IOAN SLAVICI

ZinaZorilot
9i alte povegti
 lume se flcu lumina ca
gi noui zile oamenii nu

sIu cel,,bitrin gi pe
incit ii merse vestea-n
implrat peste am6ndoul

se dete lumina ochilor ca

povestea lui Petru

Soarelui.

lui Dumnezeu.
 Doi feti cu stea in frunte
A fost ce-a ror,,lr.e n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A
A.fost odatl un impirat. lmpiranrl acesta stlp6nea o lume
inueagi, gi in lumea Lsta era un pdcurar bitrin gi o
pdcurdrqd,, care aveau trei fete: Ana, Stana gi Llptiga.
Ana, cea mai in virstd dintre surori, era frumoasd, incit
oile incetau a pa$te cAnd o zdreau in mijlocul lor; Stana, cea
mijlocie, era frumoasi, incit lupii pizeau turma cind o
vedeau pe dinsa stdp6nl; iard LilpiEa', cea mai tiniri sord,
albd. ca spuma laptelui pi cu pIr moale caldna mielugeilor, era
frumoasi - mai frumoasl decit surorile sale impreund -,
frumoasi cum numai dinsa era.
lrrtr-o zi de vatil, cirnd nzele soarelui erau mai stim-
pirate, cele trei surori se duserd ca sd culeagi clpgune in
marginea codrilor.
Pe cind ele culegeau clpgunele, indatd se aude un git de
tropote, ca gi cind ar veni gi s-ar apropia o ceatd de cihre$.
Era cine etai era tocmai feciorul impiramlui, venind ca sI
meargd cu prietenii pi cu curtenii sIi la vinat.
Tot voinici frumogi, crescui in geile cailor, dar cel mai
frumos gi pe cel mai infocat armisar era... cine altul putea sI
fie?... FIt-Voinic, feciorul de implrat. Focul cailor se stim-
p[ri in zfurcer celor ttei sutoti gi cltfue$i deter[ in pas mai
incetigor, pdnd. ce,veniEi gi sosii, se simEird du9i.
L.uzi tu, sord, grdi,Lna' cltre sora miilocie, daci m-ar
-
lua pe mine, i-ag frLminta o piine din care mincind s-ar
simi g-ar fi tot june gi voinic, mai voinic decAt toEi voinicii
din lume.
 loan Slavici ZdnaZi't[or

Er,
zise Stana, dacd pe mine m-ar lua, i-ag toarce, CAnd se i-pl-i ie-: sa
gese -
gi coase o clmagi pe care, imbrdcind-o, s-ar putea lupta de la cea de intAi zi cie c-;.rru
cu zmeii, trecdnd prin apd fdrd. ca si se ude, trecAnd prin foc inaintea voinicilor Si c.. -:Ii
fdrd ca si se ard5. cu vorba pe de sute s: =-u
eu, grii Ldpaga, cea mai tdndrd sord., dacd. i-ag fi rdtoare decit pAnd ac'tr=r. (
soEie,-Iard,
i-ag face doi fegi-frumopi, gemeni cu perul de aur gi cu multd vreme n-are si ::=:
steain frunte, stea ca luceafirul din zori. inima sd stea zi si no"::s .

