Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PORTOFOLIU DIDACTIC
COORDONATOR:
Lect. Univ. dr. CONONA PETRESCU
ABSOLVENT,
ALBERTO G. BLE’
BUCUREȘTI 2021
1
OPIS:
1. Fundamentele psihologiei
2. Psihologia personalității
3. Integrare educațională
4. Incluziune educațională
7. Psihologia copilului
8. Psihologia adolescentului
2
1. Fundamentele psihologiei
SPECIFICUL GÂNDIRII LA ELEVII CU CERINȚE EDUCAȚIONALE
SPECIALE TSA
3
Se știe că dezvoltarea gândirii este strâns legată de dezvoltarea limbajului.
Dintre caracteristicile limbajului copiilor cu TSA:
• Întârziere sau lipsă totală a dezvoltării limbajului vorbit (neînsoţită de o încercare de a
compensa prin moduri alternative de comunicare, cum ar fi gestica sau mimica);
• La copiii cu limbaj adecvat dezvoltării, deteriorarea semnificativă a capacității de a
iniţia sau susţine o conversaţie cu alţii;
• Folosirea unui limbaj repetitiv şi stereotip ori nefiresc;
• Lipsa jocului simbolic (joaca ”de-a ceva”), spontan şi variat, ori a unui joc imitativ
social, corespunzător nivelului de devoltare.
Dificultăţi de comunicare
Până la vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor trec cu succes de etapele firești de învăţare a
limbajului. Una din cele mai timpurii este lalalizarea. În primul an de viață un copil tipic spune
un cuvânt sau două, se întoarce şi priveşte când îşi aude numele, arată spre jucăria pe care şi-o
doreşte şi atunci când i se oferă ceva care îi displace, transmite clar faptul că răspunsul este
“nu”. Deşi o mică parte din persoanele cu autism nu folosesc vorbirea, marea lor majoritate
dezvoltă limbajul vorbit şi toţi învaţă în cele din urmă să comunice într-un fel. Majoritatea
copiilor care prezintă mai târziu semne de autism, gânguresc și articulează nişte sunete în
primele luni de viaţă, dar în decursul timpului acestea se opresc. Alţii pot prezenta întârzieri,
dezvoltând limbajul chiar la vârste cuprinse între 5 şi 9 ani. Unii copii pot învăţa să folosească
sisteme de comunicare cum ar fi imaginile sau limbajul semnelor. Pe de altă parte, copiii cu
autism care vorbesc, folosesc adeseori limbajul în forme neobişnuite. Ei pot părea incapabili
de a combina cuvintele în propoziţii cu sens. Unii spun doar cuvinte disparate, în timp ce alţii
repetă aceleaşi fraze, iar şi iar. Ei pot repeta sau imita ceea ce aud, o afecţiune numită ecolalie.
Deşi mulţi copii cu autism trec prin faza în care repetă ceea ce aud, aceasta trece în mod normal
până la împlinirea vârstei de 3 ani. Unii copii mai puțin afectaţi de autism pot prezenta doar
uşoare întârzieri în limbaj sau pot chiar să pară că au un limbaj precoce şi un vocabular extrem
de dezvoltat, dar le este totuși dificil să susțină o conversaţie. Schimbul de replici din
conversaţiile normale poate fi greu de susținut, însă aceştia pot adeseori să poarte un monolog
pe o temă preferată, lăsându-le celorlalţi puţine ocazii de a comenta. O altă dificultate des
întâlnită este incapacitatea de a înţelege limbajul corpului, tonul vocii sau “expresiile”
consacrate ale unei limbi. De exemplu, cineva cu autism ar putea interpreta o expresie
sarcastică precum “a, ce grozav!” ca însemnând că ceva chiar este grozav. Poate fi câteodată
dificil pentru ceilalţi să înţeleagă ce spun copiii cu autism, dar şi ceea ce doresc să comunice
prin limbajul corpului. Expresiile feței, mişcările şi gesturile pot să nu se potrivească cu ceea
ce spun. De asemenea, tonul vocii lor poate să nu le reflecte sentimentele. Pot folosi un ton
înalt, cântând cuvintele sau o voce monotonă, robotizată. Unii copii cu abilităţi relativ bune de
limbaj vorbesc ca nişte mici adulţi, fără a reuși să-și însușească limbajul specific copiilor de
vârsta lor. Lipsiți de gesturile care transmit anumite lucruri sau de limbajul prin care să ceară
lucruri, persoanele cu autism au dificultăţi în a- i informa pe ceilalţi despre ceea ce vor. Drept
urmare, s-ar putea ca ei pur şi simplu să urle sau să ia singuri ceea ce doresc. Din fericire, copiii
cu autism pot fi învăţaţi să comunice într-o manieră mai adecvată.
Deși au multe tipuri de dificultăți, persoanele cu autism prezintă și puncte forte distinctive.
Iată câteva din punctele forte pe care le pot avea persoanele cu autism:
4
- Abilitatea de a înţelege noțiuni concrete, reguli şi succesiuni - O foarte bună memorie
de lungă durată
- Abilităţi matematice
- Abilităţi în folosirea computerului
- Abilităţi muzicale
- Abilităţi artistice
- Abilitatea de a gândi într-un mod vizual
- Abilitatea de a decoda limbajul scris de la o vârstă fragedă (această abilitate se
numeşte hiperlexie, unii copii cu autism pot decoda limbajul scris mai înainte să-l poată
înțelege)
- Onestitatea, câteodată în exces
- Abilitatea de a fi extrem de concentrat - dacă face o activitate care îi place
- Un excelent simţ al orientării
SPECIFICUL PERCEPȚIILOR LA COPIII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE
Dupa Paul Popescu-Neveanu, «perceptia desemneaza in sens curent atat procesul psihic de
reflectare a obiectelor si fenomenelor in totalitatea insusirilor lor, cat si produsul final al acestui
proces: imaginea sau perceptul. in raport cu reprezentarea care furnizeaza o imagine secundara,
perceptia fiind directa, genereaza o imagine primara a stimulului actual. Imaginea rezulta dintr-
o serie de codificari, recodificari si se finalizeaza prin decodificare (modelare obiectuala) si
reactie. Deci, procesul perceptiv prezinta o desfasurare dinamica in conformitate cu o serie de
relatii obiective si necesare»
Calitatea perceptiei, ca si cea a senzatiilor depind atat de caracteristicile reale ale obiectelor si
fenomenelor percepute, cat si de starea functionala a analizatorilor implicati in actul perceptiv,
de preoocuparile, interesele si experienta perceptiva a persoanei. perceptia este o conduita
psihologica mai complexa, bazata in mare masura pe experienta noastra personala si sociala, o
interpretare a realitatii, ceci o stare subiectiva care implica intreaga personalitate.
La copiii cu DM, perceptia are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat;
dificultatile de analiza si sinteza determina confuzii si imposibilitatea delimitarii clare a unor
detalii din campul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii intregului pornind de la elementele
componente. Ingustarea campului perceptiv afecteaza foarte mult orientarea in spatiu si
5
capacitatea intuitiva de a stabili relatii intre obiectele din jur. Constanta perceptiei de forma,
marime, greutate si natura materialului din care este confectionat un obiect, la copilul cu DM,
se realizeaza intr-un ritm foarte lent si cu mari dificultati, comparativ cu perceperea culorilor,
care se realizeaza relativ usor. Insuficientele perceptive la subiectii cu DM pot fi accentuate si
de explorarea nesistematica, haotica a realitatii, de activism exploratoriu limitat si rigid, de
interactiuneaa deficitara cu alti factori.
M. Rosea evidentiaza, de exemplu, faptul ca, datorita insuficientelor de analiza ale deficientilor
mintal, perceptiile lor sunt vag diferentiate si insuficient de specifice, fapt care determina
aparitia cu usurinta a unor confuzii in actul perceptiv. Autoarea subliniaza ca «limitarea
analizei nu este efectul exclusiv al unei incapacitati in sfera senzoriala, ci a unei lipse de
activism» de care deficientul mintal da, adesea, dovada in procesul perceptiei, ca, de altfel, in
intreaga viata psihica.
Dupa S.I. Rubinstein, perceptia deficientilor mintal se caracterizeaza printr-un volum limitat si
o accentuata nediferentiere a celor percepute, aflate in stransa legatura cu lipsa de activism si
caracterul incetinit al actului perceptiv.
Pentru a ilustra aceasta afirmatie, autoarea citata prezinta rezultatele unei investigatii
comparative, in cadrul careia se cerea subiectilor sa recunoasca imaginea unor obiecte,
prezentate la tahitoscop. intr-o prima prezentare, in care timpul de expunere era foarte limitat
(numai 22 milisecunde) au fost obtinute urmatoarele rezultate, exprimate in procente fata de
numarul total al imaginilor expuse: persoane adulte cu intelect normal - 72 %; elevi cu intelect
normal din clasa l - 57 %; elevi handicapati mintal din clasa l - O %. intr-o alta proba similara,
dar in care timpul de expunere a fost practic dublat (42 milisecunde), rezultatele au crescut
simtitor, atingand, la aceleasi categorii de subiecti: 100 %; 95 %; 55 %.
Cand conditiile unui act perceptiv de calitate sunt indeplinite in procesul predarii-invatarii,
scolarii cu handicap mintal isi vor putea forma si ei reprezentari temeinice, avand astfel baza
necesara pentru formarea notiunilor prevazute in programele scolare. Cand insa conditiile sunt
precare, elevii handicapati mintal isi vor forma reprezentari subrede, care, preluand lacunele si
alte caracteristici negative ale imaginilor perceptive, le vor amplifica, transmitandu-le mai
departe gandirii elevilor respectivi.
6
2. Psihologia personalității
ANALIZA DE CAZ M.A.
M.A. este un elev de 15 ani din Siria, care urmează clasa a zecea la școla superioare, liceu.
(Institutul hotelier - adresa: Enogastronomie). Elevul prezintă o situație familiară dificilă. De
fapt M.A. s-a mutat în Italia acum doi ani, evadând din războiul care i-a devastat satul în care
locuia împreună cu familia (tată, mamă și un frate cu 2 ani mai mic). Familia se află într-o
situație foarte precară, deoarece ambii părinți nu au putut găsi locuri de muncă stabile și
continue în acești doi ani, au ajutorul extern (cu excepția unor asociații voluntare) .
Băiatul are o dizabilitate intelectuală severă, dar din fericire este urmat de un profesor de sprijin
timp de 18 ore pe săptămână în timpul șederii sale la școală. Această dizabilitate îi afectează
mai presus de toate abilitățile scolastice (afectare intelectuală severă), ceea ce îl determină, de
asemenea, să aibă o tulburare comportamentală și relațională foarte variabilă (trecând de la
absența sa aproape totală la o prezență foarte pronunțată în anumite situații). Pe de altă parte,
abilitățile motorii și lingvistice par a fi ușor afectate. Nu are deficite senzoriale vizuale și
auditive.
Această situație face ca băiatul să nu fie atent si sa nu fie coopera; dimpotrivă, pare nesigur de
el însuși, puțin predispus la căutarea autonomiei și, prin urmare, adesea descurajat în abordarea
sarcinilor sau activităților, mai ales dacă este complex și caracterizat prin eșecuri din trecut.
Funcțiile cognitive par a fi afectate semnificativ în comparație cu persoanele apte de muncă,
iar menținerea atenției pentru îndeplinirea unei sarcini este întotdeauna prea scurtă în
comparație cu timpul necesar pentru performanța normală. Băiatul tinde să nu asculte sugestii
sau stimuli dați de oameni care nu au o relație empatică cu el; pe de altă parte, odată ce se
realizează empatia față de el, se întâlnesc din ce în ce mai puține obstacole în atingerea
obiectivelor și această situație, dacă este atinsă, poate fi o forță atât pentru profesorul de sprijin,
cât și pentru ceilalți profesori curriculari.
Ca obiectiv pe termen lung care trebuie atins, depășirea dificultăților de interacțiune cu lumea
exterioară pentru băiat este fundamentală. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să insistăm,
de asemenea, asupra îmbunătățirii îngrijirii și stimei de sine, acesta din urmă fiind pași
fundamentali pentru realizarea autosuficienței prin experiențe concrete (folosirea banilor,
telefonului, transportul în comun, vizionarea de filme etc.).
Ca activitate, se propun exerciții de citire și scriere atât instrumentale, cât și funcționale, legate
de contextele de acasă, școală, sport și socializare, realizând, de asemenea, abilități executive
precise (de exemplu, scrierea unui grafem pe cutie): contextele sunt precedate de o fază de
munca dedicată îmbunătățirii acestor abilități. Prin urmare, activitățile pregătitoare își propun
să ghideze elevul printr-o cale de scriere facilitată în spații predefinite (recăderea în contextul
orientării spațiale și a abilităților motorii fine). Trebuie să încercăm întotdeauna să înțelegem
nevoile cursantului prin realizarea unui dialog constructiv și empatic pentru a înțelege care sunt
sentimentele, senzațiile, gândurile, frustrările trăite în diverse situații în care au fost emise
comportamente problematice. În acest fel, se va crea un fel de uniune psiho-educativă,
analizând împreună dacă aceste comportamente s-au dovedit a fi adecvate situației în care s-a
7
aflat băiatul, care au fost reacțiile la comportamentul său, dacă a fost posibil să reacționeze într-
un diferite și mai funcționale etc. Colaborarea cu grupul / rețeaua de referință va fi consolidată
pentru a decide împreună și a împărtăși strategii de intervenție și acțiuni comune la școală, în
familie și în afara școlii.
Trebuie să reflectăm asupra metodei de studiu, încercând să o îmbunătățim, aprofundând
cunoștințele și îmbunătățind abilitățile, stimulând realizarea abilităților prevăzute de
programare, dar care nu au fost încă realizate, dar mai ales prin stimularea entuziasmului
motivațional.
8
Ce sunt aptitudinile și ce anume este necesar pentru dezvoltarea lor?
În mod convenţional aptitudinile sunt definite ca fiind latura instrumental-operaţională,
acţional-eficientă a personalităţii.
În spatele tuturor realizărilor umane stau capacităţile psihice modelate (preponderent
cele intelectuale) cărora le spunem în termeni psihologici aptitudini, talent, vocaţie.
Rezultatele şi performanţele obţinute de oameni în activitatea de fiecare zi îi fac să se
deosebească între ei. Sarcinile, care pot fi în anumite conjuncturi identice, sunt realizate diferit,
atât sub raport cantitativ (al randament) cât şi calitativ (valoarea produsului). Mulţi oameni vor
şi pot să cânte dar nu toţi o fac cu talent impresionând plăcut pe ceilalţi. Calificările fixate în
limbajul convenţional de ,,apt pentru” sau ,,inapt pentru”, sunt dublate de termenii de
aptitudine/inaptitudine, capacitate/incapacitate care sugerează şi zestrea ereditară a individului,
dacă este dotat sau nu pentru o anumită activitate.
Fiecare individ dispune din naştere de un program ereditar de dezvoltare care vizează
atât morfologia şi fiziologia organismului cât şi posibilităţile de activism ale creierului, ale
organelor interne sau de simţ. Există premise eredidate pentru tot ceea ce reprezintă existenţa,
activitatea omului, inclusiv cea de comunicare sau vorbire, imaginaţie, gândire sau creaţie.
Deţinem un potenţial ereditar în germene care nu se realizează de la sine, ci trebuie susţinut cu
efort şi valorificat prin exersare în activităţile prilejuite de experienţă.
