IPCT

INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE 51 TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTII

CONTRACT NR.110

GHID PENTRU PROIECTAREA MANSARDELOR

Str. Tudor Arghezi nr. 21 sector 2; 70132-Bucuresti Tel: (401) 210.79.00 (401) 210.58.40 Fax: (401) 210.07.19 www:http://ns1.ipct .ro ftp:/Ins1.ipct.r o

ANTEPROIECT - aprilie 2000

IPCT
CONTRACT 110 GHID PENTRU PROIECTAREA MANSARDELOR
ANTEPROIECT BENEFICIAR: MLPA T

DIRECTOR GENERAL: DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: DIRECTOR TEHNIC: DIRECTOR CERCETARE: DIRECTOR DEP .ARHITECTURA: RESPONSABIL LUCRARE:
ELABORA TORI

dr. ing. Dan Capatina ing. Serban Stanescu ing.Cristian Balan ing.Victoria Plaeiu arh.Alina Gheorghe arh.loana Atanasescu arh.loana Atanasescu ing.Mihaela Georgescu ing.Moses Drimer

- IPCT -SA:

- IAIM-Bucuresti:

dr.arh.Marius Smigelschi
arh.Alexandru Stan arh.Ana Maria Dabija ing.Constantin Buzdugan

- aprilie

2000

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII

GHID PENTRU PROIECTAREA MAN5ARDELOR

Elaborat de: IN5TITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE 51 TEHNICA DE CALCUL IN CON5TRUCTII IPCT -SA BUCURE5TI

DIRECTOR GENERAL: DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: DIRECTOR TEHNIC: DIRECTOR CERCETARE DIRECTOR DEP.ARHITECTURA: RESPONSABIL LUCRARE:

dr.ing.Dan Capatina ing.Serban Stanescu ing. Cristian Balan ing.Victoria Plae~u arh.Alina Gheorghiu arh.loana Atanasescu

In colaborare cu: IN5TITUTUL DE ARHITECTURA ION MINCU

RESPONSABIL LUCRARE:

- BUCURE5TI

arh.Ana Maria Dabija

Avizat de: CTS - MLPAT DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE 5TIINTIFICA 51 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CON5TRUCTII
DIRECTOR: RESPONSABIL TEMA: ing.Octavian ing.Eugenia Hintea Manoiu

DESCRIPTORI: ghid, constructii, sistemul calitatii, scari, mansarde

ELABORA TORI:

arh.loana Atanasescu ing. Mihaela Georgescu ing.Moses Drimer dr.arh.Marius Smigelschi arh.Alexandru Stan arh.Ana Maria Dabija ing.Constantin Buzdugan

- IPCT - SA I PCT - SA - Birou Pr.M.Drimer - IAIM - Bucure~ti IAI M - Bucure~ti IAIM - Bucure~ti IAI M - Bucure~ti

CUPRINS

1.

GENERALIT A TI

1.1. 1.2. 1.3. 1.4.

Obiect
Domeniu de aplicare ~i conditii de utilizare

Referinte . Definitii .

2. 2.1. 2.2. 2.2.1. 2.2.2. 2.2.3. 2.2.4.

2.3.

PRINCIPII DE PROIECTARE A MANSARDELOR Considerente generale Principii de rezolvare functional-constructiva Conformare generala Posibilitati de rezolvare i ocupare a spatiului interior Posibilita!i de mobilare a spatiilor interioare Deschideri in acoperi Anexa 2.2. - Imagini ilustrative Principii privind asigurarea izolarii termice ~i izolarii hidrofuge Generalitati , Caracteristici termotehnice ale materialelor Temperaturi de calcul Dimensiuni de calcul Coeficient de transfer termic superficial Rezsitente term ice specifice Rezistente termice normate , Coeficienti globali de izolare termica Temperaturi superficiale 3

2.3.1. 2.3.2. 2.3.3. 2.3.4. 2.3.5. 2.3.6. 2.3.7. 2.3.8. 2.3.9.

2.3.10. 2.3.11.

Comportarea elementelor la difuzia vaporilor Stabilitatea termica a elementelor i a incaperilor Anexa 2.3.a. - Caracteristici termotehnice ala unor planee exemplu de calcul Anexa 2.3.b. - Alcatuirea elementelor de constructii ,masive Anexa 2.3.c. - Documente conexe Anexa 2.3.d. - Imagini ilustrative

2.4.
2.5. 2.6. 2.6.1. 2.6.2. 2.6.3. 2.6.4. 2.6.5. 2.6.6.

Principii privind asigurarea iluminatului natural Anexa 2.4. - Documente conexe Principii privind asigurarea ventilarii naturale Anexa 2.5. - Documente conexe
Principii de rezolvare structurala Generalitati , Investigatii preliminare Alcatuirea arpantei din lemn Alcatuirea elementelor de constructie masive , Alcatuirea arpantei cu structura din elemente masive Calculul elementelor de cosntructie ale acoperiului Anexa 2.6.a. - Documente conexe Anexa 2.6.b. - Imagini ilustrative

2.7. 2.7.1.
2.7.2. 2.7.3. 2.7.4. 2.7.5. 2.7.6.

Principii de rezolvare a instalatiilor Ventilarea mecanica prin aspiratie Anexa 2.7.1. Documente conexe Instalatii de incalzire ,
Anexa 2.7.2. - Documente conexe Instalatii de climatizare ,

Anexa 2.7.3. - Documente conexe Instalatii sanitare ,

Anexa 2.7.4. - Documente conexe Instalatii de gaze naturale Anexa 2,7,5, - Documente conexe I nstalatii electrice

A n e x a 2 . 7 . 6 . D o c u m e n t e c o n e x e

1 .

1. 1. 1.1 .1.

GE NE RA LIT ATI

O B I E C T Prezentul ghid stabile~te principii de proiectare corespunzatoare mansardelor, avand functiunea de locuire, amenajate sau realizate peste ultimul nivel al cladirilor de locuit existente. Problematica realizari constructii noi se va mansardelor in
,

1.) .2.

rezolva printr-o proiectare initiala corespunzatoare, avand Tn vedere ~i prevederile prezentului ghid.

1.1.3.

4
')

Conditiile minime de calitate (criterii ~i niveluri de performanta conform Legii 10/1995) corespunzatoare locuintelor amenajate in spatii mansardate, sunt acelea~i cu cele ale locuintelor clasice, conform "Normativ privind proiectarea cladirilor de locuit - cerinte conform Legii nr.10/1995 - NP 016-97", cu unele diferente specifice, mentionate Tn

U T I L I Z A R E ,
Pr ev ed eril e pr ez en tul ui ghi d vo r fi util iza te la:

duri existente, - proiectarea unei locuinte mansardate peste ultimul nivel al

proiectarea cladirilor de locuit noi, cu mansarda la ultimul n i v e l .

Prevederile prezentului ghid se vor utiliza de catre: - organismele de administratie teritoriala precum ~i alte persoane fizice ~i juridice care initiaza investitii in domeniul locuintelor, , - verificatorii de proiecte ~i expeftii autorizati in conformitate cu Lege a 10/1 995,

unei cladiri de locuinte ,existente,

1 1 1

D O M E N I U D E

A P L I C A R E
~ I C O N D I T I I D E

a m en aja re a un ei loc uin te Tn po

- elaboratorii studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, precum

~i a proiectelor tehnice
1.2.3.

La proiectarea unei mansarde cu functiunea de locuire se vor respecta, pe I~mga prevederile prezentului ghid, toate documentele legislative specifice domeniului, in vigoare la acea data.
REFERINTE Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii.

1.3.

') NP 016-97

- Normativ privind proiectarea cladirilor de locuit - cerinte conform Legea 10/1995.

1.4.

DEFINITII

In contextul prezentului ghid termenii de mai jos au urmatoarea semnificatie: , Ansamblu structural care sustine , Acoperi~ invelitoarea.

i nvelitoare

Ansamblul elementelor care asigura, la partea superioara, protectia cladirii impotriva intemperiilor (ploaie, zapada, vant) Spatiul dintre acoperi~ ~i plan~eul superior de cel al incaperilor de dedesubt (spatiu
'

Pod \
-A0l0L
\

M ~~{ k- ' ."" rece). l tv\ L .~ IJIA-- 4"", -?- ~

"'"

r ttY
1/1

J, al unei cladiri, cu regim higrotermic diferit '\ 0" I"

ItMansarda" "rncapere sau ansamblu de inca peri cuprinse in volumul acoperi~ului, cu destinatie specifica, (care asigura respecterea cerintelor de siguranta ~i confort prevazute pentru programe
6

_~ ,-J;~trL- ~

~~ \~ ~ ~~ 2./:, k'~ _/:~"6~~t J

J
.

~ d; <f
l

h f~ /J':~' u-

f\4<

t. ('W-'N; \~"

~ t
A
.

~) 1- 4-..,.........., ,

1 specifice de arhitectu

ra), a{ir1dfaVanul inclinat (padial sa_l! ~ota!) cu alcatuire uoara, in general diferita de a cladirii din care face parte. incapere (sau ansamblu de incaperi) cu regim higrotermic similar cu acela din restul cladirii, dictat de necesitatile , rezultate din tipul specific de functiune, aezata imediat sub acoperi, caracterizata prin pereti verticali i tavan orizontal. Totalitatea suprafetelor utile ale incaperilor ce compun un apartamentllocuinta.

Etaj partial

Spatiu util

Spatiu locuibil Totalitatea suprafetelor destinate I) AI locuirii (camera de zi, dormitoare).w ~I\; Lucarna Fereastra, prevazuta in acoperiul in panta al unei constructii, in scopul luminarii i aerisirii podului, sau a incaperilor aflate la nivelul podului, dispusa in plan vertical i avand structura i invelitoare proprie . Fereastra mica, inclinata, dispusa in planul acoperiului in panta al unei constructii, ,, cu functiune
iluminare

Tabachera

utilitara, de
i de acces

ventilare naturala, ocazional in pod.

Fereastra de mansarda Fereastra asemanatoare tabacherei, (deci inclinata) ale carei caracteristici asigura respectarea conditiilor de confort cerute pentru un program de arhitectura (termo-higroacustic, de luminare i ventilare naturala)

NOTA: Oocumentatii straine (frantuzeti) definesc elementele de luminare astfel:

/ucarna
~

element care asigura luminarea natura/a a

acoperiului, printr-o fereastra inclinata, inserata in structura acop eriului, avand aceeai panta cu acesta i asigurand 0

luminare zenitala. - Nv' h

structurii acoperiului, care permit /

IV---~ ,

.{ ~

'?

(\ J/'r\ .-t )

\(

fereastra de acoperi subansambluri ieite din planul f 0 1Jl,1"".-o. . montarea de ferestre verticale

2.
2.1 2.1. 1

PRINCIPII DE PROIECTARE A MANSARDELOR

CONSIDERENTE GENERALE

Mansarda reprezinta 0 Incapere sau un ansamblu de Incaperi cuprinse In volumul acoperi~ului, cu destinatie specifica, care asigura respectarea cerintelor de siguranta ~i confort prevazute pentru programe specifice de arhitectura, avand tavanullnclinat (partial sau total), cu alcatuire u~oara, In general diferita de a cladirii din care face parte
Mansarda s-a nascut dintr-o inovatie aparent neglijabila, care Tnsa a revolutionat arhitectura Europei de nord, Tn a

doua jumatate a secolului al xVlr lea

, atribuindu-i-se numele autorului sau, arhitectul Joules Hardouin-Mansart. 2.1.2.

Initial mansarda a reprezentat 0 solutie mai economica, In special pentru cei ce doreau 0 locuinta (fie provizorie, fie permanenta) In centrul ora~ului, unde nu se puteau construi locuinte noi, din cauza preturilor prohibitive, sau chiar a lipsei de spatiu (teren). Cu timpul, mansarda a devenit un spatiu original, foarte personal, cald ~i intim, apreciat ~i cautat de foarte multa lume, dar cu implicatii din ce In ce mai importante asupra costurilor, rezultate din ncesitatea obtinerii unui confort cat , 8 de siguranta ~i securitate optima. mai ridicat, In conditii

2.1.3.

2.1.4.

Mansardele pot fi realizate:

a. prin amenajarea podurilor cladirilor existente - poduri mansardate,

b. prin conceperea unui spatiu mansardat, respectiv: b.1. mansarde realizate prin supraetajare, la cladiri existente (fie prin desfiintarea ~arpantei, fie prin desfiintarea straturilor termo - hidroizolante la cladiri , cu Invelitoare terasa circulabila, sau necirculabila) 9

b.2. mansarde noi, proiectate ~i executate odata cu

cladirea 2.1.5.
Posibilitatea amenajarii podurilor pentru func'iunea de locuire a
reprezentat ~i reprezinta Tnca, 0 solu'ie avantajoasa .

sub aspectul rela'iei volum construit - suprafa,a locuibila cost, precum ~i datorita faptului ca se asigura 0 suprafa,a utila marita Tntr-un spa'iu urban definit. Prin compara'ie cu restul cladirii, realizata Tn general cu materiale ~i alcatuiri tradi'ionale grele, mansardarea podului reprezinta 0 solu'ie pentru rezolvarea, Tn unele cazuri, a problemei locuirii, pentru familii care nu-~i pot permite sa achizi'ioneze locuin,e mai scumpe, pentru naveti~ti, pentru celibatari etc. 2.1.6. Prin supraetajarea cladirilor existente, carora Ii se prevede 0 Tnvelitoare cu pante medii sau mari, care cuprinde mansarda, exista posibilitatea asigurarii unui numar suplimentar de locuin,e, Tn condi'iile pastrarii numarului de cladiri existente Tntr-un spa'iu urban definit. Dei mansardarea cladirilor este specifica mai ales programului de locuire, derivand din necesitatea de a asigura un numar cat mai mare de locuinte populatiei, in conditiile utiliz arii intensive a sptiului existent, nu este in te rz isa - i chiar poate fi interesanta realizarea de mansarde in podurile /peste ultimul nivel al unor cladiri publice, pentru functiuni complementare }>- . celei principale, cum ar fi: birouri, sali de clasat ~' studiouri de creatie, sali de expunere, spatii de discutii, ~ ~ etc. - cu conditia respectarii cerintelor prevaz ute

~
\

t ~. ~:1Jf!cfl~tfUnct~u,!!:- _ ~
.

AJ \

~J..~fV'

~t./\

2.1.7. -lJ{<\v0v'WIansardele amenajate sau construite pe cladlrl axistente, de~i aparent reprezinta 0 solu'ie mai economica, au implica'ii multiple, atat de reabilitare, cat ~i de racordare din punct de vedere al structurii ~i instala'iilor la restul cladirii, Tn special Tn cazul cladirilor multifamiliale unde, Tn afara problemelor tehnice,

~~

~()I

intervin cele financiare, sociologice ~i legislative, legate de interese ~i posibilita'i materiale diferite ale locatarilor (proprietarilor) existen,i.

1 0

2.1.8. 2.1.9.

in cazul cladirilor noi, problematica realizarilor mansardelor se rezolva printr-o proiectare corespunzatoare initiala. La realizarea mansardelor, una din problemele cele mai importante ~i mai diticil de rezolvat este cea a termohidroizolarii elementelor delimitatoare, respectiv a asigurarii conditiilor de contort higro-termic corespunzatoare necesitatilor impuse de tunctiunea de locuir:froblema ce a tost tratata ~i dezvoltata in cap.2.3.

NOTA:

A vand Tn vedere ca la ora actua/a nu exista suficienta experienta Tn domeniu, se propune elaborarea, Tntr-o etapa ulterioara, a unui studiu privind

analiza comportarii termice a elementelor de constructii delimitatoare,

precum i a incaperilor mansardate, in regim termic nestationar, precum i a

confirmarii rez ultatelor analitice, prin masuratori in situ, a unor mansarde Tn exploatare.

1 1

2.1.8.

Tn cazul cladirilor noi, problematica realizarilor mansardelor se rezolva printr-o proiectare corespunzatoare initiala.

2.1.9.

La realizarea mansardelor, una din problemele cele mai importante i mai dificil de rezolvat este cea a termohidroizolarii elementelor delimitatoare, respectiv a asigurarii conditiilor de confort higro-termic corespunzatoare necesitatilor impuse de functiunea de locuir:roblema ce a fost tratata i dezvoltata in cap.2.3.

NOTA:

A vand In vedere ea /a ora aetua/a nu exista sufieienta experienta In domeniu, se propune e/aborarea, Intr-o etapa u/terioara, a unui studiu privind analiza comportarii termice a elementelor de constructii delimitatoare, precum i a incaperilor mansardate, in regim termic nestationar, preeum i a eonfirmarii rez u/tate/or ana/itiee, prin masuratori in situ, a unor mansarde In exp/oatare.

1 1

2.2.

PRINCIPII DE REZOL V ARE FUNCTIONALCONSTRUCTIVA

2.2.1. 2.2.1.1.

CONFORMARE GENERALA

in ceea ce privete mansarda, trebuie evidentiate cateva

caracteristici esentiale: ,
a. Mansarda reprezinta un pod amenajat pentru 0 functiune specifica, avand climatul interior adecvat functiunii respective, al carei tavan urmarete, pe 0 suprafata mai mare sau mai ~ica, panta acsmerijului." n . _

~ 4~ ~'P~ '\~~~'~ ~~.\/~5~1

b. Arhitectura aparte a mansarde( rezulta din utilizarea ~\
intensiva a spatiului' construit, din geometria specifica a acoperiului, precum i datorita punerii in evidenta, in foarte multe cazuri, a alcatuirii arpantei. Structura tipului de acoperi dicteaza modul de utilizare a spatiului.

c. Mansarda utilizeaza cel mai intensiv volumul podului, compartimentarile interioare, realizate cu materia Ie uoare, putandu-se face in functie de optiunile beneficiarului i de conformarea arpantei.

d. Existenta intersectiilor intre planul orizontal al pardoselii i planul inclinat al tavanului, sau a peretilor verticali cu inaltime mica, va conduce la aparitia unor spatii dificil de mobilat, dar optime pentru rezolvarea depozitarilor. Astfel, , \, suprafata libera (locuibila) devine mai mare. ;. \~ tl t Id I N e. ecesaru e umlna na ura a t even I d ,I e aSlgur I), I 1 a

_.

'

. \ ~wfi ~
.

rin prevederea de ferestre de mansarda, sau/i prin ~\ (j

realizarea de lucarne sau ferestre verticale, asigurandu- "

p F8

'\

se in consecinta raspunsulla exigentele specifice ~.

programului de arhitectura '

"

1 2

2.2.1.2.

d. Problemele majore ale mansardelor se refera in principal Deasupra la: capriori/or, A. Asigurarea impermeabilizarii marite a invelitorii in
Varianta se asimileaza, in ceea ce privete implica'iile volumetrice cu cazul b.

scopul asigurarii protectiei impotriva umezirii a termoizolatiei, prin prevederea unei bariere hidrofuge (de pilda carton asfaltat, folie de polietilena,
etc.) care po ate fi a~ezata:

. fie peste 0 astereala montata pe capriori

. fie liber, direct pe capriori
in functie de alcatuirea invelitorii ,

Finisarea fe,ei

Suportul invelitorii va fi a stfe I alcatuit incat sa se asigure vazute a tavanului poate scurgerea apei de ploaie, evitandu-se stagnarea acesteia. fi cea B. Asigurarea izolatiei termice eficiente "clasica"

Este obligatorie prevederea, deasupra termoizolatiei, a cel pentru putin unui strat de aer ventilat, cu grosime minima de 3 mansarde, cm, dar este indicat sa se prevada doua straturi de aer lasand ventilate in cazul invelitorilor din elemente ceramice (vezi capriorii cap.2.3.1 0.4.) aparen'i, sau sub capriori, inchiderea tavanului Termoizolatia poate fi montata: ilia fa,a" asigurand a. Sub capriori; Solutia conduce catre mic~orarea inaltimii libere a incaperii, in conditiile in care, datorita geometriei un aspect specifice, spatiul locuibil rezulta mai mic decat cel modern. T geometric al incaperii. ehnologia utilizata b. intre capriori; Solutia asigura mentinerea inaltimii poate fi: libere a incaperii, la limita inferioara a capriorilor. . Ace~tia trebuie dimensionati astfel incat sa depa~easca grosimea termoizolatiei ~i a stratului de aer ventilat, luate impreuna. Solutia are insa dezavantajul unei eficiente termotehnice mai red use, datorita punttlor termif~\,~in J

dreptul~apric:~!:

~~ ~

~Iw~..:

c. intre $i sub capriori; Varianta se asimileaza, in ceea

ce prive~te implicatii1e volumetrice cu cazul a. traditionala, dupa prevederea 1 barierei contra 3

vaporilor, atunci cand aceasta este necesara, cu:

- tencuiala pe rabi'

. moderna, cu placi complexe, care includ termoizola'ia,

c. Asigurarea accesului in spatiul mansardat, prin prevederea de scari i/sau lifturi. Sunt posibile urmatoarele situa'ii:

- ipci, scanduri, panouri din lemn sau inlocuitori

bariera contra vaporilor din aluminiu, caerata i tencuiala uscata (sistem drywall), suport al peliculei de finisare

a. scari exterioare mansardei

a.1. acces independent in apartamentul - mansarda,

prin scari exterioare cladirii, acoperite i dimensionate corespunzator a.2. acces independent, in apartamentul - mansarda prin scari interioare cladirii, care se prelungesc cu inca un nivel, din casa scarii comune

b. scari interioare mansardei pentru circula'ia verticala in

dimensionate minimal, cu vanguri i trepte portante, din lemn sau metal.

cazul mansardelor etajate (duplex) - scari noi, uoare,

c. lifturi interi~arelexteri9are. in cazul cladirilor P+3; P+4 - ~p~ "V\I>"<\I\W\..<1 It! '.to T 'r~ J J
II

D. Asigurarea necesarului de lumina naturala i venti/atie (vezi cap.2.4. i 2.5)

1 4

E. Asigurarea gradului de izolare acustica la zgomot aerian

i la zgomot de impact (zgomotul produs de grindina i de ploile torentiale, in special pe invelitorile din tabla), necesar desfaurarii activitatii specifice. Prevederea izolatiei term ice peste capriori, realizata dintrun material cu calitati fonoabsorbante, poate constitui, in acelai timp, i 0 componenta a unui sistem de izolare la zgomot de impact, cu conditia sa se evite forma rea puntilor fonice intre invelitoare i ~arpanta acoperiului. Izolarea la zgomot aerian se poate realiza prin creterea greutatii acoperiului. Existenta a doua randuri de astereala, a doua randuri de ipci, a unor materiale de invelitoare cu densitate ~i masa mare, sau aezate in doua straturi, constituie elemente care concura la realizarea unei mai bune izolari la zgomot aerian. Se precizeaza ca, in cazul prevederii izolatiei termice deasupra capriorilor, existenta stratului de astereala suplimentar asigura ingreunarea alcatuirii, deci 0 mai buna izolare acustica la zgomot aerian.

