CUPRINS

1. PREZENTARE SOCIETATE ............................................................................................... 4

2. INTRODUCERE.................................................................................................................. 6

2.1. PP - POLIPROPILENA .......................................................................................... 6

2.1.1. CARACTERISTICI TEHNICE SI CHIMICE ......................................................... 7

2.1.2. CARACTERISTICI FIZICE .................................................................................. 8

2.1.3. COMPORTAREA LA ARDERE ........................................................................... 8

2.1.4. REZISTENTA LA AGENTI CHIMICI.................................................................... 9

2.2. PE – POLIETILENA ..............................................................................................18

2.2.1. CARACTERISTICI TEHNICE SI CHIMICE ........................................................18

2.2.2. CARACTERISTICI FIZICE .................................................................................19

2.2.3. COMPORTAREA LA ARDERE: .........................................................................19

2.2.4. REZISTENTA LA AGENTI CHIMICI...................................................................20

3. TEHNO COR PP – TUBURI CORUGATE DIN POLIPROPILENA PP ................................28

3.1. GAMA DIMENSIONALA .......................................................................................29

3.2. ACCESORII ..........................................................................................................29

4. TEHNO COR PE – TUBURI CORUGATE DIN POLIETILENA PE .....................................30

4.1. GAMA DIMENSIONALA ......................................................................................31

4.2. ACCESORII ..........................................................................................................32

5. DOMENII DE UTILIZARE ..................................................................................................32

6. AVANTAJELE TUBURILOR CORUGATE..........................................................................34

6.1. REZISTENTA LA STRIVIRE SI DEFORMARE .....................................................34

6.2. ETANSEITATE HIDRAULICA GARANTATA ........................................................34

6.3. DURATA DE VIATA RIDICATA A RETELELOR ...................................................35

6.4. GREUTATE SCAZUTA.........................................................................................35

6.5. FOARTE BUNA REZISTENTA CHIMICA .............................................................35

Pagina 1 | 63
 6.6. REZISTENTA LA ACTIUNEA RADIATIILOR SOLARE .........................................36

6.7. PLAJA LARGA DE TEMPERATURI .....................................................................36

6.8. REZISTENTA LA PROPAGAREA LONGITUDINALA A FISURILOR ....................36

6.9. RUGOZITATE ABSOLUTA SCAZUTA .................................................................37

6.10. REZISTENTA SPORITA LA ABRAZIUNE ............................................................37

7. CALCULUL DEFORMARII CONDUCTELOR .....................................................................40

7.1. SARCINA STATICA ..............................................................................................40

7.2. SARCINA DINAMICA ...........................................................................................41

7.3. UNGHIUL SUPORT ..............................................................................................42

7.4. MODULUL DE REZISTENTA AL TERENULUI – ASTM 2487 ..............................43

7.5. TIPURI DE TERENURI - CARACTERISTICI ........................................................43

7.6. CLASE DE SARCINI DATORATE TRAFICULUI – DIN 19580 ..............................45

7.7. INFLUENTA UNGHIULUI SUPORT......................................................................45

8. CALCULUL HIDRAULIC AL TUBURILOR CORUGATE ....................................................46

8.1. CALCULUL TUBURILOR CONFORM NORMELOR DIN ROMANIA ....................46

8.2. CALCULUL TUBURILOR IN LITERATURA DE SPECIALITATE ..........................48

9. EXECUTIA RETELELOR DIN TUBURI CORUGATE .........................................................50

9.1. TRANSPORTUL SI RECEPTI A TEVILOR ...........................................................50

9.2. TRANSPORTUL SI RECEPTI A TEVILOR ...........................................................50

9.3. STIVUIREA TEVILOR...........................................................................................51

9.4. EXCAVATIILE.......................................................................................................51

9.5. SAPATURA IN TRANSEE ....................................................................................53

9.5.1. TRANSEE ...........................................................................................................53

9.5.2. LATIMEA TRANSEEI ..........................................................................................53

9.5.3. LATIMEA MAXIMA A TRANSEEI ........................................................................53

9.5.4. LATIMEA MINIMA A TRANSEEI .........................................................................54

9.6. FUNDUL TRANSEEI ............................................................................................55

Pagina 2 | 63
 9.7. FUNDUL TRANSEEI ............................................................................................55

9.8. UMPLUTURI SI SUSTINERI.................................................................................56

9.9. TIPURI DE REAZEM ............................................................................................56

9.9.1. TIP DE REAZEM 1 ..............................................................................................56

9.9.2. TIP DE REAZEM 2 ..............................................................................................57

9.9.3. TIP DE REAZEM 3 ..............................................................................................57

10. EXECUTIE .....................................................................................................................58

10.1. POZARE ...............................................................................................................58

10.2. TRASEU SI PROFIL LONGITUDINAL ..................................................................58

10.3. IMBINARE ............................................................................................................58

10.4. MONTAJ ...............................................................................................................59

10.5. INFILTRATII DE APA FREATICA IN ZONA TRANSEEI .......................................60

10.6. EXECUTAREA UMPLUTURII ...............................................................................61

10.6.1. COMPACTARE ............................................................................................61

10.6.2. EXECUTAREA UMPLUTURII SPECIALE.....................................................61

10.6.3. EXECUTAREA UMPLUTURII PROPRIU-ZISE .............................................62

11. PROBAREA RETELELOR DE CANALIZARE CU NIVEL LIBER ....................................62

11.1. GENERALITATI ....................................................................................................62

11.2. PROBE CU APA ...................................................................................................62

11.2.1. PRESIUNEA DE PROBA ..............................................................................63

11.2.2. TIMP DE IMPREGNARE ..............................................................................63

11.2.3. DURATA PROBEI ........................................................................................63

11.2.4. CONDITII PENTRU PROBA .........................................................................63

Pagina 3 | 63
1. PREZENTARE SOCIETATE

S.C. TEHNO WORLD S.R.L. a fost infiintata in data de 21.02.2003 si este societate
cu capital integral privat roman.
Sediu: Loc. Baia, nr. 1616, DN 2E, km 2 (zona limitrofa Falticeni), Jud. Suceava, cod
postal 727020

Domeniu de activitate:
Obiect principal de activitate: fabricarea tuburilor din mase plastice, cod CAEN 2221
Obiect secundar de activitate: comercializarea tevilor si fitingurilor din polietilena,
polipropilena si PVC pentru retele de gaze naturale, apa potabila, canalizari, etc.,
comercializarea aparatelor de sudura in polietilena, precum si a altor materiale de
instalatii, prestari servicii – service aparate sudura.

Pagina 4 | 63
Capacitate tehnica si de productie:

Activitatea firmei TEHNO WORLD se desfasoara pe o suprafata de 90.000 mp pe

care sunt amplasate:
- sediu administrativ de 600 mp, cu birouri amenajate si echipate modern
- 2 hale de productie de 2000 mp fiecare:
- o hala destinata producerii tevilor PEHD de presiune pentru retele de apa,
gaze naturale si accesorii - fitinguri. Capacitatea de productie este de 35
tone/zi teava de presiune PEHD cu diametre cuprinse între 20 mm – 630 mm,
obtinute cu 7 linii de extrudare cu un inalt nivel de automatizare
- o hala destinata producerii tevilor corugate (riflate) din PP si PEHD pentru
retele de canalizare, drenaje , protectie cabluri electrice si de telecomunicatii
si accesorii - camine din PEHD. Capacitatea de productie este de 8 tone/zi
- laborator autorizat gradul II la inspectoratul de stat in constructii
- platforme de depozitare a marfii cu o suprafata totala de 25.000 mp
Firma dispune de personal calificat si cu experienta in domeniul tehnic, comercial,
economic, administratie, management calitate si auditor intern.

Intreaga structura a societatii comerciale TEHNO WORLD S.R.L. se sprijina pe

munca de echipa, pe flexibilitate si cooperare deschisa cu scopul general de a obtine
rezultate calitative pe masura cerintelor pietii si de satisfacere a clientilor.
Toate produsele sunt agrementate tehnic si respecta prescriptiile igienico-sanitare
ale Ministerului Sanatatii referitoare la produsele pentru lichide alimentare, conform
ordin Nr. 275 din 26.03.2012.
Produsele au autorizare AFER pentru punere in opera in domeniul infrastructurii
feroviare.
Certificari produse: Certificat de Conformitate Produs emis de Bureau Veritas
(BVQI), organism de certificare de parte terta acreditat conform normei UNI CEI EN
45011 si 45004.

Pagina 5 | 63
 Certificari sistem: Certificat Sistemul de Management al Calitatii in conformitate cu
ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001, sistem care garanteaza calitatea serviciilor
oferite.

2. INTRODUCERE

2.1. PP - POLIPROPILENA face parte din categoria poliolefinelor, materiale

termoplastice cu o larga raspandire la produsele care se realizeaza prin injectare.
FORMULA MOLECULARA: (-CHCH3 – CH3)n
SIMBOL: PP
SIMBOL RECICLARE:

OBTINERE: Polipropilena se obtine din polimerizarea propilenei in prezenta

catalizatorilor (complecsi metalici) si eventual in prezenta altor monomeri. La elaborarea
polipropilenei se obtin trei structuri diferite:
- polipropilena izotactica la care atomii de carbon tertiar (grupa -CH3) sunt situati de
aceeasi parte a lantului principal;
- polipropilena sindiotactica la care atomii de carbon tertiar sunt organizati regulat de o
parte si de alta a lantului principal;
- polipropilena atactica la care atomii de carbon tertiar sunt situati fara nici o regula de o
parte si de alta a lantului principal.
Produsele comerciale rezultate pot fi:
- homopolimeri cu maximum 5 % alte olefine;
- copolimeri cu un continut de 2-50 % alte olefine;
- copolimeri modificati (grefati);
- compozitii de polipropilena cu un continut de minim 50 % polipropilena in care se
include si alti aditivi.

Pagina 6 | 63
2.1.1. CARACTERISTICI TEHNICE SI CHIMICE

Caracteristicile tehnice principale ale polipropilenei sunt urmatoarele:

PARAMETRUL UM VALOARE METODA

Densitate la 23°C g/cm3 0.91 ISO 1183

Modulul de elasticitate MPa 1700÷2000 ISO 178

Coeficient de dilatare liniara

mm/m°C 0.15 SR EN 743
(10-40°C)

Indice de fluiditate (MFR) g/10min 0.3 (230°C, 2.16kg) ISO 1133

Rigiditate Inelara (SN) kN/m2 4; 8; 10; 12; 16 ISO 9969

Rezistenta la impact la 0°C % TIR≤10 EN 744

Flexibilitate inelara
- Fara fisuri EN 1446
(deformatie 30% x DN)

Rezistenta la abraziune ore ~100 EN 295

Rezistenta la tractiune MPa >30 ISO 527

Din punct de vedere chimic, PP este un material termoplast partial cristalin, PP

rezultand din fractionarea si cracarea benzinei de distilare primare, nu va fi utilizata la
transportul hidrocarburilor sau in medii in care poate veni in contact cu acestea.