Pentru dezvoltarea potenţialului sunt necesare:
a) maturizarea funcţiilor organice, a organismului şi a sistemului nervos;
b) multiple interacţiuni între subiect şi mediu pentru adaptarea adecvată la mediul
natural şi social;
c) activitate susţinută de învăţare prin care sistemele operaţionale se organizează
progresiv şi structurează la diferite niveluri de complexitate.
Definim astfel aptitudinile: ca pe o formaţiune psihologică complexă care facilitează
comportamentul eficient al individului în cadrul unui anumit tip de activitate. Ele sunt un
complex de procesualităţi şi însuşiri psihice individuale, structurate într-un mod specific şi
original, care permite individului obţinerea succesului într-un anumit domeniu. Sunt constituite
din sisteme şi subsisteme operaţionale superior dezvoltate care mijlocesc performanţele umane
supramedii.
În măsurarea şi cuantificarea rezultatelor activităţii umane se folosesc scalele de
performanţă (ex. pentru măsurarea inteligenţei - QI - scala poate ajunge până la 160/180) care
permit încadrarea rezultatelor individuale în grupe mari de nivel: slab, mediu şi superior.
9
modelate de voinţă (ex.: tenace, înţelept, răbdător, chibzuit, îngăduitor, perseverent, darnic,
bun, sever, aspru, îndărătnic, neîndurător, ambiţios, certăreţ, zgârcit, lacom, rău etc). Observăm
că unele sunt încărcate de afectivitate şi pot fi considerate sentimente iar altele sunt însuşiri ale
voinţei.
Însuşirea caracterială reprezintă poziţia sau atitudinea individului faţă de lumea din jur,
fiind un mod de a se raporta la evenimentele existenţei sale. Atitudinile sunt exact aceste
modalităţi de raportare traduse în comportamente. Atitudinile pot fi însă şi variabile dar nu
acestea sunt importante. În cazul caracterului, interesează doar atitudinile stabile, constante,
generalizate, proprii subiectului şi întemeiate pe convingeri puternice.
Atitudinile caracteriale
În sens restrâns caracterul poate fi definit în termeni de atitudini şi trăsături care
determină o orientare constantă şi relativ stabilă a persoanei la lumea din jur, la sine însuşi, la
activitate şi la societate în general.
Atitudinile caracteriale reprezintă constructe psihice sintetice care reunesc elemente
intelectuale, afective şi volitive, motivaţii, scopuri şi preocupări referitoare la diverse aspecte
ale vieţii sociale şi care se manifestă şi în comportament.
Psihilogul M. Zlate afirmă că o atitudine este invariantul pe baza căruia individul se
orientează selectiv şi se autoreglează preferenţial faţă de un obiect, persoană, situaţie. O
atitudine este formată din: segmentul incitativ-orientativ; segmentul selectiv-evolutiv; şi
segmentul operaţional- executiv. Când la o persoană se întâlneşte o predominanţă a spectrului
intelectual şi afectiv al atitudinii, însoţite de rămânerea în urmă a celui volitiv, vom sesiza
conduite inconsecvente, acţiuni contrare intenţiilor şi mai ales acţiuni nefinalizate. Când este
mai dezvoltat spectrul volitiv în detrimentul celui de orientare, persoana va manifesta
impulsivitate şi acţiuni necugetate sau poate un caracter dominat de voinţă.
• Categorii de atitudini
Atitudinile caracteriale au un caracter valoric (fără a le confunda cu valorile) şi o funcţie
evolutivă prin care se reglează comportamentul fiecărui individ. Atitudinile se exprimă cel mai
adesea prin trăsături de caracter ce pot avea conotaţii pozitive sau negaţive.
Există atitudinea faţă de sine care se poate caracteriza prin trăsături ca: modestia,
demnitatea, onoarea sau, orgoliu, egoism, siguranţă de sine, narcisismul etc. Demnitatea şi
onoarea sunt trăsături care marchează conştiinţa propriei valori în condiţiile respectului faţă de
alţii şi ale neacceptării înjosirii.
Atitudinea faţă de sine nu poate fi disociată de atitudinea faţă de oameni. Această
categorie de atitudini presupune respectul şi grija faţă de viaţa omenească, înţelegere şi
asistenţă acordată fiinţei umane şi pune problema recunoaşterii valorii altora şi a libertăţii de
opinie a tuturor. Erich Fromm a creat un sistem de gândire psihologic în jurul ideii de dragoste
faţă de Om sau umanism altruist, care este o direcţie opusă ideii de mizantropism, egocentrism,
individualism.
Activitatea umană şi rolurile profesionale îndeplinite cu efort, sunt indicatorii valorii
sociale a personalităţii. În contextul social omul îşi educă şi structurează un set de atitudini faţă
de muncă sau activitate. În toate timpurile societăţile şi oamenii au apreciat însuşiri ca: hărnicia,
strădania, sârguinţa, competenţa. Interesul oamenilor pentru ştiinţă, artă, tehnologie sau cultură
a condus societatea umană la progres şi un nivel de civilizaţie vizibil astăzi.
10
Categoria atitudinilor care vizează societatea integrează toate celelalte atitudini, pentru
că reflectă gradul de integrare a responsabilităţilor cetăţeneşti, politice şi sociale acceptate de
individ în colectivitatea din care face parte.
11
acest moment viaţa sa se va împleti indisociabil cu destinul psihanalizei. Până în 1906 va fi
singurul reprezentant al noii orientări psihoterapeutice.
Prima lucrare publicată de Freud, Zur Auffassung der Aphasien / Concepţii asupra
afaziei (1891), tratează problema tulburărilor de vorbire apărute în urma unei leziuni organice
a creierului. După o nouă lucrare în domeniul neurologiei, Die infantile Cerebrallähmung /
Paralizia cerebrală infantilă (1897), şi nemulţumit de rezultatele obţinute cu mijloacele
psihiatrice ale vremii, Freud decide să se dedice în exclusivitate cercetărilor privind explicarea
tulburărilor psihice pe baze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de Psihanaliză
(1896).
După ocuparea Austriei de nazişti, Freud se refugiază cu întreaga familie la Londra,
unde moare în 1939.
12
Ultimii ani de viață şi-i petrece la Bollingen, lângă Zūrich, unde își redactează
memoriile. Moare la 6 iunie 1961 la Kusnacht şi, la doar câteva luni după moarte, i se editează
lucrarea ,,Erinnerungen, Träume, Gedanken” - ,,Amintiri, vise, reflecții”.
13
Adler precizează însă că a gândit aceste patru tipuri doar din considerente didactice și
că, în practica clinică, nimeni nu trebuie să facă greșeala de a clasifica oamenii în categorii
exclusiviste.
Interesul social devine o parte important a sistemului lui Adler. El credea că a trăi în
armonie cu ceilalți oameni este prima cerință pe care viața ne-o impune iar adaptarea socială
ce-i urmează (parte a stilului de viață) influențează modul de abordare a tuturor problemelor
de viață ulterioare.
14
3. Integrare educațională
PLAN DE INTERVENŢII
Activităţi specifice
15
❖ Gimnastica maxilarelor:
- închiderea şi deschiderea gurii cu putere, ajutându-se de mâini;
- după ce se va deschide suficient, se va pronunţa sunetul „c”
- cu limba bine sprijinită în spatele dinţilor incisivi inferiori, se va apăsa
puternic maxilarul, apoi se va împinge înainte în sus, se va trage înapoi.
❖ Exerciţii de pronunţare a sunetelor „r”, „l”, „s”, „z”, „ş”,„j”, „c”, „b”, „m” .
❖ Exerciţii – frământări de limbă
Ex. „Rică nu ştia să zică rămurică”, „Un pitic”
❖ Exerciţii pentru corectarea auzului fonematic
„Chemăm pisica”, „Zi ca mine”, „Să nu speriem păsările”, „Ce ai auzit?”
❖ Imitarea onomatopeelor
❖ Jocuri, exerciţii de emitere
„Şuieră ca mine”,
„Cine şuieră mai tare”, etc.
❖ Exerciţii cu logopedul săptămânal
❖ Aceste exerciţii se pot face în orice moment liber al educatoarei (în special
dimineaţa) şi la începutul activităţilor de dezvoltare şi educare a limbajului.
Activităţi specifice
16
„Câte silabe are?”, etc.
❖ Jocuri – exerciţiu – citire de imagini
„Hai să spunem o poveste”
„Ce vezi în imagine?”
„Ce obiect este acesta?”
„Să citim imaginile din această carte”
❖ Activităţi de lectura după imagini cu teme diferite
Ex. „Familia mea”, „La magazin”, „O plimbare cu trenul”, etc.
❖ Activităţi de convorbire cu teme diferite
Ex. „Cine e prietenul tău”, „Cu ţi-ai petrecut vacanţa”, „Ce ştii despre …”
❖ Activităţi de memorizare cu teme diferite
❖ Corectarea pronunţiei într-un mod obişnuit, în orice moment al zilei, pentru a nu-
l stresa în legătură cu tulburarea sa.
Activităţi specifice
Obiectiv VIII – să manifeste încredere în forţele proprii, în cei din jur (familie,
cadre didactice), realizând că este iubit şi nu este vina lui pentru această tulburare de vorbire;
❖ Discuţii ale educatoarei cu copilul pentru a-l convinge, să se exprime liber, să se
manifeste firesc şi să persevereze în a exersa pronunţia sunetelor şi a cuvintelor;
❖ Convorbiri cu Bogdan pentru a-l convinge să nu-i fie frică să vorbească şi să
comunice ce doreşte, să întrebe dacă vrea să ştie ceva;
❖ Discuţii cu copiii din grupă pentru a avea un comportament apropiat faţă de
Bogdan, să vorbească cu el, să-l corecteze fără a-i crea disconfort afectiv;
❖ Discuţii cu familia pentru a continua activităţile din cămin, repetând cu el orice
cuvânt, vorbind clar tot timpul;
❖ Activităţi în care Bogdan să aibă rolul principal, să conducă un joc, să coordoneze
activitatea de la un centru.
18
❖ Să ofere o definire realistă a succesului şi eşecului;
❖ Să-l recompenseze pentru fiecare succes şi să fie alături de el la un eşec;
❖ Să insiste că exerciţiile de logopedie să fie făcute în continuare şi de specialist;
❖ Să evite pedepsele;
❖ Să-l corecteze permanent, fără a insista foarte mult, ajutându-l pe Bogdan să
treacă mai repede peste această corectare;
❖ Să vorbească clar şi rar tot timpul;
❖ Să-i arate şi să-i dovedească lui Bogdan că este iubit şi apreciat în fiecare moment
petrecut la cămin;
❖ Să ţină cont de abilităţile copilului : cognitive, afective, interactive.
19
4. Incluziune educațională
INDEXUL INCLUZIUNII EDUCATIONALE
20
au fost profesori din alte şcoli, consilieri sau psihologi educaţionali, asistenţi sociali şi membri
ai institutelor de învăţământ superior. Şcoli diferite, ca de exemplu o şcoală primară şi una
gimnazială pot alege să folosească Indexul pentru a stabili relaţii mai strânse între ele, având
coordonatorul de sprijin psihopedagogic din fiecare şcoală, ca prieten critic al celeilalte. Poziţia
de prieten critic poate asigura că şcoala nu evită abordarea aspectelor problematice.
Toţi membrii grupului trebuie să participe la ridicarea unor probleme concrete, dar totodată
trebuie să fie atenţi la modul de abordare a opiniilor şi de argumentare a concluziilor despre
şcoală. Asigurarea caracterului inclusiv al muncii Grupul de coordonare trebuie să devină un
model de practică incluzivă în şcoală, operând pe bază de colaborare, asigurând respectul faţă
de opinia tuturor, indiferent de gen şi Promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la
învăţământul de masă 21 statut social
Membrii grupului trebuie să simtă că pot avea încredere unul în celălalt şi că pot vorbi
liber. Fiecare membru al grupului trebuie să îşi prezinte opinia într-un mod care să invite la
dialog. Diferenţele de opinie trebuie încurajate ca resursă pentru avansarea gândirii grupului.
Indexul: ce vreau pentru fiul meu „Iubitul şi fascinantul meu băiat este cu siguranţă minunat
exact aşa cum este. Îi place fotbalul, să picteze, să se joace cu maşini, să râdă cu prietenii ca
oricare alt copil de 6 ani, doar că el are sindromul Down.
Dar aceastăboală nu constituie o problemă din punctul lui de vedere. El nu resimte
nevoia să fie schimbat sau vindecat. El resimte nevoia să participe şi să fie inclus. Acesta e
motivul pentru care procesul Indexului este un dar atât de mare şi un aliat pentru mine, ca
părinte. Aceasta pentru că Indexul ajută şcoala să examineze lucrurile care trebuie schimbate
şi adaptate în şcoală, în curriculum şi în gândirea noastră pentru a-l păstra pe Sonny inclus în
mediul în care îi e locul. Am participat la un grup de coordonare, alcătuit din director, echipa
de management, coordonatorul pentru sprijin psihopedagogic şi cu mine ca reprezentant al
părinţilor. Am ales un psiholog educaţional din exteriorul zonei de cuprindere a şcolii, ca
prietenul nostru critic”. Revizuirea dezvoltării capacităţii incluzive a şcolii Munca cu Indexul
oferă oportunitatea de a revizui modul în care are loc dezvoltarea şcolii. Şcolile diferă foarte
mult în abordarea planificării dezvoltării. Unele implică un grup larg de persoane care muncesc
împreună într-un mod relativ sistematic, precum în procesul descris mai sus. În alte şcoli, un
document poate fi produs ca răspuns la cerinţele inspectorilor şi poate implica foarte puţini
membri ai şcolii. Folosirea Indexului poate fi utilă în toate aceste abordări ale planificării. Este
probabil să existe o varietate de activităţi de dezvoltare a şcolii în afara celor incluse formal în
planul de dezvoltare şcolară. Acestea pot fi iniţiate din interiorul şcolii sau ca răspuns la o
iniţiativă locală sau naţională. Indexul poate fi utilizat pentru a verifica o suprapunere între
activităţi, pentru a îmbunătăţi coordonarea lor şi pentru a face accesibile şi celorlalţi membri ai
şcolii informaţiile obţinute în urma activităţii de grup. Activitatea 1 Revizuirea planificării
dezvoltării şcolare (durata recomandată: 1 oră) Membrii unui grup pot folosi următoarele
întrebări pentru a structura revizuirea abordării planificării dezvoltării şcolare. • Cum a fost
produs planul de dezvoltare şcolară? • Care e conţinutul acestui plan? • Cum este el
implementat? • Ce alte activităţi de dezvoltare şcolară au loc? • Cum sunt ele coordonate? •
Cum ar putea fi îmbunătăţit procesul de planificare şi conţinutul planului? Conştientizarea
21
existenţei Indexului Înainte ca orice decizie de planificare să fie luată, este important ca
membrii comunităţii şcolare să fie informaţi cu privire la Index.
O întâlnire de conştientizare a semnificaţiei incluziunii şi a folosirii Indexului poate să
implice o persoană din afara şcolii, probabil de Promovarea educării şi a participării tuturor
copiilor la învăţământul de masă 22 la autoritatea educaţională locală. Această întâlnire poate
fi, de asemenea, condusă de un membru din conducerea şcolii care este familiarizat cu
conţinutul Indexului. Adăugiri la grupul de coordonare pot fi realizate ca rezultat al acestei
întâlniri.
