Fiziologie Curs 10 06.05.

2008

Sementul gastric:
Date anatomo-fiziologice
Stomacul este segmentul digestiv cuprins intre esofag si duoden, avand o lungime de aprox
20cm si o capacitate intre 800-850ml.Este un organ cavitar, care prezinta o fata anterioara, o fata
posterioara, mica curbura, in interior(spre dreapta) si marea curbura(spre stanga).
Prezint aurmatoarele elemente:
-fornixul(fundul de sac)
-corpul
-vestibulul sau antrul piloric.
Comunica cu esofagul prin Cardia si cu duodenul prin orificiul Pilor, avand asemenari structurale
si functionale, regiunea formica se mai numeste sui stomcalu acid, iar regiunea cardiala si antropilorica
se mai numeste si stomcul alcalin.
In pertele stomacului intalnim tuncicile : seroasa musculara(longitudinala, oblice, circulare),
submucoasa si mucoasa.Intre submucoasa si mucoasa este prezenta musculara mucoasei(muscularis
mucosae).
La nivelul mucoasei exista o supreafata de 800-900 cm patrati, unde sunt prezenta criptele sau
foveolele, acre sunt orificiile de deschidere a glandelor gastrice.Aceste glande sunt foarte multe in
regiunea fundica si a corpului gastric, o astfel de glanda prezentand mai multe regiuni:
-fundul glandei
-coletul(gatul)
-istmul.
In regiunea gatului si a istmului sunt celule mucoase si celule nediferentiate prin procesul de
diferentiere acestea genereaza tipurile celulare din structura glandei.Odat diferentiate, pot migra spre
fundul glandei sau spre regiunile superficiale.In corpul glandei sunt prezente celulele principale sau
zimogene(chief cells), secreta si elibereaza enzime, in principal pepsinogene.
Un alt tip de celule sunt celulele parietale(marginale, oxintice sau acidofile).La nevelul lor se
secreta acidul clorhidric, factorul intrinsec Castle, electroliti, apa si antigene solubile caracteristice
grupelor sangvine.
In structura glandelor sunt prezente si celule cu actvitate endocrina, care fac parte din entitatea
APUT(amin precursor uptake ddecarboxilation), se mai numeste si sistemul neuroendocrin difuz
digestiv.
Din aceasta clasa fac parte diverse celule: care secreta glucagon(L), somatostatina(D), secretoare
de gastrina, enterocromafine(mai abudente la nivelul antrului si in duoden), secretoare de serotonina.
De asemenea mai sunt prezente celulele enterocromatin-like, care secreta catecolamine si
histamina.Celulele endocrine elibereaza hormoni gastrointestinali care stimuleaza sau inhiba activitatea
secretorie si motorie digestiva, sau au doar rol modulator al acestor procese.
In regiunea cardiala se gasesc celule caliciforme,care secreta mucus si chiar putine celule G care
secreta gastrina.
In regiunea antropilorica se gasesc cel mucoase.
Stomacul are rolul de a depozita temoprar alimentele, de a asigura amestecarea lor cu sucul
gastric si evacuare in segmentele digestive subiacente.
-Digestia unor principii alimentare sub actiunea enzimenlor gastrice, transforma fierul in forma
absorbabila(Fe bivalent).
-are actiune antibacteriana prin lizozimul prezent aici si pH-ul foarte acid.
-are rol de eliminare din mucoasa a unor substante colorante, medicamente si poate elimina
ioni (I, Br, Pb etc).
 Recoltarea sucului gastric, se poate recolta prin fistula gastrica, produsa accidental sau
experimental(la animale de laborator).Daca fistula gastrica se combina cu esofagostomie, se
obtinemodelul exerimental numait “pranzul fictiv” realizat de Pavlov.Prin acest model se obtinea suc
gastric orin mecanism nervos neconditionat.De la acesta s-a treciut la modelul miculuoi stomac al lui
Pavvlor, prin acre se recolteaza suc gastricdin stomac prin mecanism nervos, modelul micului stomac al
lui Heidenkein(umoral.)
Putem obtine suc gastric cu ajutorul sondelor gastrice Fauchet sau sonda Bakov-Kutkin.Se mai
poate utiliza sonda Einhorn, dar cu aceasta se poate extrage doar suc gastric “a jeun”, apoi se pot face
stimulari cu alcool, cofeina sau prin injectii cu gastrina, cu histamina.
Caracteristice fizico-chimice ale secretiei gastrice:
Sucul gastric este un amenstec intre componenta parietala cu HCl si enzime, avand un pH intre
0,1 si 0,9 si componenta extra parietala, in care abunda electrolitii, apa si mucus.Din acest amestec
rezulta ph-ul sucului gastric, de 1,5-2,5.
Sucul gastric este un lichid usor opalescent, are o densitate intre 1008-1009, un punct crioscopic
-0,55, -0,6 grade Celsius.