Pagina 7 | 63
2.1.2. CARACTERISTICI FIZICE

Proprietatile mecanice ale monomerilor si copolimerilor sunt foarte diferite, continutul

de elastomer avand o mare influenta. Densitatea variaza intre 0,90-0,95 g/cm3 sau
poate depasi 1,0 pentru materialele ranforsate cu fibra de sticla. Este un material
cristalin cu grad de cristalinitate de 60 %. Toate tipurile de polipropilene sunt vascoase,
iar piesele injectate se fragilizeaza numai sub sarcina ridicata. Temperatura de topire
pentru polipropilena homopolimer este cuprinsa intre 155-175°C, iar temperatura de
vitrifiere aproximativ 5°C.
Polipropilena este opaca. Numai polipropilena atactica permite obtinerea de piese
transparente In functie de grosimea peretilor piesei injectate.
Proprietatile electrice ale polipropilenei sunt comparabile cu ale polietilenei de inalta
densitate. Frecventa nu influenteaza practic valoarea dielectrica si factorul de pierderi
electrice tan &. Aceste caracteristici nu sunt influentate de umiditate.
Polipropilena este un foarte bun izolator: rezistivitate slaba si rigiditate electrica
ridicata.

2.1.3. COMPORTAREA LA ARDERE

- se aprinde usor si arde dupa indepartarea flacarii;

- gonfleaza, picura si se intareste la suprafata;
- flacara este albastra cu extremitati galbene;
- viteza de ardere este lenta;
- are miros dulceag de parafina.

Pagina 8 | 63
2.1.4. REZISTENTA LA AGENTI CHIMICI

Comportarea tevilor
Nr.
Agent chimic Concentratie la temperatura
Crt.
20°C 60°C 100°C
0 1 2 3 4 5
1 Acid acetic >96% S L NS
2 Acid acetic <40% S S -
3 Acid acetic 50% S S L
4 Anhidrida acetica 100% S - -
5 Otet S S -
6 Acetona 100% S S -
7 Apa distilata 100% S S S
8 Apa de mare S S S
9 Apa sarata S S S
10 Apa minerala S S S
11 Apa potabila S S S
12 Apa de clor Sol. Sat. S L -
13 Apa regala HC1/HNO3=3/1 NS NS NS
14 Apa oxigenata ≤10% S - -
15 Apa oxigenata ≤30% S L -
16 Acetofenona 100% S L -
17 Acrilonitril 100% S - -
18 Alaun Sol. S - -
19 Acetat de amil 100% L - -
20 Alcool amilic 100% S S S
21 Amoniac (gazos) 100% S - -
22 Amoniac (lichid) 100% S - -

Pagina 9 | 63
23 Apa amoniacala ≤30% S - -
24 Acetat de amoniu Sol. Sat. S S -
25 Bicarnonat de amoniu Sol. Sat. S S -
26 Clorura de amoniu Sol. Sat. S S -
27 Fluorura de amoniu Sol. S S -
28 Fosfat de amoniu Sol. Sat. S S -
29 Hidroxid de amoniu Sol. S S -
30 Metafostat de amoniu Sol. Sat. S S S
31 Nitrat de amoniu Sol. Sat. S S S
32 Sulfat de amoniu Sol. Sat. S S S
33 Anhidrida carbonica gazoasa uscata 100% S S -
34 Anhidrida carbonica gazoasa umeda S S -
35 Anhidrida sulfuroasa gazoasa uscata 100% S - -
36 Anhidrida sulfuroasa gazoasa umeda 100% S - -
37 Anilina 100% S S -
38 Nitrat de argint Sol. Sat. S S L
39 Aer S S S
40 Carbonat de bariu Sol. Sat. S S S
41 Clorura de bariu Sol. Sat. S S S
42 Hidroxid de bariu Sol. Sat. S S S
43 Sulfat de bariu Sol. Sat. S S S
44 Benzen 100% L NS NS
45 Benzina (hidrocarburi alifatice) NS NS NS
46 Alcool benzilic 100% S L -
47 Acid benzoic Sol. Sat. S - -
48 Borax Sol. S S -
49 Acid boric Sol. Sat. S L NS
50 Acid bromhidric ≤48% S L NS

Pagina 10 | 63
51 Brom lichid 100% NS NS NS
52 Brom (vapori uscati) L NS NS
53 Butan 100% S - -
54 Alcool butilic 100% S L L
55 Acetat de butil 100% L NS NS
56 Glicolat de butil 100% S - -
57 Fenolat de butil 100% S L L
58 Ftalat de butil 100% S L L
59 Di-butil-ftalat 100% S L NS
60 Carbonat de calciu Sol. Sat. S S S
61 Clorura de calciu Sol. Sat. S S S
62 Hidroxid de calciu Sol. Sat. S S -
63 Hipoclorit de calciu Sol. Sat. S - -
64 Nitrat de calciu Sol. Sat. S S -
65 Sulfura de carbon 100% S NS NS
66 Clor lichid 100% NS NS NS
67 Clor gazos uscat 100% NS NS NS
68 Clor-etalon 100% S - -
69 Cloroform 100% L NS NS
70 Acid clorhidric 2…7% S S S
71 Acid clorhidric 10…20% S S -
72 Acid clorhidric 30% S L L
73 Acid clorhidric 35…36% S - -
74 Acid clorhidric gazos uscat 100% S S -
75 Acid clorsufonic 100% NS NS NS
76 Clorura de benzoil 100% L - -
77 Clorura de etil 100% NS NS NS
78 Clorura de etil (mono- si di-) 100% L L -

Pagina 11 | 63
79 Acid citric 10% S S S
80 Crezol >90% S - -
81 Acid cromic <40% S L NS
82 Cromura de alaun Sol. S S -
83 Ciclohexan 100% S - -
84 Ciclohexanol 100% S L -
85 Ciclohexanola 100% L NS NS
86 Decalina 100% NS NS NS
87 Dextrina Sol. S S -
88 Dectroza Sol. S S -
89 Acid dicloracetic 100% L - -
90 Dicloretilena (α, β) 100% L - -
91 Dietil-eter 100% S L -
92 Dimetilamina 100% S - -
93 Dimetil-formamida 100% S S -
94 Dioctil-flalat 100% L L -
95 Dioxan 100% L L -
96 Heptan 100% L NS NS
97 Hexan 100% S L -
98 Etanolamina 100% S L -
99 Di-etanolamina 100% S - -
100 Eter de petrol L L -
101 Etilacetat 100% L NS NS
102 Etilenglicol 100% S S S
103 Di-etilenglicol 100% S S -
104 Alcool etilic ≤95% S S S
105 Fenol 5% S S -
106 Fenol 9% S - -

Pagina 12 | 63
107 Acid fosforic ≤85% S S S
108 Acid fluorhidric Sol. dil. S - -
109 Acid fluorhidric 40% S - -
110 Formaldehida 40% S - -
111 Acid formic 10% S S L
112 Acid formic 85% S NS NS
113 Acid formic anhidru 100% S L L
114 Oxiclorura de fosfor 100% L - -
115 Fructoza Sol. S S S
116 Gelatina S S -
117 Glicerina 100% S S S
118 Acid glicolic 30% S - -
119 Acid di-glicolic Sol. sat. S - -
120 Glucoza 20% S S S
121 Hidrogen 100% S - -
122 Iod (sol. alcoolica) S - -
123 Izo-octan 100% L NS NS
124 Di-izo-octil-ftalat 100% S L -
125 Alcool izopropilic 100% S S S
126 Eter izopropilic 100% L - -
127 Acid lactic ≤90% S S -
128 Lanolina S L -
129 Lapte S S S
130 Carbonat de magneziu Sol. sat. S S S
131 Clorura de magneziu Sol. sat. S S S
132 Sulfat de magneziu Sol. sat. S S -
133 Acid malic Sol. S S -
134 Mercur 100% S S -

Pagina 13 | 63
135 Cianura de mercur (II) Sol. sat. S S -
136 Clorura de mercur (II) Sol. sat. S S -
137 Nitrat de mercur (I) Sol. S S -
138 Metilamina ≤48% S - -
139 Alcool metilic 5% S L L
140 Acetat de metil 100% S S -
141 Bromura de metil 100% NS NS NS
142 Clorura de metilen 100% L NS NS
143 Metil-etil-cetona 100% S - -
144 Acid monoclor-acetic >85% S S -
145 Naftalina S NS NS
146 Clorura de nichel Sol. sat. S S -
147 Nitrat de nichel Sol. sat. S S -
148 Sulfat de nichel Sol. sat. S S -
149 Acid nitric 10% S NS NS
150 Acid nitric 30% S - -
151 Acid nitric 40…50% L NS NS
152 Acid nitric (cu oxid de azot) NS NS NS
153 Nitro-benzen 100% S L -
154 Acid oleic 100% S L -
155 Oleum (acid sulfuric cu 60% SO3) NS NS NS
156 Ulei de arahide S S -
157 Ulei de camfor NS NS NS
158 Ulei de cereale S L -
159 Ulei de cocos S - -
160 Ulei de migdale S - -
161 Ulei de menta S - -
162 Ulei de masline S S L

Pagina 14 | 63
163 Ulei de parafina (FL-65) S L NS
164 Ulei de ricin 100% S S -
165 Ulei din seminte de bumbac S S -
166 Ulei din seminte de in S S S
167 Ulei siliconic S S S
168 Ulei de soia S L -
169 Acid oxalic Sol. sat. S L NS
170 Oxigen 100% S - -
171 Acid percloric 2N S - -
172 Acid picric Sol. sat. S - -
173 Piridina 100% L - -
174 Bicarbonat de potasiu Sol. sat. S S -
175 Borat de potasiu Sol. sat. S S -
176 Bromat de potasiu ≤10% S S -
177 Bromura de potasiu Sol. sat. S S -
178 Carbonat de potasiu Sol. sat. S - -
179 Clorat de potasiu Sol. sat. S S -
180 Clorura de potasiu Sol. sat. S - -
181 Cromat de potasiu Sol. sat. S S -
182 Cianura de potasiu Sol. S - -
183 Fluorura de potasiu Sol. sat. S S -
184 Hidroxid de potasiu ≤50% S S S
185 Iodura de potasiu Sol. sat. S - -
186 Nitrat de potasiu Sol. sat. S S -
187 Perclorat de potasiu 10% S S -
188 Permanganat de potasiu 2N S - -
189 Persuflat de potasiu Sol. sat. S - -
190 Sulfat de potasiu Sol. sat. S - -

