Sunteți pe pagina 1din 42

PLANUL MUNICIPIUL CONSTANTA

CAPITOLUL I
Conditiile locale de asezare si dezvoltare, limitele si suprafata orasului
Municipiul Constanta este asezat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a Romaniei, la tarmul Marii Negre, avand coordonatele: 440 11`- latitudine nordica, 280 39`longitudine estica. Suprafata teritoriului administrativ este de 1121,66 km2. La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o lungime de 6 km orientata spre est ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei. Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al IV ca importanta in Europa, fiind intins pe o suprafata de 3182 ha (uscat si acvatoriu). Cota Portului Comercial Constanta si a Portului de Agrement Tomis este de + 2, 50 m altitudine. Orasul Constanta se afla situat la tarmul Marii Negre, intre gurile Dunarii,la nord si limanul Mangaliei la sud, ocupand o pozitie centrala in cadrul litoralului maritim romanesc.Cele doua mari unitati hidrografice, pe de o parte, Marea Neagra, iar pe de alta parte, sistemul fluviatil continental al Dunarii au favorizat dezvoltarea vietii economice si culturale inca din cele mai vechi timpuri.Tarmul, putin dantelat in aceasta zona, golfurile deschise spre nord-est, nu au favorizat in mare masura dezvoltarea porturilor.De aceea in afara de Tomis(Constanta),cantonat la adapostul unei mici peninsula, nu s-au putut dezvolta aici decat doua orase cetati porturi:Histria si CallatisMangalia). Constanta, folosind din plin conditiile naturale prielnice se dezvolta pe un promontoriu calcaros care inainteaza in mare cu circa 1500m.In micul golf format de aceasta peninsula spre sud s-au adapostit si primele ambarcatiuni maritime.Asezarea orasului pe locul ce-l ocupa astazi, a fost legata si de rezistenta terenului, de abundenta materialelor de constructii ce se gaseau in apropiere, de pezenta unor lacuri cu apa dulce si a unei panze cu apa freatica, la mica adancime Ajutat de configuratia terenului, Tomisul primeste de la inceput caracterul unui oras cetate, care dupa constructia zidurilor de fortificatie dinspre partea continentala, se impune ca una din cele mai puternice cetati dobrogene.Asezarea sa la tarmul Marii Negre, la incrutisarea unor artere de circulatie a jucat un rol important in dezvoltarea orasului.El a devenit punctul de atractie al principalelor drumuri comerciale ce legau portueile mediteraneene cu cele ale Pontului Euxin.Portul Tomis servea si ca punct de escala pentru corabiile ce legau centrele comerciale Histria,Arganum,Halmyris, cu porturile dunarene.La aceste cai de comunicatie fluvio-maritime, se pot adauga si drumurile de legatura pe uscat, cu indepartatele regiuni euro-asiatice sau cu lumea mediteraneeana .

Locul ocupat de orasul Constanta, cat si zona teritoriala din apropierea sa a constituit o vatra foarte veche de asezare omeneasca ale caror limite au suferit shimbari importante de-a lungul timpurilor. Ca urmare a functiei de baza, activitatea portuara, orasul Constanta s-a format si dezvoltat in imediata vecinatate a marii, in zona peninsulara, care a reprezentat nucleul principal al orasului.Ulterior, la acest nucleu central, s-au adaugat noi cartiere care au largit mult perimetrul orasului si spre partea sa continentala. In perimetrul actual, orasul cuprinde atat limite naturale bine conturate in partea sa rasariteana, cat si limite conventionale variabile, in celelalte directii.Limita naturala a orasului Constanta este trasata de tarmul Marii Negra, statiunea Mamaia, in nord ,si cartierulKm. 4,in sud.Spre vest, limita este data de o linie sinuoasa, care uneste statiunea Mamaia,din dreptul lacului Siutghiol, inclusiv cartierele Anadalchioi si Coiciu, pana la intersectarea caii ferate Constanta-Tulcea si soseaua nationala Medgidia-Constanta.De aici spre sud si sud-vest, limita o formeaza complexul industrial Palas, precum si cartiereleViile Noi,Km. 4.Limitat la est de Marea Neagra, la nord-vest de hotarele localitatiilor Mamaia si Palazul Mare, intreg teritoriul municipiului Constanta cuprinde o suprafata de circa 12.650 ha.

CAPITOLUL II

Zona geografica a orasului


Orasul Constanta cu regiunea sa inconjuratoare, reflecta destul de fidel alcatiurea substratului sau geologic; relieful intravilanului si imprejurimile sale constituie o expresie a modelarii externe fizico-geografice a acestui substrat.Marea si uscatul au avut aici un rol hatarator atat in dezvoltarea orasului, cat si in evolutia geografica a teritoriului dobrogean.In acest context, Constanta si zona limitrofa reprezinta un ansamblu de factori naturali ale caror elemente se influenteaza reciproc si genereaza trasaturi specifice.

I.Relieful si structura geologica


Sub raportul reliefului, zona geografica a orasului Constanta face parte din unitatea naturala a Dobrogei de sud, care in acest sector prezinta un relief puternic fragmentat.Dintre componentele geografice ale acestei regiuni, dealurile reprezinta treapta de relief cea mai intinsa. Relieful pe care este situat orasul Constanta il constituie tarmul Marii Negre si inaltimile reduse ale podisului Dobrogean.In zona de tarm, trasatura principala a reliefului o formeaza partea terminala a platformei continentale, cu o panta usor inclinata spre mare si care se incheie cu o faleza inalta si abrupta ca rezultat al interactiunii intre apa si uscat. Din zona continentala s-a dezvoltat o peninsula de forma alungita pe suprafata careia au luat fiinta primele asezari. Vatra orasului s-a extins pe teritoriul acestor doua unitati naturale (peninsulara si continentala), care din punct de vedere fizico-geografic,iar dintr-o anumita masura si din punct de vedere economico-geografic, se deosebesc intre ele impartind orasul in doua unitati geografice disctincte.Zona peninsulara a orasului se caracterizeaza printr-un relief fragmentat,terminat printr-o faleza cu inaltimi mai mari in partea de nord-vest si ceva mai reduse in sud-est.Zona continentala ocupa o suprafata mult mai mare decat prima, avand o forma boltita, cu dealuri aproape imperceptibile ce ating in unele puncte inaltimi de peste 70m. Zona peninsulara ofera conditii bune de amplasare a constructiilor de locuinte, asa se explica faptul ca asezarea primilor colonisti in aceasta zona s-a facut tinand seama de materialul de constructie care se gasea din abundenta.Totodata prin configuratia pe care o are, aceasta peninsula a jucat un rol strategic de veritabila cetate in diferite perioade istorice. Partea continentala a orasului Constanta o formeaza limita estica a podisului dobrogean, unde relieful prezinta usoare ondulatiuni si o panta cu o inclinare putin 4

accentuata.Pe suprafata acestui relief , ca urmare a actiunii agentilor externi, se intalnesc fenomene de alunecare, anumite denivelari care duc la accidentarea terenurilor, precum si la tendinta apelor de a modela scoarta terestra.

