No.

249 UN EXEMPLAR : 50 RANI Joi, 18 (31) lanuarie 1918

immimeariamm.

REGATUL ROMANIEI

MONITORUL OFICIAL
PRETUL ABONAMENTULUI:
PRETUL ANUNTURILOK PARTICULARE :
In lark: 45 lei anual ; 25 lei pe 6 lunl ; 15 lei pe trot lunl.
Pentru autoriiati judetane 81 comune urbane, 40 lel anual. Lel 5 pAni la maximum It) 11n11; far cAnd sent mat multe 111114
Pentru comely) rurale 36 lei anual. 50 banl de fiecare linie.
Abseam3rtele incep la I Apri Ile, I hide, I 9ctomarie el I lanuarie Pentru abonamente la anunturi se fac conditil specials.
lava a trece dintr'un an financier In altul. Costal unui exemplar Monitoral Oficial este 59 bani.
In strainatate : tel ea anual. Costul unul exemplar Dosbaterile Parlam&ntara este 211 banl.

PRETUL PUBLICATIILOR:
L81 5 pentru o publicatie judecatereasca care nu va trece de 30 linil.
1O Won care va cuprintle intro 31) II SO linil ; in caz cind va trees de 50 !inn Publicatiile relative la schimbare de nume, la Ilbera practici a orlcirti protest',
ae va percepe lei 10 pentru fiecare 50 linii sau fractiune. plerderlle de certificate de clase sau de absolvire de studil, de diploma, etc.,
price act Invades se va plAti aperte dupet aceleagi norme. lei 5 pentru flecare inserliune.
Art* le detail), de asocial* procurale, revocirlie de procuri, etc., fie In extract Lints se socotegte de 30 litere din carpel MoDitorului.
sau tense, se vor taxi 50 bani linia. Cand vor cuprinde mai pulin de 20
rindurl se va lui o taxi minima de 10 tel. Lei 60 pentru publicarea jurnalelor consiliului de min18trl priviteare la acorda-
rea avantagiilor legel penttu lacurajarea inclustriei nationale la fabricanti 81
itetutele societitiler Cooperative 81 publicatiile petrolifere, 30 bani linia. Industriasi.
anonime, pubuicatiile handler, societtitilor de credit, de ast- 20 idem,-idem privitoare pe meseria8i.
guriri, etc., bilantele lor, cum 81 publicallile relative la exproprieri pentru cii 10 pentru publicarea amenajamentelor, regulamentelor de exploatirl 81 a sty-
ferate, 50 bani linla. dillor sumare relative la exploatarea paduriler particulare.
CItaliite de ketirnicie 80 bani 5 pentru publicatille relatIve la pierderi do recepise, chitante, etc., chlar
cAnd publicatla e trimisi de vre-o autoritate a Statului.
Pentru publioallile cernte 34 apart a delta zl, se va socotl taxa dulili, iar pentru cele cerute si apari
a treia zi se ye percepe
odatti 81 jumitate taxa obignuita.