22
5. Consiliere vocațională și intervenție educațională
Nume și prenume (student): Blè G. Alberto
Inițialele elevului în proces de consiliere vocațională: G. P.
Vârsta: 13 Clasa: VII
Marcati propozitiile care sunt adevarate pentru dumneavoastra, incercuind cifra indicata in paranteza:
23
• Prefer sa-mi petrec serile cu prietenii decat sa stau singur. (6)da
• Pot sa-mi imaginez usor cum ar arata un obiect vazut de sus.(3)
• Daca aud o melodie o data sau de doua ori, pot s-o reproduc cu acuratete.(5)
• Fac experimente cu plante si animale.(8)
• Fac sport/activitati sportive in mod regulat.(4)
• Imi place sa ma distrez pe mine si pe altii, cu rime sau cu jocuri de cuvinte.(1)
• Ma consider lider (altii mi-au spus ca sunt lider).(6)
• Sunt sensibil la culori.(3)
• Mi-e greu sa stau nemiscat mai mult timp.(4)da
• Pot sa socotesc in minte cu usurinta.(2)da
• Cand lucrez imi place sa categorisesc lucrurile dupa importanta lor.(8)
• Consider ca am vointa puternica si ca sunt independent.(7)
• Matematica si stiintele au fost materiile mele preferate in scoala.(2)da
• Pot sa tin ritmul cu un instrument de percutie simplu cand se canta un cantec.(5)
• Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o camere video pentru a inregistra ceea ce vad
in jur.(3)
• Ceilalti imi cer cateodata sa explic sensul cuvintelor pe care le folosesc cand scriu sau cand
vorbesc.(1)
• Imi place sa port haine din materiale naturale.(8)
• Sunt realist in privinta punctelor mele tari si slabe (datorita feedback-ului primit din diverse
surse.(7)da
• Cele mai bune idei imi vin cand ma plimb, fac jogging sau desfasor o activitate fizica.(4)
• Prefer sa joc jocuri în grup/cu mai multe persoane decat de unul singur.(6)da
• Ascult frecvent muzica la radio, telefon etc.(5)
• Visez mult noaptea. (3)
• Ca elev, am invatat mai usor la engleza, stiinte sociale si istorie decat la matematica si
stiinte.(1)
• Prefer sa petrec un week-end singur la o cabana in padure, decat intr-o statiune moderna cu
multa lume in jur.(7)
• Imi place sa cos, sa pictez, sa repar, sa fac tamplarie sau alte activitati manuale.(4)
• Cateodata ma surprind mergand pe strada fredonand.(5)
• Ma orientez usor in locuri necunoscute.(3)
• Cand conduc pe autostrada sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decat la peisaj.(1)
• Ma simt bine in padure.(8)
• Imi place sa joc jocuri care necesita gandire logica.(2)da
• Simt nevoia sa ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.(4)
• Imi place sa desenez sau sa mazgalesc.(3)
• Imi place sa-i invat pe altii (indivizi sau grupuri) ceea ce stiu eu sa fac.(6)da
• Imi place sa ma implic in activitati legate de munca mea, biserica sau comunitate care
presupun prezenta unui numar mare de oameni.(6)
• Imi place sa fac experimente (ex.” Ce-ar fi daca as dubla cantitatea de apa pe care o torn la
radacina trandafirului in fiecare zi?”) (2)
• Pot sa raspund la atacuri cu argumente.(7)
24
• Cant la un instrument muzical.(5)
• La scoala geometria mi s-a parut mai usoara decat algebra.(3)
• Mintea mea cauta structuri, regularitati, secvente logice in jur.(2)da
• Recent am scris ceva ce m-a facut sa ma simt mandru sau a fost apreciat de ceilalti.(1)
• Weekend-ul ideal este o iesire in natura.(8)
• Ma simt bine in mijlocul multimii.(6)da
• Cred ca aproape orice are o explicatie rationala. (2)da
• Am un hobby pe care nu-l dezvalui altora.(7)
• Prefer sa-mi petrec timpul liber in natura.(4)
• Ma intereseaza progresele in stiinta.(2)
• Sunt foarte bun bucatar.(8)da
• Imi place sa ma joc cu jocuri de puzzle, labirint si alte jocuri vizuale.(3)
• Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal cand vorbesc cu altii.(4)
• Viata mea ar fi mai saraca daca nu ar fi muzica.(5)
• Uneori gandesc in concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez in cuvinte sau imagini.(2)
• Conversatia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit.(1)
• Am cateva scopuri importante in viata, la care ma gandesc in mod regulat.(7)
• In camera mea trebuie sa fie o floare.(8)
• Imi plac “Montagne russe” (roller coaster) si alte experiente fizice asemanatoare.(4)
Insumati de cate ori aveti fiecare numar si treceti cifra in dreptul numarului corespunzator. Scorurile
cele mai ridicate indica inteligentele dumneavoastra predominante.
1. verbala/lingvistica - 1
2. matematica /logica - 7
3. vizuala/spatiala - 1
4. corporala kinestezica - 1
5. ritmica /muzicala - 0
6. interpersonala- 7
7. intrapersonala - 1
8. naturista - 1
25
Nume și prenume (student): Blè G. Alberto
Inițialele elevului în proces de consiliere vocațională: G.P.
Vârsta: 13 Clasa: VII
ACTIVITATI
Marcheaza pe coloana lui “Da” activitatile care ti-ar placea sa le faci. Pe coloana lui ”Nu”,
marcheaza acele activitati care iti displac sau iti sunt indiferente.
R
Nu Da
➢ Sa repar obiecte electrice x
➢ Sa repar automobile x
➢ Sa repar diverse instrumente x
➢ Sa fac obiecte din lemn x
➢ Sa cresc animale intr-o ferma x
26
➢ Sa cant intr-o formatie, grup sau orchestra x
➢ Sa cant la un instrument muzical x
➢ Sa scriu pentru o revista sau pentru un ziar x
➢ Sa fac portrete sau fotografii x
➢ Sa scriu romane sau piese de teatru x
➢ Sa citesc sau sa scriu poezie x
➢ Sa urmez un curs de arta x
➢ Sa fac aranjamente muzicale sau sa compun muzica de orice fel x
Total Da………0….
S Da Nu
➢ Sa ma aflu in compania unor educatori sau terapeuti importanti x
➢ Sa citesc articole sau carti de sociologie x
➢ Sa lucrez pentru Crucea Rosie x
➢ Sa-i ajut pe altii in problemele lor personale x
➢ Sa am grija de copii x
➢ Sa studiez delicventa juvenila x
➢ Sa predau la colegiu, facultate x
➢ Sa citesc carti de psihologie x
➢ Sa ajut persoanele handicapate x
➢ Sa urmez un curs despre relatiile umane x
➢ Sa predau la liceu x
Total Da……11……
E Da Nu
➢ Sa-i influentez pe altii x
➢ Sa vand ceva x
➢ Sa invat strategii pentru succesul in afaceri x
➢ Sa pornesc propriile mele afaceri sau servicii x
➢ Sa particip la un curs pe teme de vanzari x
➢ Sa urmez un curs scurt de administratie si conducere x
➢ Sa fiu manager de proiect x
➢ Sa supervizez munca altora x
➢ Sa intalnesc persoane cu functii de conducere, importanti x
lideri
➢ Sa conduc un grup pentru a-si atinge obiectivele x
➢ Sa conduc o campanie politica X
Total Da……11………..
C Da Nu
➢ Sa completez formulare de impozite si taxe x
27
➢ Sa dactilografiez diverse documente sau scrisori x
➢ Sa operez cu numere in afaceri sau contabilitate x
➢ Sa lucrez cu orice fel de masina de calcul x
➢ Sa tin evidente detaliate ale cheltuielilor x
➢ Sa pun la punct un sistem de evidenta x
➢ Sa urmez un curs de afaceri x
➢ Sa urmez un curs de contabilitate x
➢ Sa urmez un curs de matematica aplicata in comert x
➢ Sa fac operare pe calculator x
➢ Sa tin o gestiune de materiale sau produse x
Total Da…………1….
COMPETENTE
Bifeaza pe coloana lui «Da» acele activitati pe care le faci bine sau pentru care ai
competente. Bifeaza pe coloana lui «Nu» acele activitati pe care nu le-ai efectuat niciodata
sau foarte rar.
R Da Nu
➢ Am folosit masini de prelucrare a lemnului x
cum sunt : fierastraul, strungul, masina de slefuit
➢ Pot sa fac un desen la scara x
➢ Pot schimba o anvelopa sau uleiul la automobil x
➢ Am lucrat cu unelte cum sunt: masina de gaurit, x
polizorul sau masina de cusut
➢ Pot finisa mobila sau obiecte de lemn x
➢ Pot citi un plan (schita, proiect) x
➢ Pot face reparatii electrice simple x
➢ Pot repara mobila x
➢ Pot folosi majoritatea uneltelor de tamplarie x
➢ Pot face reparatii simple de aparate radio si TV x
➢ Pot face reparatii simple la instalatiile de apa x
Total Da…0…………
I Da Nu
➢ Pot folosi algebra pentru a rezolva probleme x
matematice
➢ Pot realiza un experiment stiintific sau un studiu x
➢ Inteleg ce inseamna «perioada de injumatatire» x
a unui element radioactiv
➢ Pot utiliza tabele de logaritmi x
➢ Pot folosi un calculator sau o rigla de calcul x
28
➢ Pot folosi un microscop x
➢ Pot face un program pe computer x
➢ Pot scrie rolul globulelor rosii din sange x
➢ Pot interpreta formule chimice simple x
➢ Inteleg de ce satelitii artificiali nu cad pe pamant x
➢ Pot numi trei mancaruri care au un continut crescut de proteine x
Total Da………4……
A Da Nu
➢ Pot canta la un instrument muzical x
➢ Pot face parte dintr-un cor pe doua sau patru voci x
➢ M-as putea produce ca solist (muzical) x
➢ Pot juca intr-o piesa de teatru x
➢ Pot face o lectura cu intonatie x
➢ Pot redacta stiri sau reportaje cu caracter tehnic x
➢ Pot schita portrete astfel incat subiectii sa poata fi recunoscuti x
➢ Pot face o pictura, acuarela sau sculptura x
➢ Pot face un aranjament muzical sau pot compune muzica x
➢ Pot face design vestimentar, de afise sau mobilier x
➢ Pot scrie povestiri sau poezii x
Total Da………1…….
S
Da Nu
➢ Consider ca este usor sa vorbesc cu tot felul de oameni x
➢ Pot conduce o discutie de grup x
➢ Dau explicatii bune x
➢ Am participat la actiuni de caritate sau de binefacere x
➢ Pot organiza un grup x
➢ Ii pot invata cu usurinta pe copii x
➢ Ma pricep sa-i ajut pe oamenii care sunt suparati sau care x
au probleme
➢ Pot organiza momente de divertisment la o petrecere x
➢ Pot fi agreabil celor mai in varsta decat mine x
➢ Oamenii ma cauta pentru a-mi povesti problemele lor x
Total Da………10……..
E Da Nu
➢ Am castigat un premiu in calitate de agent de vanzari x
➢ Stiu cum sa fiu un manager de succes x
➢ Sunt un bun orator x
➢ Pot conduce o mica afacere x
➢ Pot face ca un grup social sau de munca sa mearga bine x
29
➢ Am reputatia ca pot sa ma inteleg cu persoane dificile x
➢ Pot conduce o campanie de vanzari x
➢ Pot organiza munca altora x
➢ Sunt o persoana ambitioasa si categorica x
➢ Reusesc sa-i determin pe altii sa faca lucrurile cum vreau eu x
➢ Sunt un bun agent de vanzari x
Total Da…………7……..
7
C Da Nu
➢ Pot dactilografia 40 de cuvinte pe minut x
➢ Pot folosi un calculator x
➢ Pot sa stenografiez x
➢ Pot arhiva corespondenta sau alte documente x
➢ Am facut munca de birou x
➢ Pot utiliza un program contabil x
➢ Pot intocmi multe documente intr-un timp scurt x
➢ Pot folosi un computer x
➢ Pot utiliza echipamente simple de procesare a datelor, cum x
este o masina de perforat cartele
➢ Pot sa tin evidenta platilor sau incasarilor x
Total Da……5……….
30
OCUPATII
Acesta este un inventar al sentimentelor si atitudinilor tale fata de mai multe tipuri de
munci. Arata care sunt ocupatiile care te intereseaza si te atrag, marcandu-le pe coloana «Da».
Arata ce ocupatii iti displac sau le consideri neinteresante, marcandu-le pe coloana «Nu».
R I
Da Nu Da Nu
*Mecanic de avion x *Meteorolog x
*Pompier x *Biolog x
*Mecanic auto x *Astronom x
*Tamplar x *Tehnician intr-un x
*Zoolog x laborator medical
*Silvicultor/pomicultor x *Antropolog x
*Sofer de camion x *Zoolog x
*Controlor(supraveghetor, x *Chimist x
inspector) *Cercetator x
*inspector in constructii x *Scriitor de articole stiintifice x
*Operator radio x *Redactor la o revista stiintif. x
*Sofer de autobuz x *Geolog x
*Mecanic de locomotiva x *Botanist x
*Mecanic x *Asistent de cercetare x
*Electrician x *Fizician x
Total Da………1….. Total Da……0……..
A Da Nu S Da Nu
*Poet x *Sociolog x
*Dirijor de orchestra simf. x *Profesor de liceu x
*Muzician x *Expert in delicventa juvenilax
*Romancier x *Logoped x
*Actor x *Consilier matrimonial x
*Scriitor x *Director de scoala x
*Orchestrator x *Specialist in fizioterapie x
*Jurnalist x *Psiholog clinician x
*Artist plastic x *Profesor de stiinte sociale x
*Cantaret x *Director la o agentie de x
*Compozitor x asistenta
*Sculptor x *Director al unei tabere de x
*Dramaturg x tineret
*Creator de desene anim. x *Consilier personal x
*Asistent social x
*Consilier vocational x
31
Total Da………0…. Total Da……14……
E Da Nu C Da Nu
*Broker x *Contabil x
*Achizitor x *Profesor de afaceri x
*Director de publicitate x *Revizor financiar x
*Procuror x *Inspector de credite x
*Agent de asigurari x *Grefier x
*Prezentator radio-TV x *Casier x
*Director de firma x *Expert in taxe si impozite x
*Director al unui restaurant x *Inspector de credite x
*Maestru de ceremonii x *Operator pe echipamenteIBN x
*Agent de vanzari x *Analist financiar x
*Agent de vanzari imob. x *Evaluator x
*Ghid artistic x *Casier/platitor salarii x
*Sef de raion in magazin x *Inspector bancar x
*Director de vanzari x
*Dramaturg x
*Creator de desene anim. x
Total Da………0…… Total Da………0…
32
AUTOAPRECIERE
Pentru fiecare din caracteristicile urmatoare, spune ceea ce crezi cu adevarat despre tine
insuti, atunci cand te compari cu alte persoane de aceeasi varsta. Incearca sa apreciezi corect
felul in care te vezi. Incercuieste numarul corespunzator si evita sa te evaluezi in acelasi fel
pentru fiecare tip de abilitate.