II.Regimul climatic
Orasul Constanta se caracterizeaza printr-un climat temperat cu nuanta excesiva.La aceasta se poate adauga si faptul ca in zona litorala, climatul temperat continental prezinta o influenta maritima.Aceasta trasatura a climatului pune in evidenta prezenta unei temperaturi medii anuale de 11C si a unei umiditati foarte reduse, in jur de 400 mm anual. Temperatura medie anuala a orasului Constanta in cei 100 de ani de observatie este de 11,2C.Variatiile multianuale nu depasesc 4C.Astfel cea mai ridicata medie anuala la Constanta a fost de 12,4C(1936 si 1937-ani foarte caldurosi), iar cea mai mica de 9,5C(1933). Apele Marii Negre prin regimul lor caloric modifica in buna masura elasticitatea si termicitatea maselor de aer care trec pe deasupra sa.Acest lucru se resimte in special iarna, cand are loc schimbul de caldura rezultat din diferenta de temperatura ce se creaza intre cele doua medii active:marea si uscatul.Asa se face ca iarna temperatura aerului pe litoralul Marii Negre este cu 3-4C mai ridicata, in raport cu zona centrala a Campiei Romne.De exemplu, la Constanta temperatura medie a sezonului rece este de 0,9C, iar la Bucuresti de -3,5C.In anotimpul de vara, ca urmare a incalzirii puternice a partii continentale, la Constanta temperatura medie a lunii iulie atinge 22,2C(cea mai mare medie lunara a fost de 24,8C in 1938, iar cea mai mica de 19,5C, in 1886).Primavara si toamna, temperaturile medii oscileaza in jurul valorilor de 14-15C.Luna aprilie, considerata luna cea mai specifica de primavara, atinge o medie termica lunara de 9,5C,iar octombrie, ca luna a anotimpului de toamna, ajunge la o temperatura medie de 13,3C. Maxima termica absoluta la Constanta a fost de 38,5C(10 iulie 1927), iar temperatura minima a atins -25C(10 februarie 1929).Comparativ cu temperaturile maxime si minime pe tara(respectiv 44,5C si -38,5C), se observa o diferenta apreciabila, de circa 13C pentru valorile minime si de circa 6C pentru cele maxime.Aceasta ne arata prezenta unui climat mai moderat pe litoralul Marii Negre.Amplitudinea termica absoluta de 63,5C la Constanta, indica un climat bland apropiat celui submediteraneean din zona Rjeka-Opotija-Pola(Iugoslavia).De mare interes in activitatea portuara si mai ales pentru diferite lucrari agricole de toamna si primavara este cunoasterea primului si ultimului inghet. Presiunea atmosferica, prin variatiile ei anuale, periodice si diurne, prezinta importanta foarte mare in ansamblul proceselor climatologice.De valoarea si repartitia presiunii sunt indisolubili legate viteza si directia vantului.Iarna cand litoralul Marii Negre se afla sub influenta ariei anticiclonate ,presiunea atinge 1015-1018mb.Uneori aceasta poate cuprinde valori si mai mari.De exemplu, la 27 ianuarie 1927 s-a inregistrat cea mai mare presiune artmosferica,de 1059mb,la 27 februarie 1928.Valorile presiunii atmosferice se schimba de la zi la alta si in decursul anotimpurilor.In timpul verii , amplitudinea

presiunii este mai redusa.In cresterile sau scaderile presiunilor atmosferice de la o zi la alta nu ating valori mai mari de 5 mb. Precipitatiile atmosferice au fost analizate in perioada 1886-1915 si 1921-1994,iar observatiile si datele extrase,rezulta ca cea mai mare cantitate de apa cade sub forma de ploaie, zapada, si grindina, unde annual formeaza un strat a cariu grosime atinge 370 mm.In general in aceasta zona se caracterizeaza printr-un climat secetos si prin prezenta unui numar mic de zile cu precipitatii, in medie 60-75 de zile pe an.Daca ne referim la situatia lunara, constatam ca nu se intalnesc mai mult de 5 zile ploioase, iar in perioada august-octombrie nu avem mai mult de 3 zile ploioase. Din cantitatea anuala de precipitatii, cea mai mare parte cade in anotimpul de toamna si aceasta in luna octombrie,iar cea mai mica cantitate cade in lunile de iarna si anume in februarie. Zapada cede in cantitati mici,in comparativ cu celelalte regiuni ale tarii si dureaza in medie 23 de zile, fata de 52 de zile la Bucuresti sau 118 zile la Predeal.

Cea mai timpurie ninsoare a avut loc la inceputul lunii decembrie, iar cea mai intarziata la sfarsitul lunii martie.Cele mai multe zile cu ninsoare s-au observat in luna ianuarie, cand stratul de zapada atinge o grosime medie de 8,7 cm.

III.Hidrografia
Constanta, impreuna cu regiunea sa inconjuratoare, prezinta cateva trasaturi importante atat in distributia apelor subterane cat si a celor superficiale.Un rol deosebit in evolutia regimului hidrologic il au factorii climatici si geomorfologici, care prin conditiile de precipitatii si respectiv cele de relief, fac ca reteaua hidrografica sa aiba, in general, o scurgere interminenta, iar atunci cand raurile au o scurgere permanenta, prezinta un schimb un debit de apa extrem de redus. Marea Neagr este o mare din bazinul atlantic, situat ntre Europa i Asia, care se nvecineaz cu Rusia, Ucraina, Romnia, Bulgaria, Turcia i Georgia. Prin Strmtoarea Cherci se ajunge n Marea Azov, prin Bosfor n Marea Marmara, iar prin strmtoarea Dardanele n Marea Egee i deci n Mediteran. Ea este un rest al Mrii Sarmatice i prezint o serie de aspecte unice n lume.

Imagine din satelit a Marii Negre Marea se ntinde pe o suprafa de 413.000 km. Cel mai adnc punct se afl la 2206 m sub nivelul mrii n apropierea de Ialta. Mareele sunt n general de mic amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este n larg de 17-18 la mie, fa de 24-34 la mie n alte mri i oceane. n zona litoralului romnesc salinitatea scade i mai mult, n mod obinuit fiind ntre 7 i 12 la mie.

Fluvii i ruri care se vars n Marea Neagr Sunt mai multe fluvii i ruri care se vars n Marea Neagr. n zona european principalele sunt Dunrea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud i Cubanul. n Asia Mic principalele ape care se vars n Marea Neagr sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac i Ieil-Irmac. Alte ape care se vars n Marea Neagr sunt Coruh n Armenia turceasc, Rion n Gruzia, Provadia i Camcia n Bulgaria etc. Un aport mare de ap este primit de Marea Neagr de la Don, prin intermediul Mrii Azov. Dispunerea circular a surselor de ap i existena unei singure legturi externe - prin Strmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strmtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alturi de nclzirea relativ moderat a apei de ctre Soare, determin lipsa aproape total a curenilor marini verticali i existena doar a curenilor orizontali pe un imens traseu circular mpotriva sensului acelor de ceasornic Marea Neagra constituie o unitate hidrografica de o exceptionala importanra pentru dezvoltarea orasului Constanta din punct de vedere comercial,turistic si industrial.Dupa asezarea sa geografica,MareaNeagra este o mare tipic continentala,comunicand prin stramtoarea Bosfor cu Marea Mediteraneeana.Ea ocupa o suprafata de 411.540 km si impreuna cu Marea Azov 462.535km,iar adancimea maxima este de peste 2.211m.Adancimea apelor din jurul malului romanesc este mai mica, ca urmare a configuratiei tarmului si reliefului submarin. Bazinul Marii Negre are o forma aproximativ regulata,tarmurile sunt putin articulate si in general, lipsite de insule.Cuveta Marii Negre in dreptul tarmului romanesc este formata dintr-o platforma continentala cu adancimi ce nu depasesc 200 metri.Sedimentele de pe platforma continentala sunt constituite din depozite terigene aduse prin intermediul apelor de suprafata si prin actiunea valurilor.De aceea portiunea aflata la nord de capul Midia prezinta un fund marin acoperit cu nisipuri si maluri aluvionare, in schimb sedimentele submarine aflate in jurul orasului Constanta si la sud de acesta sunt alcatuite din depozite cochilifere.Marea Neagra isi realizeaza schimbul de ape cu Marea Mediteraneeana prin stramtoarea Bosfor. In circuitul hidrologic, miscarea apelor se caracterizeaza prin prezenta a doi curenti:unul de suprafata, cu ape mai putin sarate si cu directia de scurgere dinspre Marea Neagra spre Marea Mediterana si altul de adancime, mai sarac si cu directie inverse. Salinitatea apelor se mentine in medie, la suprafata,la 20-22 la mie, in timp ce la adancimi mai mari de 250 de metri ajunge pana la 28 la mie.In apropierea tarmurilor, salinitatea scade ca valoare, ca urmare a aportului de apa dulce continentala.Compozitia chimica a apei este dominata de ioni de clor si ioni de sulfati,fapt ce da apei o culoare albastrui-verzuie.In orice caz, in zona de influenta a Deltei Dunarii cantitatea ionilor de clor scade ca urmare a apelor dulci aduse de fluvii, iar transparenta apei marine este si ea foarte mica(0,2-1,6 metri).Partea sudica a tarmului romanesc are apele bogate in ioni de clor,iar transparenta creste foarte mult(16 metri). Prezenta unei largi platforme continentale are o mare importanta si pentru viata din MareaNeagra.In cuprinsul ei, apele au o salinitate mai mica, sunt mai bine oxigenate, fiind adecvate pentru intretinerea si dezvoltarea vietii.Sub adancimea de 200 de metri apele au o salinitate crescuta, sunt neoxigenate, din lipsa curentilor verticali formand o patura de apa, cunoscuta sub numele de stratul euxinius, neaerisita si lipsita de viata, din care cauza fauna Marii Negre este cantitativ saraca.In patura superficiala, unde exista curenti de convectie termica si de conventie impusa, viata imbraca forme destul de variate.Aici