Pagina 15 | 63
191 Propan 100% S - -
192 Acid propionic >50% S - -
193 Clorura de cupru (II) Sol. sat. S S -
194 Nitrat de cupru (II) 30% S S S
195 Sulfat de cupru (II) Sol. sat. S S -
196 Acetat de sodiu Sol. sat. S S S
197 Benzoat de sodiu 35% S - -
198 Bicarbonat de sodiu Sol. sat. S S S
199 Bicromat de sodiu Sol. sat. S S S
200 Bisulfat de sodiu Sol. sat. S S -
201 Bisulfit de sodiu Sol. S - -
202 Carbonat de sodiu Sol. sat. S - -
203 Clorat de sodiu Sol. sat. S - -
204 Clorit de sodiu 2% S L NS
205 Clorit de sodiu 20% S L NS
206 Clorura de sodiu 10% S S S
207 Hidroxid de sodiu 1% S S S
208 Hidroxid de sodiu 10...60% S S S
209 Hipoclorit de sodiu 2% S S -
210 Hipoclorit de sodiu 10% S - -
211 Hipoclorit de sodiu 20% S L -
212 Metafostat de sodiu Sol. S - -
213 Orto-fosfat de sodiu Sol. Sat. S S S
214 Nitrat de sodiu Sol. Sat. S S -
215 Perborat de sodiu Sol. Sat. S - -
216 Silicat de sodiu Sol. S S -
217 Sulfat de sodiu Sol. Sat. S S -
218 Sulfura de sodiu Sol. Sat. S S S

Pagina 16 | 63
219 Sulfit de sodiu 40% S - -
220 Tiosulfat de sodiu Sol. sat. S - -
221 Acid sulfhidric gazos uscat 100% S S -
222 Acid sulfuros Sol. S - -
223 Acid sulfuric ≤10% S S S
224 Acid sulfuric 10…30% S S -
225 Acid sulfuric 50% S L L
226 Acid sulfuric 96% S L NS
227 Acid sulfuric 98% S NS NS
228 Clorura de staniu (II) Sol. sat. S S -
229 Clorura de staniu (IV) Sol. sat. S S -
230 Acid succinic Sol. sat. S S -
231 Suc de fructe S S S
232 Suc de mere S - -
233 Acid tartric 10% S S -
234 Tetraclorura de carbon 100% NS NS NS
235 Tetrahidrofuran 100% L NS NS
236 Tetralina 100% NS NS NS
237 Tiofen 100% S L -
238 Toluen 100% L NS NS
239 Trementina (Esenta) NS NS NS
240 Acid tricloracetic ≤50% S S -
241 Tricloretilena 100% NS NS NS
242 Trietanolamina Sol. S - -
243 Uree Sol. sat. S - -
244 Vin S - -
245 Whisky S - -
246 Xilen 100% NS NS NS

Pagina 17 | 63
247 Clorura de zinc Sol. sat. S S -
248 Sulfat de zinc Sol. sat. S S -

LEGENDA:
Sol. sat. = solutie apoasa saturata preparata la 20°C
Sol. = solutie apoasa cu o concentratie mai mare de 10%, dar nu saturata
Sol. dil. = solutie apoasa cu o concentratie mai mica de 10%
S = rezistenta chimica buna
SL = rezistenta chimica limitata
NS = rezistenta chimica nesatisfacatoare

2.2. PE – POLIETILENA este un polimer termoplastic rezultat din

polimerizarea monomerului etilena:
Etilena – (polimerizare) – Polietilena
Simbol: HDPE, PEID.
Simbol reciclare:

OBTINERE: Polietilena de inalta densitate se obtine industrial prin polimerizarea

etilenei la presiune joasa (1-100 daN/cm2) cu catalizatori.
INSUSIRI GENERALE: Se prezinta sub forma de granule incolore, opace, colorate
transparent sau colorate intens.
Este un polimer cu inalta cristalinitate (60-80%). Piesele din HDPE se pot folosi la
temperaturi continue maxime de lucru de 100-120°C si temperaturi continue minime de
-70°C.

2.2.1. CARACTERISTICI TEHNICE SI CHIMICE

Materialul prezinta rezistenta mecanica buna, rezistenta la temperatura, duritate a
suprafetei, proprietati dielectrice foarte bune si absorbtia de apa redusa.

Pagina 18 | 63
 Caracteristicile tehnice principale ale polietilenei sunt urmatoarele:
PARAMETRUL UM VALOARE METODA

Densitate la 23°C g/cm3 0.96 ISO 1183

Modulul de elasticitate MPa 800÷1200 ISO 178

Coeficient de dilatare liniara

mm/m°C 0.13÷0.19 SR EN 743
(10-40°C)

Indice de fluiditate (MFR) g/10min 0.3 (190°C, 2.16kg) ISO 1133

Rigiditate Inelara (SN) kN/m2 4; 8; 16 ISO 9969

Rezistenta la impact la 0°C % TIR≤10 EN 744

Flexibilitate inelara
- Fara fisuri EN 1446
(deformatie 30% x DN)

Rezistenta la abraziune ore ~100 EN 295

Rezistenta la tractiune MPa >22 ISO 527

2.2.2. CARACTERISTICI FIZICE

Materialul prezinta rezistenta mecanica buna, rezistenta la temperatura, duritate a
suprafetei, proprietati dielectrice foarte bune.
Absorbtia de apa este redusa.
Polietilena de inalta densitate se prezinta si in varianta armata cu fibra de sticla, caz
in care rigiditatea, duritatea si rezistenta mecanica cresc.

2.2.3. COMPORTAREA LA ARDERE:

- se aprinde usor si arde dupa indepartarea flacarii;
- flacara este bleu cu margine galbena;
- nu are fum si formeaza picaturi care pot arde;
- miros de parafina (ceara arsa).

Pagina 19 | 63
2.2.4. REZISTENTA LA AGENTI CHIMICI
Comportarea tevilor
Nr.
Agent chimic Concentratie la temperatura
Crt.
20°C 40°C
0 1 2 3 4
1 Acetat (pentru norma pentru acetati) glacial L NS
2 Acetic, acid glacial >96% S L
3 Acid acetic 10% S S
4 Aldehida acetica 100% S L
5 Acid acetic S S
6 Acetona 100% RL L
7 Apa S S
8 Apa de clor Sol. Sat. L NS
9 Apa oxigenata 30% S S
10 Apa oxigenata 90% S S
11 Apa regala HCl/HNO3:3/1 S NS
12 Acid adipic Sol. Sat. S S
13 Alcool S
14 Sulfat 96% S S
15 Clorura de aluminiu Sol. S S
16 Fluorura de aliminiu Sol. Sat. S S
17 Sol. Sat. S S
Sulfat de aluminiu
100% S L
18 Amoniac (gaz) 100% S S
19 Amoniac lichefiat 100% S S
20 Apa amoniacala Sol. dil. S S
21 Clorura de amoniu Sol. Sat. S S
22 Florura de amoniu Sol. Sat. S S

Pagina 20 | 63
23 Nitrat de amoniu Sol. S S
24 Sulfat de amoniu Sol. Sat. S S
25 Sulfura de amoniu Sol. Sat. S S
26 Anilina Sol. S L
27 Clorura de antimoniu 100% S S
28 Acetat de argint 90% S S
29 Cianura de argint Sol. Sat. S S
30 Nitrat de argint Sol. Sat. S S
31 Arsenic Sol. Sat. S S
32 Carbonat de bariu Sol. Sat. S S
33 Clorura de bariu Sol. Sat. S S
34 Hidroxid de bariu Sol. Sat. S S
35 Sulfat de bariu Sol. Sat. S S
36 Benzaldehida 100% S L
37 Benzen 100% L L
38 Benzina (hidrocarburi alifatice) S L
39 Acid benzoic Sol. Sat. S S
40 Bere S S
41 Sare borica Sol. Sat. S S
42 Acid boric Sol. Sat. S S
43 Brom (lichid) 100% NS NS
44 Brom (vapori uscati) 100% NS NS
45 Acid bromhidric 50% RS S
46 Acid bromhidric 100% S S
47 Butan (gaz) 100% S S
48 Alcooli butilici 100% S S
49 Acid butric 100% S L
50 Carbonat de calciu Sol. Sat. S S

Pagina 21 | 63
51 Clorat de calciu Sol. Sat. S S
52 Clorura de calciu Sol. Sat. S S
53 Hidroxid de calciu Sol. Sat. S S
54 Hipoclorit de calciu Sol. S S
55 Nitrat de calciu Sol. Sat. S S
56 Sulfat de calciu Sol. Sat. S S
57 Sulfura de calciu Sol. dil. L L
58 Anhidrida carbonica uscata 100% S S
59 Oxid de carbon 100% S S
60 Tetraclorura de carbon 100% L NS
61 Sulfura de carbon 100% L NS
62 Acid cianhidric 10% S S
63 Ciclohexanol 100% S L
64 Acid citric Sol. Sat. S S
65 Acid Clorhidric 10% S S
66 Acid Clorhidric Conc. S S
67 Clor acetic, monoacid Sol. S S
68 Clor (gaz) uscat 100% L NS
69 Cloroform 100% NS NS
70 Acizi metil benzoici Sol. Sat. L -
71 Acid cromic 20% S L
72 Acid cromic 50% s L
73 Decaldronaftalina 100% S L
74 Dextrina Sol. S S
75 Dioxan 100% S S
76 Dioctiftalat (DOF) 100% S L
77 Heptan 100% S NS
78 Etil acetat 100% S NS

Pagina 22 | 63
79 Alcool etilic 40% S L
80 Eter etilic (dietil eter) 100% L L
81 Fenol Sol. S S
82 Clorura de fier (II) Sol. Sat. S S
83 Sulfat de fier (II) Sol. Sat. S S
84 Clorura de fier (II) Sol. Sat. S S
85 Nitrat de fier (III) Sol. S S
86 Sulfat de fier (III) Sol. Sat. S S
87 Acid fluorhidric 4% S S
88 Fluor 100% NS NS
89 Acid fluor silicic 40% S S
90 Formaldehida 40% S S
91 Acid formic 50% S S
92 Acid formic 98%+100% S S
93 Ticlorura de fosfor 100% S L
94 Acid fosforic 50% S S
95 Acid fosforic 95% S L
96 Alcool furfurilic 100% S L
97 Glucoza Sol. sat. S S
98 Glicerina 100% S S
99 Glicol etilenic 100% S S
100 Acid glicolic Sol. S S
101 Hidrogen 100% S S
102 Hidrogen sulfurat 100% S S
103 Hidrochinina Sol. Sat. S S
104 Acid lactic 100% S S
105 Lapte S S
106 Drojdie de bere Sol. S L

Pagina 23 | 63
107 Carbonat de magneziu Sol. Sat. S S
108 Clorura de magneziu Sol. Sat. S S
109 Hidroxid de magneziu Sol. Sat. S S
110 Nitrat de magneziu Sol. Sat. S S
111 Acid maleic Sol. Sat. S S
112 Melasa Conc. lav. S S
113 Mercur 100% S S
114 Nitrat de mercur Sol. S S
115 Cianura de mercur Sol. Sat. S S
116 Clorura de mercur Sol. Sat. S S
117 Clorura de metil 100% L -
118 Clorura de metil 100% NS NS
119 Alcool metilic 100% L S
120 Clorura de nichel Sol. Sat. S S
121 Nitrat de nichel Sol. Sat. S S
122 Sulfat de nichel Sol. Sat. S S
123 Acid nicotinic Sol. dil. S -
124 Acid nitric 25% S S
125 Acid nitric 50% L NS
126 Acid nitric 75% NS NS
127 Acid nitric 100% NS NS
128 Acid oleic 100% S L
129 Uleiuri si grasimi S L
130 Uleiuri minerale S L
131 Acid oxalic Sol. Sat. S S
132 Oxigen 100% S L
133 Ozon L NS
134 Acid propionic 50% S S