Compuzitia chimica a suculi gastric.

Anorganic:
-Hcl, secretat de celulele parietale, secretie realizata prin mecanism activ, cu cionsum energetic.Secretia
HCl are loc la nivelul microtubulior din celulele parietale.Ionii de H provin din disocierea apei si sunt
transportati activ in microtubuli, prin pompa ATP-azica de H (protoni), care introduce H in microtuibuli si
scoate potasiul in citoplasma.
Pompa de protoni are doua subunitati, subunitatea alfa avand 8 segmente transmembranare, cu
un mare domeniu citoplasmatic, componenta beta are un singur segment transmembranar, cu un larg
domeniu extracelular, cu portuni glicozlate si cu 3 punti disulfhidrice.
Ionul de Cl, provenit din plasma prin disocierea NaCl.Acesta intra in celula prin canal propriu sau
la schimb cu anionul bicarbonic.
In sangele venos, care paraseste teritoriul gastic, cantitatea de CO2 este mai mica in perioadele
de activitate secretorie.
Bloacrea fosforilarii cu dinitro fenol, blocheaza secretia de HCl, ceace arata inca o data
mecanismul activ de secretia acestuia.
Cerlulele parietale sunt cele mai active din punct devedere metabolic la suprafata lor apicala
prezinta microvili, care contin microfilamente de actina.
Cand celulele sunt stimulate, tubulo-veziculele adera la microtubuli, se activeaza canalele ionice
de Cl si K.
In celula parietala exista si anhidaza carbonica, care catalizeaza formarea si disocierea acidului
carbonic, folosind dioxidul de carbon de origine plasmatica si cel de origine metabolica.
La cei doi poli ai celulei parietale seelimina acidul clorhidric la polul apical si anionul bicarbonic la
polul bazal.Prin urmare in perioadele de secretie, pH-ul sangvin va creste usor.
Acetazolamida este substanta care inhiba anhidraza carbonica contribuind la scaderea secretiei
acide gastrice.
Formarea HCl la nivelul microtubulilor este demonstrata prin ph-ul foarte acid de la nivelul
microtubulilor.La micotubuli ph-ul ajuge la valori de 0,1-0,9 , iar in restul citoplasmei sunt valori care
ajung la 7,2.
Ionul de Ca , reduce aciditatea, la o ora jumatate la o ora dupa administrare, dar la 3-4 ore se
obsrva stimularea secretiei de HCl.
In conditii in care exista hiperparatiroidism, acesta determna cresterea calcemiei, putand duce la
leziuni gastrice si duodenale.
 Ionul de Mg, inhiba secretia de HCl, de aceea Ng, alaturi de aluminiu fac parte din compozitia
pansamentelor gastrice.
Iodul, stimuleaza secteria.
Ionii de H, datorita gradientelor de concentratie au tendinta de re retrodifuziune in
mucoasa.Acestei tendinte I se opune bariera gastrica , formata din stratul de mucus protector, secretia
alcalinap si membranele celulelor din mucosa gastrica.
Distructia acestei baroere duce la retrodifuziunea rapida a ionilor de H, cu producere de leziuni
ale mucoasei.
Distructiile tisulare sunt urmate de eliberarea de histamina, care stimuleaza secretia acida,
intretinand retrodifuziunea ionilor de H.
Histamina produce vasodilatatie, urmata de marirea permeabilitatii membranelor capilare,
stimuleaza secretia de pepsina, direct si indirect.
Distructia tisulara, lezarea capilarelor va duce la hemoragii si ulceratii ale mucoasei.Aceste
fenomene pot fi produse si de acidul acetic,propionic,butiric, de sarurile biliare, de unele izolecitine, de
acidul salicilic si derivatii sai(aspirina), idometacinul(antiinflamator nespecific, nesteroidian)
