UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA FACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVE MASTERAT CARIER JUDICIAR

RECOMPENSELE PERSOANELOR CONDAMNATE LA PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE

Recompensele constituie n orice domeniu de activitate uman un motiv n plus spre realizarea n condiii mai bune, dect cele obinuite a ndatoririlor, un puternic stimulent pentru competiie ntre cei ce lucreaz de pe poziii egale spre realizarea unui obiectiv, o prghie pentru cei ce conduc un anumit domeniu de a mobiliza pe subordonai spre ndeplinirea cu rezultate superioare a cerinelor. In materia executrii pedepselor cu privare de libertate, recompensele reprezint stimulente puternice spre educaie, reeducare i schimbare a conduitei sub forma conformrii la reguli.1 Aceste puternice prghii pentru influenarea pozitiv a condamnailor dac ntlnesc o personalitate a condamnatului predispus s le accepte vor concura la redarea spre societate a unui cetean dispus s-i gestioneze propria via respectnd legile. Pentru incurajarea unei bune conduite a condamnatului, dezvoltarea simtului de responsabilitate si pentru stimularea interesului si cooperarii acestuia la tratamentul aplicat, se instituie un sistem de recompense, stabilit in raport cu diferite categorii de condamnati. Efectul cel mai mic care ar putea s-l aib recompensele ce se acord condamnailor este acela al ncurajrii spre o conduit bun n penitenciar, ncurajarea, stimularea i recompensarea sunt atitudini ale administraiei penitenciare instituionalizate prin acordarea de recompense. Recompensele sunt instituite ntr-un sistem gradat, n raport de faptele care ar fi posibil de evaluat. Desigur c recompensele sunt ca substan diferite unele fa de altele, astfel c, i n acest domeniu, intervine dorina de a accede spre obinerea unor recompense cu o valoare moral sau material ct mai mare. In ceea ce privete pe condamnai recompensele sunt de cele mai multe ori legate de legtura cu exteriorul, cu apropierea de libertate, pentru c acest contact este cel mai mult dorit de condamnai. Pentru ca deinuii s primeasc recompense este necesar ca n mod constant s aib o conduit conform cu regulile de ordine interioar. Este o regul n penitenciare c cei pedepsii nu pot n acelai timp s fie i recompensai, pentru c n acel caz recompensa sau pedeapsa disciplinar i-ar pierde din valoare. Comportarea bun i foarte bun a condamnailor trebuie s se concretizeze n respectarea disciplinei n cadrul programului zilnic stabilit, respectarea dispoziiilor cadrelor i ndeplinirea sarcinilor date de ctre acetia, respectarea regulilor de igien i executarea cureniei n toate locurile i n mod permanent, ndeplinirea normelor de munc sau a sarcinilor gospodreti n folosul penitenciarului, participarea activ la activitile socio-culturale, de instruire sau calificare, folosirea permanent a unui limbaj cuviincios i condescendent n relaiile cu personalul i ceilali condamnai.2

1
2

Ioan Marcel Rusu, Drept execuional penal, Editura Hamangiu, Bucureti, 2007, p93. Ioan Marcel Rus, op. cit., p. 94

Conform art. 68 din Legea nr. 83/2010 pentru modificarea i completarea legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o bun conduit i au dovedit struin n munc sau n cadrul activitilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologic i asisten social, al instruirii colare i al formrii profesionale, li se pot acorda recompense. Aceste recompense sunt prevazute in art. 68 la literele a-g : ncredinarea unei responsabiliti n cadrul activitilor prevzute n art. 64 ridicarea unei sanciuni disciplinare aplicate anterior; suplimentarea drepturilor la pachete i vizite; acordarea de premii constnd n materiale pentru activiti ocupaionale; permisiunea de ieire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an; permisiunea de ieire din penitenciar pe o durat de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an; g) permisiunea de ieire din penitenciar pe o durat de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.. 3
a) b) c) d) e) f)

