Exemple de jocuri- Irimia Cristina Maria

• Joc de rol
• Joc didactic
• Joc muzical
• Joc cu text și cânt
• Joc de mișcare
• Joc de creație
• Exercițiu cu material individual
• Joc exercițiu
• Joc logico-matematic

1. Jocul de rol:
• poate fi abordat în toate momentele unei zile la grădiniță, la intensitate diferită, în
funcție de conținutul învățării, de nivelul de vârstă, de personalitate, etc.;
• valorifică experiența de viață a copilului;
• valorifică informațiile, cunoștințele dobândite în context formal, nonformal, informal;
• obișnuiesc copiii să devină spontani;
• educă răbdarea, învață să-și aștepte rândul, să respecte reguli;
• responsabilizează copiii;
• stimulează gândirea, imaginația și creativitatea;
• contribuie la dezvoltarea socială;
• contribuie la dezvoltarea limbajului și a comunicării;
• sprijină formarea corectă a stimei de sine.

Etape:

• identificare și definirea situației care va fi simulată în concordanță cu obiectivele

educaționale și cu specificul cunoștințelor ce urmează a fi învățate;
• proiectarea scenariului- constând în selectarea conținuturilor și rolurilor mai
importante din situația reală, alegerea participanților și instruirea lor în legătură cu
specificul fiecărui rol;
• învățarea individuală a rolului;
• interiorizarea rolului și conceperea modului de interpretare;
• interpretarea rolurilor;
• dezvoltarea cu toți participanții la joc a modului de interpretare, apoi se face o analiză
a comportamentului în timpul interpretării rolului. Ex.: „de-a familia”, „de-a doctorul”
etc.
 Joc de rol „De-a aprozarul

Grupa: Mare

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema săptămânală: „Bogățiile toamnei”

Tema proiectului: „Toamna cea bogată”

Tema activității: „De-a aprozarul”

Mijloc de realizare: joc de rol

Tipul activității: verificare, sistematizare de cunoștințe

Scopul activității: verificarea, sistematizarea cunoștințelor și perfecționarea deprinderilor

de a transpune experiența cognitivă în ipostaze ale vieții sociale.
Obiective operaționale:

• Să participe activ la joc, atât în calitate de vorbitor, cât și de auditor;

• Să sesizeze situațiile sociabile de joc create;
• Să respecte reguli de comportare civilizată în societate;
• Să cântărească fructele, legumele;
• Să manifeste creativitate, spontaneitate în interpretarea rolului asumat.
Strategii didactice:

• Metode și procedee: jocul de rol, conversația, dialogul, explicația;

• Mijloace de învățământ: planșă cu aprozar, jucării potrivite: fructe, legume, casă de
marcat, cântar, coșuri, bani, bancnote;
• Forme de organizare: frontal, individual.
Scopul jocului: verificarea și consolidarea deprinderilor de comportare în aprozar,
educarea corectitudinii, a cinstei în modul de a plăti și de a respecta rândul.
Sarcina didactică: să folosească corect formulele de politețe de la intrarea până la plecarea
din aprozar.
Regulile jocului: copilul cumpărător trebuie să salute politicos, să privească marfa atent
expusă, să ceară informații cu un ton adecvat, să îndeplinească toate formalitățile până la
achiziționarea produselor. Dacă unul dintre ei (vânzător/ cumpărător) nu înțelege regulile, nu
se mai face cumpărarea.
Desfășurarea jocului:

Se va preciza tema activității. Copiilor li se va aduce la cunoștință faptul că vor juca un joc
„De-a aprozarul”, în care vor trebui să se adreseze respectuos și să respecte succesiunea logică
a operațiunilor din procesul de vânzare-cumpărare.
 Pe măsuță sunt așezate cântarul, casa de marcat și diverse fructe și legume. În același loc
au coșulețe pentru a pune produsele cumpărate, iar într-o cutie sunt bani: bancnote și monede.
Se trage la sorți un jucător-vânzător, care ia în primire vitrina în care sunt expuse fructele și
legumele care sunt frumos așezate în lădițe. Educatoarea desemnează un copil-cumpărător.
Acesta îi descrie vânzătorului leguma sau fructul pe care și-l dorește (culoare, mărime),
folosind formulele de politețe adecvate. Dacă vânzătorul ghicește despre ce fruct/ legumă
este vorba, vânzătorul cântărește, o ambalează, iar cumpărătorul plătește. Vânzătorul îi
mulțumește și numără banii.
Inițial, un preșcolar trebuie să prezinte comportamentul pe care trebuie să-l aibă la
cumpărături.
Se explică modalitatea de organizare a jocului: copiii vor fi împărțiți în vânzători și
cumpărători.
Se face jocul de probă în fața sălii de grupă, după care se trece la desfășurarea propriu-
zisă.
Complicarea jocului. Cumpărătorul îi spune o ghicitoare vânzătorului. Dacă acesta din
urmă nu ghicește, primește o poruncă amuzantă, iar jocul continuă prin tragerea la sorți a altui
vânzător.
Încheierea jocului: se va face analiza jocului și se vor face aprecieri verbale.

