PREVENIREA POLU RII

Poluarea marina. Cauze si efecte conform

Definitie Este mijlocul prin care omul introduce direct sau indirect substante sau energie (substante radioactive) in mediul marin (inclusiv in estuare), rezultind in acest mod efecte nocive de lezare a resurselor ori pericole pentru sanatatea omului,obstacole pentru activitati marine, inclusiv pescuitul, deterioararea calitatii apei de mare si cresteea activitatii radioactive. - este interzisa poluarea apelor maritime interioare si a marii teritoriale, precum si a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalatii plutitoare sau fixe din aparate de zbor precum si de catre surse aflate pe tarm, a unor substante sau reziduri de substante toxice, radioactive, hidrocarburi, precum si a altor substante daunatoare sau periculoase pentru sanatatea oamenilor ori pentru fauna si flora marii; - in cazul in care o nava folosita in scopuri comerciale care se afla in marea interioara sau teritoriala, a incalcat prevederile legislatiei romane sau internationale privind prevenirea, reducerea si mentinerea sub control a poluarii, organele romane sunt in drept sa ceara explicatii navei respective, precum si sa inspecteze aceasta nava; - in cazul in care exista dovezi clare, ca o nava comerciala a incalcat aceasta legislatie, organele romane competente vor putea retine nava si deschide o ancheta in legatura cu aceasta incalcare; - in cazul unei coliziuni, esuari, sau a altei avarii maritime cu consecinte asupra marii interioare, teritoriale sau pentru tarmul romanesc, organele competente sunt in drept sa adopte masurile necesare, corespunzator cu paguba efectiva sau, cu amenintarea pe care o reprezinta in scopul apararii impotriva poluarii sau amenintarii cu poluarea. Efecte a) actiuni ce dauneaza sanatatii oamenilor; b) actiuni ce dauneaza florei si faunei: c) actiuni ce provoaca pagube tarmului romanesc; d) actiuni ce creeaza obstacole in utilizarea legitima a marii.

SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE LICHIDE TRANSPORTATE IN VRAC. CLASIFICARE NLS (NOXIOUS LIQUID SUBSTANCES) A - Substante Cu Risc Major Pentru Mediul Marin Necesita Masuri Riguroase In Transport B - Substante Cu Risc Mediu Pentru Mediul Marin Necesita Masuri Speciale De Transport C - Substante Cu Risc Minor Pentru Mediul Marin Necesita Conditii Speciale De Transport D - Substante Cu Risc Perceptibil Pentru Mediul Marin Necesita Precautiuni In Transport

CONSTATREA PRODUCERII POLUARII. SANCTIUNI PREVAZUTE IN LEGI CONSTATAREA. ORGANUL CONSTATATOR. PROC.VERBAL DE CONTRAVENTIE. In caz ca are loc: coliziune, esuare, alta avarie maritima in apele teritoriale sau interioare cu consecinte daunatoare pentru mediu, organele competente adopta masuri necesare, corespunzatoare cu paguba produsa. Contraventii: 1. Interzis accesul in apele teritoriale si in porturile romanesti a navelor care au la bord:arme nucleare, chimice, de distrugere in masa sau marfuri si produse interzise de legile romanesti. 2. Interzisa poluarea apelor maritime si interioare cu gunoi, substante toxice, reziduri radioactive. 3. Pescuitul industrial sau alte activitati ilegale de expjloatare a resurselor din apele maritime si interioare. 4. Sabordarea unei nave in apele maritime si interioare. 5. Intrarea in port a navelor cu propulsie nucleara fara aprobare speciala. 6. Neprezentarea documentelor prevazute de acordurile internationale pentru navele care transporta substante radioactive sau toxice. 7. Efectuarea fara aprobare a unor activitatii, precum cercetare stiintifica sau prospectare. 8. Imbarcarea/debarcarea de persoane sau materiale in afara portului fara aprobare speciala. 9. Patrunderea neautorizata a unei nave intr-un port declarat inchis. 10. Navele straine care trec prin marea teritoriala sau stationeaza in rada nu au voie sa foloseasca aparatura radio-electronica dect pentru siguranta navigatiei. 11.Interzisa decolarea/ apuntarea imbarcarea pe nava a diferite aparate de zbor, lansarea, debarcarea /ambarcarea de tehnica militara, scafandrii sau alte activitati care se desfasoara cu incalcarea reglementarilor internationale. 12. Nerespectarea regulilor privind securitatea navigatiei, protectia cablurilor submarine si a conductelor.
y