Prin legea 83/2010 alineatul (2) s-a modificat si prevede ca recompensele prevazute la alin. (1) lit. a)-e) pot fi acordate de o comisie formata din director, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, la propunerea cadrelor care desfasoara activitati directe cu persoanele private de libertate si a lucratorului in cadrul serviciului productie, dupa caz, cu avizul sefului sectiei unde este detinuta persoana condamnata. Prin urmare, acordarea recompenselor se face de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate la propunerea efului seciei unde este deinut persoana condamnat (ncredinarea de responsabiliti, ridicarea sanciunii aplicate, suplimentarea pachetelor i vizitelor, premii, ieirea din penitenciar de la 5 la 15 zile). Acordarea celorlalte recompense se face de directorul general al ANP la propunerea comisiei de mai sus. Si s-a mai adaugat si aliniatul (3) care prevede ca Recompensele prevazute la alin. (1) lit. f)-g) pot fi acordate de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevazute la alin. (2). n ceea ce privete ncredinarea unei responsabiliti concrete n cadrul programelor socio-educative, acestea presupun anumite caliti i un grad de interes pentru corijarea conduitei personale sau a celorlali condamnai4. O asemenea responsabilitate presupune i caliti de organizator, o eventual autoritate moral asupra grupului de deinui, un anumit grad de respect i
3

Legea nr. 275/2006 Monitorul Oficial nr.329/2010

ncredere din partea celorlali, ncredere datorat vrstei, nivelului de pregtire colar, calitilor personale. Astfel de responsabiliti pot fi n organizarea unor concursuri literare, sportive, pe diferite teme sau n realizarea programelor de nvare a unor meserii sau de completare a studiilor ori de iniiere a unor emisiuni radiofonice sau de televiziune cu circuit nchis, precum i unele activiti religioase, festive, artistice - ca manifestri n sprijinul reeducrii condamnailor. Este posibil ca n raport de calitile profesionale ale condamnailor i conform cu pregtirea profesional i gradul de cultur, acetia s fie folosii pentru activiti terapeutice, de asisten a altor condamnai care sunt n nevoie ori sunt handicapai. Responsabiliti n cadrul seciilor de deinere pot fi cele cu privire la repartizarea presei, prezentarea acesteia celor care nu tiu sau nu pot s citeasc, porionarea hranei i prezentarea acesteia condamnailor, realizarea de evidene necesare n activitatea de separaiune, de planificare a plantoanelor pe timp de noapte, amenajarea camerei de pstrare a pachetelor condamnailor i a bagajelor acestora, repartizarea crilor mprumutate de la bibliotec, realizarea de recenzii i prezentri de carte, responsabilizarea privitoare la decorarea camerelor de locuit, a cluburilor, a seciilor, a capelei, a slii de sport, numirea n cadrul colectivului condamnailor care ntocmesc meniuri decadale, care sunt planificai s guste mncarea pregtit pentru a fi dat n consum, numirea i planificarea pentru realizarea ordinii i cureniei zilnice, a nfrumuserii camerelor cu prilejul unor srbtori religioase ( Pate, Crciun) sau cu prilejul unor concursuri ntre colectivele de condamnai, numirea pentru realizarea micilor reparaii de ntreinere a instalaiilor, dispozitivelor, a camerelor, holurilor, uilor, acordarea unor rspunderi cu privire la spaiile verzi ale unitii, la ngrijirea perimetrului, la amenajarea bazei sportive sau a altor locuri folosite intens de ctre condamnai. Responsabilitile ce le primesc condamnaii n cadrul seciilor nu sunt recompense n sensul art. 68, dar ndeplinirea unei sarcini n care condamnatul este numit, cu deosebit abnegaie, n mod repetat i de bun calitate poate s atrag o recompens n sensul lit. a). In ceea ce privete suplimentarea dreptului la pachete i vizite, acest tip de recompens funcioneaz mai ales pentru cei care execut pedeapsa privativ de libertate n apropierea localitii de reedin, astfel nct membri de familie sau prietenii s poat veni mai frecvent n vizit i s aduc pachete cu alimente. Suplimentarea drepturilor la pachete i vizite poate fi difereniat, astfel nct condamnatul s fie recompensat numai cu pachet ori vizit sau cu ambele faciliti. n aceast situaie, pachetele de alimente pot fi trimise sub form de colet potal, urmnd s fie distribuit condamnatului prin sectorul vizite". n cazul n care condamnatul nu este vizitat de ctre nimeni sau nu are de la cine primi alimente recompensa este formal rmnnd o simpl nregistrare n dosarul condamnatului. In ceea ce privete acordarea dreptului de a primi vizit fr dispozitiv de separare de familie, aceast facilitate dei nu este o recompens concretizat ntre
4