2. Jocul didactic- declanșează cele mai numeroase situații de învățare prin intermediul
sarcinilor didactice foarte clar formulate.

Organizarea jocului didactic presupune:

• amenajarea mediului ambiant;

• pregătirea materialelor didactice necesare.

Desfășurarea jocului didactic presupune:

• introducerea în joc- trezirea interesului pentru activitatea propusă: sosirea unui

personaj, vorbirea șoptită, bătaia în ușă, ghicitorile etc.;
• anunțarea titlului jocului didactic și a obiectivelor acestuia- concis, în termeni
stimulativi, fără cuvinte de prisos;
• Prezentarea materialului didactic;
• Explicarea jocului didactic, a sarcinii de joc și a regulilor de joc:

Sarcina didactică- reprezintă problema de gândire și de acțiune: să recunoască, să imite, să

redea, să exprime, să compare.

Regulile jocului- copilului îi este indicat cum trebuie să se joace, ce îi este permis în joc,
cum să rezolve problema respectând succesiunea acțiunilor.
 Complicarea jocului- introducerea unor noi variante (element-surpriză) pentru a completa
sarcina jocului didactic.

• Încheierea jocului didactic- reprezintă un moment scurt în care preșcolarii trebui să se

pregătească pentru evaluare.
• Evaluarea jocului didactic- momentul final al jocului, se formulează concluziile
asupra modului în care s-a desfășurat jocul didactic.

Jocul didactic oferă copiilor cea mai potrivită motivație pentru învățare, deoarece pune în
valoare capacitățile imaginative și creatoare, antrenează operațiile gândirii și contribuie la
formarea deprinderilor intelectuale, sprijină consolidarea, sistematizarea și evaluarea
cunoștințelor.

Joc didactic: „Cine a trimis scrisoarea?”

Grupa: mijlocie

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”

Tema săptămânii: Meserii îndrăgite de copii

Categoria de activitate de învățare: Domeniul Limbă și Comunicare

Tema activității: „Cine a trimis scrisoarea?”

Mijloc de realizare: joc didactic

Tipul activității: consolidare de cunoștințe și deprinderi

Scopul activității: verificarea și fixarea deprinderii de a alcătui propoziții simple sau

dezvoltate corect din punct de vedere gramatical.

Obiective operaționale:

• Să denumească meserii și unelte specifice pe baza imaginilor;

• Să formuleze propoziții utilizând cuvintele ce denumesc meserii și unelte, folosind
imaginile;
• Să asocieze imaginilor mișcări specifice meseriilor cunoscute, pe baza explicațiilor
educatoarei;
• Să utilizeze corect în enunțurile formulate dativul și genitivul substantivelor ce
denumesc meserii, urmând modelul dat.
Strategii didactice:

• Metode și procedee: jocul didactic, conversația, explicația, demonstrația;

• Mijloace de învățământ: plicuri, imagini cu meserii;
• Forme de organizare: frontal, individual.
 Sarcina didactică: deschiderea plicului și scoaterea jetonului din plic, identificarea
meseriei căreia îi corespunde jetonul respectiv.
Captarea atenției copiilor se va realiza prin descoperirea materialelor pregătite, stimulând
interesul copiilor prin elementul surpriză: poștașul și lucrurile pe care acesta le aduce:
scrisorile adresate copiilor.

Desfășurarea activității
Explicarea și demonstrarea jocului- educatoare așază imaginile pe tablă astfel încât să fie
văzute de toți copiii.
Fixarea regulilor jocului. Pentru a se asigura o înțelegere clară a jocului se va utiliza atât
metoda explicației, cât și cea a demonstrației. Cu ajutorul explicației se vor sublinia clar
regulile jocului și sarcina didactică pe care o au copiii de îndeplinit. În vederea fixării
regulilor vor fi antrenați 1-2 copii.
Jocul de probă. Se execută jocul demonstrativ pentru asigurarea înțelegerii sale.

Jocul propriu- zis. Poștașul (educatoarea pentru început) începe jocul. Ea solicită copilului
să aleagă un pachet, să îl desfacă, să denumească obiectul din interiorul plicului, să spună cui
îi aparține și cine lucrează cu el. Un alt copil alege imaginea cu meseriașul care lucrează cu
obiectul respectiv. Se va preciza că, atunci când un copil nu poate executa sarcina, va primi
ajutor spre suplimentar de la educatoare sau de la copii. În joc vor fi antrenați toți copiii. Se va
urmări și corecta, la nevoie, exprimarea lor. Educatoarea va avea grijă ca toți copiii să
respecte regulile jocului.