Sanctiuni 1 7 amenda 8 12 amenda Sanctiunile sunt aplicabile la locul constatarii faptelor. Daca faptele de la 1-7 se repeta sau rezulta pagube importante amenda este mai mare. In situatii deosebit de grave se poate confisca nava, uneltele de pescuit, instrumente etc. Daca unele au fost savirsite in scopul garantarii securitatii navei, salvarii de vietii omenesti, nu constituie contraventie. Organe constatatoare Ministerul Transporturilor, Organe special imputernicite de M.A.N., Ministerul Mediului, Ministerul Administraiei i Internelor, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Sanatatii. Acestea emit Proces Verbal de constatare a contraventiei. Atacarea In termen de 15 zile de la data emiterii la Sectia Maritima sau Fluviala a Judecatoriei Constanta.

SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE, LICHIDE TRANSPORTATE IN VRAC. CLASIFICARE PROVIZORIE.

Anexa II MARPOL imparte NLS (NOXIOUS LIQUIFIED SUBSTANCES) in 4 categorii: y A. Cu risc foarte grav de gradul 4.Daca se deverseaza in mare in timpul operatiunilor de curatare sau debalstare. Prezinta pericol mare pe timp indelungat pentru mediul marin. y B. Cu risc garav de gradul 3. La deversare pot fi biocumulate pe cel mult 1 saptamina. Pot altera hrana de origine marina. y C. Cu risc minor de gradul 2.Aruncate in mare prezinta pericol slab pentru mediul marin. y D. Cu risc perceptibil de garadul 1. Prezinta pericol slab, practic netoxice, formeaza doar depuneri pe fundul marii.

LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI 137 / 1995. OBLIGATIILE DETINATORILOR DE NAVE SI PRINCIPALELE PREVEDERI PRIVIND ACTIVITATEA DE NAVIGATIE Obligatii: 1. dotarea navelor conform cerintelor MARPOL 2. dotarea porturilor conform cerintelor MARPOL 3. navele trebuie sa respecte prevederile MARPOL poluarea marina constituie infractiune. Art . 38 1. poluatorul plateste 2. dreptul de despagubire a celui prejudiciat 3. vinovatul sa suporte cheltuielile de depoluare.

Autoritatea de mediu (Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului) impreuna cu Agentia de protectie a mediului (din teritoriu) si cu Autoritatea de Navigatie (Capitaniile) sunt organele care pot constata poluarea conform Ordonantei 42/1997 1. controleaza navele asupra modului in care acestea respecta legea. 2. respecta prin activitatea desfasurata prevederile Conventiilor internationale in domeniul MARPOL la care Romania a aderat conform Legii de aplicare din 1993.