felurile recompenselor" poate funciona n cazul n care condamnaii execut pedepse n regim de maxim siguran sau n regim nchis, unde de regul vizitele sunt realizate cu astfel de amenajri pentru a nu periclita personalul sau pe vizitatori. Acordarea unei astfel de faciliti dup o perioad de cunoatere a comportamentului condamnatului, demonstreaz c acesta nu mai prezint un grad aa de mare de pericol, c are o conduit bun i nu a comis abateri. Astfel de recompense reprezint i pentru familie un stimulent de a ncuraja pe condamnat s persevereze n conduita pozitiv. n cazul n care se revine la o astfel de msur, ea ar echivala cu o pedepsire, deinuii recepionnd aceast atitudine din partea administraiei.5 Acordarea de premii constnd n materiale pentru activiti ocupaionale este prevzut ca recompens n art. 68 lit. d) i este o recompens nou, introdus ca urmare a introducerii posibilitii iniierii i desfurrii n penitenciare de activiti ocupaionale. Activitile manuale, de artizanat, confeciile de mici dimensiuni, organizarea de cercuri de croetat, de pictur, de sculptur, pot ocupa n mod util i plcut timpul celor care nu sunt folosii la munc ca urmare a deficitului de folosire pa plan local, ori ca urmare a categoriei condamnatului periculos ori cu condamnare deosebit6. In art. 69 din Lege este stipulata de asemenea permisiunea de ieire din penitenciar care, poate fi acordat astfel: a) pentru prezentarea persoanei condamnate la un potenial loc de munc n vederea angajrii dup liberare; b) pentru susinerea unui examen profesional, la coala din localitate ori la un curs care a fost absolvit (liceu, facultate, postuniversitar, etc.) c) pentru meninerea relaiilor de familie ale condamnatului, cu ocazia vizitei la penitenciar; d) pentru pregtirea reintegrrii sociale a persoanei condamnate, obinuirea cu comportarea liber n localitate, n relaiile cu diferite instituii, cu prietenii i rudele, copii sau familia; e) participarea persoanei condamnate la nhumarea unui membru al familiei, so/soie, copii prini, - sau pentru rezolvarea unor situaii grave cum ar fi inundaii, cutremure, incendii, sau alte situaii grave de familie ori de alt natur 7

Permisiunea de ieire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevzute la lit. a), b), c), d), se poate acorda persoanelor condamnate care execut pedepse privative de libertate n regim nchis.

5 6

Ioan, Chis, Drept execuional penal, Editura Wolters Kluwer, Bucureti, 2010 p. 62 Ioan, Chis, op.cit p. 64 7 Legea nr.275/2006

Persoanelor care execut pedepse privative de libertate n regim semideschis, li se pot acorda, pentru aceleai situaii, permisiunea de ieire din penitenciar pentru cel mult 5 zile. Executarea pedepsei n regim deschis permite ieirea din penitenciar pentru cel mult 10 zile. Persoanele condamnate care executa pedeapsa n regim semideschis sau deschis pot ncheia o cstorie n localitatea n care domiciliaz sau n localitatea n a crei raz teritorial este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, i pot primi n acest scop o nvoire de pn la 5 zile. n cazul decesului unei rude apropiate, legea prevede c este posibil a se acorda cel mult 5 zile permisiunea de ieire din penitenciar, indiferent de regimul de executare, daca condamnatul a dat dovad de bun conduit, struin n munc sau n cadrul activitilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologic i asisten social, al instruirii profesionale i colare. La ieirea din penitenciar persoanei private de libertate i se aduc la cunotin: data i ora la care trebuie s se napoieze; regulile pe care trebuie s le respecte i consecinele nerespectrii acestora; obligativitatea prezentrii la autoritile publice locale sau la organele de poliie din localitatea n care se deplaseaz, pentru confirmarea prezenei n acea localitate, att la sosire, ct i la plecare, n cazul unei permisiuni de iesire din penitenciar mai mari de 24 de ore.8 Cu aceast ocazie, persoana privat de libertate semneaz n acest sens un angajament. Spre exemplu, in cursul primelor 4 luni ale anului 2011, au fost analizate n vederea acordrii acestei recompensei un numr de 15 propuneri la Penitenciarul Timisoara, dintre care au primit aviz favorabil un numr de 6 persoane private de libertate, totaliznd 6 zile nvoire, astfel: 4 persoane private de libertate pentru o zi nvoire din regimul deschis; 2 persoane private de libertate pentru o zile nvoire din regimul nchis; Nou solicitri de acordare a recompensei cu permisiunea de ieire din penitenciar au fost respinse, ca urmare a nendeplinirii cumulative a condiiilor prevzute de lege. Pe timpul permisiunii de ieire din penitenciar, acestora li s-a eliberat bilete de nvoire, cu obligaia de a se prezenta la secia de Poliie sau instituia administrativ teritorial local, pentru aplicarea vizelor de confirmare a prezenei n localitatea de deplasare att la sosirea, ct i la plecarea din localitatea declarat. n cazul minorilor, persoanelor private de libertate cu capacitate de exerciiu restrns ori al persoanelor private de libertate cu dizabiliti, care pentru deplasare necesit nsoitor, administraia locului de deinere ntiineaz n timp util reprezentanii
8