Pagina 24 | 63
135 Acid propionic 100% S L
136 Acid picric Sol. Sat. S -
137 Acetat de plumb Sol. Sat. S -
138 Piridina 100% S L
139 Bicarbonat de potasiu Sol. Sat. S S
140 Bicromat de potasiu Sol. Sat. S S
141 Bisulfat de potasiu Sol. Sat. S S
142 Bromat de potasiu Sol. Sat. S S
143 Carbonat de potasiu Sol. Sat. S S
144 Clorat de potasiu Sol. Sat. S S
145 Clorura de potasiu Sol. Sat. S S
146 Cromat de potasiu Sol. Sat. S S
147 Cianura de potasiu Sol. S S
148 Fericianura de potasiu Sol. Sat. S S
149 Ferocianura de potasiu Sol. Sat. S S
150 Florura de potasiu Sol. Sat. S S
151 Fosfat de potasiu Sol. Sat. S S
152 Hidroxid de potasiu 10% S S
153 Hidroxid de potasiu Sol. S S
154 Hipoclorit de potasiu Sol. S L
155 Nitrat de potasiu Sol. Sat. S S
156 Perclorat de potasiu Sol. Sat. S S
157 Permanganat de potasiu 20% S S
158 Persuflat de potasiu Sol. Sat. S S
159 Sulfat de potasiu Sol. Sat. S S
160 Sulfit de potasiu Sol. S S
161 Sulfura de potasiu Sol. S S
162 Clorura de cupru Sol. Sat. S S

Pagina 25 | 63
163 Nitrat de cupru Sol. Sat. S S
164 Sulfat de cupru Sol. Sat. S S
165 Acid salicilic Sol. Sat. S S
166 Bnzoat de sodiu Sol. sat. S S
167 Bicarbonat de sodiu Sol. Sat. S S
168 Bisulfit de sodiu Sol. S S
169 Bromura de sodiu Sol. Sat. S S
170 Carbonat de sodiu Sol. Sat. S S
171 Cianura de sodiu Sol. Sat. S S
172 Clorat de sodiu Sol. Sat. S S
173 Clorura de sodiu Sol. Sat. S S
174 Fericianura de sodiu Sol. Sat. S S
175 Fluorura de sodiu Sol. Sat. S S
176 Fosfat de sodiu Sol. Sat. S S
177 Hidroxid de sodiu 40% S S
178 Hidroxid de sodiu Sol. S S
179 Hipoclorit de sodiu 15% clor S S
180 Nitrat de sodiu Sol. Sat. S S
181 Nitrit de sodiu Sol. Sat. S S
182 Sulfat de sodiu Sol. Sat. S S
183 Sulfura de sodiu Sol. Sat. S S
184 Anhidrida sulfuroasa 100% S S
185 Acid sulfuric 10% S S
186 Acid sulfuric 50% S S
187 Acid sulfuric (oleum) S S
188 Anhidrida sulfurica 100% S S
189 Acid sulfuros 30% S S
190 Clorura de staniu (II) Sol. Sat. S S

Pagina 26 | 63
191 Clorura de staniu (IV) Sol. Sat. S S
192 Revelatoare foto Conc. Lav. S S
193 Acid de taniu Sol. S S
194 Acid tartric Sol. S S
195 Clorura de tionil 100% NS NS
196 Toluen 100% L NS
197 Tricloetilena 100% NS NS
198 Trietanolamina Sol. S L
199 Uree Sol. S S
200 Urina S S
201 Vinuri si spirtoase S S
202 Xilina 100% S NS
203 Carbonat de zinc Sol. Sat. S RS
204 Clorura de zinc Sol. Sat. S S
205 Oxid de zinc Sol. Sat. S S
206 Sulfat de zinc Sol. Sat. S S

LEGENDA:
Sol. sat. = solutie apoasa saturata preparata la 20°C.
Sol. = solutie apoasa cu o concentratie mai mare de 10%, dar nu saturata.
Sol. dil. = solutie apoasa cu o concentratie mai mica de 10%.
S = rezistenta chimica buna.
L = rezistenta chimica limitata.
NS = rezistenta chimica nesatisfacatoare.

Pagina 27 | 63
3. TEHNO COR PP – TUBURI CORUGATE DIN POLIPROPILENA PP

Tuburile corugate cu pereti dubli din polipropilena

(PP), pentru conducte de canalizare ingropate, fara
presiune, sunt produse conform normei europene SR EN
13476-3, tip B, standardizate prin raportare la diametrul
interior.
Caracteristica inovativa o reprezinta sistemul de imbinare prin mufa termoformata
direct pe unul din capetele tubului, pastrand astfel caracteristicile structurale ale tubului
si performantele asociate. Se asigura in acest mod rezistente mecanice superioare,
foarte bune performante de etansare si usurinta la montare.
Utilizarea polipropilenei pentru producerea tuburilor corugate, material cu modul de
elasticitate inalt, impreuna cu geometria profilului proiectata pentru rezistente maxime la
strivire, permite realizarea de rigiditati circulare ridicate, clasă SN16 = 16 kN/m2, care
determina reducerea deformarii tuburilor instalate comparativ cu tuburile SN4 si SN8 din
polietilena cu 25%, respectiv 15% pentru aceleasi diametre si conditii de pozare.
Cresterea rigiditatii circulare reprezinta garantii sporite fata de aparitia fenomenului
de ovalizare care poate aparea in conditii de pozare extreme la adancimi mai mici de
0,8 m sau la adancimi peste 6 m si in conditii de pozare incorecte, asigurand astfel
performantele sistemului pe termen lung (peste 50 ani).
Lungimea mufei, care difera functie de diametru, garanteaza etanseitatea hidraulica
a sistemului iar garnitura din cauciuc EPDM, proiectata special pentru profilul tevii,
garantează o etansare perfecta a sistemului la 0,5 bari compresie si 0,3 bari depresie,
conform EN 1227.

Pagina 28 | 63
3.1. GAMA DIMENSIONALA

Diametru
exterior DE 335 450 565 670
[mm]
Diametru
interior DI 300 400 500 600
[mm]
Grosime
perete e4 min 2.0 2.5 3.0 3.5
[mm]
Grosime
perete interior
1.7 2.3 3.0 3.5
e5 min
[mm]
Rigiditate
inelara SN 4; 8; 10; 12; 16
[kN/m2]

3.2. ACCESORII

Mufa integrata

Mufe de îmbinare integrate, garnituri Perete

elastomerice pentru etanseizare si piese speciale interior

(teuri, coturi, ramificatii, camine ).

Perete exterior profilat

Pagina 29 | 63
4. TEHNO COR PE – TUBURI CORUGATE DIN POLIETILENA PE

Tevile corugate cu pereti dubli din polietilena

(PEHD), pentru sisteme de canalizare industriala si
civila pentru fluidele fara presiune, sunt produse
conform normei SR EN13476-3, acoperă o gama larga
de dimensiuni, de la Ø160 la Ø 1200 cu clase de
rigiditate SN4, SN8 si SN16.
Peretele extern este de culoare neagra si este realizat din polietilena de inalta
densitate cu protectie la razele ultraviolete iar peretele interior are culoare alba.
Peretele exterior profilat asigura o foarte buna rigiditate inelara, un echilibru optim
flexibilitate – rigiditate, lipsa alunecarilor fata de sol in sistemele de canalizare ingropate
si permite usoare raze de curbura.
Peretele interior neted al țevii asigură un bun transport al fluidelor avand un
coeficient de frecare redus si foarte buna rezistenta la abraziune, culoare alba pentru
facilitarea inspectiei vizuale si cu telecamere.
Teava corugata cu pereti dubli se livreaza in bare cu lungimea utila de 6 metri, iar la
unul din capete prezinta o mufa integrata. Mufa integrata impreuna cu garnitura din
cauciuc EPDM cu profil special realizeaza o etansare sigura, rezistenta in timp.
Totodata, greutatea specifica a tevii este semnificativ redusa fata de sistemele clasice,
oferind avantaje suplimentare pentru manipulare, depozitare si instalare.

Pagina 30 | 63
 4.1. GAMA DIMENSIONALA

Diametru
exterior 160 200 250 315 335 400 450 500 565 630 670 800 930 1000 1200
DE
[mm]
Diametru
135 176 218 273 300 344 400 427 500 533 600 690 800 853 1025
interior DI
[mm]
Grosime
totala
1.2 1.4 1.7 1.9 2.0 2.3 2.5 2.8 3.0 3.3 3.5 4.1 4.5 5.0 5.0
perete
e4 min
[mm]
Grosime
perete
1.0 1.1 1.4 1.6 1.7 2.0 2.3 2.8 3.0 3.3 3.5 4.1 4.5 5.0 5.0
interior
e5 min
[mm]
Rigiditate
4; 8; 16
inelara SN
[kN/m2]

Pagina 31 | 63
4.2. ACCESORII

Mufa dubla
Garnitura O-ring EPDM

Mufe de îmbinare din PEHD (1 mufa inclusa

/bara), garnituri elastomerice pentru etanseizare
Perete
si piese speciale (teuri, coturi, ramificatii,
interior
camine).

Perete exterior
profilat Garnitura O-ring EPDM

5. DOMENII DE UTILIZARE

 Sisteme de canalizare ape uzate menajere

si ape meteorice

 Sisteme de canalizare pentru platforme

industriale

 Sisteme de drenaj

Pagina 32 | 63
 Sisteme de retentie

 Subtraversari sosele, drumuri, cai ferate

 Constructii podete si cai de acces

 Reabilitari drumuri si podete

Pagina 33 | 63
6. AVANTAJELE TUBURILOR CORUGATE

6.1. REZISTENTA LA STRIVIRE SI DEFORMARE

– flexibilitatea circumferentiala a tubului permite transmiterea sarcinilor statice
si dinamice solului inconjurator. Conform SR EN 13476, deformarea
acceptata pe termen scurt, cu revenire la forma initiala este de 5%-10% din
DN-ul tubului, iar deformarea pe termen lung este de max. 5% din DN-ul
tubului.
Drept contraexemplu, tuburile rigide suporta in totalitate sarcinile la care sunt
supuse, pana la aparitia fisurilor si cedarea materialului.

Tuburi rigide: sarcinile statice si dinamice sunt preluate in totalitate

de tub; in caz de defect, materialul se fisureaza si cedeaza.

Tuburi flexibile: sarcinile statice si dinamice sunt transmise

solului inconjurator; tubul nu este tensionat.

6.2. ETANSEITATE HIDRAULICA GARANTATA

Tuburile rigide reactioneaza la

tasari diferentiate, la instabilitatea
solului sau la erori de pozare ca
un tot unitar datorita lipsei de
elasticitate, putand duce la
pierderea etanseitatii sistemului.

Tuburile flexibile prezinta o

deformare secventiala fara a afecta
intreg tronsonul, pastrand astfel
etanseitatea sistemului.