TANCURI DE PRODUSE CHIMICE.CONDITII CONSTRUCTIVE. CODUL I.B.C.INSPECTII.CERTIFICATE

Definitie Nava special construita sau adatpata in scopul principal de a transporta o incarcatura de NLS in vrac, si poate include petrolierele cind transporta NLS in vrac. Cerinte constructive - proiectarea,constructia,echipamentul si exploatarea navelor care transporta NLS in vrac din categoria A, B si C vor fi in asa fel incit sa reduca la minimum descarcarea necontrolata a acestor produse in mare. - navele cisterna pentru produsele chimice construite la sau dupa 1 iulie 1986 trebuiie sa fie conform cerintelor IBC. - navele petroliere sa indeplineasca urmatoarele cerinte,conform Regulii 13 F 1. tancuri laterale de balast pe toata inaltimea bordului 2. distanta dintre invelisul fundului si fundul tancului de marfa din dublu fund = min.1 m 3. la petrolierele 20.000 TDW , capacitatea totala a tanc.laterale,DF, peak fore and aft, nu poate fi < decit capacitatea tancurilor de SBT. 4. puturile de aspiratie din tancurile de marfa se pot extinde si in DF. 5. tubulatura de balast,sondare si aerisire a SBT sa nu treaca prin tancurile de marfa. Regula 13 G 1.un tanc mai vechi de 5 ani va avea la bord un Dosar complet cu Rapoarte de Vizita si Lista Lucrari efectuate la structura precum si un Raport de apreciere a conditiei navei. 2. un tanc care nu este cotat ca tanc nou trebuie sa indeplineasca Reg.13F in 25 ani de la livrare. 3. un tanc petrolier nou satisface cerintele Reg.13F in cel mult 30 ani de la livrare. Inspectii 1. inspectia initiala inainte ca nava sa fie dat ain exploatare. 2. inspectia anuala intr-o perioada de 3 luni inainte sau dupa expirarea Certificatului. 3. inspectia intermediara in timpul valabilitatii Certificatului,la jumatatea perioadei 6 luni 4. inspectia periodica se stabileste de Administratie,dar nu mai tirziu de 5 ani.

POLUAREA MARINA.SANCTIUNI PRIVIND POLUAREA MARINA IN LEGEA DE PROTECTIE A MEDIULUI 137 / 1995
Conform Legii nr.137/1995 poluarea marina constituie infractiune. Poluarea accidentala se pedepseste cu inchisoare 3 luni 1 an sau amenda. Poluarea intentionata se pedepseste cu inchisoare 6 luni 5 ani sau amenda. Poluarea intentionata cu substante toxice se pedepseste cu inchisoare 2 ani 7 ani. Agentii poluanti sunt: a) substantele toxice b) substantele radioactive c) hidrocarburile. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor se face de catre persoane imputernicite de autoritatea publica a statului. Plngerea impotriva P.V. de constatare se poate depune in termen de 30 zile. Solutionarea se face de catre Judecatorie. Sanctiuni - inchisoare 1-5 ani introducerea in tara a deseurilor toxice in scopul depozitarii sau distrugerii. transportul sau tranzitul de pesticide fara aprobare. descarcarea de ape uzate sau deseuri in apa. - inchisoare 2-7 ani refuzul interventiei in caz de poluare poluarea cu stiinta, aruncarea in apa a deseurilor periuloase.

SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE TRANSPORTATE IN VRAC DIN CATEGORIA A. SPALAREA TANCURILOR IN ZONE SPECIALE De regula nu se deverseaza ci se predau la mal in instalatiile speciale de colectare, pina cind concentratia substantei in efluent atinge norma prescrisa pentru aceasta substanta (0.05 0.005 % din greutate)sau o valoare mai mica pina cind tankul este golit. Spalarea tancurilor in zonele speciale si deversarea se poate face daca se indeplinesc urmatoarele conditii: 1. nava in mars cu viteza 7 Nd sau 4 Nd pentru navele nepropulsate. 2.descarcare se face sub linia de plutire. 3.distanta de uscat 12 Mm. 4.adincimea apei 25 m.

LEGEA PRIVIND ADERAREA ROMANIEI LA MARPOL 73/78. PREVEDERI PRIVIND OBLIGATIA APLICARII MARPOL PE TERITORIUL NATIONAL. In principal se refera la comunicarile care se fac catre IMO de catre Administratie (Inspectorat): 1. Textul legilor, decretelor in ceea ce priveste aplicarea Conventiei; 2.Lista institutiilor neguvernamentale autorizate a actiona (inspecta), proiectarea, constructia echipamentelor pentru navele ce transporta substante poluante; 3.Un numar suficient de modele ale certificatelor din acest domeniu 4.O lista a instalatiilor de receptie a rezidurilor la uscat, amplasare, capacitate, conform cerinte conventie; 5.Rapoarte oficiale privind modul de aplicare a Conventiei; 6.Raport statistic anual (standardizat IMO) cu sanctiunile efectiv aplicate pentru incalcarile conventiei in tara.