intalnim atat unele forme relicve ramase de pe vremea cand era izolata de Marea Mediterana si unita cu Caspica,cat si forme mediteraneene, atlantice sau de apa dulce, care s-au adaptat noilor conditii de viata.Dintre acestia mentionam pestii din familia sturionilor(morunul,nisetrul, pastruga)care dau icrele negre.Apoi scrumbia albastra,palamida, zarganul(Belone euxini).Multe dintre speciile amintite au o mare importanta economica, mai ales ca pescuitul acestora se poate face si in apele Dunarii, atunci cand intra pentru reproducere.In afara de pestii comuni,MareaNeagra prezinta si cateva specii interesante cum sunt:pisica de mare, foca de MareaNeagra si delfinul.Flora este alcatuita din alge verzi, rosii sau albastre,care se dezvolta numai pana la o adancime de 75-80 de metri. Desi orasul Constanta este lipsit de vecinatatea unei ape curgatoare,in schimb hidrografia superficiala este suplinita prin cele mai frumoase lacuri, de natura fluviomaritima, care sunt raspanditein jurul Constantei si mai ales la sud de ea. Apa subterana este de natura vadoasa si se prezinta sub forma unor panze freatice la baza loessului sau la baza unor terase aluvionare, fie sub forma unor panze de adancimi limitate de doua strate impermeabile.Adancimea panzei freatice variaza in functie de grosimea materialului sedimentat.Astfel, pe interfluvii, unde loessul atinge cele mai mari grosimi, nivelul piezometric(freatic) poate sa ajunga pana la 70 de metri, in schimb pe terenurile aluvionare(terase, conuri de dejectie)nivelul freatic se afla la adancimi cu mult mai mici, de 5-10 metri.In zona orasului Constanta panza freatica se afla intre 6-20 de metri adancime.De aceea , izvoarele naturale apar mai rar, iar atunci cand le intalnim la baza falezei, ele se caracterizeaza cu un debit foarte mic de apa.In nordul orasului insa, se gasesc numeroase izvoare carstice provenite din panza calcarului sarmatic.Acestea alimenteaza lacul Siutghiol si in parte orasul Constanta. Cresterea continua a populatiei, in timpul verii dublata de numarul mare de vizitatori veniti la statiunile de odihna, precum si construirea unor obiective industriale, au impus luarea unor masuri corespunzatoatre care asigura un consum ridicat de apa.

IV. VEGETATIA SI FAUNA n vederea consolidrii falezelor i fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbuti. Pe solurile srtoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetaie halofila (de srturi). n zona litoral i dunrean a limanurilor cu ap dulce, pe depozite lacustre, se contureaz biotopul marginal palustru, n care vegetaia este predominant hidrofil. ntr-o strns legtur cu rspndirea solurilor i vegetaiei ntlnim o varietate foarte mare de vieuitoare. n regiunea de step, cea mai extins n limitele judeului Constana, fauna prezent se caracterizeaz printr-un mare numr de psri i roztoare carei gsesc hrana din belug. Printre speciile caracteristice stepei din judeul Constana se numr popndul, cel mai duntor i iepurele, vnat bine apreciat. Se mai ntlnesc n numr mare orbetele mic, oarecele de cmp i
9

obolanul cenuiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de step, dihorul ptat, grivanul, arpele ru. Reptilele sunt reprezentate prin guterul vrgat, oprla de step i broasca estoas dobrogean. Dintre psri amintim: potrnichea, graurul, coofana, uliul porumbar, uliul erpar, prepelia i ciocrlia. n lacurile din lungul litoralului i pe malul Dunrii sunt ntlnite frecvent exemplare de: arpe de ap, peti importani pentru pescuit (caras, crap, biban, alu) i numeroase psri: chiriachie, pescrui, cormorani, strci cufundaci, fugaci, gte, majoritatea oaspei de primvar. Pe nisipurile maritime fauna este reprezentat prin numeroase cochilifere (scoici japoneze, scoici albe, midii, stridii). Se ntlnesc, in Marea Neagra, forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene - scrumbia albastr, iar la gurile de vrsare ale fluviilor forme de ap dulce (gingirica). Frecvent pot fi ntalnite forme interesante cum sunt calul de mare, pisica de mare, unele specii de delfin (porcul de mare), un mic rechin (cinele de mare) i mai rar foca din Marea Neagr. Flora este alcatuit din alge verzi, rosi i brune i se dezvolt pn la adncimea de 75-80 m pn unde ptrunde lumina soarele.

Ecosistemul Mrii Negre


Face parte din categoria ecosistemelor stttoare de apa sarata. Din punct de vedere al salinitii, Marea Neagr se mparte n:

zona de suprafa; zona de adncime;

Sub aspect biocenotic gsim trei zone:


zona litoral; zona pelagic; zona abisal;

Temperatura apei variaz la suprafa: vara pn la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0 grade celsius. Lumina ptrunde n largul mrii la o adncime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adncime [co2,h2s]Curenii au intensitate redus pe vertical i mai mare pe orizontal; iarna sau n timpul unor variaii ale strii vremii, pot aprea

10

valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune roii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, molute, peti iar n atmosfera apropiat psri i pescrui.