F. Asigurarea protectiei impotriva focului se va obtine

prin respectarea prevederilor specifice mansardelor conform Normativ P 118.

2.2.1.2.1.

In functie de diversele tipuri de mansarde, problemele specifice,

sunt: 1. Poduri

mansardate

A.1. in cazul unei cladiri a carei invelitoare este in stare buna i nu necesita reparatii ~i imbunatatiri, se recomanda, totui, desfacerea integrala a invelitorii pentru asigurarea impermeabilitatii marite a acesteia, in scopul protejarii izolatiei term ice impotriva umezirii; in cazul unei cladiri a carei invelitoare nu este in stare buna i necesita reparatii i imbunatatiri, se vor lua masurile ce se impun pentru asigurarea 1 5

impermeabilita'ii Tnvelitorii. Aceste masuri vor fi luate dupa ce se verifica daca arpanta suporta Tncarcarile suplimentare, necesare pentru realizarea alcatuirii cu impermeabilitate marita. B.1. in cazul mentinerii Tnvelitorii existente, izolatia ,, termica se aplica din interior, sub capriori (varianta cea mai comuna i mai simplu de montat), lntre capriori (cu masurile de asigurare a Tnal'imii capriorilor, necesare pentru prevederea termoizola'iei i stratului de aer ventilat), sau atat dedesubtul cat i lntre capriori, 'inand cont de implica'iile func'ional spa'iale care intervin. Mentinerea Tnvelitorii existente Tnseamna umezirea , ocazionala a izolatiei termice, Tn timpul ploilor puternice, ca urmare a infiltrarii apei de ploaie Tmpinse de vant sub Tnvelitoare. Acest fenomen conduce la necesitatea protejarii izola'iei termice Tmpotriva umezelii exterioare, precum i asigurarea posibilita'ii eliminarii umidita'ii din spatiul interior, catre exterior. Avand Tn vedere ca spatiul de sub Tnvelitoare poate fi ventilat, este necesara de asemenea prevederea de fante/gauri pentru ventilatie, la poala i la coama Tnvelitorii. C.1. Pentru asigurarea accesului Tn spa'iul mansardat este posibila oricare dintre situa'iile prezentate la punctul 2.2.1.2. C. a, b.

D.1. Necesarul de lumina naturala i ventilatie, se va asigura prin modificari minime ale structurii acoperiului i geometriei Tnvelitorii, pentru introducerea de ferestre de mansarda Tn cadrul Tnvelitorii. E.1. Gradul de izolare acustica la zgomot aerian i la zgomot de impact, necesar desfaurari func'iunii specifice, se va asigura conform precizarilor de la
paragraful 2.2.1.2 E.

1 6

F.1. Asigurafrea protectiei Tmpotriva focului se va realiza conform Normativ P 118.

recomandat, precum ~i prin controlul insoririi. (vezi cap.2.4. 2. Mansarde realizate prin supraetajarea cladirilor ~i 2.5.) existente E.2. Gradul de Pentru cladirile existente care se suprainalta (deci ale izolare caror arpante sau terase se demonteaza), problemele acustica majore se refera Tn principalla: la zgomot aerian ~i la A.2. Realizarea invelitorii cu impermeabilizare marita, zgomot de conform prevederilor de la 2.2.1.2.A. impact, necesar B.2. Asigurarea izolatiei termice, se va face conform desfa~urarii prevederilor de la 2.2.1.2.B. activitatii C.2. Accesul in spatiul mansardat, se va asigura prin prevederea de scari i lifturi, astfel: - Pentru cladirile existente, cu P + 1 etaj, care se suprainalta cu 0 mansarda - apartament independent de restul cladirii, este posibila, dupa caz, fie prelungirea scarii comune, interioare, fie ),'" prevederea unei scari
dirii-o/'J t exterioare C A - In cazul Tn care mansarda devine parte

componenta a unei locuinte "duplex", se va lua Tn considerare decuparea planeului ultimului nivel, pentru a permite prevederea unei scari interioare uoare, minimale, cu vanguri i trepte portante, din

~ 1
.I

etaje), peste ale caror ultim nivel se construiesc mansarde, este obligatorie prelungirea scarii comune interioare, pana pe terasa. - in cazul cladirilor cu P + 3, P + 4 etaje, se recomanda, de asemenea prevederea unui lift, exterior cladirii. specifice,se va asigura conform 2.2.1.2.E. D.2. Necesarul de lumina naturala i ventilatie, se va F.2. Asigurarea asigura prin respectarea procentului de vitrare protectiei impotriva focului se va realiza conform Normativ P 118. 1 7

- Pentru blocurile de locuinte exlistente (cu max.P+4

lemn sau metal. - ru-

~""r~

3. Mansarde noi

A.3. Impermeabilizarea marita a invelitorii, se va obtine conform prevederilor de la paragraful 2.2.1.2.A. 8.3. Asigurarea izolatiei termice,se va realiza conform prevederilor de la paragraful 2.2.1.2.8. C.3. Asigurarea accesului in spatiul mansardat, se va realiza prin prevederea de scari I~i lifturi, corespunzator solutiei de rezolvare interioara a mansardei D.3. Asigurarea necesarului de lumina naturala ~i ventilatie, se va realiza ~~ec~rea pr?~CE3ntul~i de vitrare recomanda~recum ~tprm~trOfdff~~(1r insoririi.(vezi cap.2.4. ~i 2.5.). E.3. Asigurarea gradului de izolare acustica la zgomot aerian ~i la zgomot de impact, necesar desfa~urarii activitatii specifice, se va realiza conform prevederilor de la paragraful 2.2.1.2.E. F.3. Asigurarea protectiei impotriva focului se va realiza conform Normativ P 118.

1 8

2.2.2.

. Mentinerea, pe cat posibil a caracteristicilor de plastica

POSIBILITATI DE REZOLVARE 51 OCUPARE A SPA TIULUIINTERIOR

2.2.2.1.

in cadrul mansardelor se pot realiza fie: a. apartamente independente, pe un nivel sau pe un nivel ~i supanta, in func~ie de inal~imea spa~iului existent sau creat, cu acces separat de al celor existente b. extinderi ale apartamentelor de la ultimul nivel (camere de dormit sau de studiu), accesul facandu-se prin intermediul unei scari interioare
in func~ie de tipul de mansarda, realizarea acestora se face in mod diferit, corespunzator posibilita~ilor ~i/sau al cerin~elor beneficiarului , ~inandu-se cont de urmatoarele aspecte: Verificarea volumetriei acoperi~ului, in zona cu inal~ime

2.2.2.2.

Verificarea inal~imii libere de circula~ie, care trebuie sa fie

la min.0,80 cm ~i al celui locuibilla min.1 ,20 m.

maxima, care trebuie sa fie cel pu~in 2,55 rn (inal~imea libera minima recomandata pentru camerele de locuit). Acolo unde panta acoperi~ului ~i inal~imea podului 0 permit, este posibila realizarea de supante in alcatuirea mansardei. in acest caz, este posibilaadoptarea unei scheme func~ionale de tip "duplex", cu spa~ii private in supanta ~i spa~ii comune (camera de zi, sufragerie, birou, etc.) la nivelul principal.
de minimum 1,90 m ~i limitarea spa~iului util al mansardei

Trasarea dimensiunilor .. . mlnlme Impuse

.

limitelor

mansardei

prin

corelarea

arhitecturala, specifice mansardei Verificarea posibilitatilor de luminare - ventilare naturala, astfel incat sa se obtina un procent de vitrare in acoperi~ de cca. 1/8 -1/10 din suprafata pardoselii, pentru asigurarea performantelor cerute.

NOTA: Daca Tn urma trasarii limite/or Tntre care podu/ poate fi amenajat nu mai rezu/ta zone cu tavanu/ Tnclinat, spatiu/ rezu/tat Tn urma delimitarii nu mai
.. ~ M:o ~\~...............~V.\o.:

o.-rl-

19

este considerat mansarda, ci lIetaj par(ia/", sau etaj Tng/obat.

2.2.2.3.

In functie de panta acoperi~ului ~i modul de rezolvare al acestuia (in sectiune transversala) distingem mai multe tipuri de mansarde, functie de care rezulta mai multe posibilitati de ocupare a spatiului interior, astfel: a. Mansarde in 2 ape frante (mansarda "tip Mansart") avand pantele cuprinse intre 10+75

b. Mansarde in 2 ape drepte avand pantele (egale sau inegale) cuprinse intre 200+600 astfel:

2 0

. mansarde cu panta mica 30)

g~fQrpQ\.
;

:~
.~.. I

--A\

.. I 2.2.3.

POSIBILITATI DE TIULUIINTERIOR
I,.

UTILIZARE

SI -------------. MOBILARE.1_

AL

SPA

2.2.3.1. .i .. .,

Avand in vedere geometria variabila a peretilor ~i tavanului '..o:~__"1 .. ~. .~~>,..... , ~ respectiv, relatia particulara dintre peretele drept scund ~i tavanul inclinat - pot fi recomandate cateva posibilitati de mobilare a spatiului interior al mansardelor, in ipoteza generala a functiunii de locuinta,astfel:

. mansarde cu panta medie (30 +45)

. Coridoarele ~i degajamentele se recomanda sa fie

amplasate in zone cu inaltime libera admisa (1,90+2,55 m)

Camera de zi este aceea care da masura

. mansarde cu panta mare (45+60) I

!

. :z:.t~t+.-~-J"d.;~] CC':- _=-. -. CJ\--~f\So..tOe\ - -.

specificitatii spatiale a mansardei, prin suprafata generoasa ~i bine luminata. De 0.. aceea, mobilierul pentru depozitare (biblioteci, rafturi, polite, etc.) - se dispune perimetral, in zone Ie verticale scunde.
.........................10 I

- - ._~-- H"- I,;.............+

'111

----------------

--.--..

1 ~"pa~iu mob\\are
21

spatiu locuibil

22

,.
'

'

,Qi

~,' EB
J
"

L? :

wan.5S3.~'
..;V

.@

~b~ "
. ~J.

rJ:

ekt~rpcd'
H

.~~l.@

-----

I.

2.2.3.
2.2.3.1.

P051BILITATI DE TIULUIINTERIOR

UTILIZARE

51

MOBILARE

AL

SPA

Avand in vedere geometria variabila a peretilor :?i tavanului respectiv, relatia particulara dintre peretele drept scund :?i tavanul inclinat - pot fi recomandate cateva posibilitati de mobilare a spatiului interior al mansardelor, in ipoteza generala a functiunii de locuinta,astfel:

. Coridoarele :?i degajamentele se recomanda sa fie

amplasate in zone cu inaltime libera admisa (1,90+2,55 m)

. Camera de zi este aceea care da masura specificitatii

spatiale a mansardei, prin suprafata generoasa :?i bine luminata. De aceea, mobilierul pentru depozitare (biblioteci, rafturi, polite, etc.) - se dispune perimetral, in zonele verticale scunde.

1 ~'p9~iu mob\tare
spatiu loeuibil

//

80

min.n,2

Jnax. 8~ em - 'spatii de depozitare

2 2

 Zonele de "servicii" (debarale, camari, panderii) pot

inch ide spatiile cu geometrie variabila (intre 1,20+1,90 m)

Acolo unde activitatea specifica se desfa~oara in cea mai mare

parte in picioare (de exemplu in bucatarie - zona frontului de lucru), mobilarea trebuie facuta tinand cont de acest aspect, deci Tn zona cu inaltime libera admisa

(1,90+2,55 m).

in ceea ce prive~te camera de baie, lavoarul se recomanda a se amplasa in spatiul cu Tnaltime libera admisa (1,90+2,55 m), in vreme ce vasul de w.e, bideul, se pot amplasa Tn spatiul cu volumetrie variabila, cu conditia asigurarii, la 70 cm de perete, a inaltimii libere minime de circulatie (1 ,9a. m).

-,nin. 70 cor
-3>patiu mobllaN2.( W~ ~ lavoa.r)

Dormitorul reprezinta 0 alta zona in care mobilarea se

recomanda a fi facuta in conformitate cu geometria spatiului construit. Este recomandata amplasarea patului in zona cu geometria variabila, astfel in cat sa se evite accidentele.

~,

a. patul dispus cu picioarele catre zona joasa

'0 b. patul dispus cu

/ / capataiul catre parlea joasa

V
2.2.4.

DESCHIDERI IN ACOPERIS (Iegatura ell exteriorul)

2.2.4.1.

Ferestre de mansardil
Prevazute Tn acoperi:?, avand aceea:?i panta cu a Tnvelitorii, aceste tipuri de ferestre prezinta deopotriva avantaje :?i dezavantaje: A vantaje 1. avand aceea:?i panta cu a Tnvelitorii, sunt mai putin vizibile :?i pot fi utilizate pentru reabilitarea mansardelor existente :?i pentru mansardarea podurilor existente. 2. pastrarea aceleia:?i pante simplifica finisarea interioara a tavanului mansardei

Dezavantaje

1. Tnsorirea :?i caldura sunt mai puternice la acest tip de fereastra 2. ventilarea naturala este Tngreunata, datorita cantitatii mai mici de aer proaspat care intra prin suprafata Tnclinata, Tn raport cu 0 suprafata identica, verticala, :? tiut fiind ca directia principala de mi:?care a aerului este orizontala.

3. cu cat fereastra de mansarda este mai aproape de coama, cu atat ventilarea spa~iului este mai pu~in eficienta, Ii apar probleme Tn ceea ce privelte menavrabilitatea ferestrelor, atunci cand acestea sunt prea sus, precum Ii senza~ia de disconfort - de claustrare - atunci cand contactul cu exteriorul este intrerupt. 4. posibilitatile de cura~are a acestora reprezinta alta a problema a ferestrelor de mansarda.

Posibilitati de ameliorare a dezavantajelor ferestrelor de mansarda

a. Ameliorarea eficientei ventilarii naturale a spa~iului se poate face prin prevederea a doua ferestre de mansarda consecutive sau, pe langa fereastra de mansarda, prin prevederea unei ferestre clasice, verticale.

---

b. Diminuarea efectelor Tnsoririi excesive se face prin masuri care pot fi luate in proiectare, prin asigurarea controlului Tnsoririi Ii dozarii luminii naturale, prin dispozitive parasolare, storuri rulante exterioare, transperanturi interioare, perdele de fatada exterioare, etc.

2 5

2.2.4. 2.

Lucarne
Ferestere verticale dispuse in acoperi~ul in panta al unei constructii in scopulluminarii ~i aerisirii mansardei.

avantaje
1. insorirea ~i caldura sunt mai putin puternice la acest tip de fereastra 2. este favorizata ventilarea naturala 3. 0 u~oara manevrabilitate a ferestrelor, dublata de senzatia de confort vizual, avand in vedere contactul cu exteriorul

dezavantaje
1. posibilitatea infiltrarii apei de ploaie, in cazul nerezolvarii corecte a racordarilor intre versanti ~i peretii verticali.

------

26

2.2.4.3.

Aeolo unde volumetria ~i eonformarea spa~iului interior permite, se poate realiza retragerea peretilor perimetrali ~i realizarea de terase, baleoane, belvede.d.:: In aeest eaz, vitrajele pot aye a dimensiuni mai mari, de la glasswand
IA

Terase

panaJa u~a - fereastra de baleon.

"L

+ j >- ~\oo
."

27

ANEXA 2.2.
IMAGINIILUSTRA TIVE

2 8

ANEXA 22.1. Posibilitoti de amenajare a spatiului interior( conform documentatiilor stroine

Camera de zi este aceea care do mosura specificitotii spatia Ie a mansardei, prin suprafata generoaso ~i bine luminato. De aceea, mobilierul pentru depozitare - bibliotecL rafturL polite, etc. - se dispune perimetral, Tn zone Ie verticale scunde.

'. ~::.: ':~:~

~:~~~~...~~'~'~:.~:.',:,_,~:"~='~~~':~~:'~=':~'.~.'

. Coridoarele ~i degajamentele trebuie so fie amplasate Tn zone cu Tnaltime

dezavantajate prin geometria particulara.

libera maxima, Tn timp ce zonele de IIseNiciiu T~i gasesc locul Tn spatiile

Tn ceea ce prive~te baia, Tn spatiul cu Tnaltime libera variabila, pentru 0 utilizare maxima a spatiului interior, poate fi amplasata cada, Tn vreme ce frontullavoar- bideu - we necesita Tnaltime maxima.

III . .~ -. . ..'

. 1.

: ijt

\ ......................\ ...~. ~,<~" " /////' Acolo unde activitatea specifica se desfa~oara Tn cea mai mare parte Tn picioare (de exemplu Tn bucatarie, zona frontului de lucru), mobilarea trebuie facuta tinand cont de acest aspect, deci Tn zona cu Tnaltime libera maxima.
1

/ I\ ~:~::~~i' ? /j \ j \ \\ ~~ / /, . \\ iWj?!4 /1
//............1.1'/;'/.,1///

. ?-~;?, " Af~/1',2/J:l'n ' .-,.\~'., I

/A;:-?[~~~//,/lIII. \ ,\\,,'.\. """"~I j '',1, '

/

"" \\\; \'~ \~~~~(~

. .

.' / il/, I ;~~!I II :I \! / : / // / / / " I

11 )

'

\ . \ '. .. '. ...

\'

\\

'\"-'\"""-"-'.-0" ..................\\'\'<'.\~" ,,'\ /1

ANEXA 2.22. Ferestre de mansarda, cu ~i faro dispozitive de protectie solara

~
~
.'
.r~

., -.=-:--: -==:"'="

... . _.~,. . '.

,-

-:----:--:: -:-:::-7 ..' . l

, " ,. "

ANEXA 2.2.5.
ScCiri u,oare pentru mansarde

SCARI DIN LEMN EXEMPLE

J
. .'. ".J '. I.

firant

~
AXONOMETRIE detaliu de imbinare intre vangul scarii ~i steip
SECTIUNE TRANSVERSAlA

SECTIUNE lONGITUDINAL~ pornirea scorii REZOl V ARI PENTRU SCAR I CU TREPTE ABRUPTE

plan IreoplO

PLAN
I 0 0), 0

Ir
'-t

12

14

16

I
I'

'-t
If)

SECTJUNE
,I

AXONOMETRII

SCARI METALICE
EXEMPl E
SCARI DREPTE
II II

c)

d)

/
. ..

/
a)

...

- --.
L..

I!.:

_nJI

II

I!. .

1/

SCARI CIRCULARE -' stOlp portont

..,..

Vedere A

TlploWl d. Ir.pl. din punc:' d. ved... 01 modutUl d. ,ptilln..: 0)

!,eple oe ICmn sou pIOI'O rezemote pc toolO IunQlmco pc prolllO mOIOileo T; P) IIcp10 011'I toPIO ,czcmolc pc levl pc 100 to lunglmeo Ireplel. c) . treplc oc rcmn IOU plolrO 'ezemOlc pe eornlC,O mclollCc 101erOIe; 0) t'ePlo pnn~c In monlonll1 POIuSlroocl

Vedere A

L. J

Detoliul A sc. 1: 5

2.3.

PRINCIPII PRIVIND ASIGURAREA IZOLARII TERMICE SIIZOLARII HIDROFUGE

GENERALITATI

2.3.1. 2.3.1.1.

La proiectarea locuintelor amplasate in mansardele amenajate peste ultimul plan~eu al cladirilor de locuit existente, trebuie sa se acorde 0 atentie deosebita urmatoarelor probleme specifice, privind comportarea din punct de vedere termotehnic a elementelor de inchidere perimetrale:

- protectie termica pe timp de vara - ca urmare a actiunii

directe a razelor solare pe 0 arie relativ mare a unui mare numar de elemente perimetrale; - stabilitatea termica, atat pe timp de iarna, cat ~i pe timp de vara, a elementelor de constructie ~i a incaperilor - ca urmare a inertiei termice ~i a masei specifice substantial mai red use a tututror elementelor de constructie
perimetrale ale mansardelor; - comportarea la difuzia vaporilor - ca urmare a alcatuirii neomogene, multistrat, a zonelor opace orizontale, inclinate ~i uneori ~i a celor verticale, precum ~i a absentei inspre interior a unui strat structural cu 0 rezistenta mare la permeabilitate la vapori. ,

2.3.1.2.

Comportarea termotehnica a elementelor de constructie perimetrale se proiecteaza ~i se verifica in principal pe baza prevederilor continute in normativele din seria C 107 - 1997 ([1]...[4), precum ~i in standardele din seriile 6472 ([5]...[9]), STAS 6648 ([10], [11]) ~i in acte normative in vigoare. In prezentul capitol al Normativului se fac doar 0 serie de completari ~i precizari legate de specificul proiectarii elementelor de inchidere ale locuintelor mansardate, fara a mai repeta multiplele aspecte care trebuie sa fii concepute ~i verificate, a stfe I incat sa fie satisfacute toate exigentele din punct de vedere termotehnic, higrotermic ~i termoeconomic.
I

2.3.1.3.

2 9

2.3.1.4.

Din punct de vedere al respectarii prevederilor din actele

normative

locuinte1e care urmeaza a se construi Tn podurile mansardate care se vor construi ~i amenaja la cladirile de locuit existente, sunt considerate "constructii noi". ,

cu caracter tehnic ~i legislativ

Tn vigoare,

2.3.1.5.

La proiectarea ~i verificarea din punct de vedere termotehnic a locuintelor amplasate Tn podul mansardat al cladirilor existente, unitatea care este avuta Tn vedere este ansamblul Tncaperilor amplasate peste ultimul plan~eu, pe Tntreaga arie a cladirii care constituie obiectul proiectului. Aceasta preciiare este valabila ~i Tn cazul amenajarii unor locuinte duplex, situatie Tn care, Tn entitatea care se verifica din punct de vedere termotehnic ~i termoenergetic, sunt incluse numai Tncaperile apartamentelor duplex amplasate la mansarda. Realizarea unor mansarde Tncalzite peste ultimul plan~eu al cladirilor existente aduce 0 Tmbunatatire substantiala a ,,

2.3.1.6.

nivelului de protectie termica a cladirii existente, prin reducerea pierderilor de caldura prin plan~eul de sub terasa sau podul neTncalzit existent, care, Tn cele mai frecvente cazuri, sunt insuficient izolate termic. 2.3.1.7. In calculele de cost real al investitiei pentru realizarea unor locuinte mansardate, este indicat sa se tina seama ~i de avantajele economice pe care Ie obtin proprietarii cladirii existente, ~i anume:

- economisirea sumelor care trebuie sa fie cheltuite periodic - mic~orarea cheltuielilor pentru Tncalzire, ca urmare a
reducerii necesarului de caldura aferent cladirii existente; - mic~orarea cotei parte din cheltuielile de Tntretinere care revine fiecarui apartament din cladirea existenta, ca urmarea cre~terii numarului total de locuinte la 0 scara.
.

pentru repararea straturilor hidroizolante ale teraselor existente;

3 0

2.3.1.8.

Cu exceptia masurilor i solutiilor specifice cladirilor existente, toate celelalte prevederi din prezentul normativ sunt valabile i pentru locuintele care se amenajeaza in cladirile nou proiectate.
CARACTERISTICI MATERIALELOR TERMOTEHNICE ALE

2.3.2. 2.3.2.1.

constructie perimetrale ale se Pentru elementele de vor folosi materiale acoperiului mansardat conductivitatea termica termoizolatoare avand A ~ 0,06 W/(mk) Deoarece actual mente exista in comert 0 gama foarta larga de materiale termoizolante care indeplinesc conditia de mai sus, la proiectarea acoperiurilor mansard ate locuite se vor folosi in calcule caracteristicile termotehnice prezentate de diveri producatori in prospecte i in documentatiile de promovare a respectivelor materiale. Nu se vor folosi decat acele materia Ie i sorturi care sunt agrementate pentru utilizare in Romania. In tabelul T1 se prezinta principalele caracteristici termotehnice ale materialelor termoizolante care se pot utiliza la constructia podurilor mansardate locuite.
Densitate aparenti kg/m,J expandat 15...40 25...50 30...45 20...150 30...200 Conductivitate termica de calcul W/(mK) 0,035...0,045 1500 0,030...0,040 0,020...0,040 0,030...0,060 0,035...0,050 1500
-TWERWOOLIN

Materialul termoizolant

Capacitate calorica masica J/(kgK)

Tabelul T1
Exemple de firme producatoare

Polistiren celular (PS)

(EPS) extrudat (XPS)

- STYROFOAMDOW -AUSTROTHERM

Poliuretan (PUR)

.
:= )Vata de sticla <; Vata minerala 850 750

-THERMOLAN - ROCKWOOL - ISOL YTH

3 1

2.3.3.

2.3.2.2.

Referitor la cOljlductivitatea termica de calcul, se atrage atentia asupra fpptului ca in unele prospecte in locul valorii de calcul se dal valoarea de control P..a) a materialului in stare uscata, care este sensibil mai mica decat conductivitate - a termica de calcul, care tine seama de , umiditatea materialului, care se stabilizeaza in elementele de constructie dupa cativa ani de exploatare.
.

TEMPERATURI DE CALCUL

2.3.2.3. 2.3.3.1. 2.3.2.4.

Coeficientul de asimilare termica - a carui valoare, de regula, nu se prezinta in prospecte - se calculeaza cu relatia (25) din [2]. a

Referitor la rezistenta la permeabilitatea la vapori materialelor din tabelul T1 se precizeaza ca aceasta

2.3.2.5.

caracteristica este data in mod diferit in diferite tari, astfel , incat valorile prezentate in prospecte trebuie sa fie interpretate, echivalate i transformate in factori ai rezistentei la permeabilitate la vapori (1/Ko) utilizati in tara noastra conform [4]. Materialele termoizolante se livreaza sub diferite forme: placi rig ide i semi rig ide, saltele, etc - caerate sau necaerate cu diferite dimensiuni, densitati, caraderistici termotehnice i cu diferite domenii de aplicare recomandate. Este necesar ca in functie , caracteristicile de mai sus, de precum i in functie de toate celelalte caracteristici: rezistenta mecanica, rezistenta la foc, absorbtia de apa, toxicitatea, etc, proiectantul sa aleaga pentru elementele de constructie perimetrale ale acoperiurilor mansardate, cele mai adecvate i convenabile materiale i sortimente.

2.3.2.6.

Piesele din lemn ecarisat care intra in alcatuirea elementelor de constructie perimetrale se considera in calcule termotehnice cu 0 conductivitate termica de calcul A = 0,17 W/(mK). Verificarile termotehnice ale elementelor de constructie , aferente podului locuit mansardat se fac Tn condi~iile temperaturilor de calcul Te, Tj ~i Tu prevazute Tn [2] cap.5, cu urmatoarele precizari ~i completari:

. Temperatura Tn podul nelocuit ~i neTncalzit, ventilat

3 2

corespunzator - cu respectarea prevederilor din prezentul

normativ - se va considera, indiferent de natura Tnvelitorii ~i fara a mai efectua nici un calcul de bilan~ termic, cu valoarea de calcul:Tu = Te - 1,5 (OC) Aceea~i temperatura se va considera ~i Tn exteriorul zonei Tnclinate a plan~eului superior, Tn spa~iul ventilat corespunzator, de peste stratul termoizolant.

. Temperatura de calcul Tn casa scarii comuna se va considera

astfel: - Tn case de scara, neTncalzite sau mult mai pu~in Tncalzite T u = + 5C - Tn case de scara Tncalzite, avand cel pu~in un perete

exterior T u = + 1 aoc

interiori T u = + 15C Temperatura de calcul Tn spa~iul apartamentelor de sub podul mansardat, se va considera astfel: - Tn cazul unor apartamente diferite, racordate la instala~ii de Tncalzire diferite Tu = +5C - Tn cazul unor apartamente duplex racordate la instala~ii de Tncalzire diferite Tu = + 1 aoc

- Tn case de scara, Tncalzite, delimitate exclusiv de pere~i

- Tn cazul cand mansarda este racordata la instalatia de ,

Tncalzire centrala existenta Tu = + 15C . Temperatura Tn logiile - Tnchise sau deschise - amplasate sub plan~eul inferior al mansardei Tncalzite ~i locuite se va considera egala cu temperatura exterioara normata T e.

2.3.3.2.

La verificarile termotehnice al plan~eului de peste ultimul nivel existent, la fluxul termic de jos Tn sus, temperaturile din spa~iile de peste plan~eu se vor considera astfel: 3 3

. in podul mansardat neincalzit Tu = (Te-1,5)OC . in podul mansardat incalzit - ca la fluxul termic de sus in
jos Tu = + 5(10,15)OC 2.3.3.3. In cazul in care la mansarda se prevad logii - deschise sau inchise - amplasafe peste incaperile incalzite (direct sau indirect) de la ultimul nivel al cladirii existente, temperatura in logii se va considera egala cu temperatura exterioara normata T
e.

2.3.4.

DIMENSIUNI DE CALCUL

2.3.4.1.

Dimensiunile de calcul ale elementelor de constructie , perimetrale ale podului mansardat incalzit se considera in conformitate cu prevederile continute in normativul [1] pct.3.2...3.4, in normativul [2] - cap.6 ~i in ghidul [3] cap.6, cu urmatoarele precizari ~i completari: - pe verticala, suprafetele peretilor se delimiteaza la partea inferioara prin fata superioara a pardoselii incaperilor de la

- suprafetele inclinate cu un unghi fata de orizontala mai mic

mansarda; .

de 45 sunt considerate "plan~ee", iar cele cu un unghi mai mare de 45 - pereti; . - in ariile peretilor ~i plan~eelor se vor include ~i ariile elementelor de constructie opace care delimiteaza lucarnele, cu precizarea ca suprafetele de la partea superioara a lucarnelor se vor considera "plan~ee" indiferent de inclinarea fata de orizontala; - aria plan~eului de la partea inferioara a podului mansardat incalzit cuprinde totalitatea ariilor incaperilor delimitate pe contur de suprafetele verticale sau inclinate termoizolate; - in ariile elementelor de constructie perimetrale se includ ~i ariile de pe conturul cladirii sau de la coame, care - de~i prevazute cu straturi termoizolante - sunt mascate din considerente igienice ~i de aspect, cu elemente de compartimentare neprevazute cu straturi termoizolante; - in aria pereti10r vor fi incluse ~i ariile peretilor de pe conturul casei scarii, masurate pe conturullor exterior (spre mansarda locuita) iar in aria tamplariei - ariile u~ilor de
3 4

acces din casa scarii comuna Tn apartamentele de la mansarda; Tn ariile elementelor de constructie orizontale nu , se vor include aria plan~eului superior al casei scarii comune, masurata pe conturul men'ionat mai sus;

2.3.4.2.

In situa'ia Tn care la ultimul nivel existent ~i la nivelul podului mansardat se prevad apartamente tip duplex, ariile plan~eelor se vor considera astfel: - Tn mod conven'ional nu se va 'ine seama de prezen,a golurilor din plan~eu, prevazute pentru acces prin scarile din cadrul apartamentelor, Tn spa'iul podului mansardat; - avand Tn vedere ca scara comuna nu se ridica la nivelul mansardei, ~i ca peste ultimul plan~eu existent Tn casa scarii se vor amenaja Tncaperi, at at plan~eul inferior cat ~i cel superior al podului mansardat din zona casei scarii vor fi incluse integral Tn ariile respectivelor plan~ee.

2.3.4.3.

Aria anvelopei se calculeaza ca suma tuturor ariilor elementelor de construc'ie perimetrale determinate cu luarea Tn considerare a precizarilor de mai sus (A = LAj) Volumul interior al podului mansardat Tncalzit reprezinta volumul delimitat, pe contur, de suprafe,ele interioare ale elementelor de construc'ie perimetrale ~i se calculeaza ca 0 Tnsumare de volume geometrice (V = LVj); Tn volumul total se vor include volumele interioare ale lucarnelor. Inal'ime medie a spa'iului podului mansardat Tncalzit se calculeaza cu relatia: , Hm = v (m) A Tn care A reprezinta aria totala a plan~eului din cadrul podului mansardat Tncalzit (direct sau indirect).

2.3.4.4.

2.3.4.5.

2.3.5. 2.3.5.1.

COEFICIENT DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL

Coeficien'ii de transfer termic superficial (ai, ae) ~i inversul lor, rezisten,ele termice superficiale (Rsi, Rse) se vor considera Tn calcule, astfel:

35

. La fluxul termic directionat din interiorul spatiului

mansardat incalzit spre exteriorul acestuia: - pe suprafata pardoselii ai = 6 W/(m2K)

- pe toate celelalte suprafete: orizontale, verticale sau

inclinate ai = 8 W/(m2K)
ae = 12 W/(m2K)

- pe toate suprafetele din podul mansardat + neincalzit - pe suprafetele inclinate paralele cu capriorii, prevazute
cu 1-2 straturi de aer ventilat amplasate intre stratul termoizolant ~i invelitoare ae = 24 W/(m2K) - la tavanul ultimului nivel existent ae = 8 W/(m2K) - la tavanullogiilor

amplasate sub podul mansardat incalzit ~i pe fata exterioara 0 tuturor peretilor care separa mediul exterior de spatiul incalzit ae = 24 W/(m2K) - pe suprafetele
peretilor adiacenti casei scarii
ae = 8 W/(m2K)

. La fluxul termic directionat din interiorul spatiului incalzit de la ultimul nivel al cladirii existente, spre exteriorul acestuia: - la tavanul plan~eului ai = 8 W/(m2K)

-Ia pardoseala mansardei incalzite ae = 8 W/(m2K)

neincalzit ae = 12 W/(m2K) - la pardoseala eventualelor logii sau terase de la
mansarda ae = 24 W/(m2K)

- la suprafata orizontala de la partea inferioara a podului

2.3.5.2.

Pe timp de vara, in loc de ae = 24 W/(m2K) se considera W/(m2K) REZISTENTE TERMICE SPECIFICE

ae

= 12

2.3.6. 2.3.6.1.

Rezistentele termice specifice a elementelor de constructii perimetrale se determina in conformitate cu prevederile din [2] cap.7. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din [2] tabelul III in functie de directia ~i sensul fluxului termic ~i de grosimea stratului de aer. 3 6

2.3.6.2.

2.3.6.3.
2.3.6.4.

Rezistenta termica unidirectionala R, in camp curent, se determina cu relatia de calcul (5) din [2]. In conformitate cu prevederile din anexa E pct.3 din [2], rezistenta termica a elementelor de constructie marginite de un strat de aer "bine ventilat" se calculeaza at at fara aportul stratului de aer, cat i fara cel al straturilor amplasate intre stratul de aer i mediul exterior. Rezistenta termica corectata se determina in conformitate cu , prevederile cap.7.6 din [2] i pe baza indicatiilor din anexa J din acelai normativ; se folosete relatia de calcul (7) din [2]. Rezistenta termica corectata a planeelor i peretilor uori alcatuiti dintr-un material termoizolant eficient amplasat total sau partial in grosimea unei structuri din lemn (de ex,intre capriori), se determina pe baza unui calcul automat al campului de temperaturi aferent diferitelor zone, noduri i detalii caracteristice. Calculul numeric automat se efectueaza in conformitate cu prevederile din [2] anexa J, cu precizarea ca intersectiile care nu sunt ortogonale (de eX.la coame, dolii i la intersectiile suprafetelor inclinate cu cele orizontale i cu cele verticale), se vor calcula - in mod acoperitor - ca noduri ortogonale. Se atrage atentia asupra faptului ca, dei lemnul are 0 conductivitate termica relativ mica, ea este totui de 3...5 ori mai mare decat conductivitatea termica a materialelor termoizolante i, in consecinta, puntile creeate de diferite piese din lemn ale structurii i arpantei acoperiului mansardat, pot influenta substantial rezistenta termica specifica a elementelor de constructie perimetrale. Se atrage atentia asupra necesitatii de a efectua un calcul automat al campului de temperaturi i la acele noduri i detalii la care se apreciaza ca nu sunt de ateptat valori mari ale

2.3.6.5.

2.3.6.6.

2.3.6.7.

2.3.6.8.

2.3.6.9.

coeficientilor

\jf

(de ex. pe conturul ferestrelor) sau la

3 7

nodurile cu 0 frecventa mai redusa, dar la care determinarea

campului de temperaturi poate fi importanta pentru verificarea riscului de condens superficial. In mod obligatoriu se va efectua un calcul al campului de temperaturi la in~ersectia, plan~eului superior inclinat cu elemente masive ale structurii acoperi~ului (pereti de calcan, parapeti din planul fatadelor ~i peretii structurali interiori). 2.3.6.10. Rezistenta termica corectata, in zona curenta a plan~eului superior u~or, orizontal sau inclinat, in situatia in care alcatuirea sa este neomogena (prin amplasarea materialului termoizolant, total sau partial, intre elementele de lemn ale ~arpantei) se poate determina pe baza unui calcul automat al campului de temperaturi in sectiune curenta, pe mai multe

cai, astfel:

prin determinarea directa a valorii R' cu relatia (2) din

2.3.6.11.

'

anexa 2.3.a.; prin determinarea unei conductivitati termice echivalente, cu relatiile (3) ~i (4) din anexa 2.3.a.; prin determinarea unor coeficienti liniari de transfer termic, folosind relatiile (5) ~i (6) din anexa 2.3.a.

In anexa ~.3.a. se prezinta rezultatele unor astfel de calcule, efectuate pentru urmatorii parametri: - conductivitatea termica de calcul a materialului termoizolant A = 0,03 si 0,05 W/(mK); - distanta interax intre capriori: a = 60 si 90 em

- inaltimea stratului termoizolant: h = 10 si 15 em , - latimea capriorilor: b = 6 si 10 em.

echivalente ~i coeficientii liniari de transfer termic.

Ca rezultate se dau valorile conductivitatilor termice ,

Din examinarea valorilor conductivitatilor ,termice echivalente

in comparatie cu valorile conductivitatilor termice din camp curent, se remarca ca acestea din urma cresc cu: 30...70% pentru A = 0,03 W/(mK); - 16...380/0 pentru A = 0,05 W/(mK); Datele din tabelul prezentat in anexa 2.3:a. pot servi la estimarea aproximativa a valorilor conductivitatilor termice echivalente - direct sau prin interpolare - la fazele preliminare de proiectare.

3 8

2.3.7. 2.3.8. 2.3.7.1. 2.3.8.1.

REZISTENTE TERMICE NORMATE

COEFICIENTI GLOBALI DE IZOLARE TERMICA

Rezisten~a termica necesara din considerente igienico sanitare, R' nee, care se compara cu rezisten~a termica corectata a elementelor de constructie aferente fiecarei , incaperi in parte, se calculeaza cu rela~ia (27) din [2] in care diferen~a maxima de temperatura, admisa intre temperatura interioara ~i temperatura medie a suprafe~ei interioare ~ Ti max
= (Tj - T sim) se considera astfel:

- pere~i cu masa specifica m ~ 250 Kg/m2................~

K

Tj max = 4

- pere~i cu masa specifica 150 <m < 250 Kg/m2...~ Ti max = 3 K

2.3.7.2.

plan~eului m > 150 Kg/m2............. ... ... .......~ Tj max = 3 K - pardoseli...........................................................~Tielementelor max = 2 K Pentru pereti ~i tavane cu masa specifica totala a de constructii m ::; 150 Kg/m2 se vor respecta valorile minime
R' nee prevazute in [2] pct.13.8.

- tavane orizontale sau inclinate, cu masa specifica totala a

2.3.7.3.

Rezistentele term ice specifice necesare ale elementelor de constructie vitrate ale mansardelor incalzite difera de cele , prevazute pentru locuinte in tabelul VII din [2] si de vor considera astfel: R'nee ~ 0,45 m2KfW

- tamplarie exterioara

- luminatoare ~i pere~i exteriori vitrati

2.3.7.4.

R' nee ~ 0,40 m2KfW

Rezistentele term ice minime, R'min, stabilite in vederea reducerii necesarului de caldura in exploatare, care se compara cu rezistentele termice corectate, medii pe ansamblul mansardei incalzite, se vor considera conform tabelului 3 din [1]. Se vor respecta de asemenea urmatoarele valori minime, specifice mansardelor incalzite: - pereti u~ori, care separa volumului interior al mansardei

incalzite de spatiul neincalzit al podului mansardat

R'min = 2,50 m2KfW

- plan~ee intre mansarda neincalzita ~i volumul incalzit direct sau indirect - al ultimului nivel al cladirii existente R'min = 1,10
m2KfW

Coeficientul global de39 izolare termica (G), aferent podului

mansar dat

incalzit i locuit se calculeaza in conformitate cu prevederile din [1] i [3], cu precizarile i completarile de mai jos. Ariile elementelor de constructie, aria anvelopei i volumul interior, precum si rezisten,ele termice corectate medii ale elementelor de construc'ie perimetrale se determina cu luarea in considera'ie a completarilor i precizarile din prezentul normativ, pct.2.3.4. i 2.3.6. Factorul de corec'ie a temperaturilor exterioare se calculeaza, in general, cu rela'ia (4) din [1]. In condi'iile unor temperaturi in podul neincalzit (T u) conform pct.2.3.3. de mai sus, la elementele de construc'ie adiacente acestuia, factorul de corec'ii a temperaturilor exterioare se

2.3.8.2 .

2.3.8.3.

poate considera, in toate zonele climatice 't = 0,96. 2.3.8.4.

Viteza de ventilare naturala a mansardei incalzite, respectiv numarul schimburilor de aer pe ora (n) se ia din [1] - anexa 1 incadrand mansarda in categoria cladirilor cu mai multe apartamente, cu dubla expunere. Se interzice utilizarea unor tamplarii exterioare fara garnituri de etanare (clasa de permeabilitate ridicata). Pentru a asigura 0 ventilare corespunzatoare de la mansarda, se recomanda urmatoarele: - prevederea - pe langa ferestrele amplasate paralel cu planul invelitorii - a unui numar cat mai mare de ferestre verticale; - luarea in considerare a faptului ca, la suprafe,e egale, cantitatea de aer proaspat care patrunde printr-o fereastra inclinata este mai mica decat in cazul unei ferestre verticale; - luarea in considerarea a faptului ca ventilarea incaperilor este cu atat mai pu'in eficace cu cat ferestrele inclinate sunt amplasate mai sus; 4 0

2.3.8.5. 2.3.8.6.

- daca din considerente de iluminare naturala sau estetice,

ferestrele paralele cu planul invelitorii se doresc a fi amplasate in zona de dus a incaperilor, ventilarea incaperilor se poate activa prin prevederea a doua ferestre consecutive, din care cea de jos va fi amplasata la 0 inaltime de cel mult 2,00 m; - ventilarea spatiului incalzit al mansardei poate fi imbunatatita prin prevederea unor ferestre verticale - cu dimensiuni chiar red use - sub strea~ina. 2.3.8.7. Valorile coeficientului global normat de izolare termica, determinate in conformitate cu anexa 2 din [1], pentru N = 1, sunt date in tabelul T2.
Tabelul T2

AN
mLlm;:S
::;;

GN
W/(m;:SK)

AN
mLlm"

GN
W/(m"K)

0,85 0,90 0,95

0,73 0,77 0,80

1,00 1,05 1,10

0,82 0,84 0,86

2.3.9. 2.3.9.1.

TEMPERA TURI SUPERFICIALE

Valorile temperaturilor pe suprafata interioara a elementelor de constructie, atat in camp curent, cat ~i in zona puntilor termice se determina in conformitate cu prevederile din [2] cap.10. In zona puntilor termice (vezi anexa G din [2], temperaturile Tsi se determina obligatoriu printr-un calcul automat al campului plan, bidimensional, de temperaturi.
In mod uzual, la calculul campurilor de temperaturi, in conformitate cu prevederile pct. 7.3.2. din [2], la colturile interioare intrande se considera 0 variatie liniara a ,

2.3.9.2.

2.3.9.3.

coeficientului de transfer termic superficial interior (aj) pe 0

lungime de 25 cm, de la valoarea

valoarea aj = 6 W/(m2K).
4

aj

= 8 W/(m2K) la

Pentru un grad mai mare de asigurare fata de riscul de aparitie a condensului, superficial, in conformitate cu prevederea de la pcf.8.6 din [3] la calculul automat al campului de temperaturi se recomanda a se considera valori
aj mai aj =

mici, ~i anume pana la valorile: 4 W/(m2K) - in jumatatea superioara a incaperilor; aj = 3 W/(m2K) - in jumatatea inferioara a incaperilor;

2.3.9.4.

Ca la toate cladirile de locuit, cu 0 temperatura interioara de calcul Tj = + 20C, temperatura superficiala minima normata este egala cu temperatura punctului de roua 8r corespunzatoare unei umiditati relative a aerului interior <Pi =

60 % ~i anume 8r = + 12C.,

Pentru a reduce in cat mai mare masura riscul de condens superficial, se recomanda ca la puntile termice cu frecventa mai mare sa se respecte conditia:Tsj min ~ 13,2 C in care valoarea 13,2C reprezinta temperatura punctului de roua corespunzatoare unei umiditati relative a aerului interior <pj = 65
0/0

2.3.9.5.

Se atrage atentia asupra obligativitatii de a verifica riscul de condens 'superficial prin efectuarea unui calcul automat al campului de temperaturi ~i la noile noduri aparute la. ultimul nivel al cladirii existente, chiar daca acestea nu fac parte din 'anvelopa noilor locuinte de la mansarda (de ex.intersectia dintre peretele de fatada ~i podul neincalzit. In situatia cand mansarda incalzita este retrasa fata de planul fatadei).
COMPORTAREA ELEMENTELOR DIFUZIA VAPORILOR DE APA DE CONSTRUCTIE LA

2.3.10. 2.3.10.1.

De cea mai mare importanta pentru 0 buna comportare a elementelor de constructie perimetrale ale podului mansardat incalzit ~i locuit 0 are crearea unui acoperi~ ventilat, care trebuie sa asigure 0 buna circulatie a aerului in spatiile adiacente volumului incalzit. Aceasta solutie constructiva de principiu are urmatoarele avantaje:
42

- In timpul verii, aerul cuprins in spatiul dintre tavanul mansardei incalzite ~i invelitoare se incalze~te sub actiunea razelor solare ~i ia na~tere un curent ascensional. Aerul cald iese in atmosfera prin golurile care se prevad la coamele acoperi~ului ~i antreneaza patrunderea aerului proaspat prin orificiile prevazute in lungul strea~inei. In acest fel pe tavanul mansardei se mentine 0 temperatura inferioara aceleia a invelitorii, supraincalzita de razele solare. - In timpul iernii, spatiul ventilat al podului mansardat
/ ---

neincalzit, constituie un spatiu de izolare termica eficienta intre interiorul ~i exteriorul volumului locuit ~i

2.3.10.2.
\....'

interior, generator de scurgeri de apa ~i mucegai.

pastreaza materialele termoizolante permanent aerate ~i uscate, evitandu-se astfel formarea ~i acumularea de condens

2.3.10.3.

In acest context, este de asemenea foarte importanta: - folosirea unor materiale corespunzatoare sub aspectul permeabilitatii la migratia vaporilor de apa din interior spre exterior; - alcatuirea elementelor de constructie, in special in ceea ce prive~te ordinea ~i succesiunea straturilor.

Ca urmare a celor aratate mai sus, alcatuirea de principiu a elementelor de inchidere orizontale ~i inclinate ale podului mansardat incalzit comporta: - un strat cu 0 rezistenta mare la permeabilitate la vaporii de apa (bariera de vapori) care, dispusa spre suprafata interioara a elementelor de inchidere, limiteaza trecerea spre exterior a unor cantitati mari de vapori de apa; - folosirea unui strat termoizolant cat mai permeabilla trecerea vaporilor de apa, permitand astfel ca ace~tia sa ajunga nestingherit in spatiul de aer ventilat ~i de aici - in atmosfera; - utilizarea unor materiale termoizolante care au caractetistici favorabile sub aspectul absorbtiei de apa i care nu se deterioreaza ~i nici nu ii mic~oreaza capacitatea de izolare termica sub influenta umiditatii;

43

- interzicerea de a prevedea la fata superioara a stratului

termoizolant a unui strat hidroizolant care este Tn acelai timp un strat impermeabil (cu rezistenta mare) la trecerea vaporilor de apa i care Tmpiedica astfel Tndepartarea acestora din constructie; ,

2.3.10.4.

2.3.10.5.

In alcatuirea acoperiului se creeaza doua spatii de aer ventilat i anume, Tn ordine, de jos Tn sus: - un strat dispus Tntre fata superioara a stratului termoizolant i un strat impermeabil hidrofug care face parte din alcatuirea Tnvelitorii; din acest strat fac parte i Tntregul volum de aer din podul neTncalzit; - un strat de aer de grosime constanta, dispus Tntre Tnvelitoare de regula din tigle - i stratul impermeabil mentionat mai sus care, a stfe I , separa cele doua straturi de aer ventilat; acest al doilea strat de aer trebuie sa asigure, pe langa 0 buna circulatie a aerului (prin orificiile prevazute la streaina i la coama), i 0 rapida Tndepartare a cantitatilor de apa care pot penetra prin rosturile dintre tigle; Tn cazul unor Tnvelitori din tabla sau similare, acest al doilea strat de.act poate lipsi.
~

Un rol nu lipsit de importanta Tn ventilarea celui de al doilea strat de aer il au rosturile i neeteneitatile dintre tigle, care, Tmpreuna cu orificiile prevazute la coamele acoperiului, asigura 0 buna circulatie,a aerului Tn acest spatiu. , In acelai scop se pot prevedea Tn zona Tnalta a acoperiului, tig1e de 0 forma speciala, prevazuta cu fante prin care se Tndeparteaza aerul care circula Tn acest al doilea strat de aer ventilat (fig.T8).

2.3.10.6.

Luand Tn considerare clasificarea straturilor de aer ventilat facuta Tn cadrul anexei E din normativul [2], cele doua straturi realizate la acoperiurile mansardate fac parte din categoria straturilor "bine ventilate", situatie Tn care la calculul rezistentei termice, aceasta nu include nici aportul straturilor de aer, nici eel al straturilor amplasate Tntre stratul de aer i mediul exterior.

44

2.3.10.7.

F ata de cele aratate mai sus se recomanda urmatoarea , alcatuire a elementelor de constructie perimetrala orizontale sau inclinate, u~oare, ale podului mansardat incalzit, dispuse in ordine, de jos in sus: - strat de protectie spre interior a straturilor termoizolante (de ex.gipscarton, scanduri faltuite, placaj, lambriuri, ~.a.); - ~ipci pentru montarea stratului de protectie + interspatiu de aer neventilat (intre ~ipci); - bariera contra vpporilor (folie din polietilena sau din PVC, etc); - straturi termoizolante; - strat de protectie spre exterior a straturilor termoizolante, dintr-un material permeabilla vapori (strat de difuzie), eventual ca~erat pe termoizolatie - de la caz la caz, in functie de natura ~i sortimentul materialului termoizolant; - spatiu de aer bine ventilat; - folie (membrana) nu permeabila din punct de vedere hidrofug montata liber sau pe astereala; - ~ipci montate paralel cu linia de cea mai mare panta + interspatii de aer ventilat; - ~ipci dispuse paralel cu strea~ina, pentru montare tiglelor; - invelitoarea, de regula din tigle. Pentru 0 buna ventilare a spatiului de aer realizat intre stratul termoizolant ~i folia impermeabila, se vor respecta urmatoarele: - inaltimea spatiului de aer - min.3 cm, respectandu-se ~i conditia ca sectiunea libera sa fie de cel putin 200 cm2/m; - orificiile din zona strea~inei, prin care patrunde aerul in spatiul ventilat - min.2 %0 din aria invelitorii, dar cel putin
200 cm2/m'

2.3.10.8.

- orificiile din zona coamei, prin care iese aerul din spatiul
ventilat - min.O,5 %0 din aria invelitorii.

\'

2.3.10.9.

In raport cu capriorii, stratul termoizolant poate fi amplasat astfel (fig.T2 ~i T9): - sub capriori; - partial sub capriori ~i partial intre capriori (doua straturi, din care stratul inferior montat intre grinzi~oare dispuse perpendicular pe capriori ~i prinse de ace~tia); 4 5

prezinta avantajul unei Tnaltimi de constructie ~i mai red use, dar necesita folosirea unor capriori cu Tnaltime mare ~i are dezavantajul unei eficiente termotehnice mai reduse ca urmare a existentei puntilor termice din lemn, neprotejate (vezi anexa 2.3.~.). 2.3.10.10. Orificiile de acces a aerului Tn straturile ventilate amplasate sub strea~ina vor fi prevazute cu plase care sa Tmpiedice patrunderea insectelor ~i a pasarilor mici Tn aceste spatii (fig. T6). Peretii verticali u~ori, retra~i fata de planul fatadei, care separa mansarda Tncalzita de podul neTncalzit vor avea urmatoarea alcatuire de principiu (fig. T1 0): - strat de protectie spre interior a stratului termoizol~nt (gipscarton, lambriuri, ~.a.). - ~ipci pentru montarea stratului de protectie + interspatiu de aer neventnat (Tntre ~ipci); - baiera de vapori (eventual); unul sau doua straturi 'termoizolante, fixate Tntre ~i Tn exteriorul unui schelet din lemn, prins la partea superioara de capriori ~i rezemat la partea inferioara pe plan~eul existent prin intermediul unei talpi continue; - strat de etan~are ~i de protectie, permeabilla vaporii de apa, eventual ca~erat pe fata exterioara a stratului termoizolant dispus Tn exteriorul scheletului din lemn. In varianta, se poate adopta urmatoarea succesiune a straturilor, enumerate Tn ordine, din interior spre exterior (fig. T11 ): - tencuiala interioara;

2.3.10.11.

4 6

- intre capriori; - peste capriori, de regula stratul termoizolant este montat pe astereala, iar capriorii sunt aparen'i in incaperi. Fiecare din aceste variante prezinta avantaje ~i dezavantaje, in func'ie de care se va face alegerea solu'iei. Ava.nd in vedere avantajul unei inal'imi de construc'ie mai

reduse, in lipsa altor condi'ii, se recomanda adoptarea

variantei cu stratul termoizolant dispus pa~ial intre, ~i pa~ial sub capriori. Varianta cu stratul termoizolant dispus integral intre capriori prezinta avantajul unei inal'imi de construc'ie ~i mai reduse, dar necesita folosirea unor capriori cu inal'ime mare ~i are dezavantajul unei eficien,e termotehnice mai reduse ca urmare a existen,ei pun'ilor termice din lemn, neprotejate (vezi anexa 2.3.~.).
2.3.10.10.

Orificiile de acces a aerului in straturile ventilate amplasate sub strea~ina vor fi prevazute cu plase care sa impiedice patrunderea insectelor ~i a pasarilor mici in aceste spa'ii (fig. T6). Pere'ii verticali u~ori, retra~i fa,a de planul fa,adei, care separa mansarda incalzita de podul neincalzit vor avea urmatoarea alcatuire de principiu (fig. T1 0): - strat de protec'ie spre interior a stratului termoizol~nt (gipscarton, lambriuri, ~.a.). - ~ipci pentru montarea stratului de protec'ie + interspatiu de aer neventflat (intre ~ipci); - baiera de vapori (eventual); unul sau doua straturi .termoizolante, fixate intre ~i in exteriorul unui schelet din lemn, prins la partea superioara de capriori ~i rezemat la partea inferioara pe plan~eul existent prin intermediul unei talpi continue; - strat de etan~are ~i de protectie, permeabilla vaporii de apa, eventual ca~erat pe fa,a exterioara a stratului termoizolant dispus in exteriorul scheletului din lemn. In varianta, se poate adopta urmatoarea succesiune a straturilor,enumerate in ordine, din interior spre exterior (fig. T11 ): - tencuiala interioara;

2.3.10.11.

4 6

- intre capriori;

pe astereala, iar capriorii sunt aparen'i in incaperi. Fiecare din aceste variante prezinta avantaje i dezavantaje, in func'ie de care se va face alegerea solu'iei. Avand in vedere avantajul unei inal'imi de construc'ie mai reduse, in lipsa altor condi'ii, se recomanda adoptarea variantei cu stratul termoizolant dispus pa~ial intre, i pa~ial sub capriori. Varianta cu stratul termoizolant dispus integral intre capriori prezinta avantajul unei inal'imi de construc'ie i mai reduse, dar necesita folosirea unor capriori cu inal'ime mare i are dezavantajul unei eficien,e termotehnice mai reduse ca urmare a existen,ei pun'ilor termice din lemn, neprotejate (vezi anexa 2.3.~.). 2.3.10.10. Orificiile de acces a aerului in straturile ventilate amplasate sub streaina vor fi prevazute cu plase care sa impiedice patrunderea insectelor i a pasarilor mici in aceste spa'ii (fig. T6). Pere'ii verticali uori, retrai fa,a de planul fa,adei, care separa mansarda incalzita de podul neincalzit vor avea urmatoarea alcatuire de principiu (fig.T10): - strat de protec'ie spre interior a stratului termoizol~nt (gipscarton, lambriuri, .a.). - ipci pentru montarea stratului de protec'ie + interspatiu de aer neventflat (intre ipci); - baiera de vapori (eventual); unul sau doua straturi'termoizolante, fixate intre i in exteriorul unui schelet din lemn, prins la partea superioara de capriori i rezemat la partea inferioara pe planeul existent prin intermediul unei talpi continue; - strat de etanare i de protectie, permeabilla vaporii de apa, eventual caerat pe fa,a exterioara a stratului termoizolant dispus in exteriorul scheletului din lemn. In varianta, se poate adopta urmatoarea succesiune a straturilor,enumerate in ordine, din interior spre exterior (fig. T11 ): - tencuiala interioara;

- peste capriori, de regula stratul termoizolant este montat

2.3.10.11.

4 6

- perete despar1itor din zidarie, cu grosime i greutate redusa;

- strat termoizolant montat in cadrul unui schelet uor

din
2.3.10.12. 2.3.10.13.

lemn, prins de capriori; - strat de etanare i protectie, care trebuie sa permita difuzia vaporilor de apa. La elementele de constructie masive, alcatuirea i ordinea de dispunere a diferitelor straturi este data in anexa 2.3.b. Verificarile termotehnice referitoare la difuzia vaporilor de apa se vor efectua in conformitate cu prevederile din [2], [6] i [7].

2.3.11. 2.3.11.1.
STABILITATEA TERMICA A CONSTRUCTIE A INCAPERILOR ELEMENTELOR DE

Conceptia, proiectarea i verificarea stabilitatii term ice a zonelor opace ale elementelor de inchidere i de compartimentare ale locuintelor mansardate sub aspectul iner1iei lor termice, precum i a stabilitatii termice a incaperilor, se face in conformitate cu prevederile normativului C 107/6 [4]

2.3.11.2.

In conformitate cu prevederile din normativul [4], tabelul 4.1., locuinte1e amplasate in poduri mansardate se incadreaza, ca i toate celelalte tipuri de locuinte, in grupa de cladiri lib". Exigentele de stabilitate termica ale par1ii nou construite, amplasata in podul mansardat al unei cladiri existente se dau in Tabelul T3.

4 7

TABELUL T3
Nr. crt. Criteriul de performanti Caracteristica
ATi VT E

Ci

Stabilitatea termica a incaperilor de locuit (exclusiv dependintele) a

b

. pe timp de iarna
. pe timp de vara
Stabilitatea termica a elementelor de inchidere intre ineaperi i exterior Pereti intre ineaperi i podul neinealzit
I

::::; 1,0
::::; 5,0

15
10 5

9
8

5
3

1 2
3 4 5 6 7

intre ineaperi i spatii mai putin

sau deloe inealzite la partea intre ineaperi i superioara a exterior mansardei intre ineaperi i podul neinealzit la partea intre ineaperi i inferioara a exterior mansardei intre ineaperi i nivelul inferior
ATi

11 8 11

2 6 3 7 2

25 10 30 5

Planee

- amplitudinea de oscilatie a temperaturii aerului interior; VT - coeficientul de amortizare a amplitudinii oscilatii1or

temperaturii aerului exterior; c - coeficientul de defazare a oscilatiilor temperaturii aerului exterior, pe timp de vara; Ci - coeficient de stabilitate termica a elementului de inchidere pe timp de iarna.

2.3.11.3.

In situatia, in care conditiile din tabelul T 4 sunt simultan , satisfacute, nu mai este necesara verificarea la stabilitate termica nici a elementelor de inchidere, nici a incaperilor, exigenta de stabilitate termica considerandu-se implicit indeplinita, cu exceptia cazului cand prin tema de proiectare se cere obligatoriu ~i explicit efectuarea acestor calcule.

4 8

6. Plan~eele care delimiteaza incaperile Nr. crt.

1 2 3 4 5 Planeu 6 7 Pereti
I

Elemente de inchidere
intre incaperi i exterior intre inca peri i podul neincalzit

R
mKNV 1,40

TABELUL T4

3,0

kg/m 100

35

intre incaperi i spatii mai putin 1,10 sau deloc incalzite intre inca peri 3,OO la partea i exterior superioara a intre inca peri mansardei i podul neincalzit intre incaperi 4,50 la partea i exterior inferioara a intre incaperi 1,65 mansardei i nivelul R - rezistenta ,termica unidirectionala , inferior
D

3,5 2,5

300

35

200

- indicele inertiei termice , m - masa specifica a zonei opace, in camp curent v - gradul de vitrare - aria suprafetelor vitrate raportate la
aria totala (suprafata vitrata + suprafata opaca) AI
v= AI + Ap

2.3.11.4.

Elementele de inchidere din tabelele T3 !?i T 4 sunt: 1. Peretii exteriori opaci (exclusiv suprafetele v it rate ): parapetii din planul fatadelor, calcanele, peretii adiacenti rosturilor deschise !?i a logiilor amenajate la nivelul mansardei, !?a. 2. Peretii u!?ori de inaltime redusa, retra!?i fata de planul fatadelor. , 3. Peretii adiacenti casei scarii !?i rosturilor inchise, etc 4. Plan!?eele fara sau cu un singur strat de aer ventilat 5. Planeele cu doua straturi de aer ventilat

de locuit de la mansarda, la partea inferioara, de exterior (de ex. peste logiile amplasate la ultimul nivel al cladirii
6. Planeele care delimiteaza inca peri Ie de locuit de la

4 9

existente) 7. Plan~eele peste casa scarii incalzita la 0 temperatura de

10 - 15 C ~i peste apartamentele de la ultimul nivel al . cladirii existente care, temporar (inten'ionat sau
accidental) pot avea temperaturi de 10-15 C.

2.3.11.5.

Stabilitatea termica se apreciaza at at prin stabilitatea termica a incapedlor, cat ~i prin stabilitatea termica a elementelor de inchidere. Stabilitatea termica a incaperilor este influen,ata de stabilitatea termica a elementelor de inchidere, care, la randul ei, este influen,ata direct de proprieta'ile termofizice ale materialelor ~i de ordinea de dispunere a straturilor in grosimea elementelor de construc'ie. In situatia in care se realizeaza toate criteriile de , performan,a prevazuta pentru stabilitatea elementului de construc'ie in tabelul T3, nu mai este necesar a se efectua verificarea prin calcul a stabilita'ii termice a incaperilor. Stabilitatea termica a incaperilor se evalueaza pe baza calculelor efectuate pentru incaperile cele mai defavorabile, pe timp de vara ~i de iarna, considerate de proiectant ca fiind reprezentative pentru incaperile de locuit de la mansarda. In cazul in care incaperile considerate nu satisfac criteriile de performan,a prevazute in tabelul T3, incaperile respective ~i cele similare vor fi prevazute obligatoriu cu instala'ie de
ventilare - climatizare.
. '

2.311.6.

2.3.11.7.

2.3.11.8.

2.3.11.9.

Calculele de verificare a stabilitatii, termice a elementelor de construc'ie perimetrale ~i a incaperilor se efectueaza pe baza prevederilor din normativul [4] cap.5.2. ~i anex~

A.

La cladirile ~i incaperile prevazute, prin tema de pr<?iectare, cu instala'ii de ventilare - climatizare, masurile ~i verificarile con'inute in prezentul capitol, precum ~i in normativul [4], au caracter de recomandare. 5 0

2.3.11.10.

Pentru cre~terea stabilitatii termice a incaperilor atat pentru perioada deiarna, cat ~i pentru cea de vara, se recomanda urmatoarele masuri: - utilizarea unor pereti exteriori care au spre fata interioara straturi de materiale grele (beton armat sau zidarii) ~i izolatie termica amplasata spre fata exterioara; aceste elemente de inchidere functioneaza ca volant termic, astfel , incat caldura acumulata de straturile masive dinspre interior este cedata, in buna parte, aerului interior, in perioadele de intrerupere a functionarii instalatiei de incalzire; - adoptarea unor elemente de inchidere cu rezistente term ice sporite, atat la zonele opace, cat ~i la cele vitrate; ~i ventilare naturala, a zonelor vitrate; - utilizarea unor sisteme de incalzire autonome, cu durate lungi de functionare ~i termostrate, caracterizate printr-o cedare cat mai uniforme a caldurii; - prevederea unor finisaje interioare care sa conduca la valori mari pentru coeficientii de asimilare termica prin suprafetele interioare ale elementelor de inchidere ~i de spatii de ventilare; - prevederea la fatade ~i la acoperi~ul mansardat a unor finisaje ~i invelitori de culori deschise ~i - de preferinta - cu caracteristici reflectante, care sa transmita in atmosfera exterioara un procent cat mai mare din caldura provenita din radiatia solara; - realizarea umbririi suprafetelor vitrate prin prevederea unor sisteme parasolare: storuri, obloane, draperii, etc.

- limitarea la strictul necesar, cerut de conditiile de iluminare ,

- adoptarea unei solutii de alcatuire a acoperi~ului cu doua

compartimentare; .

51

ANEXA 2.3 a CARACTERISTICI TERMOTEHNICE ALE UNOR PLAN~EE CU STRATUL TERMOIZOLANT DISPUS INTRE CAPRIORI
(exemplu de ealeul)

0,5a

a B=3a

0,5a

LEGENDA: 1. Material termoizolant A (W/(mK) 2. Lemn (eapriori) A = 0,17 W/(mK)

b em 6

A W/(mK) 0,03 0,05 0,03

Conduetivitate termiea eehivalenta Aech a em W/(mK) 0,043 0,062 60 0,051 0,069 0,039 0,058 90 0,044

Coefieient liniar de transfer termie \11 h em W/(mK) 0,068 0,056 10 0,110 0,091 0,049 0,041 15 0,079 0,066

10

0,05 0,03

6 0,05 0,03 10 0,05

0,062

RELATII DE CALCUL Se folosesc urmatoarele notatii: <I> fluxul termic, determinat din calculul automat al campului de temperaturi (yV/m) 8 latimea considerata in calcul (m) ~ T diferenta de temperatura considerata in calculul automat al campului de temperaturi intre cele 2 medii situate ~i de 0 parte a elementului de constructii (K) R rezistenta termica specifica, undirectionala, in camp curent, intre capriori (m2KJW) R' rezistenta termica specifica, corectata, cu luarea in considerare a influentei puntilor termice din lemn (m2KJW)
Aech conductivitatea termica echivalenta a plan~eului (yV/mK)

'If coeficientulliniar de transfer termic aferent unui caprior (yV ImK) 1 lungimea puntilor termice de acela~i fel, existente in aria A (m) A aria pentru care se calculeaza rezistenta termica corectata R' (m2)
(1) R = Rs + Rsi+ Rse

h R s= A (2) R' = B.~T

l/J

RSi=~ a.
I

h (3) Aech =

R'-(Rs; + Rse)

(5) ' =-L_ B ~T R

(6) R' = --.! 1 -+ RA Rezistenta termica specifica corectata R', aferenta ariei A, se determina cu una din relatiile de calcul (2), (4) sau (6).

ANEXA 2.3 b ALCATUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE MASIVE , ALE MANSARDELOR

La elementele de constructie masive, existente sau facand parte din constructia noua a mansardei, ordinea de dispunere a diferitelor straturi, va fi, de regula, urmatoarea (straturile fiind enumerate de jos in sus ~i din interior spre exterior): a) Plan~eu inferior, existent, al mansardei incalzite. plan~eu din beton armat, existent; - strat termoizolant (eventual ~i cu rol fonoizolant); - pardoseala, pe 0 ~apa din mortar de ciment, eventual armata. b) Plan~eu existent, situat sub podul neincalzit plan~eu din beton armat existent; bariera de vapori (eventual); - strat termoizolant; - ~apa de protectie din mortar sau strat de etan~are ~i protectie, permeabilla vapori. c) Plan~eu inclinat, din beton armat, peste casa scarii suprainaltata plan~eu din beton armat monolit, nou construit; bariera de vapori (eventual); - strat termoizolant ~i, in continuare, toate celelalte straturi conform pct.2.3.1 O. 7 ~i 2.3.10.8 din prezentul capitol. d) Plan~eu existent, situat peste logii existente, sub mansarda incalzita strat de protectie a termoizolatiei, eventual tencuiala pe rabit, la tavanul logiei existente; strat termoizolant, a carui grosime se determina prin calcul cu luarea in considerare ~i a stratului termoizolant amplasat peste plan~eu; plan~eu de beton armat, existent ~i, in continuare ca la pct."a" de mai sus. e) Plan~eu existent, situat peste spatiul incalzit (direct sau indirect) al ultimului nivel existent, sub logii nou amenajate la mansarda. plan~eu existent; hidroizolatie avand ~i functie de bariera de vapori; - strat termoizolant din polistiren extrudat, dispus ca la terasele "inverse"; - pardoseala, pe 0 ~apa din mortar de ciment, eventual armata. f) Pereti exteriori noi, care separa spatiul incalzit al mansardei de mediul exterior (calcane ~i parapeti in planul fatadei) 1. Varianta cu pereti monostrat tencuiala interioara; zidarie din blocuri ceramice cu multe goluri (de ex. blocuri POROTHERM) avand toate puntile termice (stalpi~ori ~i centuri) protejate corespunzator; tencuiala exterioara. 2. Varianta cu perete bistrat tencuiala interioara;

I\pL

v;';;; jk ,{; c;

~~

'

~ perele din belo~~e 14...16 em grosime sau din zidiirie din

- strat de protectie ~i finisaj (scanduri in caplama, ~.a.) 3. Varianta cu perete bistrat ~i cu strat de aer ventilat tencuiala + perete, ca mai sus (f2) - strat termoizolant; strat de protectie ~i de etan~are, dintr-un material permeabilla vapori (eventual ca~erat pe stratul termoizolant);

- strat termoizolant;

caramizi GVP, cu stalpi~ori ~i centuri;

- strat de aer ventilat; - placaj de fatada.

g) Pereti interiori de pe conturul casei scarii, la nivelul mansardei 1. Varianta cu pereti monostrat ca la pct.f1 de mai sus

2. Varianta ca pereti bistrat - strat de protectie ~i finisaj (de ex.gipscarton pe ~ipci); - strat termoizolant; - perete ca la pct.f2 de mai sus;
- tencuiala pe suprafata dinspre casa scarii.

55

ANEXA 2.3.c. 1. DOCUMENTE CONEXE

1. C 107/1-1997 2. C 107/3-1997

Normativ privind calculul coeficien~ilor globali de izolare termica la cladirile de locuit Normativ privind calculul termotehnic al

elementelor de constructie ale cladirilor , 3. C 107/4-1997 Ghid pentru calculul performan~elor termotehnice ale cladirilor de locuit 4. C 107/6-1998 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica ale elementelor de inchidere ale cladirilor (revizuire NP 200/89) - Redactarea II INCERC Bucure~ti oct. 1999 5. STAS 6472/2-83 Fizica construc~iilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori (cu modificarile din [2] cap.5.1.) 6. STAS 6472/4-89 Fizica Construc~iilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de construc~ii la difuzia vaporilor de apa. Prescrip~ii de calcul (cu modificarile din anexa K din [2]. 7. ST AS 6472/5-73 Fizica construc~iilor. Higrotermica. Principii de calcul ~i de alcatuire pentru acoperi~uri ventilate. 8. STAS 6472/7 - 85 Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul , permeabilita~ii la aer a elementelor ~i materialelor de constructie. , 9. STAS 6472/10 10. STAS 6648/1 11. STAS 6648/2 Fizica constructiilor. Termotehnica. Transferul , termic la contractul cu pardoseala. Clasificare ~i metoda de determinare. Instalatii de ventilare ~i climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Instala~ii de ventilare ~i climatizare. Parametrii climatici exteriori

12. ST AS 13149 - 93 Fizica constructiilor. Ambiante termice moderate. ,, Determinarea indicilor PMW ~i PPD ~i nivele de performan~e pentru ambian~e 13. 15 - 98 Normativ privind proiectarea ~i executa rea instalatiilor de ventilare ~i climatizare

5 6

2. BIBLIOGRAFIE 14. Rainer Oswald, Reinhard Lamers, Volker Schnapauff, "Nachtraglicher Warmeschutz fur Bauteile Gebaude". Berlin 1995
15. G.Mascheroni, C.Pezzaglia, "Conseils et project d'architecte pour les mansardes", Pris 1999

16. DIN 4108/2 -1998 - Warmebrucken. Planungs und Ausfuhrungsbeispiele 17. DIN V 4108/4 - 1998 - Warme und Feuchteschutztechbische Kennwerte (Vornorm)
18. Horst Fischer Uhlig - Haumodernisierung yon A bis 2

19. DOW - Pardeck auf Umkehrdach. Detail - Beispiele

20. ISOL YTH - Ghid de proiectare ~i execu~ie a lucrarilor de termo ~i fonoizola~ie cu placi din vata minerala.

21. THERWOOLIN - Manual de prezentare ~i utilizare a aproduselor termo ~i fonoizolatoare din vata de sticla.
22. ROCKWOOL - Catalog de prod use din vata minerala fabricata din roci vulcanice de bazalt. 23. AUSTROTHERM - Prospect pentru placi din polistiren extrudat (XPS) 24. THERMOLAN - Prospect pentru vata de sticla THERMOLAN 25. SWISSPOR - (ALCOPOR GRUP ELVETIA & MATITOL PLOIESTI) Prospect pentru placi din polistiren expandat (EPS) 26. BAUMIT - Prospect pentru sistemul de placi EPS - F (polistiren

expandat ignifugat)
27. BRAMAC - Prospect pentru materiale de Tnvelitori.

5 7

ANEXA 2.3.d.
IMAGINIILUSTRA TIVE

5 8

\.....

\": - -~ ... il
'

- -\1T1 --------j

~"

CD
... .

..' ,
I

1-:I

_L
~_.L .

,rn'\

(~

(0'

_JJ_
1.'"1::~I"1..o;zot,..)~.._~..T.

it

1="G:.T4 TE~MO;2oLAREA si YEN"I1.~AR.E:A AC9PER;.~uRiLoR IVlANSARDArE ~. <;TRAi

-. . ~. STRAT I!ESPA.R:;.I TOB,. .U $C? 8.............................FAllA S:utAT iERMol'Z oL4N T ~(

2... ~iR.~" OE A~ ~ ,\!EN!.' LA r. _, .

.~-~l

(0
I

I
I

i I
I

~'=-; ----------; .~; .-._-_.

~-~

~~ o

t~V'"
~('~ ~

y~~ ~~5

'I I \

l..TU~.'J:
c 1\ P R I I) ~:'. ~ 1

! : ; " ) I J

It" Ir,_' I _,",...

,. . ..

_,"

r-..; 0 '..!

.' ~ \ \ -.' . o
I

~ I P C I

' ( f , )
B ) (

@)

T I . u -

' i = i

L E
E R

~ P i c

G . T 2 .
, . = T R

i A L E

L A

~ ~ , I '

9 )

R A "

;-=-"~~;.'-;._~;-"-=:---"_. .. ._----

I
I

I
I

;;~.;-;, -.,

~..~:OO:;;--~.i:

,;;;;...:;.-.;"." .

: -=.. ..J

t. "

\ \

d @)

\4:".

\H

--"
--.... '

.J 0
ct 0,<

'"Z

O. f'I

,:t:i G. T2.
,
'siRl.iUUJI
c 1\ P R I') ;::', \
I INTR~
......; ................I .. I

1-.
"Z

c.) UI

C 0

T E ,::, t.,; Q I z. 0 L A If T

-If)'

t(]I t..I 0.e{

'_f',...',.........J 0 t_.!

Lu. eL
\

tD

'(G) TI.u-L ~Pf..ci"LE Id~.I"-r;~IJ (B)

fh.:t.M/\"-':~,l.. ,is'..;'; (9) A 51 RE A\.A :'/,
,

.' "

~T~Ai

-.

s,""c:

VE..r-tT\ LM~E

LA CoAMA

(3)

PC-I

~I J.-

V\

I
.c.C
_I

-J
t

: : > u.

.;.

t-. I

t.4 'Z

.0

.:::J
. . -,
. . . . ,

-;P'

-I

t t-U J

4.
I..

r
-.; {

" r
(] I

tVI

--.

-1\1

..........................I~. :-..,..~,....'......,:........I....~.:...............: ..........................~.'- 0

\~

Ir

t I

----.. cD

c{ 0
d '<!

'--./

0'<:( U 1 "2:
\ lJ.I Ci. t-.

I<C Z
..J <.J

1.1)"

"<{
\JJ

,I

\/-' <C. f-

cI.

\J> ::J

7.:( _.J 0
!,j

..q0
:)
1+

t-01

_J
<{ .c:(

"2 ....

-.I Iw l+1 )

,.

0c1
UI t-

-~-----.--....-... -...........-

_.n

---.---

E
---.... . U '-....I

.-..-.....--.. -..-------.-.--...--. --'.'--" ..-.- ..-- ----' ..' ._____.

.ct 0 -2 .....'2'
\JJ

r t

.<t,"'

Z tJ). <1:
UJ

,<
c{) '::I
<lI

a.

c:l. U <
0.. :

-t'!:

ci

0 IU)

.-'
0 N -

ri.
Q.
1-:(

';.:' \,

U
":)

- . 0 u

7
cr--

Q!.

,. to-

I.u

fiG T6
D.TALII

D.

'r<I-'EQrv\IABrL
RAcoIU>A R.~ ~, ...

. .. Rf\Cc)RDJ.l;':.~_ Lt. ":::ii~I-."7IjL.

E.

LA

i N \I i;, L'I T Q I., R =- AD" N T r G .l E

'I1,NeA1A

I .. ".1\ P[ RM I':'

."',: ~ , ,',

-... ..

'.

T1 ,.
f.
1'" :7. _

fIG
I

Dt:TA LII

,
v s ~.: ~ I L ,t\ l'

@]

.~

"J

.j

2 T

;;,..............

sectiune vertic ala'

_ { t) ;:- A

~ I E qitL._~IgA:r_____i!j.?G ~M I' A 5;.L ... C ~ ) _J:i.~1i_~f.$:_<:.i.~J.~.

_______________________________~.\L.E6.~__I.A_.
.

( ) ,.~~---Y.~~_T_!J:_~R~_............c~ . .~!"g~T S>E.._A..E.R.Y.I:~.:t:H._~:L~L~9-~~M._. .4.t._~_~~~ T... . ,. ., I. '

I 'I

. ( ) ( ) ._~_!R.A T _.. _J.~.E.E:Rt1M.BJ._L...........2. ..Y:~TA.. IN. f..ER!?A~A. ../:1:.. ~APR'9gL~O~_________'_~.

...I~p':M~Li,q.~.~l(_T___C1.)..~~p-; tR.~. Dr VAPo~L_____t~)

~ip'A

_.l~.s-.!:L~~,.A
'(~ls.'p~A. .P.I;r-CTRU.. MotJTAQ.!;A
I

T;GL~LoR_.

(J~).__<;9AMA__

sccliunc orizontald

. Ac a. p~.f?-.i?._. ~.A_~ s..68Dj~.T. ~_U. .5."IP..!-. T l/ L .T(.8!}_g_~~Q.t~!:LL__~elA?

~._T

J N T R {; s i SUo CA p r~; 0 I.:; r .......4_______,____~.................h... . ... ......

(A) (4 )

.',

2 3
4

- -1!--'

FIG. T~o

P~RET ,
.

UC
~.

r>r
.:-' '.J

~ r :' ~\
I.
.",

-,

r
"", I'

n0 7O
I

! f:.

I
"
""-

K '.1

51 VrR 11 C A

f:

(3
(4- )

,
)
.

SCLjt:LEi Dlr..j GKII-:::lsoAiH

."r.................................

Df LErv.f\/ + STJ<.AT

__._

I r::,;;N ~Fr..;:_

. -:'1

"

",

L 3

!.

'- -v- ~

FIG.T~~
'......................~...............................,..

Pf.R ~ TE

-".

DIN z.rDARI ~
bE-oS DAPTI"jC,L"-..

.-

cu . ST.~AI__~~.~1v1 olzoLANT.
L' !14

(q

PP.T

:.; DA'Z.'

(2) STRAT TERJ~O;LOlAtH

(') 5. L F:i
I

(4-)
Dlr'J

SeA t-J DU Rol

LEr.i

rJ
'

(&) S'\

. -} , ~:pc..i INCL;~~.~1 iR.ESi1e: r'. i ~ -t ::"1~A\ ':'S !.E~~7 vtr,,JT!LI.T (9) STR.AT ;)~ i } S T A i
II,l TP- [ ... " . CAPRI OR I .. .

((;) C.A PR i 0

i'MP~~M;J\e,IL

WiPRoizoLANT

I
I

I
I

1
2..

._.~......__.
I

.i

(~)
j

','

.
" \':
'..
0' :-.' ,. '.-1 "

:1

\.

.
(

.;1 - -\j- ..~-.-I'_ . ,.

1/

,/

=tIC:,. Tf2.

l'2.1 e:.\Q.i~Q,A DE VAPoR:

."~ ."'" .1'. "",

. ,A . , r\ ( 5)S\PCI INCL\I.JA1c + STi:~Al :;[ AtR. VENTILAT ~j ~cL'!;.. 1t1P.RHIA, (

BiL~, (-.7).. ASTE~.E.A.!.;:' (8)

~. -J ~t ". : \ .

- --'"",

. t:.. ,

t.

-'

,~I
I I ,

cAr,,;oR; (9) PlASA (~o) AER VEI.'JTiLA.T.

'.. ~..

. .---------

fiG. 43 ?-AC.O R DI\R~ CLJ._ .F~.g~ASTRA. _l?~ ..M~_NS/dHJ.f.

.....................-. . ................................. ......................

dS~cTi U N EYE.K. ,iCAlA . ~

SECTILJN OR.I'ZoNTALA
i

...

( ") fpli;..
(?.) 5.\PC.1

1M P fRM 1 A BI!..A - S TR.AT

~ I D q. a I Z. 0 ~ A N .T

,.

'''lCLI'''-.T; flx.ATE:. P. C~FF-loP-1 ,

2.4.

PRINCIPII NATURAL

PRIVIND

ASIGURAREA

ILUMINA

TULUI

2.4.1.

Eficien,a luminoasa a suprafe,elor vitrate inclinate, situate in planul acoperiului, fiind mai mare cu circa 30-40 % decat a suprafe,elor verticale, predimensionarea acestora se va face pe baza raportului de 1/10 dintre aria ferestrelor i aria pardoselii mansardei. Pentru crearea unui confort vizual optim ferestrele vor fi dimensionate i amplasate in aa fel incat sa se evite insorirea excesiva i supraincalzirea atmosferei interioare a incaperilor. Oimensionarea golurilor de lumina inclinate, respectiv determinarea coeficien'ilor iluminarii naturale se va face prin metode specifice iluminatului zenital, descrise in diversele manuale de specialitate. Criteriile, parametrii i nivelele de performan,a corespunzatoare cerin,elor referitoate la "Igiena vizuala" sunt cele enun,ate in normativul NP016-97 [1]. Evitarea insoririi excesive trebuie sa se faca, in primul rand, prin alegerea unei orientari corecte a suprafe,elor vitrate, inclinate fa,a de punctele cardinale: . orientari favorabile: nord i sud cu toleran,a maxima de 15 nord-est . orientare defavorabila: vest In cazul in care condi'iile de amplasament nu permit 0 orientare corecta, sunt necesare masuri pentru combaterea unei insoriri excesive (rulouri exterioare, rulouri/perdea, jaluzele, geamuri speciale). Clasificarea aproximativa a performan,elor dispozitivelor de ecranare a ferestrelor de mansarda, conform indica'iilor producatorilor poate fi urmatoarea: 5 9

2.4.2.

2.4.3.

2.4.4.

2.4.5.

2.4.6.

2.4.7.

Reducerea luminii Reflexia caldurii vara Retribuirea caldurii iarna

Jaluzele culoare deschisa xx xx xx

Rulouri perdea culoare deschisa x(x) x x

Rulouri perdea culoare inchisa xxx xxx xx

Rulouri exterioare plasa neagra x xxxx

Performante: x = minim xxxx = maxim ,

2.4.8. Pentru realizarea unei ambian,e luminoase favorabile, pe langa masurile pentru eliminarea unei insoriri excesive se recomanda utlizarea unor materiale ~i culori cu un coeficient de reflexie ridicat, la elementele de construc'ie a incaperilor mansardei (plafoane, perete, pardoseli). La alegerea tipurilor de vitraje ~i la amplasarea acestora, trebuie sa se aiba in vedere ~i cerin,ele specifice realizarii unei ventilari naturale, corecte.(vezi 2.5.)

2.4.9.

6 0

ANEXA 2.4.

a. DOCUMENTE CONEXE [1]. NP016-97 [2]. ST AS 6221

- Normativ pentru proiectarea constructiilor de locuinte. - lIuminatul natural al incaperilor la cladiri civile ~i industriale.

[3]. ST AS 6648/1-82 - Instalatii de ventilare ~i climatizare - Calculul aporturilor de caldura din exterior.
b. BIBLIOGRAFIE

[4]. N.M.Gusev

- lIuminatul natural al cladirilor, Bucure~ti 1963.

[5]. Dumitru Vernescu, Alexandru Ene - Insorirea ~i iluminarea naturala in Arhitectura ~i Urbanism - Bucure~ti 1977. [6]. Gr.Vasilescu, M,Mielita - lIuminarea naturala ~i artificiala la cladirile civile ~i de productie - Bucure~ti 1984 [7]. Horst Fischer-Uhlig - Haus modernisierung (von A bis 2) - Eberhard Blottner Verlag 1993
[8]. G.Mascheroni, C.Pezzaglia - Conseils et projets d'arhitecte pour les mansardes Paris 1999.

[9]. Velux

- Prospect. Ferestre de mansarda.

61

2.5.

PRINCIPII NATURALE

PRIVIND

ASIGURAREA

VENTILARII

2.5.1.

Organizarea ventilarii naturale, prin ferestre inclinate, a spatiilor mansardate, difera de cea a spatiilor cu ferestre verticale. Realizarea ventilarii naturale prin ferestre situate in planul acoperi!?ului depinde de pozitionarea acestora. Ferestrele inclinate, amplasate la inaltime in apropierea crestei acoperi!?ului nu vor avea efecte sesizabile asupra ventilarii zonei de lucru (Iocuire), respectiv a volumul cuprins intre pardoseala !?i un plan imaginar paralel cu aceasta situat la 1,5-2 m inaltime. ,

2.5.2. 2.5.3.

2.5.4.

Combinatia intre ferestre inclinate amplasate la inaltime !?i ferestre verticale situate in apropierea nivelului pardoselii (nu intotdeauna posibil de realizat) se dovede!?te optima pentru realizarea ventilarii naturale atat datorita diferentelor de , temperatura cat !?i de presiune. Schema este perfect realizabila at at in cazul amenajarii spatiilor duplex mansarda/nivel ultim, precum !?i in cazul amenajarii de balcoane in planul acoperi!?ului, in cazul mansardarii unor acoperi!?uri terasa.

2.5.5.

Suprapunerea de ferestre inclinate in planul acoperi!?ului, dintre care cea inferioara cu baza la nivelul ocupantilor va avea efecte favorabile atat din punct de vedere al asigurarii ventilarii naturale cat !?i al confortului vizual (psihologic) al ocupantilor. Amplasarea ferestrelor in planul acoperi!?ului va tine seama de prezenta eventualelor surse de poluare a aerului. (co!?uri de fum, ventilatii bucatarii, aerisiri, canalizari, etc.), surse de poluare care nu au putut fi regrupate, pentru a depa!?i creasta acoperi!?ului, cu ocazia amenajarii spatiului mansardat.
6 2

2.5.6.

2.5.7.

La alegerea tipurilor de ferestre de acoperi~ din considerente de ventilare naturala ~i siguran~a la intemperii se recomanda utilizarea de ferestre prevazute cu cia pete de ventilare, filtre ~i plase contra insectelor, singurele care pot asigura realizarea schimburilor de aer impuse de cerin~ele "Igienei aerului" (0,5-1 vol/h) [1].
Performantele orientative ale ferestrelor Tn realizarea . schimburilor de aer sunt: - Ferestre-u~i Tnchise - Ferestre basculante, pu~in Tntredeschise - Ferestre 1/2 deschise - Ferestre total deschise - Ferestre ~i u~i deschise pe fe~e opuse

2.5.8.

vol/h 0-0 5 , 0,3-1,5 5-10 1 0-15 pana la 40

2.5.9.

Viteza curen~ilor de aer, respectiv numarul de schimburi orare realizat nu va depa~i [1]: - iarna 0,15 m/s; cca.5-10 vol/h - vara 0,275 m/s; cca.15-20 vol/h

6 3

ANEXA 2.5.

a. DOCUMENTE CONEXE [1]. NP016-97 [2]. SR 1907-1 [3]. C 107/1-94 - Normativ pentru proiectarea construc~iiIor de locuin~e.

- Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.

I

- Normativ privind calculul coeficien~ilor globali de

izolare termica la cladirile de locuit.

b. BIBLIOGRAFIE

[4]. Ashrae Handbook - 1981 Fundamentals

[5]. Recknagel-Sprenger-Schramek. Taschenbuch fOr Heizung + Klima Technik - Oldenbourg 94/95.

I I I
L. 64

2.6.

PRINCIPII DE REZOLVARE STRUCTURALA

GENERALIT A TI

2.6.1.

Prevederile din prezentul capitol con'in indica'ii privind proiectarea elementelor de construc'ii structurale ~i nestructurale ale mansardelor din punctul de vedere al exigen,ei de rezisten,a ~i stabilitate. Indica'iile ~i precizarile din capitolul de fa,a se refera numai la condi'iile specifice acoperi~urilor mansardate ~i nu repeta condi'iile generale de rezisten,a ~i stabilitate con'inute in actele normative in vigoare, care trebuie sa fie integral ~i riguros respectate [10].

2.6.1.2.

Prevederile con'inute in prezentul capitol se refera la acoperi~urile mansardate care urmeaza a se realiza la cladirile existente, aflate in una din urmatoarele situatii: , a. cladiri cu terasa necirculabila sau circulabila; b. cladiri cu acoperi~ inclinat ~i pod neutilizabil; c. cladiri cu acoperi~ inclinat ~i pod utilizabil. Cladirile aflate in una din situa'iile de mai sus pot avea, sau nu, scara (normala) de acces pe terasa, respectiv in pod.

2.6.1.3.

Cladirile din cazurile a ~i b de mai sus, presupun indepartarea - totala sau in cea mai mare parte - a elementelor de construc'ie structurale ~i nestructurale existente peste ultimul plan~eu ~i proiectarea unui acoperi~ mansardat nou, in timp ce, in cazul C, se men'ine cea mai mare parte din elementele de construc'ie ale acoperi~ului existent. Inainte de a adopta op'iunea demolarii unor elemente de construc'ie existente (atice de terasa, frontoane de poduri, co~uri de fum sau canale de ventila'ie, ~.a.) se va analiza posibilitatea adaptarii lor la noua situa'ie ~i a eventualei lor modificari ~i consolidari.

2.6.1.4.

2.6.1.5.

Cele mai multe din prevederile con~inute in acest capitol, sunt valabile ~i la cladirile noi, proiectate de la inceput cu
6 5

locuinte mansardate la ultimul nivel, sau concepute cu posibilitatea amenajarii unor astfel de locuinte intr-o alta etapa de executie. 2.6.1.6. Ca principiu general, la proiectarea structurii de rezistenta a unui acoperi~ mansardat locuibil la 0 clad ire de locuit existenta, se va urmari ca masa totala a acoperi~ului sa nu fie mai mare decat masa elementelor de constructie , structurale ~i nestructurale ale acoperi~ului existent, sau ca depa~irea acesteia sa fie nesemnificativa. 2.6.1.7. Elementele de constructie ,care alcatuiesc structura de rezistenta a acoperi~urilor mansardate sunt supuse unor deformatii relativ mari, provenite din deplasarile mari care apar la varful structurii in timpul incursiunilor in domeniul postelastic la actiunea seismelor de intensitate ridicata, deplasari amplificate de efectul defavorabil al torsiunii generale. In aceste conditii, elementelor de constructie structurale ale acoperi~urilor mansardate trebuie sa Ii se asigure 0 prindere corespunzatoare de structura de rezistenta a cladirii, precum ~i 0 comportare in domeniul elastic in toate etapele de

2.6.1.8.

deformare elastica ~i postelastica ale stn cturii. ~ ~ ~ ~""Vi

2.6.1.9.

In cadrul prezentului capitol ~e ..:. privind proiectarea elementelor de constructie structurale ale acoperi~urilor mansardate, in doua variante de alcatuire a structurii principale de rezistenta: - cu ~arpanta din lemn pe scaune; - cu elemente de constructie masive (zidarie ~i beton armat).

in capitolul de fata se trateaza

din punct de vedere structural - doua posibilitati de rezolvare a accesului de la ultimul nivel al cladirii existente, la incaperile de la mansarda: - prin prelungirea pe vertical a a casei scarii existente; - prin crearea unor scari interioare, de tip u~or, in cadrul locuintelor dezvoltate pe 2 niveluri - tip DUPLEX. Din punct de vedere structural, cea de a doua varianta este mai avantajoasa, fiind caracterizata printr-un consum mai

6 6

mic de materiale ~i 0 greutate mai redusa, iar rezisten,a ~i rigiditatea ~aibei orizontale de peste ultimul nivel al cladirii existente nu sunt decat in mica masura, afectate. 2.6.1.10. Aspectele speclfice, din punct de vedere structural, legate de amplasarea in cladirea existenta a unui ascensor de persoane, nu fac obiectul prezentului capitol din Normativ.
INVESTIGATII PRELIMINARE

2.6.2. 2.6.2.1.

in cadrul primei etape de proiectare structurala a acoperi~ului mansardat este obligatoriu a se face 0 serie de investiga'ii preliminare, care sa confirme capacitatea cladirii existente de a accepta un nou nivellocuibil. Investiga'iile ~i analizele preliminare se refera la: - rezisten,a antiseismica a cladirii existente; - capacitatea terenului de fundare de a suporta 0 eventuala incarcare gravita'ionala suplimentara; - capacitatea elementelor de construc'ie structurale verticale existente (pere'i ~i stalpi) de a primi eventuale solicitari suplimentare, atat din ac'iunea incarcarilor gravita'ionale cat ~i din ac'iunea seismica; - capacitatea de rezisten,a a plan~eului de peste ultimul nivel al cladirii existente, la actiunea noilor solicitari;
I

- starea elementelor de constructie din lemn care se

pastreaza in cadrul proiectului de amenajare a mansardei, sub aspectul durabilita'ii. 2.6.2.2. Rezistenta antiseismica a cladirii la care urmeaza a se amenaja un acoperi~ mansardat locuibil se stabile~te prin efectuarea unei expertizei tehnice de catre un expert atestat de MLPAT. Efectuarea acestei expertize este obligatorie inainte de proiectarea acoperi~ului mansardat. Prin expertiza se determina:
I I

- incadrarea cladirii in una din clasele de risc seismic

recizate in 1 ct.11.6; proiectarea ~i executarea acoperi~ului mansardat nu se admite la cladirile

6 7

Tncadrate Tn cIasele Rsl (cu risc ridicat de prabu~ire) ~i Rsil (cu

degradari structurale majore); la aceste cIadiri, mansardarea este posibila numai dupa, sau concomitent cu efectuarea unor consolidari corespunzatoare (care sa aduca cladirea Tn cIasa de risc seismic Rslll sau RsIV); - gradul nominal de asigurare la actiuni seismice, respectiv raportul dintre solicitarea capabila ~i solicitarea necesara (R); proiectarea ~i executarea acoperi~ului mansardat este posibila numai daca gradul nominal de asigurare este (sau devine prin consolidare) la valoarea: - R ~ 0,5 la cladirile de locuit parter (clasa de importanta IV) - R ~ O,61a celelalte cIadiri de locuit (clasa de importanta III)

2.6.2.3.

Verificarea conditiilor de fundare ale cIadirii se face Tn , principal prin examinarea modului Tn care s-a comportat cladirea existenta Tn timp (tasari semnificative, fisuri provenite din tasari inegale ~.a.). Se recomanda a se consulta Studiul geotehnic existent ~i Tn lipsa acestuia sau/~i Tn caz ca exista unele aspecte neclare a se examina oportunitatea efectuarii unui nou studiu geotehnic. Proiectarea ~i executarea acoperi~ului mansardat este posibila numai dupa elucidarea problemelor geotehnice sesizate ~i numai dupa efectuarea eventualelor consolidari considerate ca necesare. Determinarea capacitatii de rezistenta a elementelor structurale verticale se va face Tn principal pe baza consultarii proiectului initial, precum ~i - Tn lipsa acestuia ~i/sau Tn caz ca se considera necesar - prin investigatii
suplimentare "in situ" ~i Tn laborator.

2.6.2.4.

2.6.2.5.

Capacitatea de rezistenta a plan~eului din beton armat de peste ultimul nivel al cIadirii existente, se determina prin consultarea proiectului initial, precum ~i prin examinarea atenta "in situ" I atat la fa~a inferioara (existen~a unor

eventuale fisuri, deformatii excesive, ~.a.) cat ~i - dupa 6 8

Tndepartarea tuturor straturilor nestructurale superioara.

la fa,a

2.6.2.6.

La stabilirea capacita'ii de rezisten,a a plan~eului care lucreaza ca 0 ~aiba orizontala la ac'iunea solicitarilor orizontale, se vor avea Tn vedere slabirile produse prin crearea (prin spargere) a golurilor pentru amplasarea scarilor de acces Tn podul mansardei - fie Tn cadrul apartamentelor (Tn cazul unor locuin,e tip DUPLEX), fie Tn/~i Tn casele de scara.
Verificarea starii elementelor de constructie din lemn, , existente Tn construc'ia existenta ~i care se pastreaza ~i Tn noua constructie, se refera la: , - grinzile principale ~i secundare ale eventualelor plan~ee (sau po~iuni de plan~ee) din lemn, inclusiv extremita'ile acestora, Tnglobate Tn zidarie - Tn special sub aspectul comportarii la fenomenul de putrezire ~i la ac'iunea distructiva a cariilor; - elementele constructive ale ~arpantei pe scaune sau din ferme, precum ~i elementele secundare ale acoperi~ului (popi, pane, contrafi~e, monta'i, diagonale, cle~ti, capriori, talpi, cosoroabe), inclusiv Tmbinarile ~i rezemarile acestora.

2.6.2.7.

2.6.3. 2.6.3.1.

ALCATUIREA SARPANTEI DIN LEMN

Structura ~arpantei se realizeaza - de regula - sub forma de ~arpanta din lemn pe scaune. $arpanta trebuie sa fie astfel conceputa ~i alcatuita Tncat sa poata prelua ~i transmite fara dificulta'i Tncarcarile gravita'ionale, precum ~i cele provenite din ac'iunea seismica ~i a vantului, la structura de rezisten,a a cladirii existente. Alcatuirea ~arpantei din lemn pe scaune este - de regula cea uzuala, ea trebuind sa asigure, Tn condi'iile respectarii prevederilor din Codul NP 009-96 [8], satisfacerea urmatoarelor exigente generale principale: - transmiterea, cat mai direct posibil, la pere'ii structurali ai 6 9

2.6.3.2.

cladirii existente, a tuturor incarcarilor gravita'ionale; in conditiile efectuarii tuturor verificarilor necesare, se admite , ~i rezemarea ~arpantei pe grinzile ~i placile din beton armat ale plan~eului existent peste ultimul nivel; - asigurarea stabilita'ii, rezisten,ei ~i rigidita'ii ansamblului ~arpantei, precum ~i a tuturor elementelor componente, la ac'iunea incarcarilor orizontale, provenite in principal din ac'iunea seismica ~i a vantului, prin prevederea unui numar corespunzator de contravantuiri verticale, pe ambele direc'ii principale; - ancorarea, in condi'ii corespunzatoare de rezisten,a, indeformabilitate ~i durabilitate, a ansamblului ~arpantei prin intermediul talpilor ~i a cosoroabelor - de structura de rezistenta, a cladirii existente, la actiunea incarcarilor , orizontale.

2.6.3.3 .

Suplimentar, la alcatuirea ~arpantei de lemn pe scaune, proiectata pentru acoperi~urile mansardate locuite, se vor respecta ~i urmatoarele condi'ii specifice: - distan,ele dintre scaune vor fi marite , dar in mod judicios ~i in stricta corelare cu cerin,ele de arhitectura; - prin modul de amplasare a popilor, cle~tilor, contrafi~elor ~i diagonalelor, se va urmari crearea unor spa'ii cat mai libere, atat pe orizontala cat ~i pe verticala; - pe direc'ie transversala, rigiditatea scaunelor se va realiza in principal prin triunghiurile nedeformabile formate din capriori + popi + moaze, amplasate de regula la partea superioara a acoperi~ului (fig,R1); se va evita utilizarea de pop inclina'i ~i contrafi~e; - pe direc'ia longitudinala, rigiditatea ~arpantei se va ob'ine, de regula, prin realizarea unor triunghiuri de dimensiuni sporite, formate din popi+pane+contrafi~e sau a unor grinzi cu zabrele formate din pane+talpi+popi (monta'i) + diagonale; se va urmari ca aceste elemente, fiind coplanare, sa fie inglobate in pere'ii exteriori sau interiori, de compartimentare, a spa'iului mansardat locuit; - se recomanda a se evita realizarea unor ~arpante pe scaune cu 0 alcatuire care conduce la impingeri laterale (fig.R,1.6,) indeosebi la cladiri cu la'ime mare ~i/sau amplasate in zone cu seismicitate ridicata, precum ~i in 7

situatiile in care este dificil de a prelua impingerile (fig.R2.c. la cladiri existente); - la alcatuirea de ansamblu a arpantei pe scaune, precum i la stabilirea pozitiei i distantelor dintre capriori, se va avea in vedere necesitatea prevederii in zonele inclinate ale mansardei locuite, a lucarnelor i a ferestrelor amplasate paralel cu invelitoarea; - la stabilirea distantelor dintre capriori, in cazul amplasarii stratului termoizolant - total sau partial - intre capriori, se va tine seama de dimensiunile de livrare a placilor sau a saltelelor termoizolante. 2.6.3.4. Elementele de constructie din care se realizeaza arpanta pe scaune, vor fi proiectate din lemn ecarisat - cherestea de rainoase conform ST AS 942-96 [11] i anume: grinzi, dulapi, rigle i ipci. Se va folosi cherestea de calitatea I-a, cu respectarea conditiilor standardizate in ceea ce privete umiditatea admisa. Piesele din lemn vor fi in prealabil ignifugate i antiseptizate cu materiale de cea mai buna calitate. Imbinarile dintre piesele de lemn ale arpantei, precum i ancorarea acesteia de structura de rezistenta a cladirii , existente, vor fi realizate cu un grad mai ridicat de exactitate i acuratete decat la arpantele pe scaune ale podurilor nelocuite; de asemenea, se vor folosi solutii de imbinari cu , caracter definitiv i ingineresc, durabile i cu un grad mai redus de deformabilitate. Se vor folosi imbinari chertate (cu prag, in jumatatea lemnului, cu cep .a.), iar in locul prinderilor cu scoabe i a legaturilor cu sarma se vor folosi gusee i sbanturi metalice prinse cu buloane i uruburi. Se pot de asemenea folosi imbinarile cu cuie, dar numai pe baza unor calcule de dimensionare. T oate piesele metalice vor fi tratate anticoroziv. 2.6.3.6. Talpile i cosoroabele se vor lega de elementele structurale din beton armat - planee, centuri - astfel: - cu buloane filetate, ancorate corespunzator in elementele 7 1

2.6.3.5.

de construc'ie din beton armat ~i prevazute cu ~aibe ~i piuli,e - Tn cazul elementelor de construc'ie nou turnate (fig.R2); - cu piese metalice speciale, prevazute cu dispozitive de expandare sau similare - Tn cazul elementelor de constructie existente. , 2.6.3.7.

In toate cazurile, rezemarea popilor pe centurile ~i plan~eele din beton armat se va face prin intermediul unor talpi de reparti'ie, dimensionate corespunzator ~i prevazute sau nu cu contrafi~e de rigidizare (fig.R2e). Pentru realizarea lucarnelor ~i a ferestrelor de mansarda, precum ~i la strapungerile pentru co~uri ~i ventila'ii, se vor folosi juguri ~i grinzi dubie, prevazute cu chertari ~i sban,uri metalice. in cazul Tn care lungimea necesara a capriorilor depa~e~te lungimile maxime care pot fi procurate (6,00 m conf.[11]), ace~tia pot fi Tnnadi~i Tn zonele cu solicitari mini me; Tnnadirile se vor realiza cu eclise de lemn sau metalice + cuie sau ~uruburi ~i vor fi dimensionate conform actelor normative Tn vigoare [8] ~i [9]. Pentru 0 mai buna conlucrare ~i retransmitere a Tncarcarilor verticale ~i orizontale Tntre capriori ~i de la ace~tia la pane ~i la scaune, se recomanda adoptarea solu~iei cu astereala realizata din dulapi de 28 mm grosime ~i la~ime cat mai mare, fixa~i cu min.2 cuie de fiecare caprior. In fig.R1 se prezinta cateva exemple de scheme constructive ale unor ~arpante pe scaune (sec'iuni transversale), posibil de utilizat la acoperi~urile mansardate, astfel: - 1...6 - fara parape~i longitudinali; - 7...10 - cu parape'i structurali longitudinali; - 6 - fara popi intermediari, cu Tmpingeri laterale; - 1,7 - cu un ~ir de popi interiori: - 2,8 - cu 2 ~iruri de popi interiori; - 3,4,9 - cu 3 ~iruri de popi interiori, fara frangerea apelor; - 5,10 - idem, cu frangerea apelor;

2.6.3.8.

2.6.3.9.

2.6.3.10.

2.6.3.11.

7 2

- 3,4 - cu peretii exteriori ai mansardei locuite, retra~i fata

de planul fatadelor longitudinale. In schemele constructive din fig.R1 nu sunt figurate talpile de sub popi ~i nici contravantuirile longitudinale. Sectiunile transversale din fig.R1 sunt valabile at at pentru acoperi~urile cu 2 ape ~i cu frontoane, cat ~i pentru acoperi~urile cu 4 ape. 2.6.3.12. In fig.R2 se prezinta cateva detalii caracteristice, aferente schemel or constructive din fig.R1 ALCATUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE MASIVE ALE ACOPERISULUI MANSARDAT

2.6.4. 2.6.4.1.

Frontoanele - la acoperi~urile cu 2 ape - se pot realiza:

verticale, cu mortar min.M50Z, cu sau fara armare orizontala, cu stalpi~ori ~i centuri din beton armat monolit; - din beton armat monolit de 12-14 cm grosime, cu beton clasa Bc15 sau mai mult, cu strat termoizolant exterior. Capacitatea de rezistenta la actiunea fortelor orizontale perpendiculare pe planul frontonului poate fi substantial marita prin prevederea unor pinteni amplasati in planul peretilor longitudinali interiori sau/~i pe grinzi intoarse din beton armat monolit, in corelare cu planul de arhitectura.

- din zidarie din caramizi sau blocuri ceramice cu goluri

2.6.4.2.

Frontoanele - de forma triunghiulara sau trapezoidala - se calculeaza la actiunea incarcarilor orizontale care , actioneaza perpendicular pe planullor, amplasate astfel: in centrul de greutate al ariei expuse actiunii vantului; - in centrul de greutate al masei proprii (inclusiv eventualii

pinteni) - la actiunea fortelor de inertie provenite din actiunea seismica;

- la nivelul fetei superioare a centurii inclinate de la partea de

sus a frontonului - la actiunea incarcarilor seismice , orizontale perpendiculare pe fronton, aferente panelor ~i capriorilor care reazema pe centura.

7 3

in condi~iile asigurarii rezisten~ei, stabilita~ii i rigidita~ii la ac~iunea tuturor incarcarilor verticale i orizontale, in pere1ii de fronton se pot amplasa goluri de ferestre.

2.6.4.3.

Pere1ii transversali antifoc i de la rosturi, se alcatuiesc i se calculeaza in mod similar cu frontoanele, cu luarea in considera1ie a condi~iilor specifice: absen1a ac1iunii vantului, asigurarea rezisten~ei la foc, .a. Parape~ii pe care reazema cosoroabele de pe conturul acoperiului (la acoperiurile fara frontoane) sau numai cele aferente fa1adelor longitudinale (Ia acoperiurile cu frontoane), se vor alcatui in mod similar cu frontoanele. La parape1ii din zidarie, se vor prevedea obligatoriu stalpiori de dimensiuni min. 25 x 25 cm, la distan1e de max. 4,0 - 4,5 m, in func1ie de inal1imea parape1ilor i de valoarea incarcarilor orizontale. La partea superioara a parape1ilor din zidarie se va realiza 0 centura din beton armat monolit avand latimea de min.25 cm , ~i inal~imea de cel pu~in 15 cm. In func~ie de posibilita1ile oferite de criteriile de arhitectura, i in stricta corelare cu acestea, se recomanda a se mari rezisten1a, rigiditatea i stabilitatea parape1ilor prin prevederea unor pinteni avand 0 lungime de min. 50 cm i 0 inal1ime egala cu cea parapetului, amplasa1i pe pere1ii transversali ai structurii existente. Calculul parape~ilor se face in mod similar cu calculul frontoanelor, cu precizarea ca incarcarea orizontala de la nivelul fe1ei superioare a centurilor longitudinale, proven ita din ac1iunea seismica i a vantului asupra acoperiului este cea aferenta intregii la1imi a cladirii. Structura casei scarii care se executa pe inal1imea acoperiului mansardat nou, in prelungirea casei scarii existente, trebuie sa formeze un ansamblu stabil, rigid i rezistent, de regula avand in plan forma unui dreptunghi. Atat peretii cat i planeul de la partea superioara, trebuie sa fie astfel realiza1i incat sa nu conduca la micorarea gradului de rezistenta la foc al casei scarii existente. ,

2.6.4.4.

2.6.4.5.

74

Peretii vor avea 0 alcatuirea similara cu cea a frontoanelor, , iar plan~eul de la partea superioara va fi realizat - de regula dintr-o placa inclinata din beton armat monolit, turnata odata cu centurile de pe zidurile adiacente. 2.6.4.6. Daca in plan~eul din beton armat monolit sau din elemente prefabricate din beton armat trebuie sa fie create goluri pentru amplasarea scarilor de acces la acoperi~ul mansardat, acestea vor fi realizate prin spargere atenta fara ~ocuri ~i fara a produce deteriorari la elementele de constructie invecinate. 5e interzice utilizarea barosului ~i/sau a picamerului. La decuparea golurilor in plan~eu se va urmari a se pastra in cea mai mare masura integritatea barelor din centuri, precum ~i un numar cat mai mare din armaturile plan~eelor existente, care trebuie sa devina mustati de legatura cu zonele de plan~eu care se vor turna in noile conditii. In cazul scarilor interioare din locuintele ,DUPLEX, se va urmari ca golurile - de regula avand 0 forma circulara sau dreptunghiulara - sa aibe dimensiune cat mai redusa, sa fie amplasate in zonele cu solicitari minime (adiacent unor pereti structurali interiori) ~i sa fie bordate cu armaturi corespunzatoare, necesare at at pentru preluarea incarcarilor verticale, cat ~i pentru solicitarile din planul plan~eului, la actiunea seismica. , In cazul prelungirii pe verticala, cu inca un nivel, a casei scarii, se va urmari: - reducerea dimensiunilor golului din plan~eu la valorile minime cerute de conditiile de circulatie; ,, - alcatuirea corespunzatoare a noului palier de beton armat monolit, pentru noile conditii: placa de grosime sporita, eventual grinda-podest etc. - prevederea unor armaturi suplimentarte, de bordaj, la marginea dinspre gol a podestului, ancorate corespunzator Tn zonele adiacente ale plan~eului existent, Tn scopul restabilirii capacitatii de rezistenta la Tnconvoiere Tn planul ei, a ~aibei orizontale de la ultimul nivel.

2.6.4.7 .

2.6.4.8.

La locuintele tip DUPLEX, scara de acces la Incaperile amplasate la mansarda va fi de tip u~or - din lemn sau metalica - ~i va fi rezemata ~i/sau fixata atat de plan~eul inferior, cat ~i de cel superior. In cazul prelungirii casei scarii comune, rampele ~i eventualul podest intermediar vor fi realizate din beton armat monolit, tinand seama de urmatoarele: ,

2.6.4.9 .

- la scarile cu doua rampe ~i un podest intermediar, se

recomanda ca acesta din urma sa fie realizat cu doua grinzi perpendiculare pe directia rampelor, rezemate In gauri create In peretii transversali structurali ai casei scarii (fig.R3a).
I

- In cazulln care structura de rezistenta a cladirii este cu cadre, se va acorda 0 atentie deosebita ca, prin modul de rezemare a podestului intermediar sa nu se modifice substantial comportarea cadrelor existente ~i sa nu se creeze efectul de stalpi scufti; - la rezemarea rampei, la partea inferioara, pe palierul existent, In functie de alcatuirea, dimensiunile ~i armarea acestuia din urma, se va analiza necesitatea unei eventuale consolidari pentru a corespunde noilor conditii de rezemare ~i Incarcare. 2.6.4.10. La scarile cu doua rampe ~i un pod est intermediar, daca se dore~te a nu fi afectati In nici un fel peretii existenti adiacenti casei scarii, se poate adopta 0 solutie cu podestul intermediar agatat la nivelul ultimului plan~eu existent, ca In exemplu din fig.R3b. Suprafetele orizontale de la fata superioara a plan~eului/centurilor pe care urmeaza a se executa frontoane, parapeti sau alti pereti structurali ai acoperi~ului mansardat din zidarie sau din beton armat monolit - vor fi pregatite In prealabil, prin buciardare sau cioplire cu dalta, creand asperitati cu adancimea maimare de 2 mm; suprafata betonului va fi curatata de laptele de ciment, prin periere cu peria de sarma, suflata cu aer comprimat ~i spalata cu jet de apa. 7 6

2.6.4.11.

2.6.4.12.

Barele verticale ale peretilor sau ale stalpi~orilor din beton armat monolit, vor fi innadite cu mustati ancorate in peretii structurali din zidarie sau din beton armat, de la ultimul nivel al cladirii existente. Ancorele - care indeplinesc ~i functia de conectori - vor fi realizate din bare de otel beton PC 52 ~ 10. .. 18 ~i vor fi introduse in gauri verticale forate cu dispozitive rotopercutante, curatate de praf ~i umplute cu ra~ini epoxidice sau cu alte substante adezive similare. Capacitatea de rezistenta la intindere a ancorelor se determina prin calcul ~i ea este in functie de diametrul ~i adancimea gaurilor, de rezistenta la intindere a betonului, respectiv a zidariei, precum ~i de caracteristicile materialului adeziv. Canalele de fum ~i ventilare, executate din zidarie de caramida, pe inaltimea acoperi~ului mansardat ~i peste invelitoarea acestuia, vor fi realizate in conformitate cu prevederea Normativului P2-85 [7], cu mortar min. M50Z i vor fi armate cu bare verticale exterioare ~i cu etrieri de legatura in rosturile orizontale. Barele verticale vor fi ancorate corespunzator in centurile i grinzile sau - in ultima instanta - in placa plan~eului de peste ultimul nivel existent, i vor fi protejate cu un strat de mortar de ciment de 4... 5 cm grosime. ALCATUIREA SARPANTEI CU STRUCTURA PRINCIPALA DE REZISTENTA DIN ELEMENTE DE CONSTRUCTIE MASIVE La acest tip de ~arpanta, elementele de constructie structurale, portante la actiunea incarcarilor verticale i care asigura contravantuirea pe ambele directii principale ale ansamblului acoperi~ului la actiunea incarcarilor orizontale, sunt realizate din elemente de constructie masive: beton , armat ~i - eventual - pereti din zidarie.

2.6.4.13.

2.6.5.

2.6.5.1.

2.6.5.2.

Ca elemente de construc~ie structurale principale se pot folosi:

a. pere~i transversali: frontoane (cu sau fara goluri de fe rest re ), pere~i antifoc, pere~i adiacen~i rosturilor, pere~i adiacen~i casei scarii (cu sau fara goluri de u~i), precum ~i, eventual, pere~i de compartimentare (intre locuin~e diferite ); b. pere~i longitudinali: pereti adicenti casei scarii (cu sau fara goluri de u~i), pinteni dezvolta~i ai unor pereti transversali, precum ~i, eventual, unii pereti de compartimentare (intre locuinte diferite ); c. parapeti, cu sau fara pinteni de rigidizare, pe intregul contur al cladirii (Ia acoperiurile cu 4 ape) sau numai pe fatadele longitudinale (Ia acoperiurile cu 2 ape); d. intersectii ortogonale ale unor faii de pereti, formand stalpi lamelari in forma de cruce, L sau T; e. grinzi longitudinale interioare (pane) din beton armat monolit; f. stalpi i ginzi din beton armat monolit, de dimensiuni reduse, formand cadre longitudinale sau - mai rar transversale.

2.6.5.3. 2.6.5.4 .

Pentru elementele de constructie de la pct.2 a, b i c, sunt valabile prevederile de la subcapitolul 4 de mai sus. Stalpii lamelari formati din intersectii ortogonale de faii de pereti transversali i longitudinali se prevad, de regula, in zona mediana a cladirii, peste peretii structurali de la ultimul nivel al cladirii existente. Stalpii lamelari se pot realiza: - din pereti de beton armat monolit, cu grosimea de cel putin 14 cm; - din zidarie din caramizi GVP, de 25 cm grosime, cu armaturi in rosturile orizontale i cu stalpiori de beton 7 8

,
armat cu dimensiuni 25 x 25 cm, la extremitati ~i -eventual la intersectie. , Suprafetele orizontale de la fata superioara a centurilor pe care reazema stalpii lamelari se trateaza conform prevederilor de la subcapitolul 4 pct.11, iar barele verticale ale stalpi~orilor de beton armat se ancoreaza conform pct.12 din acela~i subcapitol. 2.6.5.5. Grinzile longitudinale din beton armat monolit Tndeplinesc functia de pane ~i reazema pe unele din elementele structurale verticale mentionate la pct.a), b) ~i d) de mai sus. Avand Tn vedere ca ele se dispun, de regula, Tn zona centrala a acoperi~ului, peste plan~eul superior al mansardei, Tnaltimea libera disponibila este mare ~i, in consecinta, se pot realiza grinzi cu deschidere relativ mare. Grinzile se realizeaza de forma dreptunghiulara sau cu talpa la partea superioara. Cadrele u~oare din beton armat monolit sunt alcatuite din stalpi verticali de dimensiuni min.25 x 25 cm ~i grinzi orizontale sau inclinate. Tn functie de modul de realizare a detaliilor de rezemare ~i de fixare a stalpilor, ace~tia se considera Tn calcule ca incastrati ,sau articulatii la baza. ,

2.6.5.6 .

2.6.5.7.

In fig.R4, R5 ~i R6 se prezinta trei exemple de acoperi~uri cu ~arpanta alcatuita din elemente de constructie masive, avand urmatoarele caracteristici principale: fig.R4 - acoperi~ cu 2 ape, avand frontonul rigidizat cu un pinten de lungime relativ mare;

- peretii adiacenti casei scarii prelungiti pana sub

invelitoare, peretii transversali fiind extin~i pe toata latimea cladirii; - parapetii relativ inalti prevazuti cu pinteni de rigidizare; - grinda din beton armat la coama, cu talpa la partea superioara (pentru obtinerea unei capacitati de rezistenta la inconvoiere in plan orizontal), cu deschidere ~i inaltime relativ marL 7 9

fig.R5 - acoperi~ cu 4 ape, cu parape'i de inal'ime redusa, fara pinteni de rigidizare; - stalpi lamelari in forma de cruce, din beton armat monolit, dispu~i pe axullongitudinal median; dreptunghiulara la coama, cu deschideri ~i dimensiuni relativ mici; - grinzi din beton armat monolit de forma dreptunghiulara, cu deschideri ~i dimensiuni mai mari, la coamele inclinate. fig.R6 - acoperi~ cu 2 ape, cu pante frante ~i fronton nestructural; - fara parape'i longitudinali;

- grinda longitudinal din beton armat monolit de forma

- cadre din beton armat monolit, cu rigle orizontale pe

direc'ie longitudinale ~i cu rigle inclinate pe direc'ie transversala. 2.6.5.8. La calculul elementelor de constructie structurale ale . acoperi~ului se vor avea in vedere urmatoarele: - in lipsa unei ~aibe orizontale rig ide, fiecare element de constructie vertical va fi dimensionat la solicitarile . sec'ionale corespunzatoare incarcarilor aferente; - grinzile - orizontale ~i inclinate - vor fi verificate la inconvoiere atat in plan vertical, cat ~i in plan orizontal, respectiv inclinat; - toate elementele structurale verticale vor fi verificate ~i la lunecare in planul de separa'ie dintre betonul existent ~i betonul nou turnat; verificarile se vor face in conformitate cu prevederile pct.3.4.2. din ST AS 10107/0-90[5], lunecarile capabile fiind determinate cu luarea in considera'ie atat a efortului axial sec'ional de compresiune, cat ~i a ariilor sec'iunilor conectorilor ~i a valorilor coeficientului echivalent de frecare, in func'ie de modul de tratare a suprafe,elor; - avand in vedere efectul de ~aiba al aste re Iii , in cazul in care la partea superioara a capriorilor se prevede astereala, elementele de construc'ie verticale cu rigiditate mai mare, vor fi verificate la ac'iunea unor incarcari orizontale mai mari decat cele care ii revin din suprafe,ele aferente, valoarea acestora fiind apreciata de proiectant. 8 0

l
2.6.5.9.
La acest tip de ~arpanta, capriorii se pot executa fie din dulapi din lemn de ra~inoase, ca la ~arpantele pe scaune, fie din elemente liniare din beton precomprimat. La fa,a superioara a grinzilor din beton armat cu func'iunea de pane - in cazul capriorilor din lemn - ~i la fa,a superioara a capriorilor din beton precomprimat, se vor prevedea piese din lemn, pentru prinderea capriorilor din lemn, respectiv a asterelii sau a ~ipcilor. Aceste piese vor fi temeinic fixate de elementele din beton armat sau din beton precomprimat pe care reazema.
CALCULELE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE ALE ,

2.6.5.10.

2.6.6.

ACOPERI$ULUI

2.6.6.1.

Intensita~ile normate ale incarcarilor din vant ~i coeficien~ii pa~iali de siguran~a, care multi plica valorile intensita~ilor normate ale incarcarilor pentru ob'inerea intensita'ilor de calcul ale incarcarilor, sunt stabilite prin STAS 10101/2090[3]. Valorile normate ale incarcarilor din zapada ~i coeficien~i pa~iali de siguran~a aferen'i acestor incarcari se dau in STAS 10101/21-92

2.6.6.2.

[4]. 2.6.6.3.

Valorile incarcarilor seismice care se considera ca ac~ioneaza asupra tuturor elementelor de construc~ie amplasate la mansarda, peste nivelul ultimului plan~eu al cladirii existente se determina cu rela~ia (5.11) din Normativul P100-92[1]: Sw=axCwxGw in care: Cw - coeficient seismic global; Gw - incarcare gravita'ionala a elementului de constructie
a

- coeficient de importan~a, care, in conformitate cu

tabelele 5.1. ~i 5.2. din [1], are valoare: a = 0,8 -Ia cladirle de locuit parter (clasa de importanta IV - constructii de importanta redusa); 8 1

considerat;

a = 1,0 -Ia toate celelalte cladiri de locuit (clasa de

importan~a III - construc~ii de importan~a normala ).

2.6.6.4.

Valorile coeficien~ilor seismici globali Cw ~i direc~iile de ac~iune ale incarcarilor seismice Sw, se dau in tabelul R 1 , intocmit pe baza tabelului 5.6. din [1]. Coeficien~ii ks se iau din Normativul P100-92 [1] tabelul 5.3. in func~ie de zona seismica in care este amplasata cladirea, pe baza hartii de zonare a teritoriului Romaniei, din [1] fig.5.1. Valorile coeficien~ilor ks in func~ie de zona seismica se dau ~i in tabelul R2. incarcarile utile care actioneaza asupra elementelor de construc~ie care alcatuiesc acoperi~ul ~i podul mansardat incalzit ~i neincalzit - precum ~i coeficien~ii incarcarilor, se considera in calcul in conformitate cu prevederile din ST AS
101 01/2A 1-87 [2].

2.6.6.5.

2.6.6.6 .

8 2

I
I
I
I
I
I

Materiale de

Elemente de constructie
.

Coeficientul

Tabelul R1
Direc1ia de ac1iune a

constructie

.
Pereti structur a
acoperiului

cw

incarcarii seismice Sw Orizontal, in lungul elementului de constructie

care

fac parte din de rezistenta a

3 ks

mansardat
ks 2 ks

.
i perpendicular pe el

II

(frontoane, parapeti, etc.) fixati la am be Ie extremitati Zidarie, beton Pereti fixati la 0 i beton armat despartitori, singura nestructurali extremitate

Normal pe suprafata elementului de constructie

.
3 ks 4 ks ks Orizontal in ambele directii Orizontal, perpendicular pe elementul de constructie i vertical
Orizontal, in lungul structurii de rigidizare

Couri ventilatie Beton armat

nefixati la ambele extremitati de fum, canale de

Capriori, pane, grinzi Elemente de constructie care

,

Lemn

fac parte din structura verticala de rigidizare (grinzi cu zabrele, scaune rigidizate cu cleti i contrafie, pane) Elemente de constructie
I

2 ks

Diverse

secundare ale acoperiului (capriori contravantuiri , orizontale, astereala, .a.) T avane suspendate

ks

Orice directie.

ks

Normal pe suprafata elementului de constructie

Tabelul R2

Zona seismica 2.6.6.7. conf.P100-92

Dimensionarea ~i verificarea elementelor de constructie din lemn se fac in conformitate ~i pe baza prevederilor din Codul NP 00596 [8] ~i a Ghidului NP 019-97 [9]. Se va acorda 0 atentie deosebita verificarii la starea limita
I

83

de deformatie, a elementelor de constructie solicitate la I incovoiere care sustin elemente nestructurale, care pot fi influentate negativ in ceea ce prive~te integritatea, functionalitatea ~i aspectul, de deformatiile prea mari ale elementelor structurale din lemn. 2.6.6.8. Calculul elementelor de constructie din zidarie, zidarie armata ~i zidarie mixta, se va face pe baza prevederilor din Normativul P285 [7] - in curs de revizuire. Calculul elementelor de constructie din beton armat ~i beton precomprimat se va face in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 [5]. La dimensionarea i verificarea peretilor structurali din beton armat se vor avea in vedere ~i prevederile continute in Codul P85-96 [6]. La proiectarea - din punct de vedere al rezistentei ~i stabilitatii a elementelor de constructii structurale ~i nestructurale ale acoperi~urilor mansardate se vor avea in vedere ~i prevederile din Normativul NP016-97 [10].

2.6.6.9.

2.6.6.10.

84

ANEXA 2.6.a.

DOCUMENTE CONEXE
[1]. P 100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, .. agrozootehnice ~i industriale. [2]. STAS 10101/2A1-87 - Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare, pentru constructii civile, industriale ~i ag rozooteh nice.

[3]. STAS 10101/20-90 - Actiuni in constructii. Incarcari date de vant. [4]. STAS 10101/21-92 - Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada. [5]. STAS 10107/0-90 - Constructii civile ~i industriale. Calculul ~i alcatuirea elementelor structurale de beton, beton armat ~i beton precomprimat. [6]. P 85-96 perete [7]. P 2-85 rea
.

- Cod pentru proiectarea constructiilor de structurali din beton armat. - Normativ privind alcatuirea, calculul ~i executa
structurilor din zidarie (in curs de revizuire)

[8]. NP 019-97

- Cod pentru calculul ~i alcatuirea elementelor de constructie din lemn.

[9]. NP 019-97 elementelor

[10].NP 016-97

Ghid

pentru

calcululla

stari

limita

structurale din lemn.

- Normativ privind proiectarea cladirilor de locuit.

[11]. STAS 942-86 nominale.

Cherestea

de

ra~inoase.

Dimensiuni

8 S

ANEXA 2.6.b.
IMAGINIILUSTRA TIVE

8 6

DP..' :...J_",:,,__. "":":... '_':'..':/_:" ~ . _ :'1 ""t C.~J'I"LI'ITC

I

:PI G.

R. ~

(: )
CD- ,

CD

/
.,

/1

"

'

II -,

. 18 "
I,

/Y I .

I -

. il]l
- _1

..

JL

JJ_

r . ... ..

I
B~
I

r--"--" :
I

--r

~~

.~
I

II

i I.

f : ~_.~- -on II

~ ,

I.

Icp
,I i !()..:

L~~, l

.cD

' - r; D l....

~~
I

l
'. , I
I.

I I

j: -...-.------. ... .
I

___..- . M ,..,

.! .
I

In

,. .

D
/'

E-E
Ylr-l
/"

I
I /...,. i" ..'
I

I. .
J
I

td
. . \, . \' \, \ -\ . \ 'L.\ . \\\ \\ ."'.\

@
I

I
I

t
I'

t:IG. R2
ETAU' SARPANTA DE. LE:"1r\i pf SCAUN= .
I

iI .

I' !I

_-1 !f! A
.,
L_

II
II
I

.. .,
..

I. <r
<. . I

.:~

B~

If

d A-,~

"

CJ I \J

;.;;:
"/". //

-1
L: ... . <

I I I I

j
C
t

. ,. . '/

I I
I

D4

c-c

FiG. R3
M E D! AI=!!;:
I I PODt

5 I.e-~.!fR

FIG. 'R4

TRotHoN I

.1

i
!

l~
.. , I
",1:

I~ i '1
---_.

!: ! i
! II

......

; :1
i II Ii

J
A
-- -.....

t-. .,j ~~.;. --:--IJ.~_ ~ ,_.. _

.....

".)

----

1.11 ________,_., ...

_ _ . _L_

CAPRloR,1 DIN

.I

A-A

.... ..

fiG. R 5

I .1

PARA.PE T

.I

~~:

. ~ ... ~f ' ..
.:

~.

., \"

--.-.----

---I

2ALP --1AM'~AR_E.".-:-1

frG~ k.
2.7.
');: .<. ..,r:. '.' .' -:.":.' . . ..

STALP a.A. f . 0..., . .

.... .,. .... _.".. .., .

,.

. '.' ..:.......:..l
\\1 '. . . , '0'

/r---

I I
.

II
I

I
I

.
:
I I!

I;
I

'j
i I

,I
I

'

,I

I ,
'.1
I'

I
I '.
"

I
I

I i!
i
~ !

I
I

I I

B. A.

II

I
I._ : 'RI GLA B.A.
I,

I I I I

CAP R,IQRI

DIN L!:;'Mi'1

I
I

lC

c-c

I
i

--,I I I
!

I
I

-I
I

I
i
.,
'I
I

I
I

" I
I
1

,.

./j
I1

i If

-__1---

_____.n- JL ___ ..-

PRI 2.7.1. 2.7.1.1.

NCIPII DE REZOLVARE A INSTALATIILOR

VENTILAREA MECANICA PRIN ASPIRA TIE

In cadrul mansardelor, incaperilor mici caracterizate prin viciere puternica a aerului prin gaze, vapori, mirosuri sau degajari de caldura, cum sunt bucatariile, baile, grupurile sanitare, vor fi prevazute cu instala~ii de ventilare prin aspira~ie [1] chiar daca acestea sunt iluminate natural. In cadrullocuin~elor instala~iilor de ventilare prin aspirare vor realiza un numar de schimburi orare a aerului de cca. 4-5 vollh la un nivel de zgomot ce nu va depa~i 40 dB (A). Uzual, debitele de aer extrase vor fi: [1] - bucatarii 45-120 m3 Ih - bai-grupuri sanitare 30-60 m3/h Aerul de compensa~ie va fi preluat din incaperile invecinate, de regula, prin grile de transfer, montate in u~a sau pereti. La alegrea echipamentelor de evacuare se va impune ca nivelul global al zgomotului generat de functionarea ventilatoarelor sa nu depa~easca 42 dB (A). Se recomanda ca ventilatoarele de baie sa fie prevazute cu relee de timp incorporate, care vor realiza 0 intarziere de 2 minute la pornire ~i 8 minute la oprire, comanda fiind data, de regula, de intrerupatoarele iluminatului, incaperilor. Amplasarea dispozitivelor de evacuare a aerului viciat, in planul acoperi~ului, se va face la distanta de golurile de iluminat ~i ventilare, de preferat la creasta acoperi~ului.

2.7.1.2.

2.7.1.3.

2.7.1.4. 2.7.1.5.

2.7.1.6.

2.7.1.7.

8 7

ANEXA 2.7.1.

a. DOCUMENTE CONEXE [1]. NP016-97 [2]. SR 6724/3 [3]. I 5-98.

- Normativ pentru proiectarea censtructiilor de locuinte. - Ventilarea dependinteler din censtructiile de lecuit. - Normativ privind preiectarea ~i executarea instalatiilor de ventilare ~i climatizare.

b. BIBLIOGRAFIE
[4]. Gh.Duta, N.Niculescu, P.Stoenescu - Instalatii de ventilare ~i climatizare - Bucure~ti, 1976. [5]. Helies
- Hauptkataleg 98/99.

8 8

2.7.2.

INST ALA TII DE INCALZIRE

2.7.2.1.

Modul de asigurare al confortului termic, difera in cazul locuin~elor mansardate de cel al locuin~elor clasice, in timp ce criteriile, parametrii i nivelurile de performan~a sunt aceleai [1]. Asigurarea confortului termic se face de catre sistemul de incalzire ales, in stransa conlucrare cu comportamentul termic al elementelor de construc~ie perimetrale. Lipsa de ine~ie termica a invelitorii mansardei va impune instala~iilor de incalzire aferente spa~iilor de locuit mansardate, regimuri de func~ionare complet deosebite de cele ale spa~iilor de locuit clasice. Suplinirea stabilita~ii term ice red use a spa~ilor de locuit mansardate se va face de catre instalatiile ,de incalzire in esen~a, prin.

2.7.2.2.

2.7.2.3.

2.7.2.4.

. continuitate in functionare ,
decat cel obinuit

. prelungirea sezonului de incalzire

. programarea func~ionarii, zi-noapte, aproximativ invers

2.7.2.5. Caracteristicile specifice incalzirii spa~iilor mansardate, fiind diferite de cele ale incalzirii spa~iilor obinuite, cuplarea directa a instala~iilor noi la cele vechi, prin prelungirea acestora, este practic imposibila, at at din punct de vedere termic cat i al obligativita~ii respectarii cerin~elor de calitate, siguran~a in exploatare i economia de energie. Reabilitarea, modernizarea i transformarea instala~iilor vechi, pentru a permite racordarea la acestea a instala~iilor noi aferente spa~iilor mansardate, in majoritatea cazurilor se va dovedi atat de complicata tehnic, sociologic, financiar i juridic, in cat se va prefera realizarea unei instala~ii noi, autonome, proprie spa~iului mansardat, care sa asigure incalzirea spa~iilor i prepararea apei calde sanitare.

2.7.2.6.

8 9

2.7.2.7.

Reabilitarea ~i modernizarea instala~iilor de incalzire la locuin~ele existente, precum ~i sistemele de incalzire individuala a locuin~elor sunt larg descrise in literatura de specialitate a ultimilor ani ~i oricare ar fi solu~ia adoptata, aceasta trebuie sa fie eficienta economic prin recuperarea cheltuielilor de investi~ii cu cheltuieli minime de exploatare (energie termica, energie electrica ~i combustibili utiliza~i). Fara a exclude sistemele de incalzire locala, consideram ca solutia cea mai utilizata va fi incalzirea centrala de , apartament, cu circulatie fortata.

2.7.2.8.

2.7.2.9.

In cazul amenajarii mansardelor duplex sau al realizarii unor spa~ii cu arhitectura mai preten~ioasa (holuri, livinguri pe doua nivele) consideram favorabila, adoptarea unei combinatii intre incalzirea locala (cu ~emineuri) ~i incalzirea centrala (cu corpuri statice, radiatie, etc.) In cazurile in care acoperi~urile spa~iilor mansardate au 0 orientare favorabila (sud I sud-est 15) se recomanda ca solutie, pentru prepararea apei calde sanitare, utilizarea panourilor solare, in combinatie cu instalatiile de incalziri centrale clasice. . Problematica realizarii instalatiilor de incalzire a spatiilor mansardate in cladiri noi, se va rezolva, inca din fazele initiale, prin proiect, in stransa conlucrare cu celelalte categorii de instalatii.

2.7.2.10.

2.7.2.11 .

9 0

ANEXA 2.7.2.

a. DOCUMENTE CONEXE [1]. NP016-97 - Normativ pentru proiectarea construc~iilor de locuin~e. - Normativ pentru proiectarea i executa rea instala~iilor de incalzire centrala.

[2]. I 13-94 [3]. NP 200

- Instruc~iuni tehnice pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere a cladirilor. - Calitatea in constructii.
I

[4]. Legea nr.1 0 [5]. C 107/1-96

- Normativ privind calculul coeficien~ilor globali de

izolare termica la cladirile de locuit.

b. BIBLIOGRAFIE

[6]. E.Dimitriu Valcea - Indrumator de proiectare a invelitorilor in construic~ii, Editura Tehnica - Bucureti 1980
[7]. IPCT contract 102/1999 - Ghid privind optimizarea nivelului de protec~ie termica la cladirile de locuit.

[8]. M.llina-S.llina
[9]. L. Dumitrescu

- Incalzirea locuintelor individuale.

Matrix Rom Bucureti 1999
I

- Reabilitarea i modernizarea protec~iei term ice a

cladirilor i a instala~iilor aferente Revista INSTALATORUL VII-2-2000-04-20

[10]. G.Mascheroni,C.Pezzaglia - Conseils et projets d'architecte pour Les Mansarde

9 1

II

II

2.7.3.

INST ALA TII DE CLIMA TIZARE

2.7.3.1.

Anticipand, In cele mai multe caruri, un raspuns defavorabil al structurii Invelitorii mansardei (Iipsita de iner1ie termica) la varia'ia temperaturii exterioare, pe timp de vara, recomandam climatizarea Incaperilor de locuit mansardate, cel pu'in pentru cele situate In zona III-a climatica (+28C). Criteriile, parametrii ~i nivelurile de performan'a, pentru asigurarea ambian,ei higro-termice globale normale sunt enun,ate In cadrul normativului NP 016-97[1] ~i nu difera In cazul locuin,elor mansardate de cei specifici locuin,elor clasice. Apreciem, ca hotaratoare, asupra confortului Incaperilor mansardate, necesitatea corelarii dintre temperatura medie de radia'ie ~i temperatura aerului interior. Cre~terea temperaturii medii de radia'ie trebuie sa fie Inso'ita de scaderea temperaturii aerului interior, ~i invers.
Sistemele de climatizare sunt descrise, pe larg, In normativul 15-98 [2] ~i se pot realiza, In principiu, cu: . aparate mobile . aparate de fereastra . dulapuri de climatizare . sisteme split sau multisplit . centrale de climatizare

2.7.3.2.

2.7.3.3.

2.7.3.4.

2.7.3.5.

Pentru climatizarea locuin,elor amenajate In spa'ii mansardate, din considerente de reducere a zgomotului, a masei aparatelor, ~i a spa'iilor necesare amplasarii echipamentelor, se recomanda utilizarea sistemelor split sau multisplit, racite cu aer. Compozi1ia sistemului split se va face avand In vedere posibilita1i1e oferite de volumetria spa1ii1or mansardate realizate, precum ~i de imaginea de arhitectura dorita. 9 2

2.7.3.6.

2.7.3.7.

Cu foarte pu~ine excep~ii, unita~ile interioare ale sistemului split, nu asigura i improspatarea aerului din inca peri astfel ca realizarea ventilarii naturale este obligatoriu. Amplasarea unita~ilor interioare in spa~iile mansardate se va face astfel ca jeturile reci sa spele plafoanele i ferestrele inclinate, fara a fi indreptate, direct, catre ocupan~i. Amplasarea unita~ilor exterioare (de condensare) pe acoperi, in func~ie de panta i natura invelitorii acestuia, va impune rezolvarea unor probleme tehnice, mai mult sau mai pu~in complicate, legate de:

2.7.3.8 . 2.7.3.9 .

. cerintele arhitectonice

. sus~inere i ancorare
. .
2.7.3.10.

. acces la montaj i intre~inere . strapungerea invelitorii de catre canaliza~iile frigorifice i

electrice topirea ghe~ii provenite din condens, in cazul unita~ilor reversibile (pompa de caldura) protec~ia impotriva trasnetului . poluarea sonora

Problematica amplasarii unita~ilor exterioare se simplifica in cazul realizarii de balcoane in planul acoperiului, precum i in cazurile cand se dispune pe pere~ii exteriori (preferabili umbri~i) respectiv: . amenajari de mansarde la construc~ii unifamiliale . amenajari de mansarde duplex . amenajari de mansarde peste cladiri terasate

. constructii noi mansard ate

.

2.7.3.11 .

In cazuri extreme, utilizarea unitatilor interioare de .. condensare, racordate la tubulatura, in cazul spa~iilor de locuit, va impune masuri excesive i costisitoare de izolare fonica.

9 3

ANEXA 2.7.3.

a. DOCUMENTE CONEXE [1]. NP016-97

- Normativ pentru proiectarea constructiilor de locuinte. - Normativ privind proiectarea i executarea instalatiilor de ventilare i climatizare.

[2]. I 5-98

b. BIBLIOGRAFIE

[3]. V.Foca, Z.Dimofte - Cladiri in climat cald. Editura tehnica, Bucureti 1985 [4]. Gh.Duta, N.Niculescu, P.Stoenescu - Instalatii de ventilare i climatizare, Bucureti 1976, Editura Didactica i Pedagogica

9 4

2.7.4.

INSTALATII SANITARE

2.7.4.1.

Cerin,ele referitoare la igiena apei; calitate' debit, cantitate, precum ~i cele ale evacuarii apelor uzate, sunt acelea~i, atat in cazul cladirilor de locuit clasice, cat ~i in cazul amenajarii locuin,elor in spa'ii mansardate, ~i sunt cele enun,ate in cadrul normativului NP 016-97 [1]. Realizarea instalatiilor sanitare in cazul amenajarii spatiilor de locuit mansardate, se va subordona at at posiblitatilor de racordare la instalatiile existente cat ~i cerin,elor de utilizare functionala a spatiilor cu inaltimi mai mici, pentru bai ~i bucatarii, cerinte, in cele mai multe cazuri contradictorii (coloana la interior, obiecte sanitare spre exterior).

2.7.4.2.

2.7.4.3.

Conforma'ia spatiului mansardei va fi determinanta pentru rezolvarea canalizarilor menajere peste placa, precum ~i a alegerii tipurilor de obiecte sanitare corespunzatoare. Configuratia instalatiilor sanitare existente, starea de uzura a acestora, lipsa de performanta a echipamentelor de ridicare a presiunii sau inexisten,a lor, regimul necorespunzator de furnizare al apei reci sau calde, sunt problemele care trebuie rezolvate, tehnic financiar ~i sociologic, pentru racordarea instalatiilor sanitare aferente amenajarii spa'iilor mansardate la fondul construit (existent). In cazul construirii de spa'ii mansardate peste terase, canalizarile interioare ale apelor meteorice nu vor mai putea fi utilizate, fiind necesare inlocuirea acestora cu jgheaburi ~i burlane. Modificarea sistemului de colectare ~i evacuare a apelor meteorice poate atrage dupa sine ~i modificarea retelei exterioare de canalizare.

2.7.4.4.

2.7.4.5.

2.7.4.6.

9 5

I I I I
I
I
I
I

INSTALATII DE GAZE NATURALE ANEXA 2.7.4.

In cazul utilizarii gazelor naturale, amenajarea spa'iilor de locuit in mansarde, va 'ine seama, obligatoriu, de normativului 16-98 [1] a. DOCUMENTE CONEXE prevederile respectiv de principiu:

[1]. NP016-97 [2].19 [3]. C 90

- Normativ pentru proiectarea constructiilor de locuinte. - Normativ pentru proiectarea instalatiilor sanitare. - Normativ pentru conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centralelor populate.

incaperile nu trebuie sa prezinte pericol de incendiu, prin aprinderea materialelor i a elementelor combustibile . volumul interior minim al incaperilor - 7,5 m3 pentru bucatarii - 18 m3 pentru inca peri curente

. suprafe,e vitrate
I

- 0,05 m2 pe m3 de volum net de incapere, in cazul

2.7.5.1.

.
. .

constructiilor din zidarie , asigurarea aerului necesar arderii ventilarea naturala evacuarea totala a gazelor de ardere, in exterior, deasupra
acoperiului

se poate monta in bucatarie, vestibul, debara i nu in camere de locuit sau bai 2.7.5.2. Instala'iile interioare de utilizare a gazelor, se vor rezolva in conformitate cu prevederile normativului I 6-98 [1], precum i a reglementarilor tehnice privind lucrarile de proiectare i executare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, impunand rezolvari specifice acestora, in rezolvarea construc'iilor a spa'iilor mansardate. Racordarea instala'iilor interioare de gaze, proprii fiecarei unita'i locative, la coloana existenta in spa'ii comune sau instala'ia exterioara se va face printr-o singura deriva'ie in condi'iile impuse de9 reglementari. 6

pentru incalzirea de apartament, cazanul (tip TURBO)

2.7.5.3.

9 7

ANEXA 2.7.5.

a. DOCUMENTE CONEXE [1]. I 6/1-98

- Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

9 8

2.7.6.

INST ALA TII ELECTRICE

2.7.6.1.

Considera~iile generale de racordare a instala~iilor electrice, noi, aferente amenajarii spa~iilor mansardate la instala~iile existente sunt analoage celor facute pentru multe categorii de instalatii, dar la 0 scara diferita. ,

2.7.6.2.

Racordarea instalatiilor electrice la circuitele existente in , cladire va antrena interven~ii minore de reabilitare, modernizare sau amplificare a acestora, dat fiind amplasarea, de regula, a distribu~iilor electrice in pa~iIe comune ale imobilului, precum i a faptului ca necesita~iIe de spa~ii sunt mici pentru aceasta categorie de instala~ii.
Instala~iile electrice de toate categoriile specifice locuin~elor, nu difera in cazul spa~iilor mansardate de cel al spa~iiIor clasice [1, 2]. Ca particularita~i, pot apare oportunita~i sau cerinte noi: , . ac~ionarea de la distan~a a ferestrelor i a dispozitivelor de protec~ie contra insoririi . instala~ii antiefrac~ie pentru ferestrele de acoperi . dezghetarea electrica a jgheaburilor i burlanelor sau a platformelor unita~ilor de condensare reversibile (pompa de caldura-climatizare)

2.7.6.3.

2.7.6.4.

Amenajarea locuintelor mansardate, in spa~ii existente sau peste terase, va trebui sa ~ina seama ca prezen~a antenelor (pilonilor) de televiziune sau telefonie mobile. va impune rezolvarea unor probleme tehnice complicate i costisitoare, inclusiv luarea de masuri de combatere a poluarii electromagnetice. In cazul imobilelor multifamiliale rezolvarile tehnice vor fi ingreunate de interesele i posibilita~iIe materiale i financiare, diferite, ale locatarilor (proprietarilor).

9 9

ANEXA 2.7.6.

a. DOCUMENTE CONEXE

[1]. I 7
[2]. PE 136 [3]. NP 016-97

- Normativ pentru proiectarea ~i executarea instala'iilor electrice la consumator, cu tensiuni pana la 1000 V. - Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul natural artificial ~i in utilizari casnice. - Normativ privind proiectarea cladirilor de locuin,e.

b. BIBLIOGRAFIE [4]. G.Mascheroni, C.Pezzaglia - Conseils et projects d'architecte pour les mansardes.

10 0