Complicarea jocului. Educatoare așază pe masa ei produse finite. Poștașul împarte copiilor
atenți câte o scrisoare. Pe rând vor scoate din plic imaginea pe care sunt desenate unelte.
Exemplu de răspuns: „Am o scrisoare de la un croitor pentru că în imagine sunt desenate un
ac și o papiotă cu ață. Croitorul coase haine.” Copilul întrebat trebuie să aleagă de pe masa
educatoarei produsele finite.
Încheierea activității: se va face analiza jocului și se vor face aprecieri privind participarea
copiilor la joc, respectarea regulilor, a ordinii și a disciplinei în timpul activității.

3. Jocul muzical:
• reprezintă un ansamblu armonios de elemente muzicale, ritmice, de mișcare și ludice
împletite într-o formă coerentă, accesibilă și plăcută pentru învățare;
• educatoarea trebuie să aibă în vedere: tema, tipul activității și formele specifice de
realizare, precum și vârsta copiilor;
• este un mijloc adecvat de adaptare a copilului la mediul preșcolar, de satisfacere a
nevoilor sale de joc, de mișcare, de amuzament, a plăcerii de a emite, de a transmite
sau de a recepționa sunete, de a cultiva simțul armoniei, de a contribui la formarea
simțului ritmic și a celui melodic.
• Ex: „Un elefant se legăna”, „Hai să spunem una”, „În pădurea cu alune”.
 Jocul muzical „Albinuța a zburat”

Grupa: mare
Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema săptămânii: „Din lumea celor care nu cuvântă”

Categoria de activitate de învățare: DEC educație muzicală

Tema activității: „Albinuța a zburat”

Tipul activității: consolidare de cunoștințe și deprinderi

Scopul activității: crearea unei stări de bună dispoziție și relaxare în rândul copiilor,
consolidarea cunoștințelor despre florile de primăvară.
Obiective operaționale:

• să interpreteze corect textul și melodia;

• să respecte regulile jocului și indicațiile educatoarei;
• să participe activ și cu entuziasm la desfășurarea jocului.
Strategii didactice:

• metode și procedee: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, jocul;

• mijloacele de realizare: coronițe, flori, aripioare de albinuțe, eșarfă, coșuleț, casetofon,
CD;
• forme de organizare: frontal, individual.
Sarcina didactică- să recunoască copiii care vor avea rolul florilor.
Captarea atenției. În această dimineață a sosit în sala de grupă albinuța, care era tristă că
și-a pierdut prietenii. Noi o vom ajuta pe albinuță să își facă prieteni noi, cântând și învățând
jocul „Albinuța a zburat”.
Desfășurarea jocului
Explicarea regulilor. Pe măsuțe sunt așezate jetoane în care sunt redate flori de primăvară.
Un copil are rolul albinuței care culege nectarul din flori. Ceilalți sunt albinuțele din stupi.

Copiii sunt așezați în formă de cerc și cântă de două ori versurile:

„Albinuța a zburat să culeagă miere/ Pe-o floare s-a așezat și nectar îi cere.”

Preșcolarii imită zborul albinuțelor, apoi copilul care are rol de culegătoare așază albinuța
pe una din flori. El alege un copil care să denumească floarea respectivă. Se cântă:

„De ghicești cum o chema, albiniță dragă,/ Cu tine mă vei lua, albiniță dragă!”
 Copilul ales se deplasează spre măsuța cu flori, imitând zborul unei albinuțe, alege jetonul
potrivit și denumește floarea. Dacă răspunsul său este corect, ceilalți îl aplaudă și îi cântă: „Ai
ghicit, ai ghicit, floarea cea aleasă/ Fericit, mulțumit, o aduci acasă”, iar el va deveni albina
culegătoare. Dacă nu denumește corect floarea, este ales alt copil care spune numele florii
respective.

Jocul de probă. Se execută jocul de probă în fața sălii de grupă, după care se trece la
executarea jocului propriu-zis.

Complicarea jocului. Fiecare copil trebuie să descrie corect floarea aleasă (denumire,
culoare, anotimpul în care o întâlnim).

Încheierea activității. Se va face analiza jocului și se vor face aprecieri verbale.

4. Joc cu text și cânt:

• grădinița acordă pe tot parcursul preșcolarității o atenție deosebită cultivării vocii
copiilor, dezvoltării auzului muzical, a simțului ritmic și melodic;
• muzică are deosebite valențe formative, ea educă și dezvoltă o serie de procese
psihice: gândirea, memoria, atenția, afectivitatea, voința.

Scop:

• formarea capacităților de exprimare prin muzică;

• formarea capacității de receptare a muzicii;
• cunoașterea marilor valori ale creației artistice naționale și universale;
• formarea capacității creatoare prin cultivarea inteligenței.

Jocul cu text și cânt îmbină elemente de mișcare cu textul și melodia unui cântec mișcarea
fiind subordonată conținutului cântecul. Ex: „Căsuța din pădure”, „Bate vântul frunzele”,
etc.

Joc cu text și cânt „Bat din palme”

Grupa: mică

Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”

Tema săptămânii: „Zidarul”

Categoria de activitate: DEC, educație muzicală

Tema activității: „Bat din palme”

Tipul activității: formare de priceperi și deprinderi.