6 6 6 6 6 6
5 5 5 5 5 5
Mediu 4 4da 4 4 4da 4
3 3 3 3 3 3
2 2 2da 2 2 2
Scazut 1da 1 1 1 1 1
R I A S E C
3 3 3 3 3 3
2 2 2da 2 2 2
Scazut 1 1 1 1 1 1
R I A S E C
Incepe cu prima pagina. Numara de cate ori ai marcat Da pe fiecare coloana. Scrie pe liniile
urmatoare numarul obtinut pentru fiecare grup: ACTIVITATI, COMPETENTE OCUPATII
si AUTOAPRECIERE.
Activitati R I A S E C
33
Competente R I A S E C
Ocupatii R I A S E C
Autoapreciere R I A S E C
(nr. Incercuit)
R I A S E C
Scoruri totale-7-----------------12--------------5-----------------49---------------29---------------20
R I A S E C
Literele care au cele mai mari trei valori indica codul tau personal. Scrie-l mai jos (daca
scorurile sunt egale, sau foarte apropiate pune ambele litere in acelasi patrat).
Codul personal 49 29 20
34
6. Evaluare educațională și psihopedagogică
TEMA 1:
35
f) funcţia de realizare a prognozei referitoare la comportamentul şi performanţele viitoare ale
elevilor, posibile în diferite situaţii şi contexte pedagogice;
g) funcţia de feedback continuu care asigură îmbunătăţirea permanentă a instruirii, a predării
(realizată de profesor) şi a învăţării (realizată de elev, ca efect al predării);
36
TEMA 2:
Probele practice sunt modalităţi prin intermediul cărora elevii trebuie să demonstreze
că pot transpune în practică anumite cunoştinţe, că le pot obiectiva în diverse obiecte,
instrumente, unelte etc. Pentru probele practice accentuăm îndeosebi, avantajul referitor la
posibilitatea oferită elevului de a demonstra gradul de stăpânire a priceperilor şi a deprinderilor
de ordin practic, iar dezavantajele acestor probe sunt generate de necesitatea asigurării unor
condiţii specifice, dar şi de modul de aplicare a baremului de notare.
Probele practice permit profesorilor să constate la ce nivel şi-au format şi dezvoltat
elevii anumite deprinderi practice, capacitatea de „a face” (nu doar de „a şti”). Şi această
metodă se realizează printr-o mare varietate de forme, în funcţie de specificul obiectului de
studiu de la probele susţinute de elevi la educaţia fizică, unde există baremuri precise, la
lucrările din laboratoare şi ateliere unde elevii pot face dovada capacităţii de a utiliza cunoştinţe
asimilate prin diverse tehnici de lucru: montări şi demontări, executări de piese sau lucrări,
efectuarea unor experienţe etc.
Şi, la această categorie de probe, evaluatorii trebuie să stabilească unele criterii, norme
şi/sau cerinţe pedagogice, pentru că, de fapt, evaluarea din învăţământ, prin oricare dintre
metode s-ar realiza are, prin excelenţă, o valoare, o semnificaţie pedagogică. Aceste cerinţe nu
trebuie să difere de cele formulate pe parcursul instruirii, în schimb, ele trebuie să fie cunoscute
şi de elevi, împreună cu baremurile (standardele) de notare.
Hărţile conceptuale (conceptual maps) sau hărţile cognitive (cognitive maps) se definesc ca
fiind o imagine a modului de gândire, simţire şi înţelegere ale celui sau celor care le elaborează.
În cazul nostru, şcolarul din ciclul primar după multe experienţe în acest sens realizează o hartă
conceptă - simplă la început, apoi din ce în mai completă -, devenind o modalitate, o procedură
de lucru la diferitele discipline, dar şi inter - şi transdisciplinar.
Aceasta procedura poate fi folosită:
-în predare
-în învăţare la toate nivelurile şi la toate disciplinele
-în evaluare
Hărţile conceptuale care cuprind noţiuni largi şi complete se pot construi pe baza unor
reţele cognitive şi emoţionale formate în cursul vieţii, în cadrul cărora sunt reînnodate reţele
cognitive, sunt incluse idei noi într-o structură cognitivă, sunt rearanjate cunoştinţe deja
acumulate astfel încât idei noi dau roade pe terenul modelelor cognitive existente.
Conceperea acestora se bazează pe temeiul: „învăţarea temeinică a noilor concepte
depinde de conceptele deja existente în mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc între
acestea” (Teoria lui Ausubel).
Esenţa cunoaşterii constă în modul cum se structurează cunoştinţele. Important este nu
cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele asimilate.
În procesul de instruire constructivistă, hărţile conceptuale sunt mai des folosite ca
instrumente de instruire decât ca procedeu de estimare.
Avantaje ale hărţilor conceptuale:
-uşurează procesul de învăţare;
37
-organizează cunoştinţele existente în mintea elevului;
-pregăteşte noile asimilări;
-ajută la organizarea planificării sau proiectării unei activităţi;
-elimină memorizarea şi simpla reproducere a unor definiţii sau algoritmi de rezolvare a unei
probleme;
-învăţarea devine activă şi constantă;
-se pretează foarte bine la teoria constructivistă a învăţării conform căreia noua cunoaştere
trebuie integrată în structura existentă de cunoştinţe;
-permit vizualizarea relaţiilor dintre cunoştinţele elevului;
-evaluarea pune în evidență modul cum gândeşte elevul şi cum foloseşte ceea ce a învăţat;
-stimulează explozia de idei;
-creează soluţii alternative ale aceleiaşi probleme date;
-uşurează înţelegerea;
-fac accesibilă cunoaşterea;
-integrează noile cunoştinţe în sistemul celor vechi;
-micşorează stresul şcolarilor mici;
-atrag elevii în acţiuni de căutare, cunoaştere, învăţare;
-permit desfăşurarea activităţilor de grup care plac mult elevilor mici.
Ar fi şi câteva dezavantaje:
-solicită mult timp, deci un alt mod de organizare a învăţării;
-nivelul standardelor este ridicat, deci evaluarea se face pe finalităţi ale curriculumului;
-elevul trebuie să respecte o rigoare şi o ordine deosebite.
Hărţile conceptuale pot avea diverse aplicaţii, ţinând cont de faptul că ele pot fi
completate, dezvoltate de la un an de studii la altul. De exemplu harta conceptuala a Apei va
arăta într-un fel în clasa a II-a sau a III-a şi mult completată la sfârşitul clasei a IV-a.
Este foarte important ca elevii sa fie iniţiaţi cât mai de timpuriu în aceste proceduri de
lucru, parcurgându-se paşii corespunzători în raport cu particularităţile de vârstă şi
individuale ale acestora:
-pregătirea, formarea grupurilor;
-stabilirea temei de lucru;
-generarea idelor, definirea conceptelor;
-structurarea ideilor, selectarea lor;
-reprezentarea grafică, elaborarea hărţilor conceptuale;
-interpretarea: verificarea listei de concepte, analiza utilităţii pentru scopurile propuse, analiza
relaţiilor dintre concepte;
-utilizarea hărţilor conceptuale: prezentarea unor proiecte, realizarea unor produse, întocmirea
unor portofolii.
38
7. Psihologia copilului
NUMELE SI PRENUMELE: C. D.
DEZVOLTAREA FIZICA SI STAREA SANATATII:
Dezvoltarea fizica este normala, caracteristica varstei. Nu a avut boli anterioare grave.
Nu are deficient senzorio-motorii.
PROCESELE COGNITIVE :
Caracteristica functiei senzorio-perceptive:
Are o perceptie difuza, superficiala a materialului, predominand modalitatea vizuala de
receptie a informatiei de invatare. Nivelul de inteligenta este mediu. Memoria este mecanica,
viteza de memorie este medie. Imaginatia este reproductiva. Manifesta interes pentru suport
IT (telefon, tableta) si pentru jocuri de masa. Limbajul prezinta o exprimare greoaie, volumul
vocabularului activ fiind relativ sarac, desi gradul de intelegere al mesajului oral este relativ
ridicat; are un vocabular pasiv mediu. Structura gramaticala este deficitara, iar alcatuirea de
propozitii necesita sprijin din partea cadrului didactic; predomina limbajul nonverbal, iar
limbajul, in general, este incoerent. Stilul de munca este inconsecvent, inegal, neglijent,
asteapta ajutor de la altii (copii, educatoare). Este de mentionat faptul ca atunci cand nu-I
convine sarcina de invatare trasata refuza sa lucreze sau are manifestari de furie, prezentand o
atitudine negativa (isi pune mainile la urechi si emite diverse sunete; se tavaleste pe jos). Este
putin sarguincios, fiind nesigur, dependent, fara initiativa.
CONDUITA PE PARCURSUL ACTIVITATILOR:
In cadrul activitatilor instructiv-educative atentia si interesul sunt inegale, fluctuante.
Necesita ajutor din partea educatoarei, neexecutand sarcinile de lucru. Are stereotipii, nu se
incadreaza in timp, lucreaza greoi si cu erori cand este lasat singur. In privinta disciplinei
acesta nu este receptiv la normele si valorile impuse intr-un mediu scolar. Are abateri
comportamentale relativ frecvente si uneori grave.
CONDUITA IN GRUP, INTEGRAREA SOCIALA A COPILULUI:
In cadrul grupului de copii este mai mult retras, rezervat, izolat, putin comunicativ,
fiind preocupat mai mult de sine, individualist. Nu s-a adaptat bine la normele de convietuire
in colectivitate, fiind cu greu integrat in colectivul grupei. Nu reuseste sa stabileasca relatii cu
membrii grupului din care face parte; nu isi cunoaste colegii, nu se joaca cu alti copii, nu
reactioneaza pozitiv in relatie cu acestia si uneori nici cu educatoarele.
TRASATURI DE PERSONALITATE:
Temperamental: este puternic exteriorizat, impulsiv, uneori agresiv.
Emotivitate: prezinta imaturitate emotionala, este insensibil la cerintele celor din jur,
avand nevoie de suport emotional permanent.
Dispozitia afectiva predominanta: este vesel.
39
Obtinerea certificatului CES: CMBRAE.
Diagnostic: autism atipic, tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie.
Interventie in cadrul grupei:
- dezvotarea abilitatilor cognitive specifice varstei copilului;
- dezvoltare abilitatilor de comunicare;
- insusirea unor deprinderi elemntare.
Obiective:
pe termen lung:
- cresterea nivelului de dezvoltare cognitiv prin stimularea corespunzatoare a
senzatiilor si perceptiilor;
- dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a structurilor verbale.
pe termen scurt:
- sa asculte si sa raspunda la intrebari;
- sa i-a parte la discutii in grupuri mici;
- sa i-a parte la activitatile de invatare in grup;
- sa distinga sunete….
40
8. Psihologia adolescentului
Personalitatea preadolescentului
Preadolescența este o etapă de restructurare afectivă şi intelectuală a personalităţii,
descrisă ca o perioadă ingrată, dificilă atât pentru preadolescenţi, cât şi pentru cei care se află
în contact cu ei.
Mediul de viață poate exercita atât influențe pozitive, cât și negative în procesul de
dezvoltare a personalității care trebuie contracarate cu un alt factor fundamental, educația.
Mediul este un factor necesar, dar nu suficient pentru dezvoltarea deplină a ființei umane.
Educația este un factor care transformă potențialul ereditar în componente ale vieții psihice și
direcționează convergent cu scopurile sale chiar și influențele de mediu, formează
mecanismele superioare ale psihismului uman, asigură dezvoltarea psihică deplină a omului.
După C.G Jung (1995) rolul familiei în formarea personalităţii preadolescentului este
esenţial. După părerea cercetătorului, problemele din viaţa părinţilor, atmosfera din familie,
metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice, dezvoltării sistemului
nervos, deoarece sunt aproape mereu „iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii
principali ai acesteia”.
41
• Conştiinţa morală a preadolescentului se află în faza de început a autonomiei
morale, adică atitudinile şi comportamentele nu mai sunt orientate de imperativele morale
parentale ci de convingeri morale în curs de formare.
c) capacităţile cognitive crescute care le permit să înţeleagă, mai mult şi mai bine,
ceea ce se referă la propria fiinţă. Unul din efectele intensificării conştiinţei de sine constă în
modificări la nivelul imaginii de sine.
Eul fizic este puternic reliefat în structura imaginii de sine. Adică preadolescentul
tinde să-şi cunoască atât calităţile cât şi defectele fiind alternativ încântat şi dezamăgit de sine
dar încercând deja să optimizeze această latură a fiinţei lui. Această accentuată orientare către
sine a fost numită de autori psihanalişti, narcisism preadolescentin.
Eul social este într-un mare proces de schimbare datorită creşterii atracţiei spre grup
şi a importanţei acestuia pentru dezvoltarea psihică generală a preadolescentului. Acesta
ajunge treptat să-şi cunoască locul în grup şi reputaţia de care se bucură şi poate fi foarte
anxios datorită faptului că grupul l-ar putea respinge sau izola.
Eul spiritual este, de asemenea, în progres, preadolescenţii îşi dau seama de unele
însuşiri ale atenţiei, memoriei, gândirilor. Nu mai interiorizează necondiţionat părerile
părinţilor, ci caută să se cunoască singuri mai bine. Dacă desfăşoară activităţi autoformative
îşi propun să optimizeze şi eul spiritual.
Pe această bază începe să se cristalizeze pentru prima dată un ideal, care are însă
următoarele particularităţi:
a) este, mai degrabă, o preluare de modele de la alţii, acestea fiind expresii concrete şi
accesibile a ceea ce îşi doreşte, dar nu sunt potrivite total propriei fiinţe;
42
Cu toate imperfecţiunile sale, idealul îndeplineşte un rol important în descoperirea
propriilor posibilităţi şi în orientarea propriilor energii şi capacităţi. De aceea, formarea
idealului de viată trebuie să fie un obiectiv al programelor instructiv-educative desfăşurate cu
preadolescenţii.
BIBLIOGRAFIE:
43
9. Managementul situațiilor de criză educațională
Unitatea de
învăţământ....................................................................................................................................
........
Nr. înregistrare: ......................../................................
Aprobat,
Directorul unităţii de învăţământ
Fişă psihopedagogică
I. Date personale:
Numele şi prenumele:M.M
Data naşterii:8 ani
Domiciliul:
Unitatea de învăţământ:
Grupa/Clasa:
II. Date familiale:
a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl
- numele şi
prenumele:....................................................................................................................................
.......
- ocupaţia: INGINER .locul de
muncă:................................................................................................
Mama
- numele şi
prenumele:....................................................................................................................................
........
- ocupaţia: ASISTENT locul de
muncă:...............................................................................................
Reprezentant legal
- numele şi
prenumele:....................................................................................................................................
........
- ocupaţia:....................................... locul de
muncă:...............................................................................................
b) Structura şi componenţa familiei:
Tipul familiei:
□ monoparentală prin: statut iniţial, deces, divorţ, separaţie
X legal constituită
□ alte situaţii
......................................................................................................................................................
......
44
Fraţi/surori (număr fraţi/surori, vârstă, statut/ocupaţie):1 FRATE
......................................................................................................................................................
............................
c) Alte situaţii relevante pentru evoluţia copilului:
□ părinţi plecaţi în
străinătate:...................................................................................................................................
□ crescut de rude de gradul II, III:BUNICI
□ în protecţie
specială:........................................................................................................................................
.......
□ alte
situaţii:..........................................................................................................................................