Pagina 34 | 63
 6.3. DURATA DE VIATA RIDICATA A RETELELOR

MATERIAL
PROPRIETATEA UM
PVC PAFSIN BETON PP PE
DURATA DE
ani 20 >50 50 >75 >75
VIATA

* Durata de viata mare a materialelor termoplastice confera o fiabilitate ridicata retelelor

deservite.

6.4. GREUTATE SCAZUTA

MATERIALE
DN/
PAFSIN PAFSIN PP SN
OD PVC SN4 PE SN 4 PVC SN 8 PE SN 8
SN 5 SN 10 8
160 12.6 - 6.6 14.7 27.0 7.8 7.26
200 19.5 - 9.6 23.0 45.0 12.0 11.22
250 30.4 31.2 13.2 36.0 66.0 16.2 17.22
315 47.6 54.0 21.6 56.0 72.0 27.6 27.36
400 77.0 96 33.0 91.0 120.0 44.4 41.94

* Greutatea redusa cu ~ 50% fata de tuburile rigide din PVC permit un transport, o
manipulare si o instalare mult mai usoara -> productivitate ridicata cu un consum redus de
resurse.
* NU necesita utilaje sau sisteme de prindere speciale la manipulare.

6.5. FOARTE BUNA REZISTENTA CHIMICA

Tuburile corugate din PE si PP prezinta o rezistenta ridicata la actiunea agentilor

chimici (pH 2÷12), in special la actiunea hidrogenului sulfurat (SH2) prezent in retelele
de canalizare a apelor uzate menajere, compus chimic care ataca rasinile poliesterice
ale tuburilor termorigide.

Pagina 35 | 63
 6.6. REZISTENTA LA ACTIUNEA RADIATIILOR SOLARE

Datorita aditivarii materialului de baza, tuburile corugate din PE si PP pot fi

depozitate perioade indelungate in aer liber (pana la 18 luni), fara masuri speciale de
protectie.

6.7. PLAJA LARGA DE TEMPERATURI

PVC

PE

PP

-100 -50 0 50 100 150

TEMPERATURA MINIMA TEMPERATURA MAXIMA

* Fragilitatea la temperaturi scazute sub -90° confera tuburilor din PP si PE un grad

sporit de rezistenta si siguranta chiar si in cazul accidentelor de manipulare sau impact.
* Tuburile din PP si PE suporta descarcari intermitente de fluide cu temperaturi pana la
~100°C.

6.8. REZISTENTA LA PROPAGAREA LONGITUDINALA A FISURILOR

Pagina 36 | 63
 Spre deosebire de tuburile pentru canalizare cu structura neteda, profilul
geometric al tuburilor corugate nu permite propagarea longitudinala a unui eventual
defect de exploatare, izoland zona afectata.
Astfel, fie ca sunt supuse unui soc involuntar, fie ca un obiect colturos se afla in
vecinatatea tubului, siguranta si functionalitatea retelelor din tuburi corugate sunt
pastrate intacte.

6.9. RUGOZITATE ABSOLUTA SCAZUTA

MATERIAL Coeficient Manning MATERIAL Coeficient Manning

“n” “n”
Sticla 0.010 Beton finisat 0.012
Fonta noua 0.013 Beton nefinisat 0.014
Otel neted 0.012 Ceramica vitrificata 0.011
Metal corugat interior 0.022 Asfalt 0.016
Polietilena (PE) si polipropilena (PP) cu perete interior neted 0.009-0.012
Polietilena (PE) si polipropilena (PP) cu perete interior corugat 0.014-0.022
PVC – perete interior neted 0.009-0.012

Coeficientul Manning “n” pentru diferite tipuri de materiale, indica faptul ca o

rugozitate absoluta scazuta se reflecta intr-o capacitate mai mare de transport a retelei.

6.10. REZISTENTA SPORITA LA ABRAZIUNE

Efectele acestui fenomen care priveste atat apa curata cat si apa reziduala au
fost studiate prin efectuarea de teste asupra a doi parametrii de control: volumul de
material supus abraziunii intr-o anumita perioada de timp sau timpul necesar pentru
„perforarea” tevii fabricate utilizând un material dat.
Abraziunea poate fi clasificata dupa cum urmeaza:

 penetrare: particulele „taie” in material si sunt eliberate ulterior lasand un gol in

materialul tevii;
 sapare: particulele taie o canelura, iar materialul acumulat in spate sau lateral este
îndepartat ulterior;
 taiere: particulele actioneaza ca un instrument de taiere si indeparteaza parti din
material;
 rupere: particulele creeaza o ruptura in straturile de suprafata.

Pagina 37 | 63
METODĂ DE TESTARE CONFORM DIN 19566-2:

După 100.000 de cicluri, adancimea de abraziune „a” nu trebuie sa fie mai mare
de 1/3 din grosimea peretelui interior al tevii „S”. O jumătate longitudinală de teava cu
lungimea de 1000 mm este inchisa frontal cu placi, umpluta cu un amestec de apa,
nisip si pietris fin si acoperita cu o alta placa. Aceasta jumatate de teava este inclinata
longitudinal la ±22.5° mai intai pe o parte si apoi pe cealalta, astfel incat deplasarea
materialului de control sa produca efectul de abraziune ce trebuie controlat.
Materialul abraziv utilizat este pietrisul fin din cuart natural în granule rotunde
intregi cu un grafic granulometric ce indeplineste urmatoarele cerinte:

M = d50 = 6 mm
U = d80/d20 = 8,4 mm/4,2 mm = 2 mm
unde:
M = dimensiunea medie a granulelor, [mm];
U = grad de neuniformitate
d50/d80/d20 = dimensiunea granulei în mm, din care 50/80/20 % (procent referitor la
greutate) au o dimensiune mai mică.

Materialul abraziv de control este introdus in esantion pentru a fi examinat in

conformitate cu diametrul indicat în tabelul urmator; apoi este adaugata apa pana la
38±2 mm din inaltimea de umplere.

DN Material de testare
[mm] [kg]
100 2.8
125 3.1
150 3.4
200 4.0
250 4.5
300 5.0
400 5.8
500 6.5

Cantitatea de material abraziv utilizat în funcţie de diametru

Pagina 38 | 63
 Esantionul examinat trebuie
testat la 100.000 de cicluri
(abraziune cu alunecare si
oscilatii). Oscilatia trebuie sa fie
sinusoidala cu o frecventa de
20 de cicluri/min. La sfarsitul
ciclurilor programate, grosimea
supusa abraziunii poate fi
masurata prin compararea sa
cu valoarea initiala. Trebuie
ignorate zonele finale de 150
mm pe ambele parti. Se va lua
in considerare media „am” din
valoarea masurată in canelura
pentru restul de 700 mm ai
esantionului. Grosimea „a” a liniei inferioare trebuie masurată după 25-, 50-, 75-,
100.000 de cicluri. Pentru a determina inclinarea diagramei de abraziune, am trebuie
masurat pana la 400.000 de cicluri. După 100.000 de cicluri trebuie utilizat material
abraziv nou.

Rezultate teste abraziune pentru diverse materiale:

CIMENT PAFSIN OTEL PVC PE/ PP

~20h ~25h ~34h ~50h ~100h
Sursa: Universitatea din Darmstadt (Germania)

Pagina 39 | 63
 7. CALCULUL DEFORMARII CONDUCTELOR

METODA MARSTON-SPANGLER

Orice tub pozat ingropat va reactiona la sarcinile externe la care este supus. Fie
ca vorbim despre incarcari statice, fie ca vorbim despre incarcari dinamice sau asa cum
se intampla in majoritatea cazurilor, despre ambele tipuri de incarcari, ecuatia
urmatoare are rolul de a evidentia deformarea tuburilor corugate, deformare care astfel
calculata nu trebuie sa depaseasca 5% din diametrul exterior al tubului, pe termen lung.

in care:

Simbol UM Proprietatea
mm Variatia diametrului extern datorita sarcinilor externe
- Factor de crestere a sarcinii (1.5-2.0)
N/m Sarcina statica datorata terenului
N/m Sarcina dinamica datorata traficului
- Constanta de baza
kN/m2 Rigiditatea circumferentiala pe termen lung
kN/m2 Modulul secant al terenului

7.1. SARCINA STATICA

Sarcina statica este cea care actioneaza asupra tubului datorita greutatii
materialului de umplutura corectata cu un coefcient dependent de natura terenului si de
sectiunea transversala a santului de pozare.

in care:

Simbol UM Proprietatea
N/m Sarcina statica datorata terenului
- Coeficient de sarcina al terenului
N/m3 Greutatea specifica a materialului de umplere
m Diametrul exterior al tubului
m Latimea santului masurata la generatoarea superioara a tubului

Pagina 40 | 63
 Coeficientul de sarcina al terenului (C) se deduce astfel:

in care:

Simbol UM Proprietatea
- Coeficient de sarcina al terenului
- Coeficientul Rankine
- Coeficient de frecare dintre materialul de umplere si peretele
transeei
rad Unghi de frecare intern al materialului
m Inaltimea transeei masurata de la generatoarea superioara a
tubului
m Latimea santului la partea superioara a tubului

7.2. SARCINA DINAMICA

Sarcina dinamica este sarcina datorata traficului; ea se adauga sarcinii statice in

calculul deformarii conductelor.
Ecuatia urmatoare tine cont atat de sarcina dinamica datorata traficului cat si de
sarcina statica data de structurile fixe care actioneaza asupra transeei (imobile, fundatii,
etc.):

unde:

Pagina 41 | 63
 in care:

Simbol UM Proprietatea
N/m Sarcina dinamica
N/m2 Tensiune verticala
N Sarcina superficiala totala
m Distanta orizontala de la punctul de solicitare

Tensiunea verticala se considera egal distribuita pe o latime egala cu diametrul

tubului si de lungime unitara.
Din formula reiese faptul ca sarcina dinamica are o mare importanta in special in
cazul unei inaltimi de acoperire a tubului mai mica de 2m, ea diminuandu-se cu patratul
adancimii.

7.3. UNGHIUL SUPORT

Valoarea constantei de baza Kx reflecta acuratetea realizarii patului de pozare si

este strict legata de valoarea unghiului suport (2α).

Se recomanda realizarea unui pat de pozare care sa permita un unghi de

sustinere mai mare de 90° astfel incat sa se poata ajunge la o conditie de sprijin maxim
(180°) cu o tasare adecvata a materialului de suport.