 Scopurile activității: formarea deprinderii de a intona corect, expresiv și omogen cântecul,
respectând poziția corectă, tonul, semnalul de început, dicția și respirația în emiterea
sunetelor; consolidarea deprinderii de a asocia versurile jocului cu mișcările proprii.

Obiective operaționale:

• să învețe versurile cântecului;

• să rețină mesajul transmis de acesta;
• să interpreteze expresiv și corect melodia și textul cântecului, respectând durata și
înălțimea sunetelor muzicale, ritmul și pauzele;
• să execute corect mișcările sugerate de textul cântecului.

Strategii didactice:

• metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul;

• mijloace de învățământ: cd, casetofon;
• forme de organizare: frontal, pe grupe.
Sarcina didactică: învățarea textului cântecului și executarea corectă a mișcărilor
subordonate acestuia.
Captarea atenției. Copiii se așază corect pe scaune, executând exerciții de respirație,
prezentate lor astfel: mirosim o floare, suflăm un fulgișor, suflăm întru-un balon. Se execută
exerciții de încălzire a vocii, prin care preșcolarii vor imită sunete produse de diferite
instrumente: „la la la, ta ta ta”.
Desfășurarea activității
Familiarizarea copiilor cu cântecul și conținutul jocului- se vor prezenta versurile
cântecului, vor avea loc discuții de înțelegere a cuvintelor, urmând ca apoi să fie audiat:
„Bat din palme clap, clap, clap

Din picioare trap, trap, trap

Ne-nvârtim, ne răsucim
Și la horă iar pornim.
Hai la dreapta, uite- așa

Și la stânga, tot așa

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și cu toți ne veselim.
Demonstrarea jocului cu text și cânt. Fiind un joc ce presupune mișcări ritmice, acesta se
va demonstra în întregime în fața copiilor, dându-se și explicațiile necesare, mișcările fiind
următoarele: bătăi din palme, bătăi din picioare, învârtirea corpului, prinderea mâinilor, pași
la stânga și la dreapta.
Se vor fixa regulile jocului și sarcina didactică de îndeplinit.

Jocul demonstrativ- se execută jocul demonstrativ pentru asigurarea înțelegerii sale, după
care se trece la executarea jocului împreună cu copiii. Acesta se face pe grupe, iar mișcările
utilizate de copii trebuie să fie variate. În timpul executării jocului muzical se va urmări
uniformizarea mișcărilor, acordarea și omogenizarea corectă a textului.

Complicarea jocului. Educatoarea va face anumite pauze în timpul cântecului, urmând ca

copiii să completeze cuvintele lipsă. Ex: „Bat din ......(palme) clap, clap, clap”

Se continuă în același mod până când conținutul cântecului și mișcările au fost reținute de
fiecare copil.

Încheierea activității: se va face analiza jocului și se vor face aprecieri privind participarea
copiilor la joc, respectarea regulilor, a ordinii și disciplinei în timpul activității.

5. Jocul de mișcare- contribuie la formarea și perfecționarea deprinderilor motrice de

bază, la dezvoltarea lor și la formarea și dezvoltarea calităților psihice.
Clasificarea jocului (după A.D. Novicov și L.P. Matveev):
a. după efectiv: individuale, colective, de masă propriu- zise, jocuri sportive;
b. după relațiile reciproce: fără împărțire pe echipe, cu trecere la cele pe echipe,
cu împărțire pe echipe;
c. după caracterul relațiilor dintre participanți: jocuri fără contact direct cu
adversarul, jocuri cu contact direct;
d. apar și alte grupări de jocuri: în apă, jocuri de iarnă, jocuri distractive, etc.

Rolul educatorului este foarte important,urmărirea desfășurării jocului îi creează condiții

pentru cunoașterea mai complexă a completării și particularităților de manifestare ale elevilor.

Joc de mișcare „În poeniță”

Grupa: mare

Tema anuală de studiu: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”

Tema săptămânală: „Din lumea minunată a insectelor”

Activitatea de învățare: ALA 2

Forma de realizare: Activități și jocuri liber alese
Tema activității: „În poieniță”
 Mijloc de realizare: joc de mișcare

Scopul activității: relaxarea copiilor după efortul depus la activitățile de peste zi,
dezvoltarea deprinderilor motrice de bază și a atenției prin intermediul jocurilor de mișcare.