Cind trec pe l6ngi fete, voinicii, chiar pi cei impdritegti, intimple - din indurar:,: ,':
vid cu ochii gi ascultl cu urechile. Ascultdnd, ei aluzud., Llptiga Ia cules de cap=*::e
auzind, ingeleserl, iar ingelegAnd, ei sucirl frAnele gi sirirl la implrdie se bucurau as:.):
fete. vdzutincd.
Sfintd-gi fie vorba gi a mea si fii, soEie de impdrat! Hei! dar multe se De=e(
grii -feciorul de impirat ridicAnd la sine in ga pe Ldptiga cu bune gi rele multe!
cdpgune cu tot. S-a intAmplat, adrca. ca
$i tu a mea! grli cel dintAi voinic citre Stana, ficind maml vitregl, iard asra. : i
-
gi el precum avdzutpe stipAnul sIu. adus-o cu sine, avAnd-o c: i
$i ru a mea! grdi aL doilea in voinicie citre Ana, ridi- amar de acela ce cade in a-.er
-
cAnd-o gi pe ea in ga. DupI gindul viueger :r
FIcdnd aga, voinicii porniri spre curtea impiriteasci. ln de impdrat gi stdp6nd peste
ziua urmdtoare se fd.curd. nunEile gi apoi uei zile pi rei nopi cea de picurar.
intreaga impnrlpe risuna de veselia oaspeEilor... $i acuma slrmana Lipr
Peste alte trei zile gi trei nopi merse vestea in Eafi, cd, fost pe gindul vitrigei, cr dr
Ana gi-a flcut piinea: a cules bobi, a md,cinat, cernut, aga e lumea: chiar gi acolo
fudmdntat gi a copt pAinea precum a fost zis la culesul de bun.
clpgune. Era acuma in gAndui '
IncI de uei ori cAte uei zile gi de uei ori cAte trei nopi cum a fost zis Ldptiga, sd tar
trecurl gi o noul vesre merse in gard,, ci Stana gi-a fhcut feciorul de impdrat ci nu e p
clmapa: a cules fre de in, Ie-a copt gi meliEat, a periat fuiorul, Nu putea insl face m
a tors ftele, a lesut pinza pi a cusut clmaga pe trupul sotului stdtea de-a punrrea, zi si no
ei, precum a fost zis la culesul de cipgune. de gAnd ca, cu una, cu d,
Numai a Ldptigei vorbl nu s-a implinit incd. Dar roate se urneascl pe acesta, iari dupi
fac numai cu vremea. ei, a ei sd fie griia. $tia cd nu-

6
 26na Zor!!91Ei allg-PgYe9ti

::--:-: llt-ar lua, i-ag toafce, CAnd se imptini de-a gaptea oard a $aptea zi, numdtatd'
::::,:ird-o, s-ar putea luPta de Ia cea de intAi zi de cununie, feciorul de impirat se atdtd'
: ., .e ude, trecind Prin foc inaintea voinicilor gi celorlalgi curteni ai sii cu faga veseli 9i
cu vorba pe de sute gi mii de ori mai blAnd5 gi mai indu-
:i ,ard sori, dacd i-a; fi rdtoare decAt pAnd acuma, dAnd de gtire ci de aici inainte
=.:- multi vreme n-are si mai iasl din curte, fiindcil poartd'
i==-i:l cu pdrul de aur Pi cu
:::- -:",.
inima si stea zi gi noapte lAngi soEia sa. Era adici sI se
=
:::-';. chiar gi cei imPirdtegti, intimple - din indurarea lui Dumnezev - precum a grdit
:::r-:. -\scultind, ei a:uzkd, Ldplga la cules de cdpgune... $i lumea, 9i Earu,9i intreaga
:. :- s:crd frAnele 9i sirird Ia impnrnEie se bucurau a$teptend si se vadi ce nu s-a mai
vdzutincd.
rr,:: Si fii, sogie de imPdrat! Hei! dar multe se petrec in lume, 9i dintre multe, multe
: in LiPti;a cu bune gi rele multe!
-,. sne ga Pe
S-a intimplat, adicd., ca feciorul de impirat sd aibl 9i o
mamd. viuegS, tard asta, o fatd mare in pdr, pe care a fost
.:'' ,,':rnic cdtre Stana, fdrcdnd
adus-o cu sine, av6nd-o de la cel dintii birbat. $i apoi, vai gi
-,-o*i.ie clue Ana, ridi- amar de acela ce cade in asemenea cuscrii!
=.-l Dupi g6ndul vitregei era sI fie ca fiica sa s-aiungl soie
, r::: curtea imPdrdteascd. in de implrat gi stipAnd peste impirdye, tari nu Ldplj;Ea, fata
.. ., ::oi uei zile gi trei noPqi cea de plcurar.
-. laspegilor... $i acuma sdrmana Ldrpiga avea sd sufere pentru cd n-a
'= fost pe gAndul vitrigei, ci dupd voinga lui Dumnezeu. Vezi!
:,:: merse vestea in Eati, cd,

