Termotehnică –Curs IF si PC– Anul universitar 2021-2022

Instalații frigorifice și pompe de căldură

Instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură, sunt maşini termice care au rolul de a prelua
căldură de la un mediu având temperatura mai scăzută şi de a o ceda unui mediu având temperatura
mai ridicată, aşa cum se observă şi pe schema energetică din figura 47, unde mărimile sunt notate cu
indicele “pc” fac referire la pompa de căldură iar mărimile notate cu indicele “f” fac referire la
instalațiile frigorifice.

Figura 47 Pompa de căldură şi maşina frigorifică reprezentate schematic în funcţie de temperatura sursei
reci
Mediul cu temperatura mai scăzută, de la care se preia căldură este denumit sursa rece, iar
mediul cu temperatura mai ridicată, căruia i se cedează căldură, este denumit sursa caldă. Deoarece
au capacitate termică infinită, temperaturile surselor de căldură rămân constante chiar dacă acestea
schimbă căldură. Instalațiile frigorifice și pompele de căldură funcționează după același principiu,
deosebindu-se numai prin nivelul de temperatură al surselor de căldură.
Conform principiului doi al termodinamicii, pentru transportul căldurii, în condiţiile prezentate,
este necesar un consum de energie, notat cu P.
Instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură, au în componenţă cel puţin patru elemente
componente: vaporizator (V), compresor (C), condensator (K) şi detentor (D).
Preluarea de căldură, de la sursa rece, se realizează prin vaporizarea agentului frigorific în
vaporizator, iar cedarea căldurii, către sursa caldă, are loc prin condensarea agentului frigorific în
condensator. Procesele de vaporizare și respectiv condensare au loc în două schimbătoare de căldură
numite vaporizator (V) și respectiv condensator (K).
Compresorul are rolul de a asigura condițiile de lucru pentru condensator, la ieșirea din
vaporizator, vaporilor li se mărește presiunea până la valoarea presiunii de condensare.
În urma cedării de căldură către sursa caldă, prin condensare, vaporii revin în starea de lichid.
Pentru ca lichidul obținut în condensator să poată din nou să preia căldura de la sursa rece, prin
vaporizare, este nevoie să i se micșoreze presiunea, iar acest proces se poate realiza într-un detentor
sau ventil de laminare.
În figura 48 este prezentată schema de principiu instalației frigorifice și a pompei de căldură
funcționând după ciclul ideal. În figura 49 este prezentat ciclul de lucru în diagrama termodinamică
lgp-h. Aceasta este cea mai utilizată pentru studiul ciclurilor frigorifice, deoarece în această diagramă

1
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

toate schimburile energetice sunt reprezentate sub forma unor segmente.

Figura 48 Schema de principiu a unei instalații Figura 49 Ciclul instalaţiei frigorifice în

frigorifice funcționând după ciclul ideal diagrama lgp-h
Procesele care compun ciclul de funcţionare al instalaţiilor frigorifice și a pompei de căldură:
 Procesul 1-2 comprimare teoretic adiabatică, are loc în compresor.
 Procesul 2-3 condensarea izobară a vaporior, are loc în condesator.
 Procesul 3-4 destindere izentalpă (h=ct), are loc în ventilul de laminare.
 Procesul 4-1 vaporizarea izobară, are loc în vaporizator.
Efectul util al instalaţiilor frigorifice, se realizează în vaporizator, prin preluare de căldură de
la sursa rece. Efectul util al pompelor de căldură, se realizează în condensator, prin cedare de căldură
sursei calde.