Obiective operaționale:

• să răspundă motric la o sarcină dată;

• să manifeste spirit de echipă, atitudini de cooperare, spirit de competiție și fair play;
• să respecte regulile jocurilor de mișcare;
Sarcina didactică. Copiii vor fi împărțiți în două echipe: echipa fluturașilor și echipa
albinuțelor. Ei vor avea de trecut diferite obstacole pentru a ajunge la hrană.
Strategii didactice:

• metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, jocul;

• mijloace didactice: jaloane, obstacole de diferite feluri, tuburi, ecusoane, fluier,
clepsidră;
• forma de organizare: frontal, pe grupuri.
Elemente de joc: mișcare, aplauze.
Desfășurarea jocului. Se vor asigura condițiile necesare jocului: aerisirea sălii de grupă,
așezarea mobilierului, pregătirea materialelor.
Anunțarea și explicarea jocului. Se va anunța titlul și regulile jocului. Copiii vor fi
împărțiți în două echipe: echipa fluturașilor și echipa albinuțelor. Pentru a ajunge la floare
trebuie să treacă de mai multe obstacole. Pentru a depăși respectivele obstacole vor executa
diferite variante de mers: mers ghemuit, mers cu ocolire de obstacole, mers cu pășire peste
obstacole.

Desfășurarea jocului de probă. Copiii vor fi așezați pe două rânduri. Se va desfășura un joc
de probă. Dacă se impune, educatoarea dă explicații suplimentare.
Desfășurarea jocului. Jocul se va repeta până când toți copiii vor participa la întrecere. Se
intervine numai dacă copiii vor întâmpină greutăți sau încalcă regulile stabilite.
Complicarea jocului. Traseul se va parcurge contra timp. Folosim clepsidra. Echipa care se
încadrează în timp va câștiga concursul.
Încheierea activității. Se vor face aprecieri globale și individuale privind desfășurarea
jocului și implicarea copiilor în activitate.

6. Jocurile de creație- sunt acelea în care subiectul și regulile sunt create de copilul
însuși.

Clasificare:
 a. jocuri de creație cu subiecte din viața cotidiană- exprimă dorința copilului
de a participa la viața și activitatea adultului, de a acționa cu aceleași unelte
de muncă pe care le folosesc adulții. Ex: „De-a familia”, „De-a grădinița”,
„De-a doctorul”, „De-a gospodina”;
b. jocul de creație cu subiecte din povești și basme- în acest joc copilul
interpretează rolul unui personaj din poveste. Transpunându-se în rolul
personajului ia o atitudine, gândește, simte și acționează la fel cu
personajul interpretat. Ex.: „Căsuța din oală”, „Albă ca Zăpada” etc.;
c. jocurile de construcții- exercită o influență favorabilă asupra dezvoltării
proceselor intelectuale; preșcolarii construiesc cuburi, mașini, case,
terenuri, poduri, castele, gări, teatru, școli etc.

Jocurile de creație au o importanță foarte mare în dezvoltarea multilaterală a copilului.

Jocul de creație „Ziua de naștere”

Grupa: combinată
Categoria de activitate: activități liber alese

Aria de stimulare: joc de creație

Tema: sărbătorirea zilei de naștere

Scopul activității: dobândirea competențelor de comunicare.

Obiective operaționale:

• să intre în relație cu partenerii de joc;

• să aibă inițiativă în raporturile cu ceilalți copii;
• să își optimizeze capacitatea de adaptare la mediul social;
• să fie tolerant, înțelegător, răbdător.
Strategii didactice

• metode și procedee: conversația, demonstrația ca model de a acționa, conversația,

exercițiul;
• mijloace de învățământ: două spații amenajate care să simuleze spații locative dotate
cu jucării.
• Forme de organizare: frontal.
Sarcina didactică: copiii vor putea face ceea ce doresc dar fără a-i deranja pe cei din jur.
Desfășurarea jocului: se amenajează cele două spații de joacă cu toate jucăriile menționate
și pentru orice eventualitate li se va ușura accesul și la altele: coli de scris, instrumente de
scris, piese din jocurile de construcții.
 Se captează atenția copiilor prin descoperirea celor două spații de joacă și prin tema
jocului.
Anunțarea temei. Educatoarea propune: „Copii, ce ar fi să ne jucăm astăzi de-a ziua de
naștere a lui George? Familia lui trebuie să îi pregătească o petrecere. Aici locuiește familia
lui (se indică unul din spațiile amenajate), iar aici sunt vecinii lui, care vor ajuta la organizarea
petrecerii și vor fi și invitați. Eu voi fi o vecină bătrână care își vede de treaba ei și nu îmi
place să fiu deranjată.

Regulile jocului. Copiii sunt liberi să se joace așa cum doresc, dar fără a-i deranja pe cei
din jur. Sunt avertizați că mai sunt și alți copii în jur și încă o bătrânică ce nu suportă gălăgia.

Desfășurarea jocului. Educatoarea își intră în rol spunând: „Georgică, știu că este ziua ta.
La mulți ani, petrecere frumoasă și poate îmi oprești și mie o felie de tort!”, apoi se retrage.

Poate urma un moment de entuziasm sau de nehotărâre. educatoarea îi lasă să se

organizeze, prefăcându-se ocupată. Întotdeauna se găsește un lider de grup care decide. Este
posibil ca rolul lui Georgică să nu fie acceptat și să fie atribuit altcuiva, la fel cum e posibil ca
rolurile vecinilor să nu fie luate în calcul etc.