Ioan Marcel Rus, op. cit., p. 95

legali ori, dup caz, soul sau soia ori rudele pn la gradul IV inclusiv, care semneaz angajamentul alturi de persoanele private de libertate. La ieirea din locul de deinere, persoanei private de libertate i se nmneaz actul de nvoire, care face dovada identitii i a intervalului de timp pentru care este acordat permisiunea. O zi permisiune de ieire din penitenciar este echivalent cu intervalul orar de 24 de ore. Despre permisiunea ieirii din penitenciar serviciul de eviden deinui informeaz, nainte de plecarea din locul de deinere, organele de poliie aflate n raza localitii unde se deplaseaz persoana privat de liberate. Cheltuielile ocazionate de ieirea din penitenciar sunt suportate de ctre persoana privat de libertate. Condamnatii care au dovezi temeinice de indreptare, fiind staruitori in munca si disciplinati, pot presta munca fara paza in afara penitenciarului sau pot fi folositi pentru supravegherea altor condamnati la locurile de munca, dupa ce au executat cel putin 1/5 din pedeapsa, fractiune in care se include si timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii prestate. Prin exceptie, nu beneficiaza de acest lucru cei aflati in stare de recidiva, cei care au fost condamnati pentru infractiunea de omor sau pentru infractiuni contra pacii si omenirii, ori pentru infractiuni contra securitatii statului, sau pentru infractiuni prin care s-a produs o paguba importanta economiei nationale. Asadar, recompensele constituie un stimulent pentru educarea omului in general si a condamnatului in special, iar pentru a le obtine trebuie sa faca fapte de buna comportare si fapte de merit. Sunt asimilate unor fapte de buna comportare disciplina in toate zilele, respectarea unor programe de lucru, respectarea dispozitiilor conducerii, respectarea regulilor de buna conduita si participarea la programele de calificare cultural-educative, etc. Faptele de buna comportare au influenta asupra comportamentului celorlalti condamnati. Prin fapte de merit sau de curaj trebuie sa intelegem acele fapte prin care condamnatii au salvat sau si-au pus viata in pericol pentru a salva bunuri si viata altora, au elaborat lucrari stiintifice recunoscute de organele competente si care prin aplicarea lor in practica au contribuit la dezvoltarea economiei nationale ori a stiintei, au avut contributii la activitatea de reeducare a celorlalti condamnati sau au prevenit actiunile ostile cum ar fi evadarile, atacurile asupra personalului de paza sau alte asemenea fapte. Munca prestata de condamnati este remunerata potrivit normelor si tarifelor de salarizare stabilite in ramura de activitate in care acestia sunt folositi. Din sumele incasate drept recompensa pentru inventii, inovatii si rationalizari create de condamnati in timpul detinerii, li se acorda acestora o cota de 50%, diferenta facandu-se venit de stat. Condamnatii care sunt staruitori in munca, disciplinati si dau dovezi temeinice de indreptare, precum si condamnatii care nu au fost folositi niciodata la munca ori nu mai sunt folositi, dar dau dovezi temeinice de disciplina si indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele lor penale, pot fi eliberati conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, in conditiile art. 59 si 60 din codul penal. Fapte de buna purtare si recompense pentru minori
7