SUMAR FERDINAND I,
PARTE OFICIALA : Ministerul
Prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationala, Rege al
publice: Deerete. României,
Ministerul cultelor V al instructiunei: Deeret §i raport.
Ministerul de rdsboi; Anexe. La toti de fatd qi viitori, stinettate :
Deeizinne
Asupra raportului ministrului Nostra secretar de Stat la
PARTE NEOFICIALA: Comunicat. departamentul 1ucriiilor publice sub No. 179,
Annntnri ministeriale, judiciare, administrative §i particalare. Am decretat si decretam :
Art. I.-D. Nitescu Nicolae M., actual impiegat de biu-
rou clasa II in directiunea generald a cdilor ferate ro-
Parte oficial6 mane, este inaintat, pe ziva de 1 Octomvrie stil nou
1917, in postul de impiegat de biurou clasa I in aceiasi
administratiune.
17 lanuarie 1918 Art. II.-Ministrul Nostru secretar de Stat la departa-
mentul lucrarilor publice este Insärcinat ca aducerea la
indeplinire a acestui decret.
MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE Dat in Ia0, la 11 Tanuarie 1918..
FERDINAND I, FERDINAND
Ministrul luerzirilor publice,
Prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationaM, Rege D. A. Greceanu.
al României, No. 77.
La toti de fafii gi viitori, sandtate :
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat MINISTERUL INSTRUCTIUNEI SI AL CULTELOR
la departamentul lucrarilor publice sub No. 180,
Am decretat si decretam : FERDINAND I,
Art. I.-D. Focf)eneanu Carol, sef de gard principald Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rego al
in directiunea generala a cailor ferate române, este
coulirmat, pe ziva de 14 Aprilie stil nou 1917, in func- României,
tiunea de sef de gard principald clasa III in acea ad-. La toti de fatä viitori, sdnatate :
ministratitme.
Art. II.-Ministrul Nostru secretar de Stat la depar- Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat
tamentul lucrarilor publice este insärcinat cu aducerea la departamentul instructiunei si al cultelor,
la indeplinire a acestui decret. Am decretat si decretdm :
Dat in Iasi, la 11 lanuarie 1918. Art. l.----Conferim medalia Rdsplata muncei pentru
invdtmânt" clasa I, d-lor :
FERDINAND 1. Simionescu, secretar general al ministerului in-
Ministrul luerfirilor publice,
D. A. Greceanu. structiunei, care prin lucrdri didactice i publicatiuni
No. 76. stiintifice de valoare, conferinte i cursing de adulti, a
dat invdtdmântului o noud i puternicd indrumare.
www.digibuc.ro
 N4ORUIi MIC/AI/ 18 Iantsarie 191i
2740
Raportul d-lui ministru al instructiunei i cultelor Nitre Il. S. Regale.
General N. Petala, comandantul corpului I armatä,
care in dragostea pentru scoalä, a deschis 5 scoale Sire,
primare in comuna PAunesti-Putna, pe linia frontului D-nii : I. Simionescu, secretarul general al ministe-
de luptA, a imbrAcat si a dat cArti si hranä copiilor rului instructiunei, profesor universitar si membru al
sAraci, interesându-se personal de bunul mers al scoa- Academiei Române, general N. Petala, comandantul
lelor. corpului I armatä, general Bunescu Gr., general I. I.
General Gr. Bunescu, pentru munca si rAvna ce a Anastasia, comandantul brigadei XXVII infanterie, ge-
depus cu scoalele primare din comunele Pufesti si neral Gh. Boureanu, general C. Boboc, dela comen-
Domnesti-Putna, depe linia frontului de luptä, sä-si duirea pietei Iasi, colonel Gh. VlAdescu, comandantul
redeschidA cursurile, inlesnind copiilor sAraci imbrA- regimentului 21 artilerie, colonel Florescu, dela divi-
cAminte, crti si hranä. zia IV, N. Polizu Micsunesti, proprietar, colonel D.
General I. I. Anastasiu, comandantul brigadei XXVII
infanterie, pentru silinta ce a depus ca scoala din co- Rallet si Victor Tätäräseanu,invätämântului dela comenduirea pietei
Iasi, au adus reale servicii si au con-
muna PAdureni-Putna, din linia frontului de luptä, tribuit inteo largA mäsurA la räspindirea stiintei de
sä-si redeschidi cursurile, procurând copiilor säraci
cArti, haine i hranä.
carte In popor.