Pagina 42 | 63
 7.4. MODULUL DE REZISTENTA AL TERENULUI – ASTM 2487

Material in Material compactat

gramada
Indice Proctor <85% 85÷90% >95%
Densitate relativa <40% 40÷70% >70%
Teren E’(N/mm2)
Granulometrie joasa, soluri cu plasticitate medie si 0 0 0 0.35
mare
Granulometrie joasa, soluri cu plasticitate medie si 0.35 1.38 2.76 6.9
joasa cu mai putin de 25% particule mari
Granulometrie joasa, soluri cu plasticitate joasa 0.69 2.76 6.9 13.8
sau medie cu mai mult de 25% particule mari;
soluri cu granulometrie mare cu mai mult de 12%
particule fine
Granulometrie mare, cu mai putin de 12% 0.69 6.9 13.8 20.7
particule fine
Material de cariera 6.9 0 0 0

7.5. TIPURI DE TERENURI - CARACTERISTICI

Tabel a.
Greutate Unghi de frecare al materialului Coeficient
Tipuri de teren specifica teren de umplere Rankine
N/m3 φ °
φrad K
Gips 19600 18 0.31 0.53
Argila uscata 15700 22 0.38 0.45
Argila umeda 19600 12 0.21 0.66
Pamant uscat
faramitat 12750 12 0.21 0.66
necompactat
Pamant uscat
17200 15 0.26 0.59
compactat
Pamant in
15700 31 0.54 0.32
gramada
Pamant foarte
18150 32 0.56 0.31
compact
Pamant umed
19600 33 0.58 0.29
compact
Prundis 17200 25 0.44 0.41
Prundis cu 16700 26 0.45 0.39

Pagina 43 | 63
nisip
Argila grasa
15700 14 0.24 0.61
uscata
Argila grasa
20700 22 0.38 0.45
umeda
Mal 15700 25 0.44 0.41
Pietre 17200 37 0.65 0.25
Nisip uscat 14700 31 0.54 0.32
Nisip compact 17200 33 0.58 0.29
Nisip umed 18700 34 0.59 0.28
Pietre mari 15700 37 0.65 0.25

Tabel b.
Tipuri de teren μ
Gips 0.33
Argila uscata 0.41
Argila umeda 0.21
Pamant uscat faramitat necompactat 0.21
Pamant uscat compactat 0.26
Pamant in gramada 0.60
Pamant foarte compact 0.62
Pamant umed compact 0.65
Prundis 0.47
Prundis cu nisip 0.49
Argila grasa uscata 0.25
Argila grasa umeda 0.41
Mal 0.47
Pietre 0.75
Nisip uscat 0.60
Nisip compact 0.65
Nisip umed 0.67
Pietre mari 0.75

Pagina 44 | 63
 7.6. CLASE DE SARCINI DATORATE TRAFICULUI – DIN 19580

CLASA A CLASA B CLASA C CLASA D CLASA E CLASA F

15 kN 125 kN 250 kN 400 kN 600 kN 900 kN
Zone Zone speciale
Zone Trotuare,
Parcari si industriale cu inacarari
rezidentiale zone Sosele si
zone (ex. zone de mari pe roata
pietoni si pietonale si autostrazi
comerciale andocare, (ex.
biciclisti parcari mici
rafinarii, etc) aeroporturi)

7.7. INFLUENTA UNGHIULUI SUPORT

2α 0° 90° 120° 180°

Kx 0.110 0.096 0.090 0.083

Pagina 45 | 63
 8. CALCULUL HIDRAULIC AL TUBURILOR CORUGATE

8.1. CALCULUL TUBURILOR CONFORM NORMELOR DIN ROMANIA

Proiectarea retelelor de canalizare conform standardelor din Romania porneste

de la calculul debitului de fluid ce trebuie evacut (Qcalcul –> Qc). Pe baza debitului de
calcul si a datelor caracteristice fiecarui tip de conducta (panta, viteza de curgere si
gradul de umplere), se alege diametrul de transport al tubului de canalizare.
STAS 3051/ 1991 prevede modul de calcul al debitelor de evacuat, si anume:

in care:

Simbol UM Proprietatea
m3/s Debitul de calcul
m2 Aria sectiunii de curgere
m Raza hidraulica
m Panta radierului canalului
- Coeficient de rezistenta cu valorile:
59 > canale captusite cu placi de beton;
74 > canale din tuburi de beton;
83 > canale din tuburi de fonta, gresie ceramica;
90 > canale din tuburi de PVC, azbociment

Pe baza acestei formule s-au intocmit nomograme de calcul pentru gradul de

umplere 1 (100%). In calculele de proiectare se alege diametrul de tub cu debitul de
curgere imediat superior debitului de calcul Qc si cu viteza de curgere mai mare decat
viteza de autocuratire (vac = 0.70m/s), pentru un grad de umplere de:

0.60 pentru D < 300 mm

u = H/ D => 0.70 pentru D=300÷500mm
0.75 pentru D>500 mm

Pagina 46 | 63
 Diagrama pentru
determinarea gradului de
umplere si a vitezei reale de
curgere la conductele
circulare orizontale de
canalizare

Debitele de curgere Q [l/s], pentru tuburi corugate din polietilena si polipropilena,

precum si vitezele v [m/s], pentru diverse diametre si pante, la sectiune plina

DE 160 200 250 315 335 400 450 500

DI 135 176 216 271 300 343 400 427
Panta Q 5.75 11.66 20.13 36.85 48.33 69.07 104.08 123.88
2‰ v 0.41 0.49 0.56 0.65 0.70 0.76 0.84 0.88
Panta Q 9.09 18.43 31.82 58.27 76.41 109.22 164.56 195.87
5‰ v 0.65 0.77 0.88 1.03 1.10 1.20 1.33 1.39
Panta Q 12.85 26.06 45 82.4 108.06 154.46 232.73 277.01
1% v 0.92 1.09 1.25 1.46 1.56 1.70 1.89 1.97
Panta Q 28.74 58.28 100.63 184.26 241.64 345.37 520.39 619.41
5% v 2.05 2.44 2.8 3.26 3.48 3.81 4.22 4.41

DE 565 630 670 800 930 1000 1200

DI 500 535 600 690 800 853 1025
Panta Q 188.71 226.02 306.86 425.09 660.86 779.25 1296.48
2‰ v 0.98 1.02 1.11 1.20 1.34 1.40 1.59
Panta Q 298.37 357.37 485.18 672.12 1044.91 1232.11 2049.92
5‰ v 1.55 1.62 1.75 1.90 2.12 2.21 2.51
Panta Q 421.96 505.39 686.15 950.53 1477.72 1742.47 2899.02
1% v 2.19 2.29 2.47 2.68 3 3.12 3.55
Panta Q 943.53 1130.09 1534.29 2125.44 3304.28 3896.27 6482.41
5% v 4.90 5.12 5.53 6 6.70 6.98 7.93

Pagina 47 | 63
 8.2. CALCULUL TUBURILOR IN LITERATURA DE SPECIALITATE

Debitul unei canalizari in raport cu panta este determinat in mare masura de

proprietatile fluidului vehiculat: densitate (ρ), vascozitate dinamica (η), regimul de
curgere (v) si caracteristicile materialului (rugozitate).
In cazul retelelor de canalizare cu nivel liber, pierderea de presiune prin frecare
(f) este suplinita de energia potentiala data de diferenta de nivel intre capetele aval si
amonte ale tubului:

ΔH=Hintrare – Hiesire = f

unde:

f – coeficient de frecare (FANNING)

i = tgα = ΔH/ ΔL

deci:

i = f/ ΔL => panta (i) este egala cu frecarea pe unitatea de lungime;

In literatura de specialitate, frecarea sau pierderea de sarcina se calculeaza cu

relatia FANNING:

Calculul hidraulic al canalelor consta in stabilirea dimensiunii necesare pentru

transportul debitelor de ape si ape uzate corespunzator conditiilor impuse pentru viteza
de curgere si gradul de umplere. Calculul simplificat al debitului si vitezei se face
plecand de la ecuatia Chézy.

unde:
Simbol UM Proprietatea
m/ s Viteza medie de curgere
- Coeficient de rezistenta
m Raza hidraulica a canalului
Panta conductei, in cazul curgerii libere egala cu panta
m/ m
geometrica a canalului

Pagina 48 | 63
 Avand in vedere ca in retelele de canalizare curgerea se realizeaza cu nivel liber,
se accepta din punct de vedere teoretic incadrarea in categoria miscarilor permanente
si uniforme. Se admite astfel o distributie constanta in timp si in lungul curentului de fluid
a vitezelor si presiunilor. Cu aceste ipoteze simplificatoare, se aplica ecuatia de
continuitate pentru debitul de fluid:

Q=v𝘅A

Raza hidraulica se calculeaza cu relatia:

Rh = A/ P

unde:

Simbol UM Proprietatea
m2 Sectiunea transversala efectiva de curgere
m Perimetrul udat de fluid

In ecuatia lui Chézy, coeficientul de rezistenta C exprima in mod global disiparea

energiei curentului de fluid prin frecarea pe peretii tubului si contine implicit efectul
rugozitatii acestota. Problema cea mai importanta consta in determinarea coeficientului
C cat mai aproape de valoarea reala, in functie de forma sectiunii de curgere si de
natura materialului tevii.
In literatura de specialitate sunt intalnite numeroase variante de calcul
experimental pentru coeficientul C. Dintre acestea se distinge relatia R. Manning.

=K𝘅

unde:

Simbol UM Proprietatea
Coeficient de rugozitate cu valori diferentiate in functie de
-
materialul conductei
0.010 – tuburi netede (PVC, PE, PP)
0.012 – otel si azbociment
0.013 – fonta si ceramica
0.014 – beton si beton armat

Pagina 49 | 63
 9. EXECUTIA RETELELOR DIN TUBURI CORUGATE

9.1. TRANSPORTUL SI RECEPTI A TEVILOR

Tevile din PE/ PP corugate sunt transportate la fel ca toate celelalte tevi
standard. Datorită greutăţii lor reduse şi a rigidităţii inelare considerabile, tevile pot fi
stivuite.
Tevile cu un diametru de pana la DN/DI 500 mm sunt in general livrate pe paleti,
in timp ce tevile incepand cu diametrul DN/DE 630 mm pana la DN/DE 1200 mm sunt
livrate neasamblate.
Dupa primire, tevile trebuie verificate din punct de vedere al conformitatii cu
livrarea, cu specificatiile si cu conditiile contractuale. Receptia tevilor trebuie sa fie in
conformitate cu indicatiile prevazute de specificatiile de livrare sau de conditiile generale
speciale.
Toate tevile, imbinarile si componentele speciale trebuie livrate pe santierul de
constructie avand marcajele sau etichetele corespunzatoare care indica producatorul,
diametrul nominal si clasa de utilizare.
La cerere, Tehnoworld poate furniza rapoarte cu rezultatele testelor realizate de
laboratorul intern asupra materiilor prime si produsului finit.
Testele de acceptare pe tevile, imbinarile si componentele speciale realizate
pentru productia interna sunt efectuate regulat conform standardului de referinta si celor
convenite cu organismele de certificare.

9.2. TRANSPORTUL SI RECEPTI A TEVILOR

Incarcarea, transportul, descarcarea si toate celelalte operatii trebuie realizate

cu multa grija si utilizand mijloace corespunzatoare, in functie de tipul si diametrul tevii
si prin luarea tuturor masurilor necesare pentru a evita plesnirea, fisurarea sau alte
daune.
Socurile, deflexiile sau proiectarile excesive, alunecarea, contactele cu alte
piese trebuiesc evitate pentru a nu deteriora sau defecta tevile.
Santierul trebuie echipat cu mijloace adecvate si suprafete de sprijin pentru
asezarea tevilor, a componentelor speciale si a fitingurilor ce trebuie instalate.
Descarcarea trebuie realizată fie direct, cu întregul palet fie individual, în functie
de cate tevi sunt transportate.
Atunci cand sunt utilizate tevi corugate, trebuie evitata utilizarea carligelor la
capetele tevii. Se recomanda utilizarea curelelor non-abrazive sau a funiilor de canepa.