Capitolul lII
Istoricul cercetarilor asupra orasului
Constana (n turc Kustendji sau Kstence) este cel mai vechi ora locuit din Romnia. Este un important municipiu, al doilea ora ca populaie i mrime dup capitala rii Bucureti i un centru cultural, economic i social de referin. Este cel mai mare port din bazinul Mrii Negre i al patrulea din Europa cu perspectiva de a deveni al doilea ca mrime, dup Rotterdam. Constana este capitala judeului Constana, cel mai mare ora din ntreaga Dobroge i din Regiunea de dezvoltare Sud-Est. Constana a fost fondata sub numele de Tomis, n urma colonizrii greceti a Pontului Euxin de ctre coloniti greci din Milet n secolele VII-V .Hr. Tomis (locul tierii) este o referin la legenda lui Iason i a navei Argo: Iason l luase ostatic pe fiul regelui Colhidei (Georgia de azi) i fugrit fiind de acesta, poposi n peninsul, ucise baiatul i rspndi bucile ca s-l ntrzie pe rege, ce trebui s le caute i s le adune pentru funeralii. In trecutul mai indepartat, orasul Constanta nu a reprezentat decat sporadic obiectul unor preocupari geografice.Lucrarile care s-au publicat, in marea lor majoritate au reusit totusi sa aduca o contributie de seama in principalele probleme legate de domeniul industriei, agriculturii si transportului. Cele mai importante stiri referitoare la orasul Constanta le gasim in operele poetului latin Ovidiu, care a fost relegat la Tomis intre anii 9-17 i e.n.Viata petrecuta in exil este descrisa de poet in doua dintre operele sale:Tristele(Tristia)si Ponticele(Epistole ex Ponto), in care gasim numeroase stiri referitoare la teritoriul si populatia orasului, la viata si activitatea economica a acestuia.Aceste informatii sunt rodul unei observatii directe inregistrate cu multa grija si patrundere, adaptate insa in acelasi timp exigentelor genului literar si caracterului operei insasi.Desi in versurile sale se intalnesc si unele exagerari, atat cu privire la conditiile naturale ale orasului, cat si la viata de toate zilele a locuitorilor, operele sale raman documente de mare valoare pentru cercetarile geografice, istorice sau etnografice, marturii foarte importante privind starea cetatii Tomis in primul deceniu Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios cretin, cretinism cu origine apostolic datorat sfntului apostol Andrei. n aceast perioad, confruntat cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, ttarii i turcii), portul Tomis este numit n izvoarele bizantine i italiene Constantia, denumire dat de Constantin cel Mare (274-337) n onoarea surorii sale Constantia, n timp ce n izvoarele istoriografice turcice timpurii aezarea e numit "Ak-Kermend" iar n cele slave "Bessigrad" ("cetatea pecenegilor"). Dup ce n secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influena genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez, din sec. XV pn la sfritul sec. XIX, Constana intr n componena imperiului otoman,

11

n cadrul cruia populaia scade iar aezarea devine un sat de pescari greci i turci, simpl escal ntre gurile Dunrii i Istanbul n caz de furtun, cu civa negustori armeni. al erei noastre.

Statuia lui Ovidiu Statuia lui Ovidiu din Constana este unul dintre cele mai importante monumente din oraul ConstanaA fost executat n 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari. O replic identic se afl din 1925 la SulmonaEste aezat n partea veche a oraului, n Piaa Ovidiu, n faa Muzeului Naional de Istorie i Arheologie, lng portul Tomis. In evul mediu preocuparile geografice referitoare la acest oras sunt mai restranse,atat ca numar, cat si ca importanta.Totusi se pot mentiona cateva insemnari sporadice si laconice ale unor cronicari sau informatiile ceva mai detaliate ale geografilor Baudrand(1682)sau Wagner(1684), precum si relatiile calatorilor care au vizitat aceste locuri.Dintre acesti calataori Ewilia Celebri poate fi considerat ca cel mai important, intrucat el ne ofera date precise si stiri pretioase privind diversele locuri pe care le-a vizitat, printre care si orasul Constanta.Aceste documente cuprind importante referiri cu privire la starea social-economica a regiunii din epoca respectiva,fapt ce contribuie la cunoasterea orasului.Dupa aceasta perioada istorica, legaturile comerciale si economice dintre diferitele state si provincii incep sa se intensifice si ca urmare intre secolele XVII-XIX, descrierile geografice cu privire la orasul Constanta, sunt mult mai bogate in observatii in raport cu cele anterioare si cuprind o gama mai variata de date si de probleme cu caracter geografic, istoric,sociologic.In aceasta directie sunt semnificative impresiile de calatorie lasate de numerosi vizitatori care au cunoscut situatia social-economica si culturala a orasului Constanta .Motraye(114),Hector de Bearn(69), Camille Allard (2), Xavier Hommaire de Hell(92) ne descriu aspectul dezolant al orasului distrus in cea mai mare parte, inconjutat de ziduri in care portul si-a incetat orice activitate comercial

12

Marturii documentare incontestabile de natura arheologica atesta existenta - inca din secolul VI i. H. - a orasului Tomis, pe promontoriul care reprezinta vatra Constantei de astazi. Tomisul - gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso, a fost intemeiat in cadrul unui amplu proces de colonizari grecesti pe tarmul Pontului Euxin, capatand atributele unui oras incepand din secolul IV i. H. Importanta Tomisului a crescut considerabil in vremea imparatului Constantin cel Mare - din al carui nume deriva numele actual al orasului. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, apoi aflat sub stapanirea Imperiului Otoman, orasul a fost prefacut in ruine de nenumarate ori.

13

Capitolul IV Populatia
Populatia Municipiului Constanta depaseste 310.471 persoane, majoritara fiind de nationalitate romana alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara, rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai religiilor ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, reformata, uniteriana, musulmana etc.

Evolutia demografica la recensaminte

14

Migraia intern determinat de schimbarea domiciliului, pe medii, n anul 2006

15

16

5000 4000 3000 2000 1000 0 -1000 -2000 2003 2004 2005 2006 stabiliri in domiciliul de localitate plecari cu domiciliul din localitate soldul schimbarilor de domiciliu

Rata somajului(%)

17

140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 populatia activa populatia ocupata someri in someri in cautarea cautarea altui loc de primului munca loc de munca

18

1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2003 2004 2005 2006 soldul stabililor emigranti imigranti

19

6%

1% 0.7

ortodox musulman romano-catolici baptisti

93%

Dispensare medicale Cabinet medicale(sector privat) Cabinet stomatologice Laboratoare medicale Laboratoare de tehnica dentara Farmacii -sector public -sector privat Depozite farmaceutice Medici -sector public -sector privat Stomatologi -sector public -sector privat

5 334 215 24 8 116 6 110 19 1098 947 151 357 229 128

5 376 233 26 8 121 7 114 19 1122 961 161 355 219 136

4 399 268 29 9 122 6 116 20 991 797 194 348 197 151

1 413 273 29 5 139 7 132 20 1043 833 210 318 151 167

20

21

Principalele uniti sanitare, cu proprietate majoritar privat n anul 2006

Total Constanta Spitale Policlinici 3 Cabinete medicale de 12 familie Cabinete medicale de 181 medicina generala Cabinet medicale de 280 specialitate Cabinet stomatologice 338 Laboratoare medicale 37 Laboratoare de 7 tehnica dentara Farmacii 210 Depozite farmaceutice 21 Centre medicale -