Ulcerele duodenale sunt ulcere cu hiperaciditate, pe cand lezarile mucoasei gastrice se coreleaza
cu o hipoaciditate, produsa nu atat prin reucerea activitatii secretorii car prin retrodifuziunea ionilor de
H prin mucoasa lezata.
Valorile normale ae aciditatii, aciditatea libere, sponstana de repaus este de 10-40 UCJ(unitati
clinica Javolsky) sau mEg/l sau 0,3-0,7 g Hcl %o.
Aciditatea totala este de aprox 40-60 UCJ.
Stimularea cu histamina face ca aciditatea sa creasca cu 14-=150 UCJ.
Alti elctroliti:
Sodiul este prezent in secretia extraparietala, fiind transportat activ din celula in interstitiu prin ATP_aza
Na dependenta, concentratia Na in gucul gastric fiind inferioara ce;ei din sucul gastric.
Potasiul este prezent in special componenta parietala, avand o concentratie mai mare decat in plasma,
de aproximativ 2-3 ori.Concentratia K in sucul gastric este relatoc constanta, el fiind recirculat intre
microtubuli si citoplasma.
Clorul este introdus din interstitiu in celula parietala, datorita gradientului de concentratie.Din
citoplasma in microtubuli este introdus prin mecanism activ prin pompa de clor.Se afirma ca in
microtubuli, clorul poate ajunge si pasiv, urmand ionul de hidrogen.
Calciul este activator asupra celulelor paretale, fiind mesager secund pentru acetilcolina si gastrin,
stimuland celulele G(secretoare de gastrina).
Magneziul, sulfatii si fosfati se gasesc in cantitatati mai mici decat in plasma apa fiind antrenata pasiv in
secretie, in functie de cerintee osmotice.
Componenta organica:
Contine, enzime, mucus, proteine plasmatice, substante specifice de grup sangvin, lizozim si substante
biologic active.
Proteinele plasmatice sunt reprezentate de albumine, globuline, din care grupa avem
transferine, celuloplasmina, imunoglobuline), procentul proteinelor plasmaticecreste in ulcere prin
distrugerea barierei gastrice si crestere permeabilitaii vasculare.
In sucul gastric sunt prezente enzime proteolitice: pepsina, labfermetul sau renina gastrica(la
sugar), gelatinaza si enzime lipolitice(lipaza).
Pepsina, este prima enzima din digestia proteica, este secretata de celulele principale din
glandele fundice, exista putine celule principale si in mucoasa antro-duodenala.Se secreta sub forma
inactiva(pepsinogen) fiind activata prin actiunea acidului clorhidric,iar apoi autocatalitic.
 Pepsinogen putem intalni si in lichidul cefalorahidian(LCR), in leucocite, la nivelul placentei.1%
din pepsinogen este absorbit in sange si apare in urina, ca uropepsina, care are aceiasi actiune ca si
pepsina.
Pepsina este o endopeptidaza, care actioneaza in special la legaturile aminice ale aminoacizilor
aromatici.Actioneaza asupra acid-albuminelor(proteine asupra carora a actionat HCl), transformandu-le
in albumoze primare, secundare si peptone.
Pepsina se considera ca realizeaza 15% din digestia proteinelor .
S-a u evidentiat mai multe fractiuni electroforetice ale pepsinogenelor, cea mai ment fiin
pepsinogenul 8, asimilat cu catepsinogenul.Prin activarea lui se obtine catepsina.
Celelelalte 7 pepsinogene se imparta in 2 grupri dupa locul de secretia si existantea lor in plasma
si urina:
-grupul 1 contine (1-5)
-grupul 2 (pepsinogenele 6-7)przent numai in plasma
Grupul 1 creste in conditi de effort intens sau in conditii de stress.