EVIDENTA EVACUARILOR DE GUNOI (JURNALUL DE GUNOI) A. In port Jurnalul de predare a gunoiului (bilingv), care consemneaza toate operatiunile de predare a gunoiului la mal pe baza de chitante. B.In mars Jurnalul de bord ( , , natura gunoi,viteza navei) - Garbage Book tinut de capitanul secund . Clasificarea gunoiului: 1.gunoi alimentar 2.gunoi maruntit 3.resturi de marfa, lemn 4.sticla 5.plasticul. Capacitatea minima de conservare a gunoiului la bordul navei V = ngt10 [m] 3 z 5 zile petrolierele 6 z 10 zile cargourile. g = cantitatea de gunoi neprelucrat/om/24 ore ( g 5 dm/zi) t = timpul cit nava stationeaza in port

CONVENTIA MARPOL 73/78.AGENTI POLUANTI.ANEXE. ANEXE OBLIGATORII SI FACULTATIVE. PREVEDERI IN LEGEA DE ADERARE A ROMANIEI LA MARPOL PRIVIND SEMNAREA ANEXELOR FACULTATIVE. Anexele MARPOL se impart functie de natura agentilor poluanti. 1. Hidrocarburile Poluarea poate fi: a) operationala - ambarcare combustibil - balastare - transfer combustibil - tragere santina. b) accidentala - coliziune - rupere furtun la combustibil - spargere tancuri. 2. Substantele nocive A creeaza risc de poluare foarte mare. B creeaza risc grav de poluare (H SO ) C creeaza risc normal de poluare (H Cl) D creeaza riscuri minime de poluare.

3.Apele uzate Nava trebuie sa fie dotata cu: a) echipament de tratare b) racord international c) tancuri de fecale. 4.Gunoaiele Nava trebuie sa aibe: a) spatii de depozitare conservare b) echipamente de prelucrare, malaxare, brichetare c) incinerator. 5.Pesticidele Apele rezultate de la spalarea magaziilor nu se deverseaza. 6.Detergenti dispersanti Se folosesc pentru depoluarea mediului de HC. Capteaza produsele petroliere, rupe pelicula formata pe suprafata apei. Se folosesc in rade, porturi, numai cu aprobarea autoritatilor locale. 7.Substante radioactive Provin de la navele cu propulsie nucleara sau cele care transporta substante radioactive, centrale nucleare. Se poate face poluare prin dumping aruncarea in mare a containerelor cu substante radioactive.

PLANUL DE BORD PRIVIND OPERAREA GUNOIULUI Din anul 1988 a devenit obligatorie existenta urmatoarelor: 1.Jurnalul de evacuare a gunoiului (bilingv), care consemneaza toate operatiunile de evacuare : a) categoria gunoiului; b) chitantele de predare la mal. 2.Planul de circulatie a gunoiului depozitare si circuitul gunoiului la bord: a) trebuie adus la cunostinta intregului echipaj; b) echipajul va fi verificat conform Codului ISM. 3.Avizare imprimante, colante cu inscriprii de directionare spre spatiile de depozitare a gunoiului, explicatii privind gestionarea gunoiului.

AMESTEC DE HC. DEFINITIE. UNITATI DE MASURA A CONCENTRATIEI. CONCENTRATIA MAXIMA ADMISA PENTRU APA DE SANTINA DIN COMP. MASINI Amestecurile de HC sunt cele care sunt periculoase, in special la produsele petroliere usoare, precum benzinele, care se evapora singure in citeva ore. Apa amestecata cu HC se intilneste la nava sub diferite forme: a) apa de santina b) balast murdar c) apa de spalare de la tancurile de marfa. Pentru a stabili limitele folosite in cadrul Anexei I, se definesc citeva marimi fixe: Concentratia de hidrocarburi (C ) [ppm] = raportul dintre cantitatea de HC [litri] impartita la cantitatea de amestec [litri] C =litri de hidrocarburi/litri amestec [ppm] De exemplu: concentratia de HC in apa de santina = max.15 ppm ( 1 lingura de HC la 1 m de apa)