Educatoarea intervine doar dacă este nevoie și nu în calitate de coordonator, ci în calitate

de bătrână.
Jocul se desfășoară după bunul plac al copiilor, după reguli stabilite și acceptate de ei
(prezența bătrânei amintește de fapt de respectarea regulei de la început). Dacă jocul capătă
altă temă decât cea de la care s-a pornit și este respectată regula stabilită, educatoarea nu
intervine atâta timp cât obiectivele sunt atinse.
Încheierea activității. Bătrâna bate la ușă și îi roagă pe copii să încheie petrecerea, deoarece
vrea să se odihnească, după care educatoarea iese din rol și face aprecieri cu privire la
comportamentul copiilor în timpul jocului și le promite că se vor mai juca și altă dată.

7. Jocurile- exercițiu sunt acele activități care îmbină în mod armonios învățarea cu
jocul, care creează un climat destins, favorabil învățării, transformând comunicarea
dintre educatoare și copii într-un proces afectiv-emoțional, motivant, creativ și activ.
Ele pot fi organizate atât individual, cât și micro-grupal sau chiar frontal.

Metodica exercițiilor:

• copii sunt introduși în mod atractiv în exercițiul joc prin trezirea și menținerea
interesului pentru el;
• educatoarea explică și demonstrează exercițiul;
• copiii execută exercițiul sub supravegherea educatoarei;
• educatoarea sintetizează materialul verbal exersat, analizează și apreciază munca
preșcolarilor.
 Jocurile- exercițiu pot fi:

• senzorio-motorii sau de mânuire: se trage, se împinge se manevrează butoane etc.;

• jocuri de combinații fără scop clar definit, de dezmembrare și reconstruire de obiecte;
• Jocuri de combinații de obiecte/ acțiuni cu scop de compuneri după un model. Ex:
educatoarea spune un sunet, iar copiii vor spune mai multe cuvinte care încep cu acele
sunet (Ana, ac, ardei etc.).

Jocul exercițiu „Jocul sunetelor”

Grupa: mare

Domeniul experienţial: Domeniul Limbă și Comunicare

Tema activității: „Jocul sunetelor”

Scopul activității: fixarea deprinderii de a sesiza sunetul inițial și final al cuvântului dat.
Obiective operaționale:

• să precizeze locul sunetului în cuvântul dat;

• să alcătuiască cuvânte cu sunetul final al cuvântului dat;
• să despartă cuvintele în silabe;
• să își coordoneze mișcările oculomotorii.
Strategii didactice:

• metode și procedee: explicația, demonstrația, conversația, exercițiul, problematizarea,

jocul didactic;
• mijloace didactice: jetoane cu imagini diferite, planșe, ecusoane;
• forme de organizare: frontal, individual, pe echipe
Sarcina didactică găsirea unor posibilități corecte de continuare a lanțului sunetelor.
Se aerisește sala de grupă. Se pregătește materialul didactic necesar desfășurării activității.
Se captează atenția copiilor prin intuirea și denumirea materialului didactic.

Anunțarea temei. Se prezintă o planșă cu segmente pe care sunt desenate animale astfel
alese și așezate încât sunetul final al cuvântului dat să fie sunetul inițial al cuvântului următor.
Exemplu: pește- elefant- tigru- urs- struț.
Se intuiesc imaginile, se denumesc și se precizează sunetul inițial și final.

Regulile jocului. Copiii denumesc imaginea dată, găsesc cuvinte care încep cu sunetul dat,
despart cuvântul în silabe, precizează sunetul inițial și final al fiecărui cuvânt și găsesc alte
cuvinte care încep cu sunetul final al cuvântului dat. Aplaudă răspunsurile corecte,
încurajează echipa din care fac parte.
Desfășurarea jocului. Pentru acest joc avem nevoie de o verigă de legătură a sunetelor. Se
denumește prima imagine din partea de sus a planșei: PEȘTE, se desparte cuvântul în silabe,
se stabilesc primul și ultimul sunet. Educatoare cere copiilor să sesizeze faptul că următoarea
imagine începe cu sunetul cu care s-a terminat primul cuvânt (E de la PEȘTE și E de la
ELEFANT formează o verigă a jocului. La fel se va proceda pentru continuarea jocului.

Jocul de probă se va executa o dată sau de două ori, pentru înțelegerea explicațiilor.
Jocul propriu-zis- se va analiza fiecare imagine de pe planșă, precizându-se sunetul de
legătură, până când se vor termina toate cuvintele.
Complicarea jocului. Educatoarea împarte grupa în două echipe. Se desemnează cel puțin
trei imagini care să înceapă cu sunetul final al denumirii imaginii precedente. Câștigă echipa
care alege corect cele trei imagini de desenat.

Încheierea activității. Se fac aprecieri privind modul în care s-a desfășurat jocul și asupra
comportamentului copiilor în timpul jocului.