O parghie importanta in reeducarea minorilor condamnati si pusi sa execute aceasta masura educativa sunt recompensele. Ca si intr-un proces normal de educare, unde se acorda premii ca rasplata a meritelor si faptelor bune, tot asa si intr-un proces de reeducare a minorilor condamnati si obligati sa execute o sanctiune educativa este necesar sa se recompenseze buna conduita si faptele de merit. Faptele care atrag aplicarea de recompense sunt variate si multiple. In genere, ele se refera la conduita si activitatea minorului in timpul executarii masurii educative. In art. 22 al Decretului nr. 545 din 1972 se delimiteaza cercul acestor fapte, indicandu-se categoriile mai mari ale acestora si anume: a) fapte de buna purtare, cum sunt cele de respect fata de profesori, educatori, specialisti, personal de administrare si supraveghere, fapte de ajutorare a colegilor si a altor persoane din unitate; b) rezultate bune la invatatura, exprimate in frecventa regulata la lectii si practica, obtinerea de note bune, pregatirea regulata si constiincioasa a lectiilor, ajutorarea colegiilor; c)staruinta in munca, manifestata prin disciplina in munca, respectarea programului de munca, efectuarea normelor de munca, pastrarea si grija pentru bunurile proprietate publica ori proprietate personala. d) deprinderea unei meserii, exprimata in invatarea unei meserii, fie de catre cel ce nu a avut o meserie, fie de catre cel ce invata o noua meserie; e) receptivitate la masurile de reeducare, exteriorizata in participarea cu interes la actiunile educative desfasurate de catre educatori si profesori, de catre conducerea centrului si de personalul acestuia. Aceasta receptivitate se exprima in bune rezultate in conduita si comportarea minorului; f) fapte deosebit de pozitive sunt fapte de merit, exemplu, actul de salvare a unui minor de la un pericol grav. Astfel de minori, cu o astfel de conduita pozitiva, merita sa fie incurajati si stimulati in directia buna, adica sa fie recompensati.

Pentru faptele de buna purtare se pot acorda urmatoarele recompense: a) evidentierea in fata colectivului de minori sau a consiliului profesoral, prin citarea minorului si aratarea lui in fata colectivului ori a consiliului, succesele la invatatura, disciplina in munca; incredintarea unor sarcini de raspundere in cadrul grupului de minori, bunaoara, incredintarea supravegherii unui grup de minori la orele de
8

b)

c)

d)

pregatire a lectiilor ori incredintarea sarcinii de conducere a colectivului de colegi la o actiune culturala etc. Acordarea de premii pentru rezultate bune la invatatura, indeosebi minorilor care in mod evident, sunt deosebit de silitori si sunt fruntasi la invatatura; tot o recompensa stimulatoare este trimiterea minorului sau a unui grup de minori in tabere ori invoirea iesirii duminica sau in zilele de sarbatori legale, in localitatea in care centrul de reeducare isi are sediul; In sfarsit, mai exista o recompensa, anume invoirea de a merge in familie pe timpul vacantelor scolare, daca familia ofera conditii corespunzatoare; aceasta recompensa este importanta, fiindca contactul cu familia este deosebit de stimulator pentru indreptarea minorului si pentru largirea posibilitatilor de reintegrare sociala ulterioara.

Recompense pentru persoanele care au fost condamnate pe nedrept Modul n care este disciplinat desfurarea procesului penal, precum i gradul de pregtire profesional a celor ce sunt chemai s nfptuiasc justiia penal exclud, n principiu, riscul producerii unor erori judiciare. innd seama de faptul c actul de justiie este opera unor oameni i c orice activitate uman poate fi supus greelii, este posibil ca i n nfptuirea justiiei penale s se produc, uneori, anumite erori judiciare. Potrivit art. 52 alin. 3 din Constituia Romniei, statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, rspunderea statului fiind stabilit n condiiile legii. n art. 504-507 Cod Procedur Penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 32/1990, Legea nr. 104/1992 i ulterior prin art. I pct. 219 din Legea nr. 281/2003, este reglementat procedura special prin care persoana fa de care s-a fcut actul de justiie poate cere statului s-i repare prejudiciul material sau moral suferit, dispoziiile acesteia completndu-se cu dispoziiile procedurii obinuite. Astfel, orice persoan care a fost condamnat definitiv are dreptul la repararea de ctre stat a pagubei suferite, dac n urma rejudecrii cauzei s-a pronunat o hotrre definitiv de achitare. ( art. 504 alin 1 C.pr.pen.). Are dreptul la repararea pagubei i persoana care, n cursul procesului penal, a fost privat de libertate ori creia i s-a restrns libertatea n mod nelegal. Are drept la repararea pagubei suferite i persoana care a fost privat de libertate dup ce a intervenit prescripia, amnistia sau dezincriminarea faptei. Reparaia const n plata unei sume de bani sau, inndu-se seama de condiiile celui ndreptit la repararea pagubei i de natura daunei produse, n constituirea unei rente viagere ori n obligaia ca, pe cheltuiala statului, cel privat de libertate sau a crui libertate a fost restrns s fie ncredinat unui institut de asisten social i medical. Persoanelor ndreptite la repararea pagubei, care nainte de privarea de libertate erau ncadrate n munc, li se calculeaz, la vechimea n munc stabilit potrivit legii, i timpul
9

