Baltagul

De Mihail Sadoveanu

Realismul este un curent literar care s-a manifestat din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea pana in prima jumatate a secolului al XX-lea si are ca
principale trasaturi: verosimilitatea actiunilor, perspectiva narativa obiectiva,
accentuarea pe fapte si intamplari luate din realitate si prezenta unor personaje
tipice.

Opera literara „Baltagul” scrisa de Mihail Sadoveanu este un roman social,

realist de tip traditional aparut in anul 1930, in perioada interbelica a literaturii
romane.Aceasta perioada a fost marcata de aparitia revistei „Sburatorul”, intre
anii 1919 si 1922 si apoi intre 1926 si 1927, condusa de Eugen Lovinescu,
teoretician al modernismului;principalul scop al acestuia fiind descoperirea de
noi talente, astfel pregatind o noua generatie de scriitori.

O trasatura a romanului care atesta apartenenta acestuia la curentul realist este

precizia coordonatelor spatio-temporale.Actiunea incepe din Magura Tarcaului,
apoi evenimentele sunt prezentate liniar urmand traseul parcurs de Vitoria in
cautarea sotului sau.Acest drum se desfasoara pe o distanta mare, intrucat
personajul principal parcurge o serie de sate, fiecare contribuind la firul narativ
al romanului.

O alta trasatura care confirma prezenta realismului in opera este aspectul

monografic.Sunt ilustrate categorii sociale, oamenii isi organizeaza viata la sat
exact conform datinilor, romanul fiind o imagine monografica a satului unde
legea suprema este traditia.

Scrierea lui Sadoveanu a fost redactata intr-un timp record de doua saptamani
si valorifica o serie de mituri legendare si autohtone.Sursele folclorice din care
se inspira autorul sunt: din balada populara „Miorita” din care se preia motto-ul
„Stapane, stapane/Mai cheama s-un cane” si motivul transhumantei, din balada
„Șalga” se preia mitul femeii justitiare.

Titlul romanului este un simbol:Baltagul este un topor cu doua taisuri utilizat

ca instrument de munca pentru taierea copacilor.Pe parcursul actiunii, baltagul
adopta mai multe conotatii; acesta reprezinta autoritatea si forta si se afla in
posesia mai multor personaje.Nichifor Lipan are si el un baltag pe care il poarta
la el frecvent, in drumurile sale, pentru treburile pastoresti si pentru a se apara
de inamici, insa aflam in partea a treia a romanului ca acesta este ucis de catre
cei doi ciobani, Calistrat Bogza si Ilie Cutui, tot cu ajutorul unui baltag.

Tema operei sadoveniene este transhumanta care ordoneaza si dicteaza ritmul

existential al oilor pe valea Tarcaului.Sunt bine prezentate traditiile legate de
momentele importante ale vietii:botezul, nunta si inmormantarea, dar si cele din
viata cotidiana in spatiul rural;temele secundare operei sunt:moartea si viata.

Din punct de vedere compozitional, romanul este structurat in 16 capitole in

care realul se imbina cu miticul.Planul real este reprezentat de traditiile si modul
de viata pastoresc introduse de narrator prin tehnica detaliului.Transhumanta
dicteaza actiunile oamenilor, aceasta avand totodata si un rol de calendar
deoarece anul se divide in doua parti esentiale:cand urca si cand coboara
oile.Miturile sunt raspandite cu prosperitate pe parcursul operei, astfel, planul
mitic este preponderant in roman.

Actiunea este una complexa, ne sunt prezentate intamplarile infaptuite de

Vitoria Lipan care decide sa plece in cautarea sotului ei, ce nu s-a mai intors
acasa, si sa faca dreptate prin pedepsirea raufacatorilor care l-au ucis.

Primele sase capitole ale operei contituie expozitiunea si intriga in care se afla
in prim plan Vitoria Lipan, personajul principal, torcand.Aceasta se gandeste la
cei doi copii ai sai – Minodora si Gheorghita – si la sotul ei, care e plecat de
acasa cu oile si nu s-a mai intors de o vreme.Protagonista, impreuna cu fiul sau,
hotaraste sa plece in cautarea lui Nechifor Lipan.

Capitolele 7-13 constituie desfasurarea actiunii care reprezinta drumul pe care

il parcurge protagonista, alaturi de fiul ei, pentru a ajunge la Nechifor.In una din
localitatile parcurse de sotul Vitoriei, aflam ca acesta a vandut o suta de oi si a
coborat spre Negrea cu doi ciobani, Calistrat Bogza si Ilie Cutui.Munteanca isi
da seama ca sotul ei a fost ucis de cei doi si, cu ajutorul cainelui Lupu, gaseste
osemintele acestuia intr-o prapastie.

Ultimele capitole constituie deznodamantul, in care Vitoria indeplineste

traditiile crestine ale cinstirii mortului si, prin inteligenta si abilitatea sa, femeia
reuseste sa isi dea seama de adevar.La prasnicul de dupa inmormantare,
protagonista invita la masa pe cei doi ciobani, pe preot si subprefect si ii
demasca pe infractori. Calistrat Bogza este lovit in cap de baltagul lui
Gheorghita si isi recunoaste fapta inainte sa moara, iar Ilie Cutui este arestat.

In concluzie, opera literara “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman

social, de tip traditional in care, conform lui Nicolae Manolescu, “miturile sunt
raspandite asa cum sunt risipite si oasele lui Nechifor in prapastie”.