8. Jocul logico- matematic:

• fundamentează primele cunoștințe matematice ale copiilor și elementele de logică
matematică;
• exercițiile de formare de mulțimi după una, două sau mai multe însușiri de culoare,
formă, mărime, grosime, reprezintă modalități eficiente de exersare a abilității de
clasificare;
• scopul principal este de a înzestra pe copii cu noțiuni logice simple și polivalente
care să le permită să se orienteze în problemele realității înconjurătoare, să
exprime judecăți și raționamente întru-un limbaj simplu, familiar.
• mijloacele didactico- materiale utilizate sunt: trusele cu piese geometrice Dienes,
Logi 1, Logi 2.

Clasificare:

1. jocuri de descriere și caracterizare a mulțimilor și elementelor lor- cu folosirea în

caracterizare a principiului terțului exclus, contradicției și dublei negații;
2. jocuri de comparare- evidențiază asemănările și deosebirile dintre elemente și
corespund jocurilor de diferență din clasificarea clasică;
3. jocuri de orientare în tablou- vizează familiarizarea copiilor cu operațiile logice cu
mulțimi prin clasificare și scriere într-o succesiune prestabilită;
4. jocuri cu cercuri- presupun sprijinirea intuirii operațiilor cu mulțimi și a operațiilor
logice ce decurg din acestea;
5. jocuri libere, de construcții- au scopul de a-i familiariza pe copii cu componența trusei
și cu determinarea atributelor pieselor;
 6. jocurile de construire a mulțimilor- (timpul alocat 35- 50% din cel al jocurilor logice)
au scopul de a-i face pe copii să înțeleagă procesul de formare al mulțimilor pe baza
unor proprietăți date de a intui complementările acestora;
7. jocurile de formare a perechilor- contribuie la însușirea procedeului de stabilire a
corespondenței biunivoce între două mulțimi;
8. jocurile de transformări- facilitează copiilor intuirea noțiunii de funcție de
transformare;
9. jocurile cu mulțimi echivalente (echipotente)- folosesc proprietățile relației de
echivalență.

Ex de jocuri logico-matematice: „trenul cu o diferență”, „Te rog să-mi dai”, „Cum este
și cum nu este această piesă?” etc .

Joc logico- matematic „Ce știi să spui despre mine?”

Grupa: mijlocie

Tema activității: „Ce știi să spui despre mine?”

Domeniul experiențial: DȘ- activitate matematică
Tipul activității: verificare și consolidare de deprinderi și cunoștințe

Mijloc de realizare: joc logico-matematic

Scopul activității: consolidarea și verificarea capacității de recunoaștere, denumire și
utilizare a formelor geometrice și a atributelor acestora.
Obiective operaționale:

• să identifice formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi;

• să precizezi atributele pieselor geometrice referitoare la formă, mărime, culoare,
grosime;
• să descopere forma geometrică prin negația logică;
• să dea exemple de obiecte din mediul înconjurător care au formă de cerc, pătrat,
triunghi.
Strategii didactice:

• metode și procedee: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, jocul,

problematizarea;
• material didactic: trusa Logi I, săculeț cu figuri geometrice, ursulețul Martinel, fâșii
de hârtie pentru drumul culorilor, creioane colorate;
• forma de organizare: frontal, individual.
Sarcina didactică: să găsească locul potrivit pentru fiecare formă geometrică după ce o
recunoaște și să o descrie după formă, mărime, culoare și grosime.
 Desfășurarea jocului

Se vor asigura condițiile optime pentru buna desfășurare a activității.

Captarea atenției se realizează prin apariția lui Martinel, care aduce copiilor o cutie cu
surprize. Martinel este trist deoarece a primit cadou de la părinți de ziua lui niște jucării, iar el
nu știe cum să se joace cu ele. Îi roagă pe copii să îl ajute.

Anunțarea și explicarea jocului. Educatoarea scoate materialele din cutie pe rând, apoi
roagă copiii să le denumească și să recunoască formele geometrice. Anunță tema jocului: „Ce
știi despre mine?” și explică regulile jocului. Copiii sunt așezați pe scăunele în formă de
semicerc și vor muta pălăria lui Martinel de la unul la altul. Mutarea pălăriei se va realiza
concomitent cu textul recitativ ritmic: „Pălăria pornește și la tine se oprește”. Copilul care are
pălăria pe cap alege o piesă geometrică și îi va preciza atributele (formă, mărime, grosime) și
o va așeza la căsuța ei. Este aplaudat fiecare copil care rezolvă sarcina corect, iar răspunsurile
incorecte sunt sesizate de copii verbal prin sintagma: „Te ajutăm noi!”. După ce vor fi scoase
din săculeț câteva piese și se vor repartiza la căsuța corespunzătoare, copiii vor descoperi alte
piese folosind negația logică: „nu este”, „nici”.
Executarea jocului de probă- se va desfășura pentru a se asigura înțelegerea regulilor și a
sarcinilor.
Executarea jocului propriu- zis

Varianta 1. Se va da semnalul de începere a jocului. Dacă răspund corect vor fi aplaudați,

iar cei care întâmpină greutăți vor fi ajutați de colegi sau educatoare.