GUNOIUL MENAJER (ORDINAR). PREDAREA IN PORT. CATEGORII DE GUNOI Gunoiul menajer se preda in port si se inregistreaza in jurnal, pe baza de chitanta de predare. La gunoi intra plasticul, scnduri, ambalaje, hrtie, crpe, sticla, etale, orice material care pluteste, apele menajere de la spalare vase, bai, grupuri sanitare, resturi alimentare. Intlnim urmatoarele definiri ale gunoiului: WASTE = resturi materiale LITTER = resturi menajere REFUSE = plastic, gunoi provenit din material plastic RABBISH = cauciuc TRASH = materiale sfarimate, care se obtin la bordul navei in spatiile de locuit DUNNAGE = resturi materiale = waste

NAVE LA CARE SE APLICA ANEXA I MARPOL. INSPECTIA ADMINISTRATIEI. CERTIFICATUL IOPP. FISA DE CONSTRUCTIE SI ECHIPAMENTE. INSPECTII INITIALE SI PERIODICE. INSPECTII ANUALE Anexa I MARPOL se aplica navelor care transporta produse petroliere cu TRB 150 tone si celorlalte nave cu TRB 400 tone. Se aplica navelor, altele decit petroliere, care au spatii de marfa constituite si folosite pentru transportul de HC, a caror capacitate este de 200 m sau mai mult. Se aplica petrolierelor care transporta substante lichide nocive (NLS). IOPP Certificate = Un act oficial eliberat de catre Adminstratie sau orice persoana, agentie autorizata, prin care se atesta corespondenta intre cerintele MARPOL si dotarile navei. Eliberarea IOPP Certificate = Se elibereaza petrolierelor cu TRB 150 tone si celorlalte nave cu TRB 400 tone, care fac voiaje intre tarile si terminalele in mare ale tarilor participante la Conventie. Se elibereaza pe o perioada specificata de Administratie, dar nu mai mult de 5 ani. Nu se elibereaza navei unui stat nesemnatar se da un inlocuitor compliance. Incetarea valabilitatii daca au avut loc modificari importante ale constructiei, echipamentelor, instalatiilor armaturilor, amenajarilor, specificatiei materialelor, fara aprobarea Administratiei cu exceptia interventiilor uzuale de intretinere.

Continutul IOPP Certificate 1.Date asupra navei 2.Evidentierea echipamentului pentru controlul deversarilor de HC din santina CM si Tk de combustibil 3.Date privind Tk de reziduri si de HC 4.Existenta racordului international de descarcare 5.Scutiri 6.Echivalente 7.Vize pentru inspectii anuale si intermediare 8.Monitor ODME 9.Plan de urgenta SOPEP. Inspectia initiala Este inspectia facuta navei inainte de a intra in serviciu si de eliberare IOPP Certificate. Este o inspectie completa a structurilor, echipamentelor, instalatiilor, armaturilor, amenajarilor in ceea ce priveste prevenirea poluarii marine. Inspectia periodica Se face la intervale specificate de Administratie (anual sau la 4 ani, dar nedepasind 5 ani) avnd aceleasi scopuri ca la inspectia initiala.

ZONE SPECIALE PREVAZUTE DE ANEXA V.CERINTE PRIVIND DEVERSAREA GUNOIULUI DIN MATERIAL PLASTIC Zone speciale conform Anexa V MARPOL ( M.Neagra , M.Baltic, M.Mediterana , M.Rosie , Golful Aden , Zona Golfului , Zona Antarctica , M.Caraibelor cu Golful Mexic si M.Nordului ) Mateialele plastice (parime, folii, saci, ambalaje, sticle plastic), nu se arunca in mare , deoarece: 1.Au o periada lunga de distrugere cca.100 ani 2.Prezinta pericol pentru infundarea prizelor de fund 3.Prezinta pericolul infasurarii in jurul elicei 4.Plutesc. In incineratoare nu se introduc obiecte din plastic, aceste de stocheaza si se predau la mal pentru reciclare.

