sihologia 

este ştiinţa despre om. El este înzestrat cu conştiinţă şi cu viziunile sale subiective
asupra lumii. Psihologia studiază relaţia dintre comportamentului omului şi numeroşi factori
psihologici, care au impact asupra lui. Noi, fiind animale de ordin superior, trezim un interes
viu din partea comunităţii ştiinţifice, în special în tentativa de a explica succesele unora şi
faptele stupide şi lipsite de logică ale altora. De-a lungul existenţei sale, psihologia ca ştiinţă
a acumulat şi o serie de curiozităţi. Iată doar câteva din ele.
 1 Ai cunoscuţi, care mereu dezlipesc etichetele de pe sticle şi încearcă să
scoată autocolantele? Acesta este un semn al insatisfacţiei sexuale.
 2 Dacă o anumită persoană îi critică mult pe alţii, fii sigur că nu se apreciază
la un nivel înalt. Este mult mai simplu să te pui în valoare pe fundalul celor,
care sunt departe de ideal. Însă ce e de făcut dacă cei din jur nu sunt atât de
răi? Trebuie să-i cobori în ochii celor din jur criticându-i.
 3 Omul se va simţi foarte singuratic, dacă va încerca tot timpul să-i facă
fericiţi pe alţii.
 4 „Nu am dispoziţie”, „e o zi anapoda” sau „am păşit cu stângul” – adesea
anume astfel oamenii îşi justifică faptele. Trebuie de ştiut că nu dispoziţia ne
dictează comportamentul, ci invers. Felul în care comunicăm cu alţii ne
determină starea de spirit.
 5 Chipul omului care ne apare în faţa ochilor în momentul când aproape am
adormit este al celui, care ne-a provocat durere sau ne-a făcut mai fericiţi.
Oricare ar fi ele, cu siguranţă sunt cele mai profunde emoţii în această
perioadă a vieţii.
 6 Dacă acum călătoreşti mult, riscul de apariţie a depresiei şi de producere a
infarctului este extrem de redus. Călătoriile stimulează activitatea creierului.
 7 Din punctul de vedere al proceselor biochimice, sentimentul romantic pe
care-l încearcă îndrăgostiţii este absolut identic cu tulburarea obsesiv-
convulsivă. Aceasta cauzează gânduri şi acţiuni nedorite, cum ar fi dorinţa
obsesivă de a te spăla pe mâini.
 8 Există aproximativ 400 de fobii diverse, recunoscute oficial. Aici nu este
curioasă fobia propriu-zisă, ci faptul când şi cum anume a fost diagnosticată
în premieră. Cu siguranţă aceşti oameni nefericiţi au o viaţă neobişnuită. Iată
cele mai stranii fobii.
●       Fobofobia – teama de fobii
●       Nomofobia – teama de lipsa telefonului mobil
●       Efebiofobia – frica de adolescenţi
●       Scopofobia – teama de a fi examinat
●       Fagofobia – teama de a înghiţi
●       Horofobia – teama de dans
●       Neofobia – teama de tot ce-i nou
●       Ablutofobia – teama de a se spăla
●       Trihofobia – frica de păr
●       Caliginefobia – teama de femei frumoase
●       Crometofobia – teama de bani
●       Peladofobia – teama de pleşuvi
●       Catisofobia – teama de a sta aşezat sau de a se aşeza
●       Ergofobia – teama de lucru
 9 Dacă doreşti să afli mai multe despre un om, urmăreşte cum se comportă cu
personalul de deservire. Este cel mai simplu de a face acest lucru în cafenele
şi restaurante. Atrage atenţia cum se adresează şi cum se comportă cu
chelnerii. Te asigur că vei afla multe despre caracterul şi calităţile persoanei
în cauză. Apropo, ar fi bine să analizezi şi atitudinea ta faţă de personal.
 10 Cu cât mai inteligentă este femeia, cu atât mai dificil este să-şi găsească
partenerul de viaţă.
 11 Cu cât mai deşteaptă este persoana, cu atât mai repede gândeşte.
Respectiv, cu atât mai caraghioasă este grafia lui. Cred că aceasta explică
scrisul medicilor.
 12 Shopping-ul şi ciocolata provoacă dependenţă mult mai rapid, decât
steroizii şi droguri.
 13 Omul îşi completează amintirile cu noi şi noi detalii de fiecare dată când
revine la ele. Astfel, cu timpul, acolo apar noi oameni, circumstanțe, culori,
obiecte şi cel mai important – sentimente. Explicaţia este următoarea –
impulsul nervos, transmis neuronilor, de fiecare dată parcurge o cale nouă.
 14 Omul este predispus să nu acuze situaţia, ci pe o altă persoană, atunci când
vine vorba despre un eşec. Situaţia este exact inversă când aceasta îl priveşte
personal – el acuză circumstanţele, dar nu pe sine. De exemplu, prietenul,
care nu a venit la întâlnire, a făcut-o din cauza iresponsabilităţii şi neatenţiei
sale. Însă dacă tu ai făcut acelaşi lucru, vei da vina pe ambuteiaje, pe
transport şi alte circumstanţe „obiective”. Psihologii numesc acest
fenomen „eroare fundamentală de atribuire”.
 15 Noi suntem mai nefericiţi, când nu facem nimic şi mai fericiţi, când
suntem ocupaţi. Imaginează-ţi că drumul până la cinematograf îţi ia 30 de
minute, după care imediat cumperi biletul şi intri în sală. Însă dacă drumul ţi-
ar fi luat doar 5 minute, după care ar fi trebuit să stai în rând încă 25 de
minute, cu siguranţă ai fi fost mai nefericit şi iritat. Concluzia psihologilor
este următoarea: activitatea aduce mai multă bucurie, decât pasivitatea şi
lipsa de acţiune.