Pagina 50 | 63
 Tuburile corugate din PE au in componenta adaos de negru de fum si
stabilizatori care le protejeaza impotriva agentilor atmosferici, a influentelor externe si in
special impotriva razelor UV, astfel incat nu sunt necesare masuri speciale de
depozitare.

9.3. STIVUIREA TEVILOR

Tevile trebuie stivuite prin asezarea lor pe o suprafata plata si stabila, protejata
de riscul de incendiu si de soare, daca tevile sunt supuse deflexiei cauzate de
schimbarile de temperatura. Baza stivei trebuie sa se sprijine pe panouri spatiate
corespunzator sau pe un pat de sprijin. Inaltimea stivei depinde de diametrele ţevilor,
pentru a evita deflexiile tevilor de la baza si pentru manipularea usoara.
Tevile stivuite trebuie blocate cu pene pentru a impiedica rostogolirea. Mai mult,
trebuie luate masuri de siguranta pentru a evita deteriorarea capetelor tevilor. Primul
rand de tevi asezate pe pământ trebuie sa se sprijine pe o suprafaţă uniforma pentru a
evita deflexiile si deteriorarea suprafetei exterioare a tevilor.
Pentru a extrage tevile, se urmeaza aceleasi proceduri ca si pentru descarcare si
transport; se va evita alunecarea.

9.4. EXCAVATIILE

Sectiunea transeelor se alege in functie de consistenta terenului in care se

realizeaza ingroparea tevilor.

Fig. 1 – Detaliu pozare conducte (SR EN 1610:2000)

Pagina 51 | 63
 In care:
1. Suprafata 9. Fund de transee

2. Baza infrastructurii drumului sau 10. Inaltimede acoperire (4.3)

balastului caii ferate (daca este cazul)
3. Peretii transeei 11. Inaltimea reazemului

4. Umplutura propriu-zisa (4.6) 12. Inaltimea umpluturii speciale

5. Prima umplutura 13. Adancime de transee (4.13)

6. Umplutura laterala (4.12) a. Grosimea patului de pozare

7. Strat de baza b. Grosimea stratului de baza

8. Pat de pozare c. Grosimea umpluturii initiale

b = k x OD

- k: raportul dintre grosimea b a stratului de baza si OD

- OD: diametrul exterior al tubului, [mm].

 k x OD inlocuieste notiunea de unghi de pozare care exista in unele standarde nationale; unghiul
de pozare nu este unghiul de reactiune al reazemului patului de pozare, unghi utilizat in calculul de
rezistenta mecanica.

Notiuni:

1. Reazem: Parte de lucrare care sustine tubul, intre fundul transeei si umplutura
laterala sau prima umplutura. Reazemul este constituit din patul de pozare si
stratul de baza. In cazul tuburilor pozate direct pe fundul transeei, aceasta din
urma constituie patul de pozare.
2. Grosimea stratului de compactare: Grosimea fiecarui strat nou de material de
umplutura, inaintea compactarii sale.
3. Inaltime de acoperire: Distanta verticala intre generatoarea superioara a tubului
si suprafata terenului.
4. Umplutura speciala: Umplutura situata in jurul tubului si care cuprinde
reazemul, umplutura laterala si prima implutura.
5. Prima umplutura: Strat de material de umplutura, direct peste generatoarea
superioara a tubului.

Pagina 52 | 63
 6. Umplutura propriu-zisa: Umplutura intre partea de deasupra umpluturii
speciale si suprafata terenului, partea superioara a rambleului nedefinit, sau,
eventual, baza infrastructurii drumului sau a balastului caii ferate.
7. Latime minima de transee: Distanta minima necesara pentru securitate si
pentru executie intre peretii transeei la nivelul superior al patului de pozare sau,
eventual, in orice punct intre sprijiniri.
8. Pamant din sapatura: Pamant care provine din saparea transeei.
9. Diametru nominal (DN): Notarea numerica a dimensiunii unui component, care
este un numar intreg practic aproximativ egal cu dimensiunea de fabricatie in
milimetri. Aceasta poate sa se aplice fie diametrului interior (DN/ID) fie
diametrului exterior (DN/OD).
10. Retea: Ansamblu de tuburi, racorduri si imbinari intre camine sau alte structuri.
11. Component prefabricat: Produs fabricat separat de procesul de executie, in
general in situatii in care se aplica un standard de produs si/ sau este in
functiune un control de calitate al producatorului.
12. Umplutura laterala: Material intre reazem si prima umplutura.
13. Adancime de transee: Distanta verticala de la fundul de transee la suprafata
terenului.

9.5. SAPATURA IN TRANSEE

9.5.1. TRANSEE

Transeele trebuie proiectate si sprijinite astfel incat sa fie asigurata o executie

corecta si fara risc a retelelor. Daca este necesar sa se patrunda la exteriorul fundatiei
structurilor ingropate, de exemplu a caminelor, trebuie asigurat un spatiu de lucru
protejat cu o latime minima de 0.50m.
In cazul in care mai multe tuburi sunt pozate in aceeasi transee sau sub rambleu
nedefinit, trebuie respectat intre acestea un spatiu de lucru minim pe orizontala. Daca
nu sunt alte prevederi, el trebuie sa fie de 0.35m pentru DN≤700 si de 0.50m pentru
DN≥700.

9.5.2. LATIMEA TRANSEEI

9.5.3. LATIMEA MAXIMA A TRANSEEI

Latimea transeei nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima stabilita in calculul
de rezistenta mecanica. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie informat proiectantul.

Pagina 53 | 63
 9.5.4. LATIMEA MINIMA A TRANSEEI

Latimea minima trebuie sa fie cea mai mare din cele doua valori extrase din
tabelele 1 si 2, in afara de derogarile prezentate in continuare.

Tabelul 1 – Latimea minima de transee in functie de diametrul nominal DN

Latimea minima de transee (OD+X), [m]

DN Transee sprijinita
Transee sprijinita
β>60° β≤60°
DN≤225 OD+0.40 OD+0.40
225<DN≤350 OD+0.50 OD+0.50 OD+0.40
350<DN≤700 OD+0.70 OD+0.70 OD+0.40
700<DN≤1200 OD+0.85 OD+0.85 OD+0.40
1200<DN OD+1.00 OD+1.00 OD+0.40
In valorile OD+X, spatiul de lucru minim intre tub si peretele transeei sau sprijinire este
egal cu unde:

- OD este diametrul exterior, in metri;

- β este unghiul peretelui transeei nesprijinite masurat in raport cu orizontala (Fig.2)

Fig. 2 – Unghiul β al unui perete de transee nesprijinita

Pagina 54 | 63
 Tabelul 2 – Latimea minima de transee in functie de adancimea transeei

Adancime de transee, [m] Latime minima de transee, [m]

< 1,00 nu se prevede latime minima

1,00 ÷ 1,75 0,80
1,75 ÷ 4,00 0,90
> 4,00 1,00

Se poate deroga de la latimile minime ale transeei (Tabelul 1 si 2), in

urmatoarele situatii:

- cand personalul nu este niciodata obligat sa coboare in transee (de ex. La

tehnicile de pozare mecanizate);
- cand personalul nu este niciodata obligat sa coboare intre retea si peretele
transeei;
- in zonele strangulate si neconturabile.

9.6. FUNDUL TRANSEEI

Panta fundului transeei si materialul fundului transeei trebuie sa fie conforme

specificatiilor proiectului. Se recomanda sa nu se modifice fundul de transee. Daca
acesta a fost modificat, trebuie restabilita prin orice metodacorespunzatoare capacitatea
portanta initiala a terenului.
In caz de inghet, poate fi necesar sa se protejeze fundul de transee astfel incat
straturile inghetate sa nu fie lasate sub sau de jur imprejurul tubului.

9.7. FUNDUL TRANSEEI

In timpul executiei lucrarilor, se recomanda ca sapaturile in transee sa fie

mentinute fara apa: ape meteorice, ape de infiltratie, ape de sursa sau ape care provin
din pierderile retelelor.
In timpul evacuarii afluxurilor de apa trebuie luate masuri corespunnzatoare
pentru a impiedica antrenarea materialelor fine.
Orice dren provizoriu trebuie obturat corespunzator la sfarsitul evacuarii
afluxurilor de apa.

Pagina 55 | 63
 9.8. UMPLUTURI SI SUSTINERI

Materialele, reazemul, sustinerea si grosimile straturilor umpluturii trebuie

specificate in calculul de rezistenta mecanica. Materialul umpluturii si granulometria sa
cat si orice sustinere trebuie alese tinand seama de:
- Diametrul tubului
- Materialul tubului
- Natura terenului
Latimea reazemului trebuie sa fie latimea transeei, cu exceptia cazului cand este
stabilit altfel. Pentru tuburile pozate intr-un rambleu nedefinit, latimea reazemului trebuie
sa fie de patru ori diametrul exterior, cu exceptia cazului cand este stabilit altfel.
Grosimea minima c (Fig.1) a umpluturii initiale trebuie sa fie cu minim 150mm
peste generatoarea superioara a tubului si cu minim 100mm peste imbinare.
Orice volum de pamant afanat localizat sub fundul transeei trebuie evacuat si
inlocuit cu un material de reazem corespunzator.

9.9. TIPURI DE REAZEM

9.9.1. TIP DE REAZEM 1

Tipul de reazem Nr. 1 (Fig. 3) poate fi utilizat in toate cazurile de umplutura, care
sustine tuburile pe toata lungimea, utilizand conditiile de grosime pentru a si b descrise
in continuare.
Grosimea minima a patului de pozare, a, masurata sub generatoarea inferioara,
nu trebuie sa fie mai mica de 100mm in conditii de pamant normal si de 150mm in caz
de pamant tare sau stancos, cu exceptia specificatiei contrare.
Grosimea stratului de baza, b, trebuie sa fie cea stabilita in calculul de rezistenta
mecanica.

Fig. 3 – Tip de reazem Nr. 1

Pagina 56 | 63
 9.9.2. TIP DE REAZEM 2

Tipul de reazem Nr. 2 (Fig.4) poate fi utilizat intr-un reten omogen, suficient de
plastic cu granulozitate fina, care sustine tuburile pe toata lungimea. Se pot poza
tuburile direct pe fundul transeei egalizat si uniformizat.
Grosimea stratului de baza, b, trebuie sa fie cea stabilita in calculul de rezistenta
mecanica.

Fig. 4 – Tip de reazem Nr. 2

9.9.3. TIP DE REAZEM 3

Tipul de reazem Nr. 3 (Fig. 5) poate fi utilizat in pamant omogen, cu

granulozitate destul de fina, care sustine tuburile pe toata lungimea. Se pot poza
tuburile direct pe fundul transeei egalizat.
Grosimea stratului de baza, b, trebuie sa fie cea stabilita in calculul de rezistenta
mecanica.