...................
d) Atmosfera şi climatul familial:
X□ raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi/între părinţi şi copii
□ raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
□ dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
□ familie destrămată sau pe cale de destrămare
□ alte
situaţii:..........................................................................................................................................
......................
Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi faţă de problemele de educaţie
ale copilului:
Părinii lucreaza zilnic 8 ore, sunt interesați de educația copiilor șise implică foarte mut
în ceea ce privește activitățile pe car ele au de făcut cu copiii.
...
III. Starea de sănătate:
a) Starea generală de sănătate: bună
b) Menţiuni medicale importante pentru procesul de învăţământ
IV. Evaluare psihopedagogică:
a) Dezvoltare psihomotorie (coordonare motorie, schema corporală, lateralitate, structuri
perceptiv-motrice, orientare spaţiotemporală / Repere fundamentale în învăţarea şi
dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere până la 7
ani):...............................................................................................................................................
..............
......................................................................................................................................................
................
Alte particularităţi (deficienţe şi conduite
specifice):....................................................................................................
b) Procesele cognitive şi stilul de muncă:
Gândirea:
- Înţelege noţiuni: □ simple □x complexe
- Defineşte noţiuni: □ simple □x complexe
- Operează cu noţiuni: □ simple □x complexe
45
- Înţelege relaţiile cauză-efect: □x da □ nu
Alte particularităţi ale
gândirii:......................................................................................................................................
Memoria:
Formele memoriei:
□ de scurtă durată □ xde lungă durată
□ vizuală □ auditivă □x mixtă
Alte particularităţi ale
memoriei:...................................................................................................................................
Limbaj şi comunicare:
Vocabular:
□ redus □ mediu dezvoltat □x bogat
Exprimare orală:
□ nu comunică oral □ greoaie □ incorectă gramatical □x clară, corectă
Tulburări de
limbaj:...........................................................................................................................................
...........
Alte particularităţi ale
limbajului:.................................................................................................................................
Atenţia:
□ tulburări de atenţie □x nu prezintă tulburări de atenţie
Alte particularităţi (concentrare, stabilitate, volum
etc.):..............................................................................................
Motivaţia de învăţare:
□ extrinsecă □x intrinsecă
Alte
particularităţi:...............................................................................................................................
..........................
Receptivitatea, participarea şi implicarea:
□ xparticipă activ, cu interes □ interes inegal, fluctuant □ pasiv
□ greu de antrenat □ inegal, absent
Alte
particularităţi:...............................................................................................................................
................
c) Relaţii sociale:
□ Xsociabil, comunicativ □ retras, izolat, puţin comunicativ
□ turbulent □ agresivitate verbală □ agresivitate fizică
Alte
particularităţi:...............................................................................................................................
..........................
d) Nivelul achiziţiilor şcolare (deprinderi, interese):
Deprinderi de citit:
□ total absente □ slabe □X bune □ foarte bune
Deprinderi de scris:
46
□ total absente □ slabe □X bune □ foarte bune
Deprinderi de calcul:
□ total absente □ slabe □X bune □ foarte bune
Abilităţi sau interese
speciale:......................................................................................................................................
Alte
particularităţi:...............................................................................................................................
................
V. Rezultate şcolare şi extraşcolare ale elevului
a) Discipline la care a obţinut rezultate
deosebite:.........................................................................................................
b) Rezultate deosebite obţinute în activităţi
extraşcolare:..............................................................................................
c) Factori explicativi ai reuşitei şcolare/dificultăţilor întâmpinate pe parcursul programului
şcolar:............................
VI. Traseul educaţional:
Programe educaţionale la vârstă antepreşcolară (creşă, grădiniţă, centre de zi cu componenta
educaţională):
Denumirea
instituţiei:............................................Perioada:...................................Observaţii:......................
..............
Programe educaţionale la vârstă preşcolară (grădiniţă, centre de zi cu componenta
educaţională):
Denumirea
instituţiei:..............................................Perioada:...................................Observaţii:....................
...............
Pregătirea şcolară (unităţi de învăţământ de masă, unităţi de învăţământ special/special
integrat):
Denumirea
instituţiei:..............................................Perioada:....................................Observaţii:...................
...............
Promovat în anul anterior: □ DA □ NU
Activităţi de sprijin anterioare şi prezente, inclusiv extraşcolare (terapii în centre/clinici, în
grădiniţă sau şcoală):
......................................................................................................................................................
................
Comportamentul în timpul activităţilor şcolare anterioare şi
prezente:..........................................................................
......................................................................................................................................................
................
Observaţii şi recomandări, inclusiv privind forma de
şcolarizare:.................................................................................
47
Întocmit, Data întocmirii:
48
Unitatea de
învăţământ....................................................................................................................................
........
Nr. înregistrare: ......................../................................
Aprobat,
Directorul unităţii de învăţământ
Fişă psihopedagogică
I. Date personale:
Numele şi
prenumele:....................................................................................................................................
..........
Data naşterii:13ani
Domiciliul:
Unitatea de învăţământ:
Grupa/Clasa:
II. Date familiale:
a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl
- numele şi
prenumele:....................................................................................................................................
.......
- ocupaţia:AVOCAT.locul de
muncă:................................................................................................
Mama
- numele şi
prenumele:....................................................................................................................................
........
- ocupaţia: ECONOMIST locul de
muncă:...............................................................................................
Reprezentant legal
- numele şi
prenumele:....................................................................................................................................
........
- ocupaţia:....................................... locul de
muncă:...............................................................................................
b) Structura şi componenţa familiei:
Tipul familiei:
□ monoparentală prin: statut iniţial, deces, divorţ, separaţie
X legal constituită
49
□ alte situaţii
......................................................................................................................................................
......
Fraţi/surori (număr fraţi/surori, vârstă,
statut/ocupaţie):..........................................................................................
......................................................................................................................................................
................
c) Alte situaţii relevante pentru evoluţia copilului:
□ părinţi plecaţi în
străinătate:...................................................................................................................................
□ crescut de rude de gradul II, III:BUNICI
□ în protecţie
specială:........................................................................................................................................
.......
□ alte
situaţii:..........................................................................................................................................
................
d) Atmosfera şi climatul familial:
□ raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi/între părinţi şi copii
□ raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
□ dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
X familie destrămată sau pe cale de destrămare
□ alte
situaţii:..........................................................................................................................................
................
Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi faţă de problemele de educaţie
ale copilului:
50
- Înţelege noţiuni: □X simple □ complexe
- Defineşte noţiuni: □X simple □ complexe
- Operează cu noţiuni: □X simple □ complexe
- Înţelege relaţiile cauză-efect: □ da □ Xnu
Alte particularităţi ale
gândirii:......................................................................................................................................
Memoria:
Formele memoriei:
□ de scurtă durată □ de lungă durată
□ vizuală □ auditivă □ mixtă
Alte particularităţi ale
memoriei:...................................................................................................................................
Limbaj şi comunicare:
Vocabular:
□ Xredus □ mediu dezvoltat □ bogat
Exprimare orală:
□ Xnu comunică oral □ greoaie □ incorectă gramatical □ clară, corectă
Tulburări de
limbaj:...........................................................................................................................................
...........
Alte particularităţi ale
limbajului:.................................................................................................................................
Atenţia:
□X tulburări de atenţie □ nu prezintă tulburări de atenţie
Alte particularităţi (concentrare, stabilitate, volum
etc.):..............................................................................................
Motivaţia de învăţare:
□ Xextrinsecă □ intrinsecă
Alte
particularităţi:...............................................................................................................................
................
Receptivitatea, participarea şi implicarea:
□ participă activ, cu interes □ interes inegal, fluctuant □Xpasiv
□ greu de antrenat □X inegal, absent
Alte
particularităţi:...............................................................................................................................
................
c) Relaţii sociale:
□ sociabil, comunicativ □X retras, izolat, puţin comunicativ
□ Xturbulent □ agresivitate verbală □ agresivitate fizică
Alte
particularităţi:...............................................................................................................................
................
d) Nivelul achiziţiilor şcolare (deprinderi, interese):
51
Deprinderi de citit:
□ Xtotal absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de scris:
□ Xtotal absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de calcul:
□ Xtotal absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Abilităţi sau interese
speciale:......................................................................................................................................
Alte
particularităţi:...............................................................................................................................
................
V. Rezultate şcolare şi extraşcolare ale elevului
a) Discipline la care a obţinut rezultate
deosebite:.........................................................................................................
b) Rezultate deosebite obţinute în activităţi
extraşcolare:..............................................................................................
c) Factori explicativi ai reuşitei şcolare/dificultăţilor întâmpinate pe parcursul programului
şcolar:............................
VI. Traseul educaţional:
Programe educaţionale la vârstă antepreşcolară (creşă, grădiniţă, centre de zi cu componenta
educaţională):
Denumirea
instituţiei:............................................Perioada:...................................Observaţii:......................
..............
Programe educaţionale la vârstă preşcolară (grădiniţă, centre de zi cu componenta
educaţională):
Denumirea
instituţiei:..............................................Perioada:...................................Observaţii:....................
...............
Pregătirea şcolară (unităţi de învăţământ de masă, unităţi de învăţământ special/special
integrat):
Denumirea
instituţiei:..............................................Perioada:....................................Observaţii:...................
...............
Promovat în anul anterior: □ DA □ NU
Activităţi de sprijin anterioare şi prezente, inclusiv extraşcolare (terapii în centre/clinici, în
grădiniţă sau şcoală):
......................................................................................................................................................
................
Comportamentul în timpul activităţilor şcolare anterioare şi
prezente:..........................................................................
......................................................................................................................................................
................
52
Observaţii şi recomandări, inclusiv privind forma de
şcolarizare:....................................................................................................................................
..........
Data
Întocmit,
întocmirii:
Cadrul didactic
Numele şi prenumele:
Funcţia (educator-puericultor/profesor învăţământ
preşcolar/profesor învăţământ primar/diriginte/consilier
şcolar/profesor itinerant şi de sprijin):
Semnătura:
53
Avizat, Aprobat,
Director, În şedinţa Comisiei de Orientare Şcolară şi Profesională
Numele şi prenumele XX
din data 06-03-2021
Semnătura, XX
54
Tipul de Persoana responsabilă
Institutia Data de Perioada de acordare
serviciu/interve Obiective de acordare a serviciului
responsabilă începere a serviciului
nţie (date de contact)
Relaţionarea
armonioasǎ cu ceilalţi
în contexte şcolare şi
extraşcolare.
Exprimarea emoţiilor
în acord cu nevoile
personale şi specificul Pânǎ la EMITEREA
situaţiilor. IMPLICIT expirarea
Identificarea Certificatului de
elementelor Septembrie orientare şcolarǎ şi
comunicǎrii eficiente 2020 profesionalǎ
Servicii in mediile reale şi
educaţionale virtuale.
Manifestarea
interesului pentru a
învǎţa de la ceilalţi şi
GRĂDINIȚ pentru a-i sprijini pe
A NR. 168 ceilalţi în învǎţare.
Exprimarea în limbaj
specific matematicii a
informaţiilor, a
concluziilor şi a
demersurilor de
rezolvare pentru o
situaţie datǎ.
55
Tipul de Persoana responsabilă
Institutia Data de Perioada de acordare
serviciu/interve Obiective de acordare a serviciului
responsabilă începere a serviciului
nţie (date de contact)
Prelucrarea unor date
matematice de tip
cantitativ, calitativ,
structural, cuprinse în
diverse surse
informaţionale.
Participarea la
interacţiuni verbale în
diverse situaţii de
comunicare prin
receptarea şi
producerea textului
oral.
Receptarea textului
scris în diverse tipuri.
Redactarea textului
scris în diverse tipuri.
Utilizarea corectǎ,
adecvatǎ şi eficientǎ
a limbii în procesul
comunicǎrii orale şi
scrise.
Servicii de
asistenţă Antrenarea elevului
psihopedagogică pentru rezolvarea Pânǎ la expirarea
prin cadrul sarcinilor de tip Certificatului de
didactic GRĂDINIȚA şcolar (înţelegerea Septembrie orientare şcolarǎ şi
itinerant şi de NR.168 cerinţelor, alegerea 2020 profesionalǎ
sprijin modalităţii de
56
Tipul de Persoana responsabilă
Institutia Data de Perioada de acordare
serviciu/interve Obiective de acordare a serviciului
responsabilă începere a serviciului
nţie (date de contact)
rezolvare, finalizarea
sarcinii).
Stimularea cognitivă în
vederea rezolvării de
sarcini individuale sau
de grup.
Motivarea elevului
pentru abordarea
pozitivă a sarcinilor
de învăţare şi
finalizarea acestora.
Dezvoltarea abilităţilor
de relaţionare cu
colectivul clasei.
-optimizarea
deprinderilor de
relaţionare Septembrie
interpersonală; 2020
Servicii de -adoptarea atitudinilor Pânǎ la expirarea
consiliere şi pozitive faţă de Certificatului de
C.M.B.R.A.E
orientare ceilalţi: încredere, orientare şcolarǎ şi
şcolară acceptare, deschidere: profesionalǎ
-dezvoltarea
abilităţilor de a citi
conştient, de a-şi
organiza informaţiile.
57
Tipul de Persoana responsabilă
Institutia Data de Perioada de acordare
serviciu/interve Obiective de acordare a serviciului
responsabilă începere a serviciului
nţie (date de contact)
Servicii de
terapie --- --- --- --- ---
educaţională*
Servicii de
--- --- --- ---
kinetoterapie*
---
Asigurare
transport la
--- --- --- --- ---
unitatea de
învăţământ
Mǎsuri de − Colaborarea cu Septembrie Pânǎ la expirarea
sprijin pentru echipa 2020 Certificatului de
educație GRĂDINIȚA multidisciplinară orientare şcolarǎ şi
incluzivǎ** NR.168 privind elaborarea și profesionalǎ
implementarea
Planului de servicii
individualizat,
ţinându-se cont de
Mǎsuri de particularitățile
sprijin pentru psihoindividuale ale
58
Tipul de Persoana responsabilă
Institutia Data de Perioada de acordare
serviciu/interve Obiective de acordare a serviciului
responsabilă începere a serviciului
nţie (date de contact)
educație elevului şi de
incluzivǎ** resursele umane şi
materiale existente în
unitatea de
învǎţǎmânt.
− Informarea
conducerii unităţii de
învăţământ şi a
cadrelor didactice cu
privire la educaţia
incluzivă şi la
mǎsurile necesare
pentru o integrare
eficientǎ.
− Informarea elevilor
din unitatea de
învăţământ cu privire
la educaţia incluzivă
şi incluziunea socială
a copiilor cu
dizabilităţi şi/sau
CES, într-un limbaj
adaptat vârstei.
− Monitorizarea
implementării
Planului de servicii
individualizat în
scopul identificării la
timp a dificultăţilor
de implementare a
planului şi remedierii
acestora împreună cu
59
Tipul de Persoana responsabilă
Institutia Data de Perioada de acordare
serviciu/interve Obiective de acordare a serviciului
responsabilă începere a serviciului
nţie (date de contact)
profesioniştii și
părinţii.
60
10. Managementul grupei/ clasei
PLAN DE INTERVENȚIE
I. INTRODUCERE
Cei doi copii UȘOR de Gestionat selectați au fost V.A. de 3 ani și 6 luni și S.A. de 3
ani și 8 luni. Dezvoltarea fizică a preșcolarilor corespunde vârstei, atât ca înălțime, cât și ca
greutate. Fac parte din familii cu o stare financiară bună, care le oferă copiilor un echilibru
material. Părinții urmăresc îndeaproape evoluția copiilor. Primul este un copil inteligent,
răspunde când este întrebat și rezolvă fără sprijin sarcinile primite, însă este timid și nu solicită
ajutorul. Celui de-al doilea copil îi place să se joace cu colegii, oferă ajutor colegilor, este
entuziast, dar nu finalizează sarcinile de lucru în timp util, ceea ce îl face să reacționeze uneori
violent și să arunce cu obiectele care îi sunt la îndemână.
Cei doi copii caracterizați a fi USOR de Gestionat au dezvoltate corespunzător vârstei
lor următoarele arii:
1. Domeniul: Dezvoltare fizică, sănătatea și igiena personală
1.1. Subdomeniul: Dezvoltare fizică
1.1.1. Aspect Specific: Motricitate fină
1.1.1.1.Reper: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile și degetele pentru
scopuri diferite.
III. MOTIVARE
Ierarhizarea propusă are în vedere Domeniul: Dezvoltare socio-emoțională,
subdomeniile: Dezvoltare socială, pentru consolidarea abilităților de interacțiune cu copii de
61
vârstă potrivită, dar și cu adulții, precum și Dezvoltare emoțională, în vederea dezvoltării
autocontrolului emoțional. Prin activități specifice vârstei, copiii vor fi capabili, la sfârșitul
perioadei propuse, să interacționeze pozitiv cu copii de vârstă apropiată și să le solicite ajutorul,
precum și să își regleze trăirile emoționale.
I. INTRODUCERE
Cei doi copii gestionați cu un EFORT Suplimentar selectați au fost J.E. în vârstă de 3
ani și 9 luni și M.S. în vârstă de 3 ani și 7 luni. J.E. reține puține conținuturi, pentru o perioadă
scurtă de timp, nu are capacitatea de a se concentra să finalizeze sarcina de lucru. M.S. este
deseori furios, aparent fără motiv, preferă jocul de unul singur, retras, iar când este deranjat
țipă și aruncă cu obiectele din jurul său, chiar își lovește colegii. Cei doi copii provin din familii
tradiționale. Părinții sunt mai mult absenți din viețile copiilor, fiind preocupați pentru
asigurarea traiului zilnic.
Cei doi copii caracterizați a fi Gestionați cu EFORT Suplimentar au dezvoltate
corespunzător vârstei lor următoarele arii:
1. Domeniul: Dezvoltare fizică, sănătatea și igiena personală
1.1. Subdomeniul: Dezvoltare fizică
1.1.1. Aspect Specific: Motricitate grosieră
1.1.1.1.Reper: Copilul ar trebui să fie capabil să-și coordoneze mușchii mari ai
corpului cu un scop al mișcării.
III. MOTIVARE
62
Ierarhizarea propusă are în vedere dezvoltarea preșcolarilor și vizează domeniile: Dezvoltare
socio-emoțională, Dezvoltarea limbajului, a Comunicării și a Premiselor citirii și scrierii și
Capacități și atitudini de învățare, respectiv subdomeniile: dezvoltare socială, cu aspectul
specific pe dezvoltarea comportamentului pro-social; dezvoltarea limbajului și a comunicării,
cu aspectul specific pe dezvoltarea capacității de vorbire și comunicare; inițiativă cu aspectul
specific pe inițiativă în activități. Prin intermediul activităților specifice desfășurate în cadrul
etapei jocurilor și activităților liber alese, dar și prin jocuri didactice, care presupun acțiune
dirijată și activizarea preșcolarilor sau prin activități organizate în grupuri mici, utilizând
metode moderne de învățare, după o perioadă de 6 luni, copiii vor fi capabili să comunice
eficient și să aibă inițiativă în interacțiuni și activități de învățare. De asemenea, prin jocuri de
rol, vizionări de filme sau lecturi de imagini pe tema prietenei, de exemplu, copiii vor fi
capabili să manifeste empatie față de ceilalți.
63
Copii Usor de Gestionat Copii Gestionați cu EFORT Suplimentar
GRUPA de VÂRSTĂ 37 - 60 Luni
Initiale COPIL Nr. 1 V.A. Initiale COPIL Nr. 2 C.T. Initiale COPIL Nr. 3 J.E. Initiale COPIL Nr. 4 M.S.
Varsta Copil nr 1 (în Varsta Copil nr 2 (în Marcati cu Varsta Copil nr 3 (în Varsta Copil nr 4 (în Marcati cu
3,6
3,8
3,9
3,7
ani si luni Ex. 3,5) ani si luni Ex. 3,5) Scor ani si luni Ex. 3,5) ani si luni Ex. 3,5) Scor
Nume EDUCATOR / X itemii Scor X itemii Scor
Ind. STUDENT 5 ACHIZITII ACHIZITII
Supravegheator
evitan
Anxio
Tip atașament (sigur, anxios evitant, Tip atașament (sigur, anxios evitant, care Management Tip atașament (sigur, anxios evitant, Tip atașament (sigur, anxios evitant, care Management
sigur
sigur
sigur
Dom. obtinut pe obtinut pe
t
anxios rezistent, dezorganizat) anxios rezistent, dezorganizat) urmează să ASPECT anxios rezistent, dezorganizat) anxios rezistent, dezorganizat) urmează să ASPECT
fiecare fiecare
ii exersați SPECIFIC ii exersați SPECIFIC
Marcați cu X căsuta corespunzătoare itemului / Marcați cu X căsuta corespunzătoare itemului / ASPECT Marcați cu X căsuta corespunzătoare itemului / Marcați cu X căsuta corespunzătoare itemului / ASPECT
cu acești cu Prioritate. cu acești cu Prioritate.
NR. intrebarii intrebarii SPECIFIC intrebarii intrebarii SPECIFIC
ASPECT NR. copii copii
DOMENIUL Nr. SUBDOMENIUL Nr. Nr. REPER ITEM ITEMI
SPECIFIC CRT.
RFIDT 1 3 4 1 3 4 1 3 4 1 3 4
2 Uneori 2 Uneori 2 Uneori 2 Uneori
Niciodată Deseori Întotdeauna Niciodată Deseori Întotdeauna Niciodată Deseori Întotdeauna Niciodată Deseori Întotdeauna
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z AA AB AC AD AE AF AG
Se cațără pe echipamente de
3 22 X X X X X
joacă pentru copii.
A.1.1
Sare pe ambele picioare și
6 25 peste obiecte mici păstrându-și X X X X X
echilibrul.
Participă cu entuziasm în
Copilul ar trebui să fie
capabil să participe la
X
cățărare, aruncări, rostogoliri,
dans etc
2
Desfășoară spontan diverse
activități fizice în momentele de
9 38 tranziție, de trecere de la o
X
activitate la alta, de la un spațiu
la altul.
10 57 Mănâncă cu tacâmuri
X
Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile și degetele pentru
11 58 X
X
pensule, bureți, pictura cu
degetele etc.).
A.1.
Copiază desene geometrice sau
12 59
X
X
cu diverse forme.
scopuri diferite
Motricitate fină
X
A.1.2 3 Manipulează obiecte mici cu
ușurință (șiruri de mărgele, obiecte
14 61
X
X
mici introduse prin găurietc.).
X
x
X
Realizează puzzle-uri de 10-25
17 64
X
X
piese.
EA ȘI IGIENA PERSONALĂ
X
recunoscute.
mediul pentru a-
X
a evita un obstacol, se ferește,
motorie
64
DEZVOLTAREA FIZICĂ, SĂNĂTAT
Dezvoltarea senzorio-
X
A.1.3 4 dansul pe muzică sau mișcări
ritmice.
X
(prinde mingea după ce a fost
aruncată spre pământ).
X
tobogan.
sănătății și nutriției
Copilul ar trebui să
23 94
X
gustări sănătoase.
fie capabil să
Promovarea
utilizeze o
Numește unele calități ale
24 95 alimentelor sănătoase,
X
A.2.1 5 hrănitoare.
X
mâncare.
X
deprinderi de păstrare a sănătății și igienei
utilizare la coș.
Promovarea îngrijirii și igienei personale
X
Își spală mâinile și și le șterge
înainte de masă și după
28 111 utilizarea toaletei, fără sprijinul
X
personale.
adultului.
A.2.2 6
Cooperează cu adultul în
29 112 spălarea dinților.
X
Duce mâna la gură când
30 113 tușește
X
Sănătate și igienă personală
X
boală.
A.2.
demonstreze abilități de autoprotecție față
X
Copilul ar trebui să fie capabil să
comportament periculos.
Promovarea practicilor privind securitatea personală
X
periculoasă.
X
7
Nu ia medicamente în absența
adultului, dar știe că
35 125 medicamentele sunt utile în
X
X
anumite situații.
A.2.3
Privește în stânga și în dreapta
36 126 când traversează strada.
X
X
Anticipează și înțelege
capabil să demonstreze
X
Copilul ar trebui să fie
regulilor.
conștientizarea și
X
8
sala de clasă și acasă.
X
stradă, cu bicicleta etc.).
Cu sprijin, se desparte de
l să manifeste încredere în adulții
X
cazul copiilor maimici).
eracționeze cu aceștia
X
Spune numele fraților sau
42 152 surorilor și îi apelează.
X
X
Răspunde la formulele de salut
43 153 folosite de adulți.
X
X
1
65
cunoscuți și să int
Copilul ar trebui să fie capabi
Își exprimă sentimente față de
44 154 anumiți adulți („o iubesc pe…”).
X
Abilități de interacțiune cu adulții
45 155 Ajută adultul în sarcini simple.
X
Din când în când, face lucruri
pentru a fi pe plac adulților
46 156 (aduce papucii, dansează sau
X
cântă, face mici „comisioane” în
B.1.1 familie, etc.).
X
informații.
X
diverse situații.
adultului când are nevoie
La nevoie, cere ajutor adulților
49 169 și oferă sprijin, la rândul său.
X
2 Urmează instrucțiunile sau se
supune unei figuri de autoritate,
50 170 având încredere în aceasta
X
(„Așa a spus mama”, „dna
educatoare nu…”).
X
se aud zgomote suspecte, arde
mâncarea pe aragaz, etc.).
Copilul ar trebui să fie capabil să interacționeze pozitiv cu
X
Abilități de interacțiune cu copii de vârstă apropiată
X
copii de vârstă apropiată
X
x
juca împreună cu alți copii.
B.1.2 3
Se conformează deciziilor de
55 187 grup.
X
X
Cooperează, face schimb de
56 188 obiecte în joc.
X
X
x
Dezvoltare socială
Se împrietenește și menține
57 189 prietenia cu cel puțin un copil.
X
X
B.1.
X
Este capabil să se angajeze în
Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască,
X
aprecieze și să respecte asemănările și
X
culoarea părului, înălțimea, etc.
să
X
cu CES, sub îndrumarea
adulților.
X
vârstă, profesie, mediucultural și
lingvistic, etc.).
X
apabil să
jucăriile).
X
x
66
perceapă regulile și efecte
Copilul ar trebui să fie c
Recunoaște comportamentul
65 220 pozitiv al altor copii.
X
5
Folosește jocul pentru a
66 221 explora, exersa și înțelege
X
rolurile sociale.
Anticipează ce urmează în
67 222 programul zilnic, dacă există un
X
program clar și respectat.
X
Copilul ar trebui să fie capabil să își asume
Utilizează diverse strategii
69 235 pentru a participa la un joc
X
(târguială, schimb).
luarea deciziilor
rezolva adecvat problemele, fie
70 236 individuale, fie de grup (de ex.
X
6 cere ajutorul unui adult).
X
ajutorul adultului.
X
după ce termin eu de lipit două
hârtii).
X
capabil să manifeste
copii.
X
7
X
capră”, „săracul cocoș”, etc.).
capabil să se perceapă
X
Copilul ar trebui să fie
în mod pozitiv,
X
B.2.1 8 pentru a se referi la sine).
X
spunându-le numele.
X
Dezvoltarea autocontrolului emoțional
X
preferată când este trist).
Dezvoltare emoțională
X
B.2.2 9
B.2.
Are răbdare până i se oferă
82 282 atenție sau o recompensă
X
X
Face referire la dorințele și
gândurile celorlalți când
83 283 interpretează comportamentul lor.
X
X
adecvat o varietate de emoții.
Copilul ar trebui să fie capabil
să recunoască și să exprime
Dezvoltarea expresivității
X
rol.
emoționale
B.2.3 10
X
expresii faciale.
X
etrie)
locuri noi.
67
Extinderea ariilor de interes
X
Curiozitate și interes
X
lucruri.
C.1 C.1.1 1
Formulează frecvent întrebarea
89 308 „De ce?” și ”Cum?” pentru a
X
înțelege ce se petrece în jur.
X
Ninja, păpuși Barbie, etc.).
interacțiuni și activități.
Copilul ar trebui să fie
Inițiativă în activități
91 322 împreună.
X
pentru simetrie)
Inițiativă
X
(cuburi pentru o construcție).
X
largă.
(Aspect Specific introdus pentru simetrie)
Se concentrează pe sarcini
94 336 care îl/o interesează.
X
Copilul ar trebui să fie capabil să
întâmpină dificultăți.
Persistență în sarcină
X
Persistență
C.3 C.3.1 3
Persistă în rezolvarea unei
sarcini chiar dacă nu a reușit (să
96 338 facă un puzzle, să constru-iască
X
un turn din cuburi).
X
Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în
X
rol.
Comportamente creative în activitățile zilnice
(Aspect Specific introdus pentru simetrie)
activitățile zilnice
X
excursie”, „super-eroii”).
C.4 C.4.1 4
X
Își exprimă ideile prin activități
101 352 artistice, construcții, muzică
X
X
sau mișcare.
X
capabil să asculte în scopul
X
înțelegerii limbajului.
ascultare și înțelegere (comunicare
un timp scurt.
Demonstrează înțelegerea
1 104 368 vocabularului uzual/de bază
X
X
prin adecvarea răspunsului.
X
receptivă)
înțelegere și participare în
106 382 conversații alături de copii sau
X
X
abil să
D.1.1
adulți.
68
Dezvoltarea capacității de
X
etape.
2
Răspunde la întrebări folosind
limbajul verbal, referindu-se
108 384 atât la contextul prezent cât și
X
la alte contexte.
X
Copilul ar trebui să fie capabil să comunice eficient.
Vorbește suficient de clar
110 406 pentru a fi înțeles de toți
X
interlocutorii.
X
mod spontan.
Răspunde cu explicații la
112 408 întrebarea „De ce?”.
X
3 Își exprimă propriile opinii
113 409 folosind cuvinte, gesturi sau
X
diferite semne.
X
acțiuni sau sentimente.
X
de la bunici către părinți).
Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea
X
Folosește corect pronumele
117 430 personal (eu, tu, ei, voi).
X
de a se exprima corect gramatical
X
x
Exprimă în vorbirea curentă
119 432 acțiuni viitoare („trebuie să”, „o
X
să ...”).
4
Vorbește folosind propoziții
dezvoltate și fraze pentru a
120 433 descrie evenimente curente, X
X
oameni, locuri folosind verbe la
D.1.2
timpul tre-cut.
X
propoziții secvențiale.
X
Înțelege și utilizează cuvinte care
123 452 exprimă grade de rudenie.
X
X
Copilul ar trebui să fie capabil să-și extindă progresiv vocabularul.
X
curiozității crescute care
conduce la extinderea
vocabularului.
X
utilizează.
5
evalua acțiuni sau situații („a
126 455 patinat frumos, a schiat repede,
X
X
a jucat bine...”).
X
(„Sunt
fericit/trist/supărat/speriat/
mirat/furios(ă)”).
X
vorbirea curentă.
69
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII Ș
Știe să răspundă care este șisă
X
interes pentru carte și tipărituri
Copilul ar trebui să manifeste
D
X
întâlnește în sala de grupă.
6
Arată interes crescut și
implicare în ascultarea și
discutarea unei varietăți de
131 475 genuri: ficțiune/non-ficțiune,
X
poezie pentru copii, poezie
cărții
populară, basme, reviste cu
D.2.1
benzi desenate.
X
Copilul ar trebui să fie
interesat de citit.
Recunoaște cuvinte cunoscute
133 490 de pe etichete familiare (din
X
x
sala de grupă, de acasă).
7
Recită o strofă sau repetă
ultimul vers al unei poezii
134 491 preferate sau redă cuvinte,
X
expresii, sintagme, din
povestea preferată.
Demonstrează creșterea
Copilul ar trebui să identifice diferite
Dezvoltarea capacității de discriminare fonetică; asocierea sunet –
X
identificarea lor cu/fără ajutor.
sunete ale limbii.
X
– bunic, bucătar, banană...).
8
X
Articulează adecvat anumite
literă
X
D.2.2
majoritatea consoanelor
Copilul ar trebui să pună în
corespondență simboluri
X
specifice.
9
Premisele citirii și scrierii
X
D.2.
Înțelege faptul că limbajul scris
folosească limbajul scris și tipăritura în
X
mesaje prin Internet).
X
Conștientizarea mesajului scris/vorbit
fiecare zi
10
Identifică mesaje scrise sub
formă de semne sau simboluri
143 525 în mediul familiei sau în sala de
X
X
grupă, de exemplu simboluri
precum „Stop”.
D.2.3
Începe să conștientizeze faptulcă
144 526 literele compun cuvinte
X
X
Identifică și folosește o
scrise/vorbite pentru
folosească mesajele
X
prospecte, cutii de jucării, cutii
de ali-mente).
11
146 538 Înțelege rolul tipăriturii.
X
X
Recunoaște semne/simboluri
147 539 din mediul ambiant.
X
X
de comunicare
X
hârtiei folosite.
X
70
Însușirea deprinderilor de scris; folosirea scr
X
transmiterea unui mesaj
interior.
X
grafică.
imagine.
D.2.4 12
Începe să reprezinte povești și
experiențe personale prin
152 558 desene, jocuri, sau dictând
X
adulților ce ar dori să exprime.
Experimentează scrisul cu o
varietate de in-strumente de
153 559 scris (creioane, pensule,
X
computere).
X
Identifică obiecte care
Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conștientizarea relației
influențează sau au efect
155 574 asupra altor obiecte (dacă pun
X
zahăr în apă, se topește).
X
stabilirea relației de cauzalitate.
X
liniște).
cauză-efect.
X
Dezvoltarea capacităților rezolutive (a strategiilor de rezolvare de probleme) (Aspect Specific introdus pentru simetrie)
X
atunci s-ar putea să plouă).
X
Dezvoltarea gândirii logice și rezolvarea de probleme
fost bolnav).
Copilul ar trebui să fie capabil să observe și să compare
Demonstrează înțelegerea
161 586 conceptelor „la fel” și „diferit”.
X
X
Recunoaște și numește
162 587 caracteristica unui eveniment
X
X
(lung, amuzant, gălăgios etc.).
acțiuni, evenimente.
X
2 Identifică unele caracteristici în
funcție de care se pot face
164 589 comparații (mărime, culoare,
X
X
formă etc.).
X
Utilizează cuvinte care indică o
166 591 comparație (mai... decât...).
X
X
Copilul ar trebui să fie capabil să
X
3
Utilizează informația dobândită pe
o anumită cale pentru a o aplica
într-un alt context, într-unalt
168 600
X
X
mod (de ex.: construiește din
cuburi un castel, așa cum l- a
văzut într-o carte cu povești).
71
multiple răspunsuri/soluții
Explorează mai multe căi de
capabil să găsească
169
X
alege una dintre ele.
X
probleme.
Se reorientează în soluționarea
171 610 unei probleme când intervine
X
un element nou.
X
Înțelege corespondența unu la
173 621 unu (de ex. că numerele
X
desemnează o cantitate).
Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operații, concepte de spațiu, forme geometrice, înțelegerea modelelor, măsurare)
X
farfurii sunt pe masă etc.).
X
5 Numără cu ușurință din
176 624 memorie până la 10.
X
Numără 10 obiecte prin
177 625 corespondență 1 la 1.
X
Poate face estimări ale cantității
178 626 utilizând numerele.
X
Face comparații înțelegând
semnificația cu-vintelor: toate,
179 627 unele, niciuna, mai multe, mai
X
puține, la fel de...
X
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII
X
înălțime, greutate și volum.
E.2.1
Utilizează instrumente de
măsurare în jocuri, în centrul de
6 nisip și apă pentru a măsura
182 641
X
X
lungimea, greutatea, înălțimea,
volumul.
X
și...).
X
forme ale obiectelor.
X
7 Creează, copiază și
186 652 construiește forme.
X
X
Ordonează formele de același
187 653 fel de la mici la mari.
X
X
Copilul ar trebui să fie capabil
X
8
de o caracteristică, utilizând
189 662 încercarea și eroarea (de la mic
X
X
la mare, de la gros la subțire
etc.).
rebui să fie
X
x
bil să
72
Copilul ar t
capa
dobân
Cunoștințe și deprinderi elementare matematice, cunoaș
Recunosc schimbările în
191 675 materiale și încep să înțeleagă
X
relația cauză-efect
instrumente și metode
Copilul ar trebui să fie
capabil să folosească
E.2. standard pentru a investiga
192 681 mediul și a dobândi informații și a
X
observa procese, relații (lupă,
magneți).
10
X
materiale, fenomene
X
înfățișarea.
X
terestre/marine sau
legume/fructe/flori).
X
aeriene...).
ale lumii vii.
X
interiorul fiecăreia.
X
din lumea vie (scufundare,
plutire, dizolvare, topire).
X
dezvoltă ființele vii.
X
aer, foc).
Copilul ar trebui să fie capabil să observe și să descrie caracteristici ale
X
mediului (apa, pietrele...).
X
poluarea lor.
Pământului și Spațiului
X
lor.
12
Observă și exprimă mișcarea
204 713 corpurilor cerești (soare, lună).
X
X
Cunoaște și folosește corect ca
205 714 unități de timp momentele zilei,
X
X
zilele săptămânii, anotimpul.
X
Sesizează diferențe între forme
de relief sau medii de viață pe
207 716 bază de imagini sau în urma
X
X
unei experiențe directe.
Copilul ar trebui să fie
capabil să descopere
omul ca parte a lumii
X
grupă, camera sa).
X
Descrie câteva organe interne și
210 726 funcțiile lor.
X
X
73
Intensitatea comportamentului
211 1 Plânge intens
X
212 2 Gesticulează furios
X
furios
213 3 Agresează anumite persoane
X
214 4 Agreseaza anumite obiecte
X
Prezența unui adult reușește să îl
Factori subiectivi
215 5
X
calmeze.
X
de învățare.
comportamentului de furie
Devine furios în contextul activităților
217 7
X
Condițiile declanșari
de joc dirijat
X
de joc liber și interacțiune liberă.
X
ritualice de masă
X
ritualice de somn
X
ritualice de îngrijire personală
EVALUAREA
comportamentului furios
X
de 5 - 10 minute
TANTRUM
Durată comportamentului furios este
223 13
X
de 10 - 20 minute
Durata
X
de 20 - 30 minute
X
de 30 minute
226 16
X
zi
manifestat într-o zi
Factori obiectivi
227 17
X
X
2 ori / zi
X
de 3 ori / zi
X
4 ori / zi
230 20
X
X
săptămână
manifestat într-o
231 21
X
X
pe săptămână
X
pe săptămână
X
pe săptămână
74
11. Psihologia învățării și tehnici alternative de
comunicare
,,STRATEGII DE ÎNVĂŢARE”
Strategiile specifice educaţiei integrate valorifică atât metodologia din educaţia modernă cât şi
ansamblul metodelor, proceselor, procedeelor şi mijloacelor tradiţionale, prin aplicarea acestora într-
o manieră cât mai adaptată contextului instructiv- educativ.
În esenţa lor strategiile educaţiei integrate sunt strategii de micro-grup, activ- participative,
cooperative, colaborative, parteneriale, implicate, organizative şi socializante. Elaborarea şi utilizarea
acestor strategii este motivata de caracteristicile actiunii de integrare a unei persoane cu cerinţe
educative speciale, care necesita asistare, participare, receptare.
A. STRATEGII COLABORATIVE:
Strategiile de învăţare prin colaborare favorizează învăţarea la toţi elevii participanţi, contribuie
la acceptarea cu uşurinţă a diferenţelor dintre elevi, modifică eficient relaţiile interpersonale şi
cantitativ şi calitativ. Influenţa învăţării prin colaborare asupra stimei de sine a elevilor, deşi este
oscilantă în timp sfârşeşte prin a fi pozitivă.
- Un simţ al disponibilităţii şi artei solicitării sau acordării ajutorului mult sporite (Parrilla, apud
Ungureanu, 2000);
B. STRATEGII PARTENERIALE:
75
Integrarea înţeleasă şi realizată ca includere a unu, doi sau mai mulţi elevi cu CES într-o clasă
cu alţi 20- 25 elevi normali este cea mai frecventă formă de realizare a integrării educative.
- A evita ca unul sau doi elevi mai buni (dintre cei normali), din grupul de lucru, să domine
activitatea grupului;
- A împiedica subevaluarea unor rezultate modeste, parţiale ale colegilor cu CES de către
ceilalţi;
- A evita orice concurenţă, competiţie intragrupală, în orice alte situaţii decât cele care
presupun în mod explicit acest lucru, pe fondul unei redistribuiri specifice a sarcinilor în acest
sens.
Învăţarea prin cooperare este o strategie activizantă de învăţare care presupune un set de
modalităţi instrucţionale ce angajează mici echipe de elevi pentru a promova interacţiunea colegială
şi colaborarea în abordarea unor subiecte de studiu. Învăţarea prin cooperare are loc atunci când elevii
sunt implicaţi împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva o problemă, pentru
a explora o temă nouă sau pentru a creea idei noi.
Învăţarea prin cooperare îi poate ajuta pe elevi să devină mai puţin dependenţi de profesori.
Elevii sunt încurajaţi să lucreze în colaborare, sprijinindu-se unul pe altul şi căutând soluţii pentru
problemele puse de sarcinile şi activităţile lor.
Cel mai important aspect al învăţării prin cooperare trebuie să fie acceptarea de către membrii
grupului a faptului că ei îşi pot realiza propriile obiective doar dacă ceilalţi membrii şi le realizează pe
ale lor. Ne putem referi la acest fapt ca la o interdependenţă pozitivă, ce poate fi realizată în diferite
moduri în funcţie de natura sarcinilor trasate, domeniul ce urmează a fi acoperit şi experienţa
anterioară a elevilor.
Strategii de microgrup
76
altora, compara si evalueaza raspunsurile. Dezbaterea continua pana cand toti
membrii grupului sunt convinsi ca stapanesc tema respectiva.
- In a treia etapa are loc evaluarea. Cadrul didactic pune intrebari elevilor pentru a
testa cunostintele insusite. Fiecaare grup isi prezinta pentru evaluare realizarile
proprii ce pot fi astfel comparate, contrapuse, spre o mai buna intelegere.
Strategii de socializare
Strategii de perfectionare
77
12. Psihopedagogia jocului – factor de integrare în
sistemul de educație
ROLUL JOCULUI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI
„Pentru copil aproape orice activitate este joc. Jocul este munca, este binele, este datoria, este
idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire în consecinţă
poate să acţioneze.”(E. Claparede)
Jocul reprezintă una din cele mai deosebite și atrăgătoare activități care evoluează între ficțiune
pură și realitatea muncii.Acesta permite urmărirea multilaterală a copilului, în acelaşi timp în viaţa sa
motorie, afectivă, socială şi morală, el informând despre structurile mintale succesive ale copilului şi
poate fi considerat ca unul dintre studiile -pilot ale psihologiei genetice. Prin intermediul lui copilul
pune în acţiune posibilităţile care decurg din structura sa particulară, traduce în fapte potenţiale
virtuale care apar succesiv la suprafaţa fiinţei sale, le asimilează şi le dezvoltă, le îmbină şi le complică,
îşi coordonează fiinţa şi îi dă vigoare.
78
In timpul jocului reprezentarile copilului se imbogatesc, se precizeaza si se contureaza. Trecand
de la reprezentari la notiuni, copilului i se dezvolta memoria, gandirea activa, unde un rol important il
joaca limbajul. Comunicand intre ei, isi fixeaza tema jocului, stabilesc subiectul, isi repartizeaza
rolurile, isi precizeaza actiunile comune, menite sa confere jocului un caracter organizat.
Jocul contribuie categoric la educaţia morală a copilului. Modul în care se joacă un copil scoate
la iveala forţa sau slabiciunea sa morala. Un copil care se îmbufnează pentru că nu a câstigat, sau îşi
bate joc de copiii mai mici, manipulează, ori păraseşte jocul atunci când nu câştigă, dovedeşte
neânţelegerea simţului dreptăţii şi al cooperării. Aceste atitudini morale se dezvoltă devreme şi
continuă să se fortifice prin „lecţii morale”. Aceasta se realizează în special prin intermediul jocurilor
care presupun reguli. La vârsta preşcolară copilul este apt să respecte reguli şi să se implice în jocuri
care se bazează pe ele. De asemenea, jocurile de grup îl ajută pe copil să devină o persoană sociabilă.
El deprinde astfel importanta spiritului de echipă, parteneriat, cooperare, respect etc. Învăţarea
respectării regulilor presupune cooperarea cu ceilalţi copii; din aceste interacţiuni preşcolarul învaţă
să perceapă calităţile şi defectele celorlalţi. Astfel preşcolarul îşi dezvoltă sensibilitatea, egoismul,
încapaţânarea, aroganţa, altruismul - trăsaturi de personalitate care îi diferenţiază pe copii la această
vârstă. Preşcolarii care nu se joacă cu alţi copii de aceeaşi vârstă îşi dezvoltă personalitatea în mod
deficitar.
Jocul îi pregăteşte pe copii pentru viaţă într-o manieră specifică. Jucându-se, copiii se
experimentează şi se exersează pe ei înşişi ca agenţi activi ai mediului şi nu doar ca elemente reactive.
În familie şi la grădiniţă copiii sunt frecvent chemaţi să acţioneze în conformitate cu anumite seturi de
modele, dar în lumea jocului ei pot fi cei care iau deciziile. Prin intermediul jocului, alături de nevoia
de a se integra, copilul experimentează şi nevoia de a-şi apăra şi de a-şi afirma individualitatea. Obligat
de context să iasă din el însuşi şi să se privească dintr-o altă perspectivă, copilul îşi construieşte un
sens propriu al identităţii, sens concretizat în imaginea de sine.
Iata de ce parintii, educatorii trebuie sa acorde o atentie deosebita jocului copilului si chiar sa-i
fie partener de joaca.
O contribuţie importantă la pregătirea copilului pentru şcoală şi-o aduc jocurile didactice pentru
dezvoltarea limbajului. Se ştie că mediul familial exercită o influenţă cultural-educativă binefăcătoare
asupra dezvoltării limbajului copilului şi în mod deosebit, asupra dezvoltării limbajului acestuia. Cu
toate acestea, realitatea confirmă că influenţele exercitate de mediul familial sub acest aspect sunt
încă deosebit de variate. În consecinţă, fie datorită acestor influenţe, fie datorită unor întârzieri sau
defecţiuni în vorbirea copiilor la intrarea lor în grădiniţă, diferenţele semnalate în dezvoltarea
limbajului sau a vocabularului acestora sunt încă deosebit de sesizabile. Aceste diferenţieri accentuate
se menţin până la intrarea copilului în şcoală, mai ales pentru cei ce nu frecventează zilnic grădiniţa.
Ori, între limbaj şi gândire există o interdependenţă binecunoscută. Aceste diferenţieri în domeniul
dezvoltării limbajului situează copiii în poziţii diferite, sub aspectele deosebit de complexe ale
activităţilor instructiv-educative. Una dintre sarcinile majore ale grădiniţei instructiv-educative o
79
constituie omogenizarea relativă a dezvoltării limbajului copiilor, în aşa fel încât la intrarea în şcoala
primară, să posede noţiunile strict necesare însuşirii cunoştinţelor de bază prevăzute de programa
şcolară.
Procesul de influenţare asupra dezvoltării limbajului copiilor începe la grupa mică ţinându-se
seama de caracterul concret al limbajului, dificultăţile de pronunţie, vocabularul redus şi alte
particularităţi psihice cum sunt: gândirea concretă, atenţia instabilă, memoria individuală.
Dezvoltarea vorbirii copiilor se realizează în mod treptat, prin lărgirea relaţiilor verbale cu cei din jur,
în condiţiile manifestării de către copii a curiozităţii de cunoaştere a obiectelor, a însuşirilor acestora,
pe de o parte şi a atitudinii interogative referitoare la originea şi cauza unor fenomene, pe de altă
parte.
Preşcolarul se află într-o continuă schimbare şi transformare potrivit unor legi specifice de
dezvoltare, iar pe parcursul acestei transformări el face o serie de achiziţii. Un rol important în
consolidarea acestor achiziţii îl are influenţa factorilor educativi instituţionalizaţi.
80
Jocul este cea mai sigură cale de acces spre sufletul copilului, spre minunata lui lume de
gânduri şi vise având reale valenţe formative. El contribuie la dezvoltarea intelectuală, socială,
emoţională, fizică şi estetică a copilului, cultivă încrederea în forţele proprii şi spiritul de competiţie.
În concluzie, pot spune că unul din factorii care pun bazele personalităţii şi caracterului
copilului este şi jocul, de aceea consider că este obligatoriu ca educatoarea să cunoască importanţa şi
eficienţa jocurilor în viaţa copilului, aceasta ducând şi la îndeplinirea cu succes a obiectivelor
învăţământului preşcolar.
Jocul are o dimensiune culturală, fiind specific tuturor vârstelor şi constituie forma
principală de dezvoltare şi construire a personalităţii la copil. Este activitatea principală prin
care copilul cunoaşte, învaţă şi îşi apropie realitatea, o transformă şi îi identifică dimensiunile
valorice.
Jocul îi oferă copilului plăceri şi satisfacţii, find rezultatul unui impuls spontan şi dând
în acelaşi timp posibilitatea manifestării spontaneităţii. În joc copilul întrezăreşte apariţia
imediată a unui rezultat, care îi va satisface anumite trebuinţe şi dorinţe. Aşadar, se consideră
că jocul este motivat exclusiv intrinsec. El declanşează satisfacţii personale şi bună dispoziţie,
orientând copilul către trăirea intensă a momentului prezent.
Pedagogia modernă pune accent pe dezvoltarea personalităţii elevului printr-o
educaţie individualizată. In cadrul grupului copilul are ocazia de a invăţa de la alţii dar
specificul activităţilor instructiv-educative il ajută să realizeze unicitatea propriei fiinţe si
libertatea oferită in luarea de decizii atat in cadrul activităţilor cat si in cadrul grupului.adultul
nu poate decat să "valideze" deciziile acestuia si să-l ajute să şi le infaptuiască. Curriculum
pentru învăţămȃntul preşcolar prevede organizarea activităţii in proiecte tematice. Printre
acestea, proiectul "EU SUNT UNIC" are ca specific finalităţi legate de unicitatea persoanei.
Fiecare copil este o personalitate, şi această personalitate se construieşte din factori
ereditari, influenţe educaţionale şi, mai important, modul în care aceste influenţe sunt
reflectate in mintea fiecăruia.
81
Oferta educaţională modernă, văzută prin prisma educaţiei timpurii, oferă copilului:
Bibliografie:
Gheorghian, E., Taiban, M. (1977). Metodica jocurilor și a programului distractiv în grădinița
de copii. București: Editura Didactică și Pedagogică.
82
13. Practică pedagogică
TEMĂ
- PREZENTAREA UNUI DIAGNOSTIC DIN OMS 430/2004
- 2 FIȘE PSIHOPEDAGOGICE
- PREZENTAREA UNUI INSTRUMENT DE COMUNICARE A PROFESORULUI
CU FAMILIA UNUI COPIL CU CES
- PREZENTAREA UNEI SEDINTE CU PARINTII IN CARE PROFESORUL
PREZINTA PARINTILOR COPIILOR TIPICI DIN CLASA DIAGNOSTICUL
COPILULUI ATIPIC DIN CLASA
- PREZENTAREA UNUI DIAGNOSTIC DIN OMS 430/2004
83
Orientare: după rezolvarea problemelor medicale pacienţii sunt orientați spre servicii
de terapie specifică TSA.
BIBLIOGRAFIE:
• ICD 10 Clasificarea tulburarilor mentale si de comportament. Simptomatologie si
diagnostic clinic, OMS 1992
• Howlin Patricia, Autism,. Preparing for Adulthood, pg 264-287, Routledge, 1997
• Tiberiu Mircea, Tratat de psihopatologie a dezvoltarii copilului si adolescentului, pg
356-398, vol II, ArtPres, Timisoara, 2006
Unitatea de
învăţământ............................................................................................................................................
Aprobat,
Fişă psihopedagogică
I. Date personale:
Numele şi prenumele:M.M
Domiciliul:
Unitatea de învăţământ:
Grupa/Clasa:
Tatăl
- numele şi
prenumele:...........................................................................................................................................
84
Mama
- numele şi
prenumele:............................................................................................................................................
Reprezentant legal
- numele şi
prenumele:............................................................................................................................................
- ocupaţia:....................................... locul de
muncă:...............................................................................................
Tipul familiei:
X legal constituită
□ alte situaţii
............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
................
□ părinţi plecaţi în
străinătate:...................................................................................................................................
□ în protecţie
specială:...............................................................................................................................................
□ alte
situaţii:......................................................................................................................................................
.......
85
□ alte
situaţii:......................................................................................................................................................
..........
Părinii lucreaza zilnic 8 ore, sunt interesați de educația copiilor șise implică foarte mut în
ceea ce privește activitățile pe car ele au de făcut cu copiii.
...
..................................................................................................................................................................
....
Gândirea:
Memoria:
Formele memoriei:
86
Alte particularităţi ale
memoriei:...................................................................................................................................
Limbaj şi comunicare:
Vocabular:
Exprimare orală:
Tulburări de
limbaj:......................................................................................................................................................
Atenţia:
Motivaţia de învăţare:
□ extrinsecă □x intrinsecă
Alte
particularităţi:...........................................................................................................................................
..............
Alte
particularităţi:...........................................................................................................................................
....
c) Relaţii sociale:
Alte
particularităţi:...........................................................................................................................................
..............
87
Deprinderi de citit:
Deprinderi de scris:
Deprinderi de calcul:
Alte
particularităţi:...........................................................................................................................................
....
Denumirea
instituţiei:............................................Perioada:...................................Observaţii:..................................
..
Denumirea
instituţiei:..............................................Perioada:...................................Observaţii:................................
...
Denumirea
instituţiei:..............................................Perioada:....................................Observaţii:...............................
...
88
Activităţi de sprijin anterioare şi prezente, inclusiv extraşcolare (terapii în centre/clinici, în grădiniţă
sau şcoală):
..................................................................................................................................................................
....
..................................................................................................................................................................
....
Unitatea de
învăţământ............................................................................................................................................
Aprobat,
Fişă psihopedagogică
I. Date personale:
Numele şi
prenumele:..............................................................................................................................................
Data naşterii:13ani
Domiciliul:
Unitatea de învăţământ:
Grupa/Clasa:
89
II. Date familiale:
Tatăl
- numele şi
prenumele:...........................................................................................................................................
- ocupaţia:AVOCAT.locul de muncă:................................................................................................
Mama
- numele şi
prenumele:............................................................................................................................................
Reprezentant legal
- numele şi
prenumele:............................................................................................................................................
- ocupaţia:....................................... locul de
muncă:...............................................................................................
Tipul familiei:
X legal constituită
□ alte situaţii
............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
....
□ părinţi plecaţi în
străinătate:...................................................................................................................................
□ în protecţie
specială:...............................................................................................................................................
90
□ alte
situaţii:......................................................................................................................................................
....
□ alte
situaţii:......................................................................................................................................................
....
..................................................................................................................................................................
....
Gândirea:
91
Alte particularităţi ale
gândirii:......................................................................................................................................
Memoria:
Formele memoriei:
Limbaj şi comunicare:
Vocabular:
Exprimare orală:
Tulburări de
limbaj:......................................................................................................................................................
Atenţia:
Motivaţia de învăţare:
□ Xextrinsecă □ intrinsecă
Alte
particularităţi:...........................................................................................................................................
....
Alte
particularităţi:...........................................................................................................................................
....
c) Relaţii sociale:
92
□ sociabil, comunicativ □X retras, izolat, puţin comunicativ
Alte
particularităţi:...........................................................................................................................................
....
Deprinderi de citit:
Deprinderi de scris:
Deprinderi de calcul:
Alte
particularităţi:...........................................................................................................................................
....
Denumirea
instituţiei:............................................Perioada:...................................Observaţii:..................................
..
Denumirea
instituţiei:..............................................Perioada:...................................Observaţii:................................
...
93
Pregătirea şcolară (unităţi de învăţământ de masă, unităţi de învăţământ special/special integrat):
Denumirea
instituţiei:..............................................Perioada:....................................Observaţii:...............................
...
..................................................................................................................................................................
....
..................................................................................................................................................................
....
Data
Întocmit,
întocmirii:
Cadrul didactic
Numele şi prenumele:
Semnătura:
94
Avizat, Aprobat
Director, În şedinţa Comisiei de Orientar
Numele şi prenumele XX
Semnătura, XX
Data de
Tipul de serviciu/intervenţie Institutia responsabilă Obiective
începere
95
Data de
Tipul de serviciu/intervenţie Institutia responsabilă Obiective
începere
Servicii de terapie
--- --- ---
educaţională*
96
Data de
Tipul de serviciu/intervenţie Institutia responsabilă Obiective
începere
Asigurare transport la
--- --- ---
unitatea de învăţământ
− Colaborarea cu echipa multidisciplinară privind Septembrie
elaborarea și implementarea Planului de servicii 2020
GRĂDINIȚA NR.168 individualizat, ţinându-se cont de particularitățile
psihoindividuale ale elevului şi de resursele umane
şi materiale existente în unitatea de învǎţǎmânt.
Mǎsuri de sprijin pentru
educație incluzivǎ**
− Informarea conducerii unităţii de învăţământ şi a
cadrelor didactice cu privire la educaţia incluzivă şi
la mǎsurile necesare pentru o integrare eficientǎ.
− Informarea elevilor din unitatea de învăţământ cu
privire la educaţia incluzivă şi incluziunea socială a
Mǎsuri de sprijin pentru copiilor cu dizabilităţi şi/sau CES, într-un limbaj
educație incluzivǎ** adaptat vârstei.
− Monitorizarea implementării Planului de servicii
individualizat în scopul identificării la timp a
dificultăţilor de implementare a planului şi
remedierii acestora împreună cu profesioniştii și
părinţii.
97
CONCLUZIE:
Bună ziua Doamna profesoară,
Sunt din oraşul Nardò care este un oraş mic, lângă mare. Locuiesc la casă şi am o maşină roşie
și o motocicletă gri. Îmi plac animalele şi am un câine pe care îl iubesc cu care fac plimbări
lungi în fiecare zi.
La serviciu merg cu masina, dar vara merg și cu motocicleta.
Îmi place să călătoresc, iubesc Europa de Est, în special România, Polonia și Ungaria, pe care
le-am vizitat în ultimii ani. De asemenea, îmi place să fac sport (în special alergatul) si să admir
natura mai ales atunci când merg în jurul pădurii
Doresc să fiu profesor la şcoală pentru că îmi place această meserie, ca să ajut copii, tinerii cu
dezabilități, handicap şi săracii.
Cursul de la Universitatea Titu Maiorescu ne ajută foarte mult în viitoarea noastră meserie.
Mi s-a părut o experiență foarte frumoasă și stimulantă și toate acestea datorită parcursului
acestei universități cu profesorii români care mi s-au părut foarte bine pregătiți, dar și datorită
centrului Koinè care ne-a oferit posibilitatea de a urma lecții în limba italiană cu profesori la
fel de buni.
În acest fel, am avut cu toții ocazia de a compara lumea școlii românești cu cea italiană,
insistând și asupra diferențelor de legislație școlară dintre cele două țări.
Sincer, nu mă puteam aștepta la mai mult de la această experiență și sunt foarte fericită că am
pornit pe acest drum, pentru că datorită vouă sunt din ce în ce mai convinsă că vreau să fiu
profesor de sprijin, deoarece ideea de a ajuta elevii cu dizabilități sau cu probleme de diverse
tipuri reprezintă pentru mine o mare provocare la nivel uman care depășește cu mult simplul
aspect al muncii și al compensației economice.
98
dizabilităților în școli și cred sincer că am devenit și o persoană mai empatică față de alte
persoane și cred că acest aspect este cel mai important pentru viitorul meu apropiat în școli.
Sunt atât de încrezătoare că în curând voi putea începe să pun în aplicare tot ceea ce am învățat
pe parcursul acestui an și abia aștept prima mea zi de școală ca profesor.
Așadar, în acest moment nu pot decât să vă mulțumesc tuturor profesorilor care ne-ați urmărit
cu mult profesionalism și pregătire, dar și managerilor centrului Koinè care au fost mereu
prezenți, nu ne-au lăsat niciodată în nesiguranța de a nu ști cum să ne comportăm și au răspuns
mereu la toate solicitările noastre eliminând orice dubiu care ar fi putut apărea pe parcursul
acestei experiențe care a durat multe luni.
Acestea fiind spuse, vă salut și vă mulțumesc tuturor foarte călduros și îmi cer scuze dacă în
timpul prezentării mele am avut unele ezitări sau nu m-am exprimat într-un mod exemplar, dar
vă asigur că în acest moment pentru mine emoția este mare și știți, uneori îți poate juca feste.
99