Producia agricol de bunuri i servicii agricole


22

Evolutia teritoriala a orasului Constanta


23

Cercetarile arheologice si documentele istorice ne arata ca orasul Constanta a aparut si s-a dezvoltat in perioada trecerii de la oranduirera comunei primitive la cea scavagista.Aglomerarile timpurii de locuinte din aceasta zona s-au trnsformat treptat intrun oras propriu-zis, ca rezultat al diviziunii sociale si a statului precum si prezentei proprietatii private asupra mijloacelor de productie.Orasul se dezvolta in mod deosebit, ca urmare a intensificarii legaturilor comerciale dintre orasele tarmului rasaritean al Marii Negre si cele ale bazinului mediteranean. Avand in vedere functia principala a orasului Constanta, se poate explica si faptul ca aceasta s-a format si dezvoltat in imediata vecinatate a marii, in zona peninsulara.Ulterior, la nucleul urbanistic aparut in centrul acestei zone, incep sa se adauge noi cartiere, spre partea continentala,ducand la extinderea perimetrului orasenesc. Configuratia reliefului si a tarmului, precum si functia comerciala a orasului Constanta, a permis ca aceasta sa aiba o evolutie teritoriala axata pe doua directii:un ape linia urbanistica si alta pe linia portuara.Portul fiind legat de configuratia tarmului si de adancimea platformei continentale s-a deplasat spre sud, in schimb orasul s-a extins spre nord si mai ales spre vest si sud-vest. Cresterea in suprafata a orasului Constanta s-a realizat atat prin aparitia unor puncte aglomerate in jurul orasului, cat si prin extinderea limitei teritoriale, fapt ce a prezentat si avantajul unei legaturi mai apropiate cu centrul orasului.Incepand din secolul al VI-lea i.e.n. documentele vremii ne vorbesc despre prezenta unui oras cu numele de Tomis(Constanta), ca unul din cele mai renumite orase porturi de pe litoralul vestic al Marii Negre.Aceasta asezare care la inceput reprezenta un punct de acostare pentru corabiile grecesti ce navigau in regiunea Pontului Euxin, devine mai tarziu, ca urmare a intensificarii schimburilor, un important centru commercial. Sub ocupatia romana orasul cunoaste o noua perioada de extindere in suprafata, determinate de intensificarea relatiilor comerciale care ajung pana in bazinul Marii Mediteraneene.Cercetarile arheologice mai vechi si mai recente au dovedit ca perimetrul orasului a fost largit catre sfarsitul secolului al IV-lea si inceputul secolului al III-lea i.e.n. prin constructia unui zid de aparare.In timpul stapanirii romane, orasul dispunea, de asemenea, de un teritoriu situate in afara orasului, o mica asezare intemeiata de un colon trac(Muka)si situate pe locul cartierului Anadalchioi de astazi.

Fizionomia orasului

24

Din punct de vedere urbanistic, modul de grupare al cladirilor se realizeaza sub forma a patru inele aproape concentrice, din zona centrala catre periferia orasului.Zona centrala formeaza orasul vechi si are o structura compacta, in care cladirile sunt concentrate.Constructiile inalte si dese, lipite unele de altele cu numeroase magazine si institutii publice, constituie partea monumentala a orasului.Intre cladirile acestei zone, spatiile libere formate din curti sau gradini sunt foarte restranse, iar in unele puncte, practice nu mai exista. Strazile acestei zone se intersecteaza in piata Ovidiu, incadrata de cladiri vechi si noi, unde sunt instalate institutii publice,magazine si restaurante. Zona imediat urmatoare , sub forma unui arc de cerc,inconjoara zona centrala, formand orasul nou.Constructiile de pe aria acestei zone au o concentratie mai redusa decat cea precedenta.Configuratia orasului a creat aici targuri sau mici piete de aprovizionare cu alimente si imbracaminte (piata Grivita,Nicolae Filipescu,Ahile Mihail).

Zona periferica a orasului Constanta, asezata sub forma de semicerc, are constructiile mai distantate intre ele si prezinta o structura mai rasfirata, unde spatiile verzi sunt mai frecvente.Acest inel include spre sud, zona industriala Palas, care cuprinde cladiri spatioase destinate magazinelor si depozitelor de fabrici. Constanta face parte din categoria oraselor care au aparut si s-au dezvoltat datorita activitatii comerciale.Aceasta functie a stat la baza relatiilor sale economice, fapt ce a facut ca in decursul secolelor orasul sa realizeze progrese urbanistice din ce in ce mai evidente.Intensificarea schimburilor comerciale a fost favorizata de contactele directe stabilite din cele mai indepartate timpuri cu diferite tari si popoare, care atinsesera un grad inalt de civilizatie si progres economic. Legatura cu marile drumuri maritime a favorizat atat aparitia portului , cat si cresterea schimburilor de marfuri si a comertului de tranzit.Alaturi de activitatea portuara rezultata mai ales din necesitatea schimburilor de produse, treptat incepe sa se contureze si activitatea mestesugareasca care trnsforma orasul intr-un centru al micii productii de marfuri si in felul acesta Constanta primeste a doua functie economica.

25

Harta orasului Constanta

Canalizarea

26

Sistemul de canalizare RAJA SA asigur colectarea, transportul i epurarea apelor uzate n 22 de orae i comune, majoritatea fiind localitile litoralului. Instalaiile n funciune au urmtoarele capaciti: 9 staii de epurare cu o capacitate maxim de 6.408,5 l/s, din care:cu treapt mecanic i biologic - 8 staii (Staia de epurare Eforie Sud n curs de modernizare);cu treapt mecanic1 staie (Staia de Epurare Constana Nord n curs de modernizare);52 staii de pompare a apelor uzate, nsumnd o capacitate de pompare de 61.268 mc/h.Lngimea reelei de canalizare nsumeaz 1.209,4 km, din care:1.045,9 km colectoare menajere i pluviale; 163,5 km conducte de refulare. Materialele preponderente folosite la reea: azbociment, beton, bazalt, font, otel i mai nou PVC-KG. Tipul sistemului de canalizare:unitar 60%,separat 40%. Funcionarea staiilor de epurare n condiii de eficien are ca principale obiective protejarea Mrii Negre, a apelor de mbiere i a zonei de coast.

1%

apa din locuita 49% 50% canalizare din retea publica canalizare in sistem propiu

ILUMINATUL PUBLIC IN CONSTANTA

27

Aprilie 2001 - SC Flash Lighting Services SA si Luxten Lighting Company SA castiga licitatia de reabilitare a sistemului de iluminat public.

Mai 2001 - aprilie 2002 - reabilitate 80% din lucrarile de iluminat pe arterele principale si 15% din cartierele Constantei.

Iluminatul arhitectural - Sala Sporturilor, Teatrul Fantazio, Harta cu Mozaic, Muzeul de Arta, Muzeul Marinei, Inspectoratul Judetean de Politie, Casa de Cultura, Farul Constanta, Parc Gara, Liceul de Arta, Scoala de Scafandri, Clubul Marinarilor etc.

In perioada 2001 - 2003 au fost montati circa 2.274 stalpi metalici, 507 stalpi beton, 4.965 stalpi fibra de sticla, 15.000 lampi de iluminat

Capitolul VI

28

Functia turistica a orasului I.Importanta economica a turismului


O ramura economica noua pentru municipiul Constanta, dezvoltata mai ales in ultimele decenii, este turismul.Imbinarea intre factorii naturali(calitatile curative ale marii si ale lacurilor terapeutice), vestigiile antice si dotarile moderne, fac din coasta Marii Negre un punct de mare atractie pentru turismul romanesc sau strain.Cuprinsa intre paralele 4425 si 43 45 latitudine nordica, zona litoralului romanesc se afla pe aceleasi coordonate geografice cu localitati europene precum Split, Rimini, San Remo, Monaco, Nice, Avignon.Activitatea turistica de pe litoral ocupa, in acest sens, primul loc in ceea ce priveste dinamica si numarul de turisti, concentrand aproape 45% din capacitatea de cazare a Romaniei. Desi de data mai recenta si cu un caracter sezonier, adica un aflux foarte puternic in perioada de vara (iulie-septembrie), turismul din zona tarmului maritim se dezvolta cu o mare rapiditate, favorizand aparitia unor asezari urbane cu linie moderna si cu un profil aproape exclusiv turistic, incat pentru orasul Constanta turismul formeaza o adevarata ramura economica.Asa se explica faptul ca si alte regiuni de coasta s-au specializat in aceasta ramura inca de la sfarsitul secolului trecut, cand fracezii valorificau din plin plajele insorite ale Mediteranei, iar celebra Coasta de Azurcunoaste o dezvoltare impresionanta, mai ales prin statiunile Nice,Cannes, Monaco, Menton. Pe tarmul insorit al Pontului Euxin, catre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, incep sa ia fiinta primele statiuni balneoclimaterice romanesti cum sunt:Eforie, Techirghiol, Mamaia, Mangalia.s.a.In sudul orasului Constanta, in punctul numit La Vii, se dezvolta o adevarata zona de agreement si odihna, care cu timpul se transforma intr-o importanta zona de agreement si odihna, care cu timpul se transforma intr-o importana zona turistica.Odata cu aparitia primelor statiuni balneoclimaterice incepe sa se dezvolte o noua ramura economica-turismul, care se contureaza la inceputul secolului nostrum ca forma de activitate economica mai organizata.Progresul inregistrat de la un an la altul a facut ca acesta noua functie sa ocupe o pondere din ce in ce mai insemnata in viata economica a orasului, iar in ultimele decenii turismul din zona litorala a Constantei sa reprezinte una din directiile principale in dezvoltarea multilaterala a economiei din aceasta regiune.Importanta pe care o reprezinta litoralul Marii Negre din punct de vedere al turismului, al recreerii si al balneoterapiei este pusa in evidenta de varietatea cadrului natural, de numeroase si inseminate obiective cu character culturalarheologic, precum si de inaltul grad de dotare si confort care il confera noul sistem de constucti din statiuni in comparatie cu alte zone turistice din tara.

II.Premizele dezvoltarii turismului a.Factorii naturali


29

In activitatea turistica, mai nult decat in oricare alta ramura a economiei, conditiile naturale au o influenta importanta asupra evolutie si dezvoltarii acesteia.Din intrg complexul de factori care favorizeaza ltarea turismului, marea si litoralul formeaza elementele esentiale de atragere ale turistilor, de aceea, in zilele noastre asistam la un adevarat miraj al marii, spre care se indreapta anual sute de mii de vizitatori atat din tara cat si din strainatate. Litoralul romanesc ofera conditii naturale dintre cele mai favorabile pentru asezarea si dezvoltarea statiunilor balneare, prin prezenta unor plaje intinse cu umiditate si existenta unor namoluri terapeutice. Plajele din cuprinsul acestei zone se deosebesc si prin natura nisipurilor din care sunt constituite.Cele din nordul orasului Constanta sunt alcatuite dintr-un nisip fin cu un continut scazut de carbonat de calciu.Aceste nisipuri se pare ca provin din aluviunile aduse de curentii litorali, asa cum lpajele Navodari, Midia, Mamaia.Plajele din sudul Constantei sunt formate dintr-o mixtura de nisipuri fine si medii, care au luat nastere din cochiliile distruse de valuri si din faramitarea blocurilor de calcare in compozitia carora se gaseste un bagat continut de carbonat de calciu.Intrucat aerul unor plaje s-a dovedit insuficient, sa trecut la unele amenajari de ordin hidrotehnic prin costruirea de diguri perpendiculare in forma literei Tsau Y, care contribuie la acumularea aluviunilor si la largirea plajelor. Plajele litoralului romanesc prezinta si un mare avantaj, fiind orientate spre rasarit, ceea ce determina expunerea lor la soare in tot cursul zilei.Din Europa, doar coastele estice ale Italiei se bucura de orientarea similara, restul plajelor din Italia, Franta, Spania fiind orientate spre apus, nord sau sud. Fasia litorala asezata la intretaierea a doua medii geografice diferite, pe de o parte stepa dobrogeana, cu un ridicat indice de ariditate, iar pe de alta parte Marea Neagra, ca element excesiv de umiditate, face ca in toata aceasta zona sa se mentina un climat temperat continental, de nuanta maritime. Climatul arid de stepa, combinat cu cel maritim, asigura in timpul verii o stabilitate a regimului termic, printr-o distributie uniforma a gradului de umezeala si prin improspatarea continua a aerului datorita brizelor.Temperatura medie a sezonului estival(iunie-septembrie) este de 23-25C, ceea ce reprezinta un climat mai cald decat litoralul Marii Baltice, Marii Nordului si Marii Manecii, dar mai putin torid decat litoralul Mediteranei.Precipitatiile in perioada de vara sunt foarte reduse, insumand pentru lunile iunie-septembrie 137 mm.

Capitolul VI

30

Functia portuara a orasului


Prin asezarea sa la Marea Neagra , orasul Constanta a beneficiat inca din cele mai indepartate timpuri de avantajul transporturilor maritime, fapt ce i-a permis sa stabileasca legaturi comerciale, pe calea apelor, cu popoare situate in diferite parti ale globului.In aceste conditii, orasul Constanta, prin functia sa comerciala,a capatat un rol important in viata economica a tarii noastre. Istoria dezvoltarii orasului ne arata ca viata lui economica si culturala a cunoscut mari oscilatii;cu toate acestea insa, activitatea comerciala a crescut, in masura in care circulatia maritima a sprijinit productia si schimbul de marfuri, iar perfectiunea mijloacelor de transport au permis contactul si schimbul intre diferite tari si popoare.Este cunoscut faptul ca pe fiecare treapta de dezvoltare a societatii , legaturile orasului Constanta s-au aflat in stransa concordanta cu relatiile de productie caracteristice pentru oranduirea respectiva.Functia de transport si cea portuara a capatat o amploare deosebita in masura in care a servit interesele clasei dominante.

In comparatie cu alte mijloace de comunicatie, transporturile maritime prezinta si o serie de avantaje care se rezuma in capacitatea mare de incarcare si transport a navelor maritime si in cheltuieli de munca mult mai reduse in raport cu celelalte mijloace de transport.Transportul pe apa costa de 2,5 ori mai putin decat pe cale ferata si de 7 ori mai

31

putin decat transporturile efectuate pe cale rutiera.Activitatea portuara inseamna pentru orasul Constanta functia sa de baza; in acelasi timp insa, Constanta reprezinta, prin dezvoltarea pe care a luat-o, cel mai mare port al tarii noastre pentru flota maritima comerciala.Ca urmare a dezvoltarii rapide a economiei noastre nationale, in ultimele doua decenii, insotita de o extindere si o diversificare a schimburilor comerciale, cu peste 100 de tari ale lumii, Constanta a devenit una din cele mai importanteporti prin care se desfasoara traficul nostru maritim.Prin portul Constanta se realizeaza peste trei patrimi din totalul marfurilor transportate pe calea apelor si circa 65% din volumul total al comertului nostru exterior.Intucat cel mai mare procent al traficului maritim se efectueaza prin portul Constanta, face ca acesta sa aiba o importanta din ce in ce mai mare in viata comerciala internationala. Porturile formeaza punctele de legatura dintre transporturile terestre si cele maritime, si din aceasta cauza in circuitul acestei activitati sunt necesare operatii de acostare si stationare a vaselor, de trasbordare a marfurilor, ceea ce implica o serie de conditii de amplasare deosebite.De aceea porturile maritime se aseaza in fiorduri, golfuri, estoare, guri de fluvii, unde apa este linistita, ferita de valuri si curenti, lipsita de procesul sedimentarii sau spalarii.Cele mai mari porturi ale lumii sunt situate la gurile unor fluvii cu estuare sau delte, cu flux si reflux. Portul Constanta este situat pe tarmul Marii Negre la adapostul unui mic golf, intr-o regiune putin ospitaliera si lipsita de conditii naturale favorabile.In conditiile amplasarii portului Constanta pe un tarm deschis, fara adapost natural ,expus vanturilor puternice dinspre larg si deci valurilor generate de aceasta, a fost necesar sa se construiascain primul rand, diguri care sa adaposteasca o suprafata de apa cat mai adanca si mai linistita.Pentru obtinerea acestor conditii, in portul Constanta s-au construit diguri perpendiculare pe directia tarmului, lasandu-se doar o mica deschidere cat mai ferita de influenta curentului maritim si a vantului dominant, spre a intra vasele in port si totodata spre a inlatura pericolul de impotmolire. Constructia digurilor este foarte costisitoare, dar, in aceasta zona gasindu-se cantitati importante de materiale de constructii, s-a putut asigura material prima necesara constructiei, la un pret redus.Piatra necesara amenajarii portului, precum si cea folosita la intretinerea cheiurilor si a drumurilor de acces, se extrage din carierele de la Ovidiu, situate la 16 km de Constanta.Din unele documente mai vechi,reiese ca aceasta piatra naturala a fost folosita si la constructia portului Tomis. In afara de constructia digurilor de aparare, pentru amplasarea si functionarea porturilor este necesar sa se tina seama si de influenta unor factori cum sunt:adancimea apei, variatiile de nivel, regimul vanturilor etc.Adancimea apei trebuie sa fie cat mai mare, ca sa permita acostarea navelor si sa asigure manevrele de incarcare si descarcare. In Constanta , portul este construit pe selful sau platforma continentala, care se prelungeste sub apa marii pana la izobata de 150-400 m.In rada portului adancimea creste treptat de la tarm spre larg.Curba de 10 m se afla la circa 1500 m, ceva mai la sud izobata aceasta este mai apropiata de mal, adica la 1000 m.

Capitolul VII

32

Functia turistica a orasului I.Importanta economica a turismului


O ramura economica noua pentru municipiul Constanta, dezvoltata mai ales in ultimele decenii, este turismul.Imbinarea intre factorii naturali(calitatile curative ale marii si ale lacurilor terapeutice), vestigiile antice si dotarile moderne, fac din coasta Marii Negre un punct de mare atractie pentru turismul romanesc sau strain.Cuprinsa intre paralele 4425 si 43 45 latitudine nordica, zona litoralului romanesc se afla pe aceleasi coordonate geografice cu localitati europene precum Split, Rimini, San Remo, Monaco, Nice, Avignon.Activitatea turistica de pe litoral ocupa, in acest sens, primul loc in ceea ce priveste dinamica si numarul de turisti, concentrand aproape 45% din capacitatea de cazare a Romaniei. Desi de data mai recenta si cu un caracter sezonier, adica un aflux foarte puternic in perioada de vara (iulie-septembrie), turismul din zona tarmului maritim se dezvolta cu o mare rapiditate, favorizand aparitia unor asezari urbane cu linie moderna si cu un profil aproape exclusiv turistic, incat pentru orasul Constanta turismul formeaza o adevarata ramura economica.Asa se explica faptul ca si alte regiuni de coasta s-au specializat in aceasta ramura inca de la sfarsitul secolului trecut, cand fracezii valorificau din plin plajele insorite ale Mediteranei, iar celebra Coasta de Azurcunoaste o dezvoltare impresionanta, mai ales prin statiunile Nice,Cannes, Monaco, Menton. Pe tarmul insorit al Pontului Euxin, catre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, incep sa ia fiinta primele statiuni balneoclimaterice romanesti cum sunt:Eforie, Techirghiol, Mamaia, Mangalia.s.a.In sudul orasului Constanta, in punctul numit La Vii, se dezvolta o adevarata zona de agreement si odihna, care cu timpul se transforma intr-o importanta zona de agreement si odihna, care cu timpul se transforma intr-o importana zona turistica.Odata cu aparitia primelor statiuni balneoclimaterice incepe sa se dezvolte o noua ramura economica-turismul, care se contureaza la inceputul secolului nostrum ca forma de activitate economica mai organizata.Progresul inregistrat de la un an la altul a facut ca acesta noua functie sa ocupe o pondere din ce in ce mai insemnata in viata economica a orasului, iar in ultimele decenii turismul din zona litorala a Constantei sa reprezinte una din directiile principale in dezvoltarea multilaterala a economiei din aceasta regiune.Importanta pe care o reprezinta litoralul Marii Negre din punct de vedere al turismului, al recreerii si al balneoterapiei este pusa in evidenta de varietatea cadrului natural, de numeroase si inseminate obiective cu character culturalarheologic, precum si de inaltul grad de dotare si confort care il confera noul sistem de constucti din statiuni in comparatie cu alte zone turistice din tara.

II.Premizele dezvoltarii turismului

33

Factorii naturali
In activitatea turistica, mai nult decat in oricare alta ramura a economiei, conditiile naturale au o influenta importanta asupra evolutie si dezvoltarii acesteia.Din intrg complexul de factori care favorizeaza ltarea turismului, marea si litoralul formeaza elementele esentiale de atragere ale turistilor, de aceea, in zilele noastre asistam la un adevarat miraj al marii, spre care se indreapta anual sute de mii de vizitatori atat din tara cat si din strainatate. Litoralul romanesc ofera conditii naturale dintre cele mai favorabile pentru asezarea si dezvoltarea statiunilor balneare, prin prezenta unor plaje intinse cu umiditate si existenta unor namoluri terapeutice.

Plajele din cuprinsul acestei zone se deosebesc si prin natura nisipurilor din care sunt constituite.Cele din nordul orasului Constanta sunt alcatuite dintr-un nisip fin cu un continut scazut de carbonat de calciu.Aceste nisipuri se pare ca provin din aluviunile aduse de curentii litorali, asa cum lpajele Navodari, Midia, Mamaia.Plajele din sudul Constantei sunt formate dintr-o mixtura de nisipuri fine si medii, care au luat nastere din cochiliile distruse de valuri si din faramitarea blocurilor de calcare in compozitia carora se gaseste un bagat continut de carbonat de calciu.Intrucat aerul unor plaje s-a dovedit insuficient, sa trecut la unele amenajari de ordin hidrotehnic prin costruirea de diguri perpendiculare in forma literei Tsau Y, care contribuie la acumularea aluviunilor si la largirea plajelor. Plajele litoralului romanesc prezinta si un mare avantaj, fiind orientate spre rasarit,

34

Alte puncte turistice


Delimitat de Capul Midia si Vama Veche, Litoralul romanesc al Marii Negre, supranumit si Riviera romaneasca, se intinde pe o lungime de 245 de km. De-alungul Drumului european E 87 se afla insirate cele 15 statiuni care pun la dispozitia turistilor peste 250.000 de locuri de cazare.Aceasta e destinaia preferat de vacan a romnilor. Cea mai important staiune este Mamaia, situat la nordul oraului Constana, pe o fie de pmnt care separ Marea Neagr de lacul Siutghiol. Mamaia este o destinaie popular n timpul verii, pentru romni i pentru turitii strini, ca urmare a programelor de investiii majore.Alte staiuni importante sunt: Neptun, Venus, Saturn, Jupiter, Olimp, Eforie.Costineti este staiunea tradiional a studenilor, n timp ce Vama Veche (la extrema sudic, la grania cu Bulgaria) este locul pescarilor, cunoscut pentru atmosfera hippie.Oraele principale din regiune sunt Constana (cel mai mare port de la Marea Neagr), Mangalia i Nvodari.

