MIHAI CARANICA SCULPTOR

A urmat Scoala Populara de Arta Bucuresti, 1968-1970.

Urmeaza Scoala de Geologie a Comitetului Geologic, 1963-1966.
Emigreaza in USA, unde se stabileste in New York, 1984.
Educational Alliance for the Arts New York, 2010-2013.
Membru activ al ASCA – NY American Society for Contemporary Artists
2014 - Mai, revine in tara, stabilindu-se in Bucuresti.

EXPOZITII COLECTIVE IN TARA SI STRAINATATE

Espozitione Internazionale di Artisti della Transilvania – Lugano Paradiso

Raphael Gallery - Frankfurt, 1983.
Expozitie de grup a Artistilor Plastici Amatori – Institutul de Arhitectura Bucuresti,
1976.
The best of ASCA – Annual Exhibition- Noho Gallery, lower West Side Manhattan,
New York.
Deutsch—Rumanischer Kultur Verein – Goethe Museum-Dusseldorf, Dec.2011.
American Society of Contemporary Artists, Berkeley College, Brooklyn New York –
2012.
ASCA Annual Exhibit- The Highline Loft, Chelsea New York – 2013.
Participa la expozitii de grup la Rivaa Gallery – Roosevelt Island, Manhattan,
New York - Septembrie 2006, Iunie 2007, August 2008, August 2010.
Expozitie de Grup - Pictura si sculptura, Galeria Simeza Bucuresti.
Salonul National de Primavara, Galeria Brincusi, 2015 Bucuresti.
Salonul Mic Bucuresti, Caminul Artei – 2016.
Salonul Mic Bucuresti, Caminul Artei – 2017.
EXPOZITII PERSONALE IN TARA SI STRAINATATE

CASA DE CULTURA FRIEDRICH SCHILLER – 1979 Bucuresti

GALERIA MICA Cluj 1980
CENTRUL CULTURAL ROMAN – Manhattan New York 1993

Inclus in albumul “ROMANIAN ARTISTS IN THE WEST – American-Romanian

ACADEMY of ARTS & SCIENCES – Los Angeles 1984.
Inclus in albumul ASCA – American Society for Contemporary Artists – 2013 NY.
Inclus in Enciclopedia “ROMANII DIN NEW YORK” Sectia Arte Plastice – 2014 NY.

PREMII, DISTINCTII.

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Expozitia Artistilor Plastici Amatori & Premiul

Gheorghe Anghel pentru Sculptura – Mai 1976 Bucuresti.

PREMIUL RAYMOND WEINSTEIN MEMORIAL pentru SCULPTURA – Noiembrie 2013.

CRITICA

Este interesant sa observam ca majoritatea tinerilor sculptori romani prefera cioplitul

pietrei sau al lemnului direct. Sa fie o afinitate inascuta pentru aceste material
izvorite din sursele adinci ale artei romanesti, sau motivul de a nu fi gasit cu usurinta
un alt material, ca bronzul, a determinat poate tinara generatie sa aleaga cioplitul
direct in material?
Nu cred ca problema exista in procesul de creatie a lui Mihai Caranica. Personalitatea
lui, sensibilitatea atingerii si legatura naturala cu materialul, toate au contribuit la
formarea inascuta a unui cioplitor in piatra. Pentru moment el creaza sculpturi de
mici dimensiuni, dar are toate calitatile necesare unei sculpturi in aer liber.
Mihai Caranica are o sensibilitate speciala pentru puritatea formei. In sculptura ce
arata corpul uman, el stie cum sa exprime muzica curbelor usoare, a contururilor si
suprafetelor rotunde, pe care lumina cade cu blindete. Maestrii lui sunt Brincusi si
Arp. De la primul a invatat sa iubeasca efectele luminii pe forme simple si pure, si
insfirsit volume inalt lustruite care nu ramin pe soclurile lor, dar se ridica grandioase
in spatiu. De la celalalt a invatat delicatetea formelor care se inbratiseaza in
voluptoase miscari, la fel in sensibilitatea si caldura formelor de vis, salutind
sensibilitarea si fantezia.
Mihai Caranica are toate sansele sa gaseasca in West conditii propice pentru
dezvoltarea talentului.
Totusi, nu trebue sa se lase atras de aventurile extravagante ale actualei avangarde
care duce la negarea artei. Opera lui, care urmeaza traditia marilor lui predecesori,
Brincusi si Arp, adevaratii maestri ai sculpturii contemporane, se indreapta in directia
potrivita care confera artei serenitate, demnitate, deschidere spre invizibil si spre
eternitate.
Ionel Jianou