Agenți frigorifici
În funcţie de temperatura de răcire, de mărimea fluxului de căldură extras, de domeniul de
utilizare al frigului produs, se folosesc mai mulţi agenţi frigorifici (peste 30).
Pentru a putea fi folosiţi în instalaţiile frigorifice, agenţii frigorifici trebuie să îndeplinească mai
multe condiţii: căldură de vaporizare mare, presiuni cât mai mici, corespunzătoare temperaturilor de
vaporizare şi de condensare, temperatură de solidificare cât mai scăzută, temperatură critică cât mai
ridicată, volum specific al vaporilor cât mai mic, coeficienţi mari de transfer termic, să nu fie toxici,
să nu corodeze metalele, să nu fie inflamabili, să fie inerţi faţă de lubrifianţi, să aibă viscozitate mică,
să poată fi fabricaţi industrial la un preţ cât mai redus.
Agenţii frigorifici cei mai utilizaţi în tehnica frigului sunt:
 Amoniacul (NH3) - se utilizează în instalaţiile frigorifice industriale mijlocii şi mari, pentru
temperaturi până la -70° C.
Avantaje: Dezavantaje:
 cost redus  inflamabil în amestec cu aerul
 presiuni relativ mici de lucru  toxic
 coeficient de transmitere a căldurii ridicat  puţin solubil în ulei
 uşurinţă de detecţie a scăpărilor (cu acid  corodează cuprul şi aliajele sale
clorhidric fumans → la locul scăpărilor se
formează clorură de amoniu sub forma unui
fum alb)
Amoniacul este mult utilizat în instalaţiile industriale datorită căldurii latente de vaporizare
mare, sensibilităţii reduse la umiditatea conţinută în instalaţii, a mirosului caracteristic ce face posibilă
depistarea neetanşeităţilor.
 Clorura de metil (CH3Cl) se utilizează în instalaţii frigorifice de puteri mici. Este mai puţin
dăunătoare decât amoniacul. În prezenţa apei produce îngheţarea şi obturarea ventilelor de
reglaj. Este complet miscibilă în uleiurile de ungere.
 Derivaţii halogenaţi ai metanului şi etanului, în care unii atomi de hidrogen sunt înlocuiţi prin
atomi de Clor sau Fluor sunt cunoscuţi sub denumirea de freoni, simbolizaţi prin F sau R (R12,
R21, R22, R11, R113 etc.).
2
 Termotehnică –Curs IF si PC– Anul universitar 2021-2022

Ei sunt utilizaţi pe scară largă în instalaţiile frigorifice pentru că nu sunt toxici, au

inflamabilitate redusă, nu formează cu aerul amestecuri explozive, nu ard şi nu au miros până la un
conţinut de 20% participaţie volumică în aer. La conţinuturi mai mari de 25 mg apă la un kg de freon,
are loc descompunerea freonilor în acid fluorhidric şi clorhidric, care atacă uleiul de ungere,
materialul din care este confecţionată instalaţia şi materialul de izolaţie al motorului compresorului.
Avantaje: Dezavantaje:
 toxicitate redusă  cost ridicat
 inflamabilitate redusă  coeficienţi mici de transmitere a căldurii
 dizolvă uleiul de ungere (deci asigură şi  distruge stratul de ozon din atmosferă ( 1
ungerea pieselor în mişcare) moleculă de freon distruge 1000 molecule
de ozon).
 exponenţi adiabatici mici ceea ce duce la
creşteri mici de temperatură la comprimare

Instalații frigorifice
Instalaţiile frigorifice sunt instalaţii termice care au rolul de a coborî temperatura unor spaţii
(incinte) sub temperatura mediului ambiant, şi a căror funcţionare necesită un consum de energie
(mecanică, termică, electrică).
În principiu, funcţionarea acestor instalaţii se bazează pe utilizarea unei substanţe denumită
agent frigorific, care evoluează în interiorul acestora după un ciclu generator (invers decât cel motor),
absorbind căldură de la incinta rece pe care o cedează mediului ambiant. Cele mai utilizate sunt
instalaţiile frigorifice cu vapori cu comprimare mecanică. În figura 50 este sunt ilustrate părțile
componente ale unei instalații frigorifice funcționând după ciclul ideal.
Clasificarea instalaţiilor frigorifice cu agent frigorific:
 Instalaţii frigorifice cu schimbarea stării de agregare
a agentului frigorific (cu vapori)
 Instalaţii frigorifice cu vapori, cu comprimare mecanică
(cu compresor)
 Instalaţii frigorifice cu vapori, cu comprimare
termochimică (prin absorbţie)
 Instalaţii frigorifice cu vapori, cu comprimare termică
(cu ejector)
 Instalaţii frigorifice fără schimbarea stării de
agregare (cu gaze)
 Instalaţii frigorifice cu gaze cu destindere adiabatică
 Instalaţii frigorifice cu gaze cu laminare Figura 50 Părțile componente ale
unei instalații frigorifice

Pompe de căldură
Pompa de căldură este o instalație termică, care preia căldura de la un izvor de căldură cu un
potențial termic scăzut și o cedează unui consumator de căldură, la un potențial termic mai ridicat,
consumând în acest scop energie. Pompa de căldură este derivată din instalația frigorifică, fiind
identică din punct de vedere constructiv cu aceasta, dar deosebindu-se prin scopul urmărit.
Clasificarea pompelor de căldură se poate realiza în funcție de mai multe criterii:
 puterea instalata:
 instalatii mici: pentru prepararea apei calde, realizate in combinatie cu frigidere –
putere de pana la 1 KW.
 instalatii mijlocii: pentru climatizare si incalzire pe intreaga durata a anului in locuinte
relativ mici si birouri. Puterea necesara actionarii: 2 – 20 KW; puterea termica – pana
la 100 KW.
 instalatii mari: pentru conditionare si alimentare cu caldura. Instalatiile sunt cuplate
3
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

de obicei cu instalatii de ventilare, adesea asociate si cu sarcina frigorifica, ajutand la

racirea unor spatii de depozitare sau servind patinoare artificiale. Puterea de actionare:
cativa zeci – sute de KW; puterea termica – peste 1000 KW.
 instalatii foarte mari: in industria chimica, farmaceutica pentru instalatii de
vaporizare, concentrare, distilare. Puterea termica: cateva mii de KW, actionate numai
de compresoare.
 domeniul de utilizare:
 pompe de caldura destinate incalzirii si conditionarii aerului in cladiri. Aceste pompe
de caldura utilizeaza aerul atmosferic ca sursa de caldura, fiind folosite cu precadere
in regiunile cu climat temperat.
 pompe de caldura utilizate intocmai ca instalatii frigorifice si pentru alimentarea cu
caldura, fiind utilizate succesiv pentru racire in timpul verii si pentru incalzire in
timpul iernii.
 pompe de caldura utilizate ca termocompresoare, utilizate in domeniul instalatiilor de
distilare, rectificare, congelare, uscare, etc.
 pompe de caldura utilizate in industria alimentara ca termocompresoare si in scopuri
de conditionare a aerului sau tratare a acestuia (pentru intreprinderile de produse
zaharoase, antrepozite frigorifice de carne).
 pompe de caldura utilizate in industria energetica, folosite pentru incalzirea camerelor
de comanda, sursa de caldura fiind, spre exemplu, caldura evacuata de la
generatoarele si transformatoarele electrice sau apa de racire a condensatoarelor.
 pompe de caldura utilizate pentru recuperarea caldurii din resursele energetice
secundare. Este recomandata valorificarea prin intermediul pompelor de caldura a
energiei apelor geotermale sau a caldurii evacuate prin condensatoarele instalatiilor
frigorifice.
 pompe de caldura utilizate in industria de prelucrare a laptelui, folosite simultan
pentru racirea laptelui si prepararea apei calde.
 felul surselor de caldura utilizate:
 aer-aer: sursa de caldura este aerul atmosferic, folosing aerul ca agent purtator de
caldura in cladirile in care sunt montate. Pentru aceste tipuri de instalatii, inversarea
ciclului este foarte usoara, in sezonul rece instalatia fiind utilizata pentru incalzire, iar
in sezonul cald pentru conditionare.
 apa-aer: sursa de caldura este apa de suprafata sau de adancime, apa calda evacuata
din industrie, agentul purtator de caldura fiind aerul.
 sol-aer: sursa de caldura este solul, iar agentul purtator de caldura este aerul.
 soare-aer: sursa de caldura este energia termica provenita de la soare prin radiatie, iar
agentul purtator de caldura este aerul.
 aer-apa: sursa de caldura este aerul, iar agentul purtator de caldura este apa.
 apa-apa: sursa de caldura este apa, iar agentul purtator de caldura este tot apa.
 sol-apa: sursa de caldura este solul, iar agentul purtator de caldura apa.
 soare-apa: sursa de caldura este radiatia solara, iar agent purtator de caldura apa.
Pentru a putea alege corect o pompa de caldura pentru incalzire, trebuie sa fie cunoscute:
 dimensiunile imobilului ce urmeaza a fi incalzit (suprafata locuibila si incalzita, inaltimea
medie a incaperilor).
 zona geografica in care se afla obiectivul;
 posibilitatile de instalare a altor sisteme de incalzire (gaze, combustibil lichid, combustibil
solid etc.) ;
 posibilitatile de la fata locului de valorificare a “sursei reci” (apa, aer,sol);
 existenta altor surse de incalzire (pentru stabilirea regimului de functionare al pompei de
4
 Termotehnică –Curs IF si PC– Anul universitar 2021-2022

caldura)
 conditiile de alimentare cu energie electrica (retea mono- sau trifazata, puterea electrica
maxima permisa pe racordul electric).
Conform normelor europene, calculul sarcinii termice necesare se raporteza la metrul patrat de
suprafata:
 45-60 W/m2 constructii noi (reglementare din 2002)
 50-60 W/m2 constructii noi (reglementare din 1995)
 70-90 W/m2 constructii realizate inainte de 1995
 120 W/m2 constructii vechi realizate fara nici un fel de reglementari.
Pompele de căldură cele mai utilizate pentru încălzirea locuințelor și a apei calde menajere sunt:
 sol-apa ( sursa rece- solul, agent termic- apa)
 cu colectori orizontali (figura 51);
 cu sonde(figura 52);
 apa-apa (sursa rece- apa, agent termic- apa) (figura 53);
 aer-apa (sursa rece- aerul, agent termic- apa) (figura 54).

Figura 51 Pompă de căldură de tip sol-apă cu colectori orizontali

Avantaje:
 COP bun: 4.5-5 (la o temperatura de 0°C a
solului)
 COP stabil
 folosibil si pentru racire pasiva
 exista resurse si pentru viitor
 se poate instala practic oriunde
 nu necesita sistem alternativ de incalzire
Dezavantaje:
 poate sa deranjeze radacina plantelor
(mentineti cel putin 2m distanta)
 cantitate de manopera extrem de mare
la instalare (2-2.5 x suprafata ce se va
incalzi)
 instalare costisitoare, necesita retea de
tevi ingropate in pamint

Figura 52 Pompă de căldură de tip sol-apă cu sonde

5
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Avantaje: Dezavantaje:
 COP bun: 4.5-5 (la o temperatura de 0°C a solului)  instalare costisitoare, necesita
 COP stabil forare de put
 folosibil si pentru racire pasiva  cantitate de manopera extrem de
 exista resurse si pentru viitor mare la instalare
 se poate instala practic oriunde
 nu necesita sistem alternativ de incalzire

Figura 53 Pompă de căldură de tip apă-apă

Avantaje: Dezavantaje:
 cel mai mare COP: 5-7 (la o temperatura de 10°C a  foloseste cantitati imense de apa
apei)
 COP stabil  cantitate de manopera extrem de
 folosibil si pentru racire pasiva mare la instalare
 nu necesita sistem alternativ de incalzire  in cazul in care sursa de apa seaca,
nu mai este functională

a) instalată în interior b) instalată în exterior

Figura 54 Pompă de căldură de tip aer-apă instalată în a)exterior sau b)interior
Avantaje: Dezavantaje:
 simplu, usor de instalat  COP dependent de temperatura
 nu necesita pregatiri speciale la instalare  necesita sistem alternativ de
incalzire
 se poate instala oriunde  in cazul unei instalatii interioare,
 produce zgomot circa 54 dB
 este cea mai ieftina dintre tipurile prezentate  COP scazut: 2.6-3.5 (la o
 se poate monta atit in interior cit si in exterior temperatura de 2°C a aerului)
 se poate adapta usor pentru a completa sistemul
existent de incalzire

6
 Termotehnică –Curs IF si PC– Anul universitar 2021-2022

Cele mai utilizate pompe de căldură sunt cele de tip sol-apă, deoarece solul are proprietatea ca
poate acumula si mentine enegia solara pe o perioada mai mare de timp, ceea ce conduce la un nivel
de temperatura aproximativ constant pe durata intregului an si astfel la o functionare a pompelor de
caldura cu un coeficient de performanta ridicat. Temperatura in sol se situeaza intre 7 si 13°C pe toata
durata unui an (la o adancime de 2 m). Caldura preluata din mediul ambiant este transmisa
vaporizatorului pompei de caldura sol-apa printr-un amestec apa-agent de protectie la inghet (apa
sarata); punctul de inghet al acestei solutii este de aproximativ -15°C. Caldura acumulata in sol se
preia prin schimbatoare de caldura montate orizontal-numite si colectori pentru sol- sau prin
schimbatoare de caldura montate vertical- sonde pentru sol. Variația temperaturii în sol (figura 55), de
la o adâncime de aproximativ 15 m, rămâne relativ constantă (crește cu 1°C la fiecare 33m).

Figura 55 Variația temperaturii în sol

Schimburi energetice
Fluxul de caldura preluat de agentul frigorific in vaporizator (denumit si sarcina frigorifica) se
determina astfel:

Q m

vaporizator  (h  h ) kW
agent 1 4

unde m
 agent - reprezinta debitul de agent frigorific, [kg/s]; h1, h4 – entalpia agentului frigorific la
iesirea, respectiv intrarea în vaporizator, [kJ/kg]
Puterea necesara comprimarii din compresor:
 agent  (h 2  h1 ) kW 
Pcompresor  m
unde h1 – entalpia agentului frigorific la intrarea în compresor, [kJ/kg]; h 2 – entalpia agentului
frigorific la ieșirea din compresor, [kJ/kg].
Fluxul de caldura cedat de agentul frigorific in condensator se determina astfel:
Q
condensatorm  (h  h ) kW
agent 2 3

unde h2 – entalpia agentului frigorific la intrarea în condensator, [kJ/kg]; h 3 – entalpia agentului

frigorific la ieșirea din condensator, [kJ/kg].

7
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Performanta instalatiilor frigorifice si a pompelor de caldura se exprima utilizand termenul de

eficienta sau eng. coefficient of performance –COP definita astfel:
 pentru instalatii frigorifice:

Q vaporizator
 IF  COPIF 
Pcompresor
 pentru pompe de caldura
Q
 PC  COPPC  condensator
Pcompresor

Aplicatie
O pompa de caldura de tip aer-apa functioneaza la urmatorii parametrii :
- Temperatura in vaporizator tv=10°C
- Temperatura in condensator tk=50°C
- Puterea frigorifica a instalatiei este = 9kW.
Se considera ca agentul frigorific R410a intra in compresor si iese din condensator la parametrii
de saturatie.
Pompa de caldura functioneaza ca o instalatie frigorifica (pentru mentinerea unei temperaturi
scazute in interiorul locuintei) Se cere:
a) sa se reprezinte grafic ciclul de functionare in diagrama lgp-h si apoi sa se citeasca entalpiile
in punctele corespunzatoare
b) Debitul de agent frigorific
c) Sa se calculeze schimburile de energie cu mediul exterior (fluxul de caldura cedat in
condensator si puterea compresorului)
d) Eficienta termica (coeficientul de performanta)

e) sa se rezolve din nou aplicatia (instalatia functioneaza la aceeasi parametrii) dar utilizeaza ca
si agent frigorific amoniacul R717. Ce concluzionati?

8
Termotehnică –Curs IF si PC– Anul universitar 2021-2022