Fig. 5 – Tip de reazem Nr. 3

Pagina 57 | 63
 10. EXECUTIE

10.1. POZARE

Se recomanda ca pozarea tuburilor sa inceapa din aval, tuburile fiind in mod

normal pozate cu mufele orientate spre amonte.
Se recomanda sa se ia in considerare necesitatea obturarii provizorii a
extremitatilor tuburilor, atunci cand executia este intrerupta in mod semnificativ. Se
recomanda ca protectiile extremitatilor tuburilor sa nu se scoata decat exact inaintea
realizarii imbinarii. Se recomanda ca materialele sa nu intre in tuburi; orice material care
a intrat trebuie indepartat.

10.2. TRASEU SI PROFIL LONGITUDINAL

Tuburile trebuie pozate conform traseului si profilului longitudinal prestabilit, in

limita tolerantelor stabilite prin proiect. Eventualele corectari de nivel necesare trebuie
realizate ridicand sau coborand nivelul reazemului, asigurandu-se de fiecare data ca
tubul reazema pe toata lungimea sa. Corectarea nu trebuie niciodata realizata utilizand
in mod permanent o fixare punctuala.

10.3. IMBINARE

Protectiile extremitatilor tuburilor trebuie indepartate exact inintea realizarii

imbinarii. Partile suprafetei tubului in contact cu materialele care alcatuiesc imbinarea
trebuie sa fie fara defecte, curate, si daca este necesar, uscate.
Pentru o imbinare corecta, se vor respecta urmatoarele procese:

 Imbinarea manuala a tuburilor de diametre mici:

1. Verificati alinierea corecta a tuburilor
2. Utilizati un capat de tub in mansonul liber
3. Utiizati o bucata rectangulara de lemn gros in functie de grosimmea tubului
4. Asezati bucata de lemn peste manson
5. Cu ajutorul unei bare realizati o parghie si impingeti astfel incat tubul sa intre
complet in manson.

Pagina 58 | 63
  Imbinarea tuburilor de diametre mari:
1. Utilizati un capat de teava pentru a presa tubul; nu apasati direct pe mansonul
tubului!
2. Verificati alinierea corecta a tuburilor
3. Utilizati un capat de tub in mansonul liber
4. Utilizati o bucata rectangulara de lemn gros in functie de grosimea tubului
5. Asezati bucata de lemn peste manson
6. Cu ajutorul unui utilaj impingeti incet pentru ca tubul sa intre complet in manson

10.4. MONTAJ

Verificati ca mansonul tubului sa nu prezinte deformari majore; in acest caz, el

trebuie inlaturat, iar mufarea se va face cu mufe separate de racord. Verificati inainte de
mufare, cat trebuie sa intre capatul tubului in manson (fara garnitura). Este bine sa
marcati pe tub pozitia pana unde trebuie astfel incat mufarea sa fie completa.
Verificati si pozitionarea garniturii de etansare (trebuie sa fie pozitionata intre
primul si al doilea inel corugat pentru tuburi cu DE≥250, si intre al doilea si al treilea inel
corugat pentru tuburi cu DE≤200). Nu trebuie sa fie, sub nicio forma, rasucita sau
stramba (Vezi desenul).

1. Executati patul de pozare al tubului din nisip; grosimea stratului 100-150mm

functie de diametrul tubului.
2. Nu compactati patul de pozare; executati goluri in zona de imbinare, astfel incat
teava sa se sprijine pe toata lungimea ei si nu pe mufa/ racord.
3. Granulozitatea maxima a materialului de umplutura: 22mm pentru DN≤200 si
40mm pentru DN >200÷630.

Pagina 59 | 63
 4. Dupa mufare umpleti golurile si compactati zona de imbinare, asigurand astfel un
pat-suport continuu.
5. Umpleti spatiul din jurul tubului in straturi de maxim 300mm pe care le compactati
succesiv.
6. Continuati umplutura pana depaseste 150mm (300mm pentru zona carosabila)
partea superioara a tevii.
7. Materialul excavat se poate utiliza pentru umplerea transeei cat timp acesta poate
fi compactat si nu are granulatie mare.
8. Tineti cont de gradul de compactare al materialului de umplutura functie de
destinatie: carosabil, pietonal sau necirculabil.

10.5. INFILTRATII DE APA FREATICA IN ZONA TRANSEEI

In zonele cu infiltratii de apa freatica in zona transeei se recomanda imbinarea

tuburilor prin sudura cap-cap.
Pentru o pozare corecta a tuburilor si etansare corespunzatoare in zona
imbinarilor, suprafata de sprijin trebuie sa fie uscata. Aceasta se obtine prin includerea
de anrocamente sau a conductelor de drenaj, sau prin captarea si evacuarea apei.
Recomandari:
 Inainte de inceperea executiei patului suport pentru tuburile de canalizare
eliminati integral apa de infiltartie; aceasta se poate realiza cu ajutorul unei
pompe de epuisment sau cu ajutorul unei motopompe.
 Modul in care se realizeaza evacuarea apei din transee nu trebuie sa
afecteze zona conductei si conducta; se vor lua masuri pentru impiedicarea
migrarii sau spalarii materialelor fine in timpul evacuarii apei.
 Masurile de drenare a apei a apei infiltrate nu trebuie sa aiba impact asupra
miscarii apei freatice si asupra stabilitatii imprejurimilor.
 Executati un sant drenant, umplut cu piatra de granulatie mare, sub patul
conductei.
 Materialul de umplutura din jurul conductei trebuie sa fie imbracat cu material
geotextil, pentru a impiedica migratia materialului de umplutura, cauzar de
apa freatica.
 Ancorati conductele daca este necesar pentru a preveni efectul ascensional
datorat apei freatice – in acest caz se recomanda realizarea unui calcul
static.
 Mentineti stabilitatea patului de pozare.

Pagina 60 | 63
 10.6. EXECUTAREA UMPLUTURII

Executarea umpluturii laterale si a umpluturii propriu-zise nu trebuie intreprinsa

decat atunci cand starea reazemului si a imbinarilor tuburilor permite sa reziste
incaracrilor.
Se recomanda executarea umpluturii, inclusiv executarea umpluturii speciale si
umpluturii propriu-zise ca si scoaterea sprijinirilor si compactarea, sa se efectueze ca sa
se asigure ca incarcarea portanta a retelei este conform proiectului.

10.6.1. COMPACTARE

Gradul de compactare trebuie sa fie conform celui stabilit in calculul de rezistenta

mecanica e retelei.
Se recomanda ca prima umplutura direct deasupra tubului sa se compacteze
manual acolo unde acest lucru este stabilit. Se recomanda sa nu se inceapa
compactarea mecanica a umpluturii propriu-zise direct deasupra tubului inainte ca el sa
aiba o inaltime totala de acperire de cel putin 300mm peste generatoarea superioara a
tubului. Aceasta inaltime depinde de tipul utilajului de compactare. Alegerea utilajului de
compactare, numarul trecerilor si grosimea straturilor de compactat trebuie sa tina
seama de materialul de compactat si tubul de pozat.
Compactarea hidraulica a umpluturii laterale este permisa in mod exceptional si
numai in caz de pamanturi adecvate, necoezive.

10.6.2. EXECUTAREA UMPLUTURII SPECIALE

Se recomanda ca umplutura speciala sa se execute astfel incat sa se evite

patrunderea pamantului existent sau migrarea materialului de umplutura speciala in
pamantul existent.
Reazemul, umplutura laterala si prima umplutura trebuie executate conform
proiectului si prescriptiilor. Se recomanda sa se protejeze umplutura speciala de orice
degradare previzibila a capacitatii sale portante, a stabilitatii sale sau a pozitiei sale,
care pot fi datorate:
 Scoaterii sprijinirii;
 Influentelor panzei freatice;
 Altor sapaturi din apropiere.
Daca tronsoanele de retea necesita o ancorare sau o consolidare, acestea trebuie
realizate inainte de executarea umpluturii speciale,
In timpul executarii umpluturii speciale se recomanda sa se supravegheze in mod
special urmatoarele aspecte:

Pagina 61 | 63
  Absenta deplasarii retelei, atat in traseu, cat si in profil lingitudinal;
 Executarea cu atentie a stratului de baza pentru a se asigura ca spatiile goale
de sub tub sunt bine umplute cu un material compactat.

10.6.3. EXECUTAREA UMPLUTURII PROPRIU-ZISE

Umplutura propriu-zisa trebuie executata conform proiectului si prescriptiilor

limitand tasarile la suprafata. Se recomanda a se da o atentie speciala scoaterii
sprijinirii.

11. PROBAREA RETELELOR DE CANALIZARE CU NIVEL LIBER

11.1. GENERALITATI

Proba de etanseitate poate fi realizata fie cu aer, fie cu apa (metoda cea mai
accesibila, prezentata in continuare).
Daca in timpul probei, nivelul panzei este peste generatoarea superioara a
tubului, poate fi prevazuta ca o conditie specifica o incercare de infiltratie.
Inainte de a executa orice umplutura laterala se poate realiza o prima proba.
Pentru acceptarea finala, reteaua trebuie probata dupa executarea umpluturii si dupa
retragerea sprijinirii.

11.2. PROBE CU APA

Fig. 6 Organigrama
metodei de proba cu apa

Pagina 62 | 63
 11.2.1. PRESIUNEA DE PROBA

Presiunea de proba este cea care rezulta de la, sau la umplerea sectiunii de
proba pana la nivelul terenului si la inaltimea caminelor amonte sau aval, dupa caz,
care este echivalenta cu un maxim de presiune de 50kPa (0.50 bar) si un minim de
presiune de 10kPa (0.10bar), masurata pe generatoarea superioara a tubului.

11.2.2. TIMP DE IMPREGNARE

Odata reteaua si/ sau caminele umplute si puse sub presiunea de proba stabilita,
poate sa se dovedeasca necesara impregnarea retelei.

 In general, o durata de 1 h este suficienta. O durata mai mare poate fi necesara, de exemplu,
pentru conditii climatice uscate.

11.2.3. DURATA PROBEI

Durata probei trebuie sa fie de (30±1) min.

11.2.4. CONDITII PENTRU PROBA

Presiunea de proba trebuie mentinuta, aproape cu 1kPa, de presiunea de proba

stabilita la 11.2.1, cu restabilirea nivelului initial de apa.
Pentru a satisface aceasta conditie, cantitatea totala de apa adaugata in timpul
probei trebuie masurata si marita, nivelul apei fiind acela care corespunde la presiunea
stabilita.
Conditia probei este indeplinita daca cantitatea de apa adaugata nu este mai
mare decat:
 0.15 l/ m2 timp de 30 min, pentru retele;
 0.20 l/ m2 timp de 30 min, pentru retele si camine;
 0.40 l/ m2 timp de 30 min, pentru camine de vizitare si camine de racord.
 m2 se refera la suprafata interioara udata.

Pagina 63 | 63