as :obt, a micinat, cefnut,
3-::: a iost zis la culesul de
.: de uei ori cAte uei noPi
-.
< -:: 1ard, ci Stana gi-a fXcut
:-:: si mel-igat, a Periat fuiorul,
:-.;: camaga pe trupul sotului
i: :ipsune.
: s-" implinit incd. Dar toate
aga e lumea: chiar gi acolo e rea unde o poartl gAndul cel
bun.
Era acuma in gindul vitrigei ca intdmpldndu-se dupd
cum a fost zis LdrpiEa, sd. facd pe lume sd creadi 9i si creadl
feciorul de implrat cI nu e precum este 5i precum s-a zis.
Nu putea insd face nimic, fiindcl feciorul ^de impirat
stltea de-a pururea, zi gi noapte, lAng5 so;ia lui. I;i puse dar
de gAnd ca, cu una, cu douI, cu vorbe gi iscusinie, sIJ
se urneasci pe acesta, iarl dupd , rimdnAnd Ldpttga in grtia
^cee
ei, a ei si fie griia. $tia ci nu-i va fi greu sI afle cale gi chip.
 loan Slavici ZdnaZo

Cu una, cu doud., feciorul de implrat nu se urnea insd Adici a fost asa: ul (

din loc. Vorbele zbtxard, in vAnt gi iscusinEele rdmaserd lucru cAnd feciorul de im:irar
fdrd, teabd,. Vremea trecea, ziua se apropia, era miine-poi- cur;u, s-a intimpiar htoc
miine, gi feciorul de impdrat nu se depirta de lAngI sogia sa. fei-frumogi, fecion ce irr
Cdnd vitrega vdza cd acuma nu e incotro, igi puse piatrd, cu luceferi in frunte.
pe inimn gi trimise carte, gtire gi veste la frate'siu, a cdrui Dar era ca lumea si
impdrnEie era vecind, spuse cum gi ce, gi grli doud-trei vorbe, in gAndul ei, in pnpi ou
ca sI vinl cu oaste pi voinici gi si cheme pe feciorul de frumogi, iar pe copu: cu t
impirat la rdzboi. ingropi in colgul ca:e-. :oi
Asta era una, bunl gi cea din urm6. Nici nu rlmase in Cind feciorul d. t-l
zadar. sd vadd, n-auzi nimrc. cr
Feciod de impirat slri cuc de minie cind ii veni vestea care vitrega i-a fost p'*. ir
cd acum nu e bine, cd taca cum gi ce, pi cum ci ogtile vrdj- Multl vorbd nu se rn
magilor sunt pe cale si vinI, sI intre gi sd fie precum de mult ochii, gi erz desruL I
^sta
n-a mai fost... BItaie zdicd,, bitaie grozavd, bdtue intre doi nu rlmase decAt se-si aiur
impnragi! Feciorul de impirat
Vizu gi el cd acuma nu e incotro, cd n-are dec6.t si faci porunci si o ingroape in
ce e de fdcut. aga in ochii lumii, penru
Aga sunt feciorii de impirat! OricAt de in drag gi-ar pdzi cuteazd. sd ingele pe un fe
nevestele gi oric2t de-a dor ar a$tepta si-gi vadl fe;ii, cAnd tntr-attI zi, apoi. se
aud de bltaie, Ii se zv6.rcolegte inima in trup, Ii se frlmAntd impirat se cunund a d<
creierii in cap, li se impdienjenesc ochii... lasi nevastl gi fegi de nuntl trei zile si uer r
in gnja Domnului gi pornesc ca v6nnrl la rdzboi. Heil dar nu e darul
Feciorul de impdrat a pornit ca primejdia, s-a dus ca pe- Cei doi fei-frumogi nu
deapsa lui Dumnezeu, s-a bdtut cum se bate, cum numai el se care erau ingropap cresc
bate gi, cdnd in a fteia zi au crdpat zortle, iardgi z fost la ii vdzu crescAnd, porunci
curtea impdrlteasci, sosind cu inima stamplrati prin luptl LdsaEi-i sI creasc
gi cu ea plinl de dor neastAmplrat sd gtie ce gi cum, de cAnd - Aga paium n-ar
fereasud!
s-a dusl $i apoi crescura p
Heil dar ce-auzi? ce vd.zu? imi vine nici sd nu mai poves- cresc: in fiecare zi un i
tesc cAnd vdd atdta rdutate, atAta suflet fdrd, mt7dr, pi urAt5, gi creperul zon7o4 cdnd se
supdrlcioasd,, gi grozavd. treabd., incdt nici nu se poate spune clipiti. Cind se imphntn
ffud ca si risufli o dati cu greu! erau mAndri gi nalp, ri

8

3Darar nu se ufnea insl
c.rsn1e1e rimaseri lucru
r::opia, era mAine-poi-
:ca:ra de lAngi soEia sa.
e hcouo, igi puse piatrd
:ste la frate-siu, a clrui
:. si. sral douS-uei vorbe,
i. cheme pe feciorul de
r,:ni. Nici nu rimase in
nime cind ii veni vestea
:e. -ri cum ci ogtile vrdi-
si sa fie precum de mult
zrozard, bdtaie intre doi
:o. cd n-are decdt sd facl
:cat de in drag Si-ar pdzi
r:a sa-si vadd fe;ii, cAnd
u in tnrp, Ii se frimAntl
:i:ri.., Iasi nevastl pi
ui .a rdzboi.
:r=rejdia, s-a dus ca pe-
'5ate,
se cum numai el se
lr zorile, iarigi a fost Ia
ra sumpirati prin luptd
a sde ce gi cum, de cdnd
rne ruci si nu mai poves-
rr'let tirl mili, gi urAtI, gi
ir ruci nu se poate sPune
Za ry_lgp1gi a
l!9 rgyegti
Adici a fost aga: in clipita cind stelele se sffang Pe cer,
cind feciorul de impnr^t era numai trei pagi de Ia poarta
cur;u, s-a intAmplat intocmai precum a fost zis Ldpti;a: doi
feEi-frumogi, feciori de impdrat, unul ca alrul, cu p5r de aur pi
cu luceferi in frunte.
Dat era ca lumea sd nu-i vadi. Vitrega, rea precum era
in g6ndul ei, in pripi puse doi cigei in locul copiilor, fegi-
frumogi, iar pe copiii cu pirul de aur gi cu steaua in frunte ii
ingropi in colgul casei, tocmai la fereastra impltatului.
CAnd feciorul de impirat intrd in casi gi cerci s-audi gi
sd vadi, n-atzi nimic, ci vdztt numai pe cei doi c5geiugi, pe
care vitrega i-a fost pus in patul Lnptiqei.
Multi vorbl nu se mai fIcu. Feciorul de impirat vizu cu
ochii, gi er^ destul. Ld,paga nu gi-a inut vorba, 9i acuma
^stz
nu rdmase decdt si-gi ajungi pedeapsa.
Feciorul de impdrat n-avu incotro, igi cdlcl pe inimi gi
porunci sd o ingroape in p6mAnt pini la sAnigori, rdmAnind
aga in ochii lumii, pentrLl ca si se gtie ce e cAnd cineva
^ceea
ctteazi si ingele pe un fecior de impirat.
inu-alti zi, apoi, se flcu pe gindul vitregei. Feciorul de
impdrat se cunund a doua oarl gi iarigi rdsunarl veseliile
feEr de nuntd trei zile gi trei nopgi.
Hei! dar nu e darul lui Dumnezeu pe faptl nedreaptd!
Cei doi fegi-frumogi nu aflau odihni in pdmdnt' In locul in
care erau ingropai crescuti doi paltini frumogi. CAnd vitrega
ii vlzu crescind, porunci ca si-i stirpeasci din rddicini.
Ldsagi-i sI creasci! porunci impdratul. i-i plu. aicila
-
fereastrl! Aga paltini n-am vizut incI.
$i apoi crescurl paltinii, crescurd cum ali paltini nu
cresc: in fiecare zi un an, in fiecare noapte alt an, tatd in
crepetul zor:tlor, c6nd se strAng stelele pe cer, trei ani intr-o
ctpitn. Cdnd se implinirl uei zile pi uei nopp, cei doi paltini
erau mAndri gi nalgi, ridicdndu-se cu crengile lor p6ni la
tq"_
 loan Slavici 26na Zoriio's e

fereastra impdrarului. $i apoi, cind adia vinrul gi se migcau Ba! mie nu mi-e gre:. :i'
frunzele, impiratul asculta, ascuha zile intregi la goptirea lor. -
impiratul, mi-e bine, clci pe ::::::
Ii pdrea cI aude un suspin neincerar, ca o pldngere pusd in .'
Mie mi-e greu. zi.= :=
vorbe neingelese, pe care numai sufletul lui o simge a ca o suflet- rdul $i tot aga vo:'::i :
simtire ascunsd gi nepriceputd, care ziua nu-i ldsa odihnl pi pdnd la crepetul zortl.or.
care noaptea il ginea t r r. ilcuprindeau fiorii in auzul acesrei CAnd se flcu ziud. :::.:.a:;
goptiri gi totugi ijpdrea cd n-ar putea si fie ffud, de ea. prdpddeascd patutile. Po:::::- j
Vitrega simEi, insi, ce e gi cum. igi puse de gdnd ca, tocmai ca gi acelea gi, cAnc :::::i
cu orice preg, si stArpeasci paltinii. Era greu, dar mingile pe aceste pe negtiute in cas". :-::
muieregti storc din piatrd zdr. Viclepugul muierilor dezbncd, in foc pind Ia cea mai nxc:i . -::-:
voinicii: ce puterea nu poate, poate dulceaga vorbelor, pi Focul tard in pc ::-:-:
ce nici asta flu poate, pot lacrimile mincinoase. ^rdea,
cd aude tot acele vorbe de :-,:-=,
Intr-o dimineati impdrlteasa se puse pe de marginea Dupi ce parurile arse:.. -:
patului sogului ei gi incepu si-l ademeneascl cu dezmierdiri buciEici de cirbune, impLa:=a.:
gi vorbe de dragoste. Mult a ginut pdnd, la ruptul frrrlui, dar vAnt, pentru ca sd fie dusa ::s:;
in sfArgit... pi implraEii sunt ror oameni. ca parte cu parte in veci sa :.- ::
Bine! grdi feciorul de implrat cam cu jumitate de Ea n-a vizut insl cd tc :::.,'
gurd.- Si fie pe yotz t^; si stArpim paltinii: dar din unul si frumos se ridicaseri in sus i-':
facem un pat pentrrr mine, din altul un pat pentru tine. cdzutd. tocmai unde au fosr ;:t.;
Implrlteasa se multumi cu Paltinii furi tliagi, gi aici, cele doui scintei se :::-:
^tAt^.
nici nu se innoptd bine pAnd ce paturile erau ficute gi puse in din care unul era tocmai a:": i,
casa implratului. atAt de bldnd, cu lAna toc:::,:
CAnd feciorul de impirat se culci in patul nou, ii pirea fiecare pre! de-o implrnpel
ci se simte de o suti de ori mai greu decAt pAni acuma gi CAnd impdriteasa "-:; -
totugi afld odihnl cum n-a mu aflat; rafi, knpdrdteasa i se ferestrele impdratului, sdri :,-:-.
pdrea cd, zace crtlcatd. pe spini gi mlricini, incAt toati noaprea braEe pe amdndoi gi-i duse ia -;
=
nu puru dormi. Din clipita asta, fecioru- i
DupI ce implratul adormi, paturile incepurd sd scArgAie. gindea dec6t la mielugei: :: :.i
$i de aceste scArgAituri implriteasa scotea un ingeles cunos- mielupeilor, in fiecare zbit:.: :
cut; i se pdrea cd aude vorbe pe care nimeni nu le pricepea privire afld ceva, care ii ciciea ;
decdt numai dinsa. Yd'zi,nd cd soEul sIu a ::
Ji-e greu, friEioare? intrebi unul dintre paruri. iarSgi prinse gdnd riu gi nu sc ''
- cind cu rIu, cAnd cu vorbe c*.

70 71

t'. -,-,inrui gi se mipcau
: -::--r3gi 1a goptirea lor.
-i :' pidngere pusd in
.::- lur o simEea ca o
::. :ru-i idsa odihnd gi
.- :-: -,:r,i in auzul acestei
: :-:= lira de ea.
1.r p.rte de gind ca,
=:: geu, dar minEile
.;* nuierilor dezbracd
: *.'.ccaqa vorbelor, 9i
::::t l,ase.
:-:-
pe de marginea
:::-"sca cu dezmierdiri
::i ^" ruptul firului, dar
::,
i: :lm cu lumitate de
:-:i: dar din unul si
:. :::
pentru tine.
, f.,iumr furl tdiagi, gi
' :rau fdcute gi puse in
=
:-i ::
parui nou, ii pirea
:- ;.ccit pinl acuma 9i
,:: :":a impiriteasa i se
,:::::. incAt toatd noaPtea
:-: -rcepuri si scAr;die.
:-:.Jr un ingeles cunos-
: ::::neni nu le pricepea
:. -- drnue paturi.
Zdna (g!91Ei q llgPgYeeti
Ba! mie nu mi-e greu, rispunse patul pe care dormea
-
implratul, mi-e bine, cdci pe mine zace iubitul meu tati!
Mie mi-e greu, zise cellalt pat, cdci pe mine z ce vn
-
suflet riul $i tot vorbiri paturile in auzul impiritesei
aga
pdni, la crepetul zoilor.
Cind se fd.cu ziud, implrdteasa i;i puse de gind si
prdpldeascl paturile. Porunci dar si facd' alte doui paturi
tocmai ca gi acelea gi, cdnd implrarul merse la vdnat, le puse
pe aceste pe negtiute in casi, iard parurile de paltini le arunci
in foc ph,nd,la cea mai mici scinduri.
Focul ardea, rardin pocniturile focului impdrdteasa pdtea
cd aude tot acele vorbe de ingeles nepriceput.
Dupd ce paturile arserd, incAt nu rlmase nici micar o
buciEicl de cdrbune, impiriteasa adunl cenula gi o arunci in
vdnt, pentru ca sd fie dusl peste noud gIri gi peste noui miri,
ca parte cu parte in veci sd nu se mai afle.
Ea n-a vdzut insl ci tocmai atunci cAnd focul atdea mai
frumos se ridicaseri in sus doui scAntei 9i, iepind la lumind.,
cdzurd. tocmai unde au fost crescugi cei doi paltini, izrd cdztxe
aici, cele doui scintei se prefdcurd in doi mielu;ei gemeni,
din care unul era tocmai atit de frumos ca 9i cellalt, tocmai
atAt de blAnd, cu lAna tocmai atat de strilucitl. Doi miei,
fiecare pre! de-o impnrdgie!
Cind impdriteasa vdzu mielugeii piscAnd pe sub
ferestrele implratului, sdri plini de bucurie Ia dAn;ii, ii lud in
brage pe amAndoi gi-i duse Ia soqul siu.
Din clipita asta, feciorul de impirat zi 9i noaPte nu se
gAndea decit la mielugei: i pdrea cd in fiecare migcare a
mielugeilor, in fiecare zbieret iegit din gura lor, in fi'ecare
privire afld ceva, care ii cldea greu gi totugi ii ustura inima.
Ydzind cd sopl siu a indrdgit mielu9eii, impdrdteasa
iardgi prinse gAnd rIu gi nu se impdcn pAnd ce, cind cu bine,
cdnd cu riu, cdnd cu vorbe dulci 9i cAnd cu plAns, nu fdcu pe
1^7
t
&
I \1;
 loan Slavici ZdnaZail