CERTIFICATUL IOPP. CAZURI CND VALABILITATEA CERTIFICATULUI INCETEAZA. PRELUNGIREA VALABILITATII CERTIFICATULUI
A.Valabilitatea inceteaza cnd: 1. Nu s-a facut vizita (inspectia) anuala 2. Echipamentul de separare si monitorizare nu functioneaza: -CDT va face raport la Armator pentru reparare; -Nava va fi reparata dupa indicatiile obligatorii ale inspectorului. 3.Cnd echipamentul a fost inlocuit 4.Cnd nava schimba pavilionul (deoarece se schimba Administratia) IOPP Certificate anterior se anuleaza. B.Prelungirea valabilitatii -pe max 5 ani (dar inainte de expirarea lui), printr-o inspectie tehnica sumara, iar nava are obligatia ca in termen de 5 luni sa atinga un port al Administratiei care a emis Certificatul, altfel nu mai este valabil decit o perioada de gratie de 30 zile.

DEVERSAREA GUNOIULUI IN AFARA ZONELOR SPECIALE 1. Plastic - interzis a se arunca 2. Materiale plutitoare din lemn > 25 Mm 3. Gunoiul menajer nemaruntit > 12 Mm 4. Gunoiul menajer maruntit, resturi de la preparea hranei si cenusa de la incineratoare > 3 Mm

INSPECTIA NAVEI PENTRU PREVENIREA POLUARII IN PORTURILE ALTOR STATE (PARTI LA CONVENTIE). MASURI CE SE IAU IN CAZURILE IN CARE NAVA NU RESPECTA PREVEDERILE CONVENTIEI Cnd nava nu are IOPP Certificate valabil, sau exista motive serioase ce arata ca starea navei sau a echipamentelor difera de ce este inscris in IOPP Certificate, cei ce conduc inspectia vor lua masuri pentru a se asigura ca nava nu va continua voiajul, dect atunci cnd nu prezinta pericol pentru mediul marin. DEVERSAREA GUNOIULUI IN ZONELE SPECIALE Zone speciale conform Anexa V MARPOL (M.Neagra, M.Baltica , M.Mediterana , M.Rosie , Golful Aden , Zona Golfului, Zona Antarctica, M.Caraibelor cu Golful Mexic si M.Nordului ) In zonele speciale este permis sa se deverseze: Numai resturile de la preparea hranei (organice) la d > 12 Mm de tarm

BALASTURI LA PETROLIERE.TIPURI DE BALAST.CONDITII PENTRU BALASTUL SEPARAT SI CURAT.CAPACITATEA TANCURILOR DE BALAST. CATEGORII DE PETROLIERE CE AU OBLIGATIA SA AIBE TANCURI DE BALAST SEPARAT SI CURAT Balastarea petrolierelor se face prin introducerea apei de mare in tancurile de balast curat, iar la navele mai vechi in tancurile de marfa. Categorii de balast: 1.Balastul curat = balastul dintr-un tanc care de la ultimul transport de HC a fost curatat inct daca efluentul din acest tanc ar fi descarcat de o nava in stationare in apa curata si calma, pe vreme frumoasa, nu ar lasa urme vizibile de HC pe suprafata apei sau a litoralului adiacent si nu ar conduce la formarea de precipitate pe suprafata apei. Daca balastul este deversat printr-o instalatie de supraveghere si control aprobata de Administratie, iar indicatiile acesteia arata continutul in HC al efluentului cum nu depaseste 15 ppm, constituie dovada ca balastul este curat, indiferent de prezenta unor urme vizibile. 2.Balastul deparat (SBT) = apa de ballast introdusa intr-un tank complet separate de instalatia de incarcare a HC si de instalatia de combustibil lichid, destinat permanent numai trasportului de ballast sau marfa, alta decit HC sau substante nocive.