General Gh. Boureanu, pentru stäruinta ce a depus D. I. Simionescu, prin lucrAri didactice si publica-
de valoare, conferinji si cursuri de
ca scoalele din judetul Vaslui sä se redeschidA, dând liuni stiintifice o nourt si puternicA in-
material si oameni pentru reparatiunea i amenajarea adulti, a dat invätämintului
localurilor de scoalA. drumare.
General C. Boboc, dela comenduirea pietei Iasi, pen- D. general N. Petala a deschis 5 scoale primare in
linia frontului de luptä, a
tru concursul ce a dat in cAutarea si curAtirea loca- comuna Pliunesti-Putna, pe
lurilor in cari scoalele din orasul Iasi sä-si redeschidi dat invätAtori de cei mobilizati in unitatea militarA de
sub comanda d-sale, a procurat cArti i imbrAcAminte
cursurile. copiilor atraci si le-a dat i hranä dimineaja si la
Colonel Gh. VlAdescu, cornandantul regirnentului 24
artilerie, pentru dragostea ;IL interesul ce a purtat
prinz, asa Incit scoalele érau si sunt frecventate de
scoalei si copiilor din comuna Poeni, judetul Tecuci, 400 de copii.
procurând ImbrAcAminte, cArji si hran la 150 copii D. general Gr. Bunescu a tleschis scoalele primare
cari urmau la scoalA. din comunele Pufesti si Domnesti-Putna, pe linia
imbrAcAminte, cArti
Locol-coloriel ylorescu, pentru osteneala ce si-a dat frontului de luptit si a dat copiilor
O. procure haine i carp copiilor dela scoala din co- ji hranä.
muna Barcea-Tecuci, repararea mobilierului scoalei, D. general I. I. Anastasiu a deschis scoalele primare
casele si gospodAriile sätenilor din Barcea. din comuna PAdureni-Putna, pe Jinja fróntului de luptä,
N. Polizu Micsunesti, pentru munca depusä ca scoa- a procurat cArti, haine si hranä copiilor säraci.
lele din comunele HArläu, Deleni si Mao,sut, judetul D. general Gh. Boureanu a depus toatä stäruinta ca
Botosani, sä-si redeschidA curSurile, stringänd ofran- scoalele din judeful Vaslui sä se redeschidä, dând
amenajarea loca lu ri
de si procurând copiilor särmani si orfani haine si material pentru reparatiunea si
cArti. lor de scoalä.
Locot.-colonel D. Rallet, dela comenduirea pietei D. general C. Boboc, dela comenduirea pielei Iasi, a
Iasi, pentru concursul ce a dat In cdutarea localurilor depus multA stäruintä in Outarea localurilnr pentru
pentru deschiderea scoalelor primare din orasul Iasi. deschiderea scoalelor primare din orasul Iai, secon-
dat fiind de d. locot.-colonel Rallet i d. Victor TAM-
Ihisplata muncei pentrn inviiftimant" clasa rAseanu, astfel Incât cu toatä aglomerajiunea populatiunei
D-lui Victor Tätäraseanu, dela comenduirea pietei In orasul Iasi, 19 scoale primare si-au redeschis cursu-
pentru concursul ce a dat scoalelor din orasul rile din 20 cite sunt.
Iai sä-si redeschidA cursurile, cAutind si Ingrijind de D. colonel Gh. VlAdescu, iubitor de scoalä si elevi,
amenajarea local urilor pentru nevoile scoalelor. a deschis scoala din comuna Poeni-Tecuci, a servit la
Att. 11 si cel din . uring. - Ministrul Nostra secre- toji elevii (150) mash' gratuit, a imbrAcat i inaltat pe
tar de Stat la departamentul cultelor si instructiunei toti elevii sAraci si le-a procurat cArti.
este insärcinat cu aducerea la indeplinire a acestui D. locot.-colonel Florescu a procurat haine si cArti
decret. copiilor dela scoalá din comuna Barcea-Tecuci, a corn-
Dat in Iasi, la 5 lanuarie 1918. plectat mobilierul scoalei, a reparat casele si gospo-
FERDINAND däriile sAtenilor si a donat suma de 500 lei copiilor
instructiunel §i al cultelor, orfani de rAsboi.
I. G. Duna. D. N. Polizu Micsunesti a contribuit la deschiderea
No. 26.
scoalelor primare din comunele: Hârläu, Deleni si

www.digibuc.ro
18 Ianuarie 1918 ifvtONITORUL OPICIAti 7.41

Macsut, judetul Botosani. Cu ofrandele adunate a pro-
curet haine i cdrti copiilor sdraci.
Pentru toate aceste fapte, pentru munca si rdvna ce
au depus in luminarea si pregdtirea viitorilor cetdteni
ostasi si pentru a servi drept pildä,
Subsemnatul, in conformitate cu art. 7 din regale-
mental pentru conferirea medaliei Rdsplata muncei
pentru invