Sunteți pe pagina 1din 7

Adumitroae Mihaita-Gabriel

Ilioi Alexandra-Madalina

1
PERIOADA DEVONIANA
(-417 -345m.a)

Perioada Devoniana, cea de-a patra diviziune a Paleozoicului s-a


desfasurat intre acum 408.5 si 362.5 milioane de ani si isi are numele de la
localitatea Devon, in Anglia, unde rocile sedimentare ale acestei perioade au fost
studiate din 1830.

Denumirea perioadei vine de la comitatul Devonshire din peninsula Cornwall


(S-V Angliei)unde a fost separat prima data acest sistem(A.Sedgwick si
R.Murchison,1839).

Devonianul este timpul in care a trecut de la dispariția marii majoritati a


graptoliților si pana la apariția brachiopodului Productus și a amonoideului
Pericyclus. A durat in jur de 63 m.a.

Evenimente geologice

Devonianul a fost o perioada de „liniște” tectonica.Acum aproximativ


400 m.a, in Devonianul inferior, Oceanul Iapetus era inchis.În urma orogenezei
caledoniene,uscatul Baltica s-a unit cu uscatul Laurenția,constituind
„Continentul Gresiei Rosii Vechi”, numit asa dupa culoarea depozitelor formate
intr-un climat arid.Printr-o serie de regresiuni,suprafața uscatului s-a mărit.O
actiune puternica au avut si factorii externi care au modelat lanțurile
muntoase,materialul erodat fiind depus in marile geosinclinale existente.

2
Principalul eveniment geologic al acestei perioade a fost coliziunea dintre
Gondwana si Eurasia respectiv America de Nord. Fortele rezultate au creat
rupturi in stratul sedimentar formand cunoscutele geosinclinale. Astfel a aparut
orogeneza Acadiana in America de Nord si cea Caledoniana in Europa.

In America de Nord sub un strat de nisip rosu s-au pastrat din aceasta
perioada urmele primilor paduri formate din copaci inalti si ferigi de o statura
foarte mica. Oxidul de fier, rosu, care s-a cimentat este o dovada a climatului
umed si cald ce a dat nastere padurilor luxuriante si recifilor de corali.

In timp ce Africa si America de Sud erau centrate in jurul Polului Sud,


America de Nord si Europa strabateau Ecuatorul. In aceste conditii climatice si
odata cu inceperea formarii stratului de ozon au aparut primele artropode ce
respirau aer – in general paienjeni – pe uscat. In mari, amonoizii (pesti acoperiti
cu o “cochilie”) erau principala forma de viata. Pestii Devonieni, evoluati din cei
cu armura ai perioadei Ordoviciene aveau acuma aripioare si mandibula. O
grupa, cea a celor cu aripioare sub forma de lob a dat nastere primelor vertebrate
ce respirau aer, ele invadand uscatul la sfarsitul erei Devoniene si au fost
avangarda reptilelor din perioada Carbonifera care urmeaza.Printre principalele
plante se numara licopodele, ale caror fosile s-au pastrat, uimind prin
diversitatea formelor pe care le-au luat. Trebuie subliniat ca aceste plante se
inmulteau prin spori.

În Devonianul mediu Europa si jumatatea nordica a Americii de Nord


erau traversate de ecuator,iar Polul Sud era situat în partea sudica a Africii.
Distanta dintre Euramerica si Gondwana nu era mare,judecand dupa faptul ca
80% dintre nevertebratele Devonianului superior sunt comune Europei,Americii
de Nord si Africii.

Clima

În Devonian erau diferentiate trei mari zone climatice:o zona arida,in


continentele nordice(explicate prin acumulari de evaporite,gresii
rosii,conglomerate),o zona mai rece la latitudini mari,pe continentul sudic,si o
zona tropicala in partea de mijloc.În domeniul marin,la aceleasi latitudini cu

3
„Continentul Gresiei Rosii Vechi” s-au gasit faciesuri recifale,ceea ce indica o
clima calda in aceasta zona geografica.

Viața în Devonian

Începand cu Devonianul,flora si fauna cunosc o mare dezvoltare,atât în mări,cât


si pe continente.

Flora

În domeniul marin,flora este reprezentata de algele calcaroase.În ceea ce


priveste domeniul continental-lagunar flora este reprezentata prin charofite
(Charofita-alge verzi superioare),mușchi (Bryophyta) si plante
vasculare(Pteridophyta si primele Gymnospermae).

În decursul perioadei,pterodofitele formeaza doua asociatii distincte:

-o asociatie de zone umede,mlastinoase(in Devonianul inferior-mediu),in care


dominante erau psilopsidele(Rhynia,Horneophyton,Psilophyton,Sciadophyton)

-o asociatie de locuri mai uscate compusa din lepidopside(Asteroxylon,


Protolepidodendron ,Archaeosigillaria) ,arthropside(Hylenia) ,filicopsinde
(Cladoxylon ,Calamophyton) si Progymnospermidae(Aneurophyton,
Archaeopteris).In aceasta din urma asociatie se includ primele spermatofite
gimnosperme,si anume pteridospermele(Pteridospermae) si cordaitalele
(Cordaitales).

4
Fauna

Fauna este alcatuita din aceleasi grupe din Silurian,cu deosebire ca unii
reprezentanti au ajuns la apogeul dezvoltarii lor,iar altii au intrat in
declin.Numai graptolitii,cu exceptia celor dendroizi,nu se mai gasesc acum.Cele
mai interesante aparitii faunistice se inregistreaza in lumea vertebratelor.

Domeniul marin

În fauna marină,foraminiferele sunt numeroase si variate.Dintre cele cu


tesut calcaros,acum apare familia Endothyridae.

Stromatoporoideele ating apogeul lor,in Devonianul mediu si participa la


constructiile recifale alaturi de tetracorali si tabulați.

Celenteratele sunt foarte importante,fiind reprezentate în special prin


anthozoare.Tetracoralii,solitari si coloniali,ajung la apogeul dezvoltarii lor.Se
cunosc reprezentanti din mai multe familii,cum ar fi:Calceola
sandalina,Acanthophylum fibratum,Hexagonaria hexagona,Disphyllum
goldfussi.

Tabulatii sunt numerosi dar incep sa prezinte semne de regres.Din Silurian se


continua genurile Favosites,Alveolites,Heliolites.Apar insa si unele genuri noi,cu
importanta stratigrafica cum ar fi Pleurodictyum problematicum .

Dintre moluste,cefalopodele sunt cele mai importante.Acestea sunt reprezentate


prin nautiloide,care intre in regres,si dintr-un nou grup –Ammonoidea.

Gasteropodele,ca si in Silurian,sunt reprezentate mai ales prin prosobranhiate


din suprafamiliile:Euomphalacea,Pleuritomariacea, dintre diotocarde si
Loxonematacea,dintre monotocarde.
5
Bivalvele se diversifica prin adaptatea la diverse medii.Se cunosc genuri
subrecifale,cu valve groase(Megalodontidae-Eumegalodon cuccullatus),genuri
din faciesuri argilo-nisipoase,de talie mica,cu valve subtiri si diferite tipuri de
dentitie:Nucula,Ctenodonta,Cardiola
concentrica,Canocardium,Pterinea,Myalina ornata.

Artropodele sunt reprezentate prin trilobiti,merostomate si ostracode.Trilobitii


sunt destul de numerosi insa din Devonianul superior numarul lor scade
vertiginos.Ei sunt reprezentati prin ordinele Ptychopariida, Phacopida si Lichida,
care prezinta si importanta statigrafica locala.

Briozoarele sunt frecvente in facieurile calcaroase(participa la formarea


biohermelor),dar nu prezinta o importanta stratigrafica deosebita.Dominanta
sunt ciclostomatele(Fistulipora) si mai ales,criptostomatele
Fenesteillidae(Unitypa,Fenestella).

Brachiopodele au cunoscut un nou apogeu al dezvoltarii lor cu peste 250


genuri,dupa cel inregistrat in Odovician.

Vertebratele cunosc o mare dezvoltare,acestea adaptandu-se in Devonian si la


viata pe uscat si respiratia exclusiv atmosferica.

In domeniul marin exista o varietate foarte mare de pesti:elasmobranchii,


crosopterigienii,dipnoi,actinopterigienii primitivi(Chondrostei) si mai rar
placodemii.Acestia din urma,care initial duceau o viata bentonica au evoluat si
au devenit treptat buni innotatori si de talie mare.(Titanichthys)

Dintre protoselacieni,mai important este Cladoselache.Din Devonianul


superior,dipnoii ramn definitiv in apele dulci,continentale.

6
Domeniul continental-lagunar

Fauna lagunar-continentala s-a dezvoltat in terenurile mlastinoase situale la


marginea marii sau in interiorul continentelor si in lacuri.

Se cunosc moluste(primele bivalve de apa dulce-Archanodon),artropode


(miriapode, insecte apterigote,arachnide,merostomate euripteride) si diverse
vertebrate:agnate(Cephalaspis),pesti placodermi,pesti
ososi,crosopterigieni,dipnoi si primele tetrapode-amfibienii,aparuti in
Devonianul superior si reprezentate prin
stegocefali:Acanthostega(Groenlanda),Elpistostege(Canada),Telerpeton(Rusia).

Amfibienii reprezinta nivelul maxim atins in evolutia regnului animal in


Devonian si care prin adaptarile lor morfo-anatomice au deschis calea catre o
viata strict pe uscat a speciilor ce vor urma.

Bibliografie:”Paleobiologie:Viata in timpurile geologice,vol IV”

Prof.Dr.Ion Cojocaru

S-ar putea să vă placă și