Secretia de pepsina este stimulat de glucocorticoizi, de parasimpatic, de histamina, de solutii

hipertone(NaCl, sucroza, glcoza, )
Secretia de pepsina este inhibata de substante cu sulf cum este acidul mucoitin sulfuric,
heparine, si este redusa in in ficiente hipofizare si corticosuprarenaliene. Pepsina actioneaza asupra
albuminelor , globulinelor, cazeinei si condrinei, dar nu actioneaza asupra mucinei, keratinei si
nucleoproteinelor.
Secrtia de pepsina se modifica in paralel cu secretia de acid clorhidric.

Mucusul secretat de catre celulelel mucoase, adera la suprafata mucoasei gastricem, formand
un strat de 0,5 2,5 mm.Este un protector al mucoasei fata de actiunea acida si proteolitica a sucului
gastric.Are rol lubrefiant, favorizand alunecarea alimentelor .
Intra in componenta barierei gastrice, opunadu-se retrodifuziunii oxigenului.
Molecula de mucina este un polimer cu 4 monomeri, fiecare monomer avand un schelet proteic,
la care adera lanturi glicozitice acre acopera ¾ din suprafata proeica.
Aceste complexe glucidice protejaza scheletul proteic de liza, polimerul mucos va fi scindat de
pepsina doar in portiunile neglicozilate.
Stratul de mucus se reinoieste permanent, secretia sa fiind continua, dar mai abundenta dupa
alimentatie.Secretia de ucus este stimulata de nervul vag, umoral de gastrina glucagon, histamina,
parathoromon, substante iritante si care este inhibata prin atropina(blocheaza receptorii muscarimici),
glucocorticoizi, aspirina, indometacin.

Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanism nervos si umoral fiin prezente 3 faza ale
secretiei gastrice:
-faza cefalica-asigura 30% DIN SECRETIA GASTRICA, este initiata prin introducerea alimentrelor
in cavitatea bucala.In cadrul acesteia predomina mecanismul nervos de reglare.Secretia apara dupa 5-10
min, are un maxim dupa 30 min si se mentine o ora.Se produc aproximativ 500ml de suc gastric,
considerat sucul de apetit, bogat ain HCl
-faza gastrica-ca continua secretia declansata prin faza cefalica.In cadrul fazei cefalice,
mecanismul nervos este asigurat de reflexe neconditionate si conditionate:
-reflexele neconditionate sunt declansate de patrunderea alimentelor in gura prin
stimularea receptorilor gustativi.Informatia prin fibrele aferente ale nervilor IX, X XI, ajunge la centrul
gastrosecretor din bulb de unde, prin fibre vagale motorii, stimuli ajung la mucoasa gastrica declansand
secretia acida si a componentilor organici.
 -reflexele conditionte, declansate la vederea sau la mirosul alimentelor ajung pe caile
specifice la proiectiile corticale de unde informatia ajunge la hipotalamus , de aici de aici la centrul
gastrosecretor bulbar determinand stimularea secretiei gastrice.
Alte substante active cu rol asupra secretiei gastrice:
-insulina – mec nervos
-glucocorticoizii, parathormon ai act stimulatoare
-minieralocorticoizii- reduc secretia gastrica
-serotonina- are efect inhibitor asupra secretiei gastrice
-bradikinina- actionand asupra celulelor secretorii, le inhiba.
-prostaglandinele, au efecte inhibitorii asupra secretiei gastrice, scad fluxul sangvin, in special PGE2
-aspirina, endometacinul, antiinflamatoare nespecifice, nesteroidiene, blocand enzimele de tipul
ciclooxigenazelor reduc producerea de prostaglandine, scazand capacitatea de protectie a mucoasei.
Interventia hipotalamusului semai poate evidentia si prin factorii de eliberare(liberine):
CRF(corticotrop RF).CRF stimuleaza eliberarea de ACTHdin hipofiza anterioara, ACTHul stimuland
corticosuprarenala, crescand secretia de glucocorticoizi.Acestia, la nivelul mucoasei gastrice stimuleaza
celulele parietale, ceulele G care la randul lor vor stimla secretia de Hcl.Glucocorticoizii reduc secretia
de mucus.
Insulina stimuleaza secretia gastrice prin producerea hipoglicemiei, stimularea hipotalamusului
anteror, acrestimuleaza hipotalamusul anterior, de unde prin nervul vag vor fi stimulate elementele
secretoare.
Vagul este un nerv parasimpatic, avand fibre colinergice si fibre necolinergice.Prin fibrele
colinergice stimuleaza secretia de HCl, de pepsina, de mucus, de gastrina si de histamina.Are un efect
mai lab asupra celulelor parietale, ele fiind mai sensibile la histamina.
La nivelul fibrelor necolinergice se pot evidentia enkefaline, bombesina, vagogastron, sau
bulbogastron.
Sistemul nervos simpatic are in general efect trofic asupra mucoasei gastrice.In stress intens se
stimuleaza componenta simpatica hipotalamica, se elibereaza ,ulte catecolamine si la nivelul
medulosuprarenalei, are loc stimularea celulelor G, creste eliberarea gastrinei, histaminei, si se mareste
secretia gastrica.
-faza intesinala