Plaja, orientata pe directia est si sud-est, are o latime cuprinsa intre 150 - 200 m cu nisip
fin in cea mai mare parte. Panta este lina si usor accesibila, marea are salinitate redusa iar temperatura apei este in jur de 24 de grade Celsius in sezonul estival. Clima este blanda datorita brizelor marine, bogate in aerosoli care atenueaza arsita zilelor de vara. In timpul sezonului se poate face plaja pana la 10 - 12 ore pe zi. Marea Neagra este a treia ca dimensiune din Europa si a doua ca adancime. Curentii marini sunt slabi iar mareea este de circa 10 20 de cm. Exista o specie de rechin (Squalus acanthias - "cainele de mare") de Litoralul romnesc al Mrii Negre. dimensiuni mici, dar care este inofensiva pentru om si nu se apropie de tarm. In plus, pentru cei care doresc sa urmeze tratamente medicale, exista diverse resurse balneare cu ape minerale si mineralizate, cu namoluri terapeutice, in bazele de tratament din zona lacurilor Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoe, Navodari si Tasaul. Ca posibilitati de distractie exista nenumarate baruri, discoteci, cazinouri, se poate juca bowling si biliard, ping-pong, sunt terenuri amenajate unde se pot practica diverse sporturi cum ar fi fotbal, tenis, volei, badminton, baschet, si pentru cei mai indrazneti exista posibilitatea de a practica sporturi nautice. Mamaia este o staiune turistic de var pe malul vestic al Mrii Negre. Este situat n nordul oraului Constana, Romnia. Mamaia nu este o localitate de sine stttoare ci un cartier al Constanei cu foarte puini locuitori permaneni (sub 50), fiind ns 35

suprapopulat pe parcursul verii. Construcia unor ansambluri rezideniale, care se desfoar n prezent pe malul lacului Siutghiol, va schimba probabil aceasta stare de fapt. Mamaia este o fie de pmnt ntre Marea Neagr i lacul Siutghiolcu o lungime de 8 km, ns o lime de doar 300 m. Plaja foarte lung, cu o lime de pn la 250 m este acoperit cu un nisip foarte fin. De-a lungul acesteia se afl mai multe magazine, restaurante, terase, cluburi i discoteci.

Mamaia noaptea anul 1925 se construiete Cazinoul iar n anul 1934 apare primul hotel, de fapt o vil. Primul hotel n adevratul sens, a fost Rex (1936), iar abia n 1957 apare i Bucureti (actual IAKI), care i astzi reprezint mndria Mamaiei. n era comunist, la Mamaia s-au realizat o serie de construcii fr un plan de urbanizare, pentru a putea fi suportat avalul de turiti atrai de nisipul fin. Dezvoltarea staiunii a fost n dou etape : ntre 1959 - 1965 s-a dezvolatat partea sudic, ncepnd cu hotelul Parc, iar partea nordic a fost ridicat n mare parte n timpul lui Ceauescu, adic ntre 1982 - 1985

Atracii

36

Principalele atracii ale Mamaiei sunt Satul de Vacan, parcul de distracii Aqua Magici telegondola. Radio Vacana este postul de radio al staiunii, care emite n fiecare an din mai pn n octombrie, ncepnd cu anul 1966 n cinci limbi (romn, englez, francez, german i rus) n toate staiunile de pe coasta romneasc a Mrii Negre. n fiecare an, n timpul verii, n aceast staiune se desfoar Festivalul muzicii uoare de la Mamaia.

Satul de Vacan
Satul de Vacan este un loc pitoresc care gzduiete 31 de restaurante tradiionale romneti, decorate n stil rustic, conform regiunii pe care o reprezint fiecare. In satul de vacanta gasesti cele mai frumoase suveniruri din scoici facute manual. Aceste suveniruri sunt lucrate manual din scoici adunate iarma de pe malul marii. Micii tarabagii din satul de vacanta muncesc iarna din greu ca vara sa ofere mici cadouri de o valoare foarte mare

Telegondola
Inaugurat la 16 iulie 2004, dup o investiie de aproximativ 3,5 milioane , telegondla este un teleferic modern care face legtura ntre Cazino i Hotelul Perla, pe un traseu de 2,2 km. Deplasarea se face la o nlime de 50 m, cu o vitez de 5 metri pe secund, ntregul traseu fiind parcurs n apte minute

Aqua Magic
Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic de pe litoralul Mrii Negre, ce se ntinde pe o suprafa de 2 hectare. Toboganele, piscinele pentru aduli i copii, cderile de ap, bazinele, restaurantele, barurile, fast-food-urile i magazinele de suveniruri transform parcul ntr-una dintre cele mai vizitate zone de agrement din Romnia.

37

Cazinoul din Constanta reprezinta un


punct de reper pe harta turistica a Litoralului. Acesta a fost construit in 1909 dupa proiectul arhitectului Daniel Renard, reprezentand singurul element al stilului "art nouveau". Chiar in fata Cazinoului se afla Acvariu din Constanta, care a fost inaugurat in 1958, si ofera turistilor o fascinanta incursiune in lumea marina. Pot fi admirate diverse specii de pesti atat de apa dulce cat si de apa Cazinoul din Constana. sarata, pesti exotici, vulpea de mare, pisica de mare, calutul de mare, pestele dragon, pestele scorpion, o colectie de sturioni, cu toate speciile din Marea Neagra si nenumarate specii de nevertebrate.

38

IV. Posibilitati de transport spre litoral


Pentre a ajunge pe Litoralul Romanesc cu masina aveti la dispozitie Drumul National Bucuresti - Fetesti - Constanta, sau Drumul european E 60 Urziceni - Slobozia Constanta, ori Drumul european E 87 Tulcea - Constanta, cu derivatie pentru Braila si Galati, sau Drumul National Calarasi Ostrov - Constanta. De asemenea, pe calea ferata puteti alege rute directe spre Constanta din aproape Podul Anghel Saligny de peste Dunre. orice colt al tarii, ori cu schimbarea cursei in Bucuresti. In sezon exista suplimentari ale garniturilor de tren ce merg spre litoral. Intre Constanta si Mangalia exista gari si halte din care se poate ajunge in oricare statiune. Astfel, din Gara Constanta se poate ajunge in Mamaia si Navodari; urmeaza Gara Agigea, Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud, Halta Tuzla, Gara Costinesti, Halta Costinesti si Halta Neptun pentru statiunile N eptun, Olimp, Jupiter.

39

Concluzii

Din punctual meu de vedere Constanta este unul dintre cele mai importante orase ca valoare turistica a Romaniei, cu diverse posibilitati de agrement, avand in sezonul estival un numarul mare de turisti romani si straini care isi petrec zilele de vacanta in acest loc. Constanta reprezinta Romania pe malul Marii Neagre, de unde se deschid orizonturi de apa catre toate colturile lumii, este o importanta zona turistica a Romaniei, datorita litoralului Marii Negre, tezaurului arheologic, ineditului peisajelor naturale si zonelor de agrement.Constanta este exact centrul cosmopolit de care e nevoie pentru a petrece o vacanta perfecta la tarmul marii.Al treilea oras al Romaniei si cel mai mare port la Marea Neagra, Constanta isi are originile in lumea fantastica a antichitatii grecesti, cu legende misterioase, poeti in cautare de muze, eroi si zeitati. Constanta a fost atestata in secolul VI inainte de Hristos sub numele de Tomis, fiind la momentul acela colonie greceasca. Istoria orasului se regaseste la tot pasul.

BIBLIOGRAFIE
40

1.PRIMARIA CONSTANTA 2, WWW.PRIMARIA-CONSTANTA.RO 3. -ADAM, IOAN. Constana pitoreasc cu mprejurimile ei. Bucureti : Universala Alcalay, s.a. 4. -CIORBEA, VALENTIN. Portul Constana de la antichitate la mileniul III. - Constana: Europolis, 1994. 5. -CIOROIU, CONSTANTIN ; MOISE, MARIAN. Litoralul romnesc la 1900 : Repere istorico-literare. - Constana : Europolis, 1997. - 320 p

41

UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZARE:TURISM ANUL I

GEOGRAFIE UMANA GENERALA

42