Varianta 2. Se introduce o sarcină cu un grad sporit de dificultate: formele rămase în

săculeț sunt răsturnate pe măsuță. Se cere copiilor să descopere o piesă geometrică folosind
negația logică. Ex: Alege o formă geometrică care nu este nici pătrat, nici cerc.
„Am ales un triunghi. Această piesă nu este nici cerc, nici pătrat.”

Complicarea jocului. Educatoarea așază pe tabla magnetică trei fâșii de hârtie, paralele, de
culori diferite, denumite „drumul pieselor”: roșii, galbene, albastre. Copiii vor aranja piesele
pe drumul corect, respectând culorile, în funcție de criteriile de formă, mărime și grosime.
Piesele vor fi sortate după culoare și vor fi așezate în perechi de acest drum după criteriile:

• mărime: un cerc mic, un cerc mare;

• grosime: un pătrat gros, un pătrat subțire.
Pentru asigurarea înțelegerii jocului toți copiii vor trece la tablă.
Încheierea activității- se vor face aprecieri asupra desfășurării jocului și asupra
comportamentului copiilor.

9. Exercițiu cu material individual:

 • sunt forme de organizare specifice ce permit realizarea tuturor tipurilor fundamentale
de activități matematice prin exerciții;
• vizează stimularea dezvoltării intelectuale a preșcolarilor și contribuie la trecerea
treptată de la gândirea concret intuitivă la gândirea simbolică, abstractă;
• solicită existența unui material didactic variat, constând în seturi de jetoane, cifre,
material natural și sunt cerute de specificul gândirii concret-intuitive a copilului
preșcolar.

Cerințe pedagogice:

• activitatea copiilor cu materiale distribuite trebuie să se realizeze în conformitate

cu sarcinile formulate de educatoare;
• efortul intelectual solicitat de dezvoltarea sarcinilor trebuie să fie gradat;
• exercițiile trebuie să fie diversificate și să realizeze corelații interdisciplinare;
• demersul didactic trebuie să asigure acțiunea pe materialul demonstrativ;
• limbajul matematic folosit să fie adecvat, cât mai apropiat de cel riguros, dar să fie
accesibil înțelegerii copiilor.

Exercițiu cu material individual „Emoticoane”

Grupa: mare
Tema anuală de studiu: „Ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânală: „Emoții și sentimente”

Domeniul de activitate: Domeniul Științe

Tema activității: „Emoticoane”

Scopul activității: formarea de priceperi și deprinderi de a ordona grupele de obiecte în șir

crescător/ descrescător, după criteriul cantitate.

Obiective operaționale:

• Să recunoască fiecare stare conform emoticoanelor;

• să recunoască cifrele și mulțimile corespunzătoare fiecărei cifre;
• să construiască mulțimi de emoticoane respectând cifra dată;
• să așeze mulțimile în ordine crescătoare/ descrescătoare, formând scara numerică.
Strategii didactice:

• metode și procedee: conversația, explicația, problematizarea, exercițiul;

• mijloace de învățământ: tabla, cifre, mulțimi de emoticoane, coșulețe;
• forma de organizare: frontal, individual, pe grupe.
 Sarcina didactică: efectuarea operațiilor de grupare, clasificare și familiarizare cu
conceptul de număr și cu numerația.
Desfășurarea jocului

Se vor asigura condițiile necesare jocului: aerisirea sălii de grupă, pregătirea materialului
didactic, asigurarea ordinii și a disciplinei.

Se captează atenția prin expunerea pe tablă a unor imagini cu cinci stări: bucuros, trist,
fricos, nervos, somnoros. Copiii vor recunoaște cele cinci stări.

Se anunță regulile jocului și anume grupare emoticoanelor în mulțimea corespunzătoare.

Se va începe jocul prin identificarea stărilor și gruparea lor sub cifra corespunzătoare și
anume:

• cifra unu va avea corespondent un singur emoticon somnoros;

• cifra doi va avea două emoticoane triste;
• cifra trei va avea trei emoticoane fricoase;
• cifra patru va avea patru emoticoane nervoase;
• cifra cinci va avea cinci emoticoane fericite.
Mai întâi se va desfășura jocul de probă, pentru ca toți copiii să înțeleagă ce au de făcut.
Apoi se trece la desfășurarea propriu-zisă a jocului. Jocul va continua până când fiecare
copil va grupa toate emoticoanele în funcție de stare și numărul lor. Aceste emoticoane se vor
grupa crescător de la mic la mare și descrescător de la mare la mic.

Complicarea jocului. Educatoarea va împărți copii în două grupe: grupa albinuțelor și

grupa fluturașilor. Toate jetoanele vor fi strânse și puse într-un sac, de unde vor fi extrase și
așezate la locul lor. Grupa care va reuși să așeze toate emoticoanele la locul lor (descrescător,
apoi crescător) va câștiga.

Încheierea jocului- se vor face aprecieri privind desfășurarea jocului și implicarea copiilor
în activitate.