Categorii de petroliere si caoacitati tancuri de balast Petroliere noi 20.000 TDW destinate a transporta titei sau produse. - Capacitatea tancurilor de balast separate se determina astfel incit nava sa fie exploatata in siguranta, in voiaj balast, fara a apela la tancurile de marfa, pentru a fi indeplinite conditiile: 1. Tm = 2.0 + 0.02 L [m] 2. Apupare maxima Max.Trim = 0.015 L [m] 3.In orice situatie Tpp trebuie sa asigure imersiunea totala a elicei. - Nu se balasteaza tancurile de marfa, cu exceptia cazurilor cind conditiile meteo sunt foarte severe; in cazul petrolierelor noi, balastul suplimentar se permite numai in tancurile care au fost spalate cu titei. - Sa aibe instalatie COW. Petroliere existente 40.000 TDW , pentru transport titei, sa fie prevazute cu tancuri de balast separat, sau pot aplica un procedeu de curatire a tancurilor de marfa folosind COW, sau pot sa functioneze cu tankuri destinate balastului curat, in urmatoarele conditii: 1.ptr.petrolier 70.000 TDW, pna la 2 ani de la intrarea in vigoare a Conventiei; 2.ptr.petrolier 40.000 70.000 TDW, pna la 4 ani de la intrarea in vigoare a Conventiei.

Petroliere existente 40.000 TDW , pentru produse, sa fie prevazute cu tancuri de balast separat , sau vor functiona cu tancuri de balast curat conform Reg.13 A. Petrolierele care vor functiona cu tancuri de balast curat, vor fi echipate cu echipamente de masura a cantitatii de HC, aprobat de Administratie, pentru a permite controlul cantitatii de HC pe timpul debalastarii, avnd si un manual de exploatare a instalatiei, aprobat de Administratie.

CERINTE PRIVIND DEVERSAREA APELOR UZATE, TRATATE SI NETRATATE 1.Orice nava va fi prevazuta cu tubulatura si racord internatioinal pentru predare ape uzate la instalatia de primire. 2.Tubulatura de predare-in ambele borduri, deasupra liniei de plutire 3.Se folosesc 2 pompe pentru descarcare, din care una poate fi de tip ejector. 4.Pornirea/oprirea mijloacelor de evacuare sa se faca manual 5.In zona stuturilor de evacuare va fi un punct de observare si oprire de la distanta in caz de avarie. Apa uzata tratata se deverseaza la cel putin 4 Mm de tarm, si numai daca nu se modifica culoarea apei marii. Apa uzata netratata se deverseaza la cel putin 12 Mm de tarm si nava sa aibe V 14 Nd. Deversarea se face la o rata moderata (cnd si cnd).

BALAST SUPLIMENTAR. BALAST IN TANCURILE DE MARFA SAU MURDAR. APA SEPARATA DIN BALASTUL MURDAR. CONDITII DE DEVERSARE SIN TANCURILE DE MARFA SI DIN SLOP. COTA INSTANTANEE DE DEVERSARE Apa de balast suplimentar,nu va fi transportata in nici un caz in tancurile de marfa, dect in urmatoarele 2 situatii exceptionale: 1.Cnd conditiile atmosferice o impun se poate transporta lua o cantitate suplimentara de balast pentru siguranta navei. 2.In cazuri deosebite in care caracterul specific al exploatarii unei nave petrolier face necesara transportarea unei cantitati de apa de balast. Astfel de situatii de exploatare va trebui sa fie recunoscute de IMO. Conditia de deversare din tancurile de marfa si din slop Concentratia de HC din balastul separat sa nu depaseasca 15 ppm. Cota instantanee de deversare (CID)

CID =Debitul de refulare peste bord [litri] x Concentratia de hidrocarburi C [ppm]/Vn [Nd] CID =0,001 x Debit x C / Vn [Nd] C (Concentratia de HC) =Cantitatea de HC [litri] /Cantit. de amestec [litri] ;[ppm] CID = Debitul de HC deversat in litri pe ora la un moment dat, impartit la Vn. Nu va depasi 60 l/Mm. GUNOIUL. CATEGORII DE GUNOI La gunoi intra plasticul, scnduri, ambalaje, hrtie, crpe, sticla, metale, orice material care pluteste, apele menajere de la spalare vase, bai, grupuri sanitare, resturi alimentare. Anexa V MARPOL grupeaza gunoiul in urmatoarele categorii: 1.Plastic 2.Materiale plutitoare, resturi de fardaj, scnduri, pachete lemn 3.Gunoi maruntit din hirtie, crpe, sticla, metal, sticle. 4.Gunoi din hirtie, crpe, sticla, metal, sticle, cutii, etc. 5.Resturi de la preparea hranei 6.Cenusa rezultata in urma arderii.