pentru actualizarea listei standardelor de referint! se va consulta periodic Buletinul ASRO �i
Catalogul standardelor romane.
Art. II. - Prezentul ordin se publica Tn Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Bucure�ti, 27 decembrie 2005.

Nr. 2.231.