***

In sculptura lui Mihai Caranica se intrupeaza o poezie a linistii, talmacita in armonia

contururilor inscrise in spatiu, in echilibrul formelor pe care el le cuprinde in curbe
prelungi si, inca si mai semnificativ, in culoarea pietrei care iradiaza o atmosfera de
visare. Tinarul artist stie de la bun inceput care sunt unghiurile cele mai potrivite
cioplirii pietrei, in ce chip materialul, inert pentru altii, poate dobindi calma vibratie a
vietii, cum trebue sa cada lumina pe suprafata pietrei, astfel incit sa dea sens si
frumusete granulatiei, apelor de culoare, venelor ce alearga prin trupul pietrei.
Culoarea, ca element al sculpturii a fost redescoperita relativ tirziu, dar ea ne
indeamna sa deslusim inceputurile unei arte care pe vremea etruscilor si a vechilor
greci, nazuia sa implineasca o viziune a materiei sculpturale in stare sa se aproprie cit
mai mult de infatisarea lucrurilor vii. Asa se explica si la Mihai Caranica aceasta
calitate a obiectului sculptat, in care efectul decorativ e integrat intr-un sistem mai
larg al intelesurilor artistice. Sculptorul a ajuns la o remarcabila tehnica a taerii
pietrei, a netezirii suprafetei, astfel incit lucrarile lui capata o insusire spre care
indemna, cindva Brincusi : ..o asemenea caldura, incit sa simti nevoia sa-I descoperi,
tactil, formele..
Expozitia lui Mihai Caranica releveaza o arta de certa sensibilitate, o arta a meditatiei
poetice si a unei incontestabile stiinte de a inmladia formele aspre si a le transforma
in muzica.
Dan Grigorescu

***

Declaratie

Am o relatie speciala cu sculptura, ca mediu de comunicare. Studiile mele timpurii in

Geologie mi-au permis sa posed cunostinte mai profunde asupra materialelor litice,
brute. Cunoasterea secretelor intime ale rocilor m-a ajutat sa anticipez reactia
materialelor in fata variatelor interventii din procesul sculpturii. Aceasta abordare
genereaza baza de lucru pentru subiectele mele de creatie. Rocile imi vorbesc prin
limbajul texturilor si structurilor lor, orientindu-ma spre ideea pe care doresc sa o
transpun in sculpturile finisate. In acest dialog subtil caut o armonie tacuta, care
satisfice ochiul si sufletul.

Mihai Caranica

***

Domnului Presedinte al Uniunii Artistilor Plastici din Romania.

Domnule Presedinte,
Subsemnatul Vladimir Zamfirescu membru al U.A.P., va prezint urmatoarea
recomandare pentru aprobarea intrarii in U.A.P. sectia Sculptura, pentru Mihai
Caranica.
Domnia Sa are o notorietate artistica confirmata de multa vreme, datorita unei
activitati profesionale prodigioase etalata in multe expozitii din tara si strainatate,
apreciata in mod exemplar de critica de specialitate.
Il recomand cu toata caldura pentru a face parte din rindul membrilor U.A.P.
la Sectia Sculptura.

Prof. emerit, & H.C. Vladimir Zamfirescu

Domnului Presedinte al Uniunii Artistilor Plastici din Romania.

Subsemnatul Dumitru Pasima, sculptor, membru al U.A.P. Filiala Bucuresti, recomand

pe D-nul Mihai Caranica, a carui activitate in sculptura o cunosc, avind calitati
deosebite, sa faca parte din sectia de Sculptura, filiala Bucuresti.

23 Ianuarie 2015
Dumitru Pasima