feciorul de impirat ca sL se invoiascd cu pierzarea mielu- Copiii crescuri repedc

geilor. noapte alt an, iar in crepeud
Mielugeii furd, td'iay. Ce nu se puru minca, impdrdteasa cer, trei ani intr-o chpita $ I
puse sd se amnce in foc... in foc Ai piele, gi IAnI, gi oase, gi de trei ori in vdrstd, de mri o
tot ce a mai fost. lepciunea mingu. Cind se ia
Nu mai rS.mase nimic. Nimeni n-a bigat de seamd ci erau de doisprczece arri in ri
tocmai pe fundul vasului in care s-a spilat cattte , intre crI-
gi treizeci gi pase in inEelepci
pitura doagelor, au rlmas doud bucitele din creierii mielu- A6urn2 lasd-ne si r
geilor- CAni apoi slujnica impdratului s-a dus la vale dupi - copii cdtre pescar.
dintre
apd, bucdgelele de creieri s-au spilat pi au mers cu pAr6ui
Pescarul ii imbrnci frr
pani in cea mare, care curgea prin mijlocul imperegiei.
ciciull de miel, pe care o tt
Aici din ^p^
cele doul bucdgele s-au ficut doi pegtigori cu solzii
pdrul de aur gi steaua in ftu
de aur, unul tocmai ca gi cellalt, deopotrivi, ca sI se gtie cd
impiranrlui.
sunt fragi gemeni.
F.ra zi:ua mare cind eiu
Intr-o zi pescarii impdritegti se sculari dis-de-dimineagl
. .
gi-gi aruncari mrejele in api. Tocmai in clipa c6nd cele din
\,r1grn si vorbim o
citre-strdierul ce sta incircr
urml doud stele se stinserd pe cer, unul dintre pescari ridicl
Nu se poate, fiind
mreaia gi vdzu ce n-a marvdzut: doi pegtigori cu solzii de aur. - suiierul.
rispunse
Pescarii s-adunard si vadl minunea, iar dupl ce vdzurd.
pi se minunard,, hotdrdrd. ca, aga vii precum sunt, sd ducl . Tocmai pentru ci
- indirltnic pe poarti
intrAnd
pegtigorii la impirat gi si-i facl cinsre.
Nu ne duce acolo, ci de Striierii se adunari.. ro
sufltem- gi acolo e pieirea noastri, grli acolo venim, de-acolo
unul dintre pegtigori.
acegtia trecuri printre d
Ce sd fac dx cu voi? intrebl pescarul.
printre degete. Cu trei p
- puns-1g pi adunl roul de pe frunze,lasl-ne pomenird tocmai inarntee
- pune-ne la soare pi apoi nu veni p6ni slceinotdm
in roui, razele
ospdta cu curtenii sdi.
soarelui nu vor fi sorbit roua de pe noi, grd,i al doilea Vrem si intrdm!
pegtigor.
-
slufitorii ce stau la upi.
1

Pescarul ficu precum i s-a zis: adunl roud de pe frunze, Nu se poate, rdspur
ldsi pegtigorii si inoate in roui, ii puse la soare gi nu veni -_ Ei! vom vedea oo
p6nl ce razele soarelui nu sorbiri roua de pe ei. strigl cellalt fit, cotind ind
Ce-a aflat? Ce-a vdzut? Doi copilagi, feEi-frumopi cu stanga.
pnrul de aur gi cu stea in frunte, unul ca cellali, incAt cine ii Dar mulf erau sluiiu
vedea uebuia si gtie ci sunt gemeni. imbulzeall pi o larmi inaint

72