ct au fost private de libertate. Reparaia este, n toate cazurile, suportat de stat, prin Ministerul Finanelor Publice. (art. 505 C.pr.pen.). Aciunea pentru repararea pagubei poate fi pornit de persoana ndreptit, potrivit art. 504, iar dup moartea acesteia poate fi continuat sau pornit de ctre persoanele care se aflau n ntreinerea sa.

Anexa 1 TIPURI DE RECOMPENSE I STIMULENTE ACORDATE MINORILOR DIN CENTRELE DE REEDUCARE

10

 Evideniere n faa colectivului de minori sau Consiliului Profesoral ncredinarea unor sarcini de rspundere n cadrul colectivului de minori Acordarea de premii pentru rezultate deosebite n activitatea colar Trimiterea n tabere sau n excursii organizate de centrul de reeducare nvoiri duminica sau n alte zile de srbtori legale n localitatea n care i are sediul centrul de reeducare nvoiri s mearg n familie pe timpul vacanelor colare, dac familia ofer condiii corespunztoare

Alte tipuri de stimulente:

Cazare n aceeai camer de detenie n funcie de opiunea manifestat Activitii Acces comunitar Recompensarea cu premii constnd n materiale pentru activiti ocupaionale i sportive Prinii pot sa i sune suplimentar pe pavilionul de cazare n alt zi dect cea stabilit prin ROI Petrecerea timpului liber n cadrul pavilionul de cazare familial

Anexa 2

11

TIPURI DE RECOMPENSE I STIMULENTE ACORDATE PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE DIN UNITILE PENITENCIARE

art. 68, lit. a. ncredinarea unei responsabiliti n cadrul activitilor; art. 68, lit. b. Ridicarea unei sanciuni disciplinare aplicate anterior, dup cum urmeaz: -

Ridicarea sanctiunii avertisment (art. 71, lit. a.) ; Ridicarea sanctiunii suspendarea dreptului de a participa la activiti culturale, artistice, sportive pentru o perioad de cel mult o lun (art. 71, lit. b); Ridicarea sanctiunii suspendarea dreptului de a primi i de a cumpra bunuri, cu excepia celor necesare pentru igiena individual pentru o perioad de cel mult 2 luni (art. 71, lit. c.); Ridicarea sanctiunii suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioad de cel mult 3 luni; ( art. 71, lit. d.) Ridicarea sanctiunii izolarea pentru maxim 10 zile (art. 71, lit. e.)

art. 68, lit. c. Suplimentarea drepturilor la pachete i vizite; art. 68, lit. d. Acordarea de premii constnd n materiale pentru activiti ocupaionale; art. 68, lit. e. Permisiunea de ieire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an; art. 68, lit. f. Permisiunea de ieire din penitenciar pe o durat de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 zile pe an; art. 68, lit. g. Permisiunea de ieire din penitenciar pe o durat de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 zile pe an. Alte tipuri de stimulente: Vizit la mas Vizit ntre rude de gradul I, repartizate n cadrul aceluiai tip de regim, n acelai penitenciar

12

BIBLIOGRAFIE: Monitorul Oficial nr. 329/2010 2. Legea nr. 83/2010 3. Legea nr. 275/2006 4. Decretul nr. 545/1972
1.

Constantin, Sima Drept execuional penal, Editura Hamangiu, Bucureti, 2010 Ioan, Chis, Drept execuional penal, Editura Wolters Kluwer, Bucureti, 2010 Ioan, Marcel Rusu, Drept execuional penal, Editura Hamangiu, Bucureti, 2007 Ioan, Oancea, Drept executional penal, Editura All Educational S.A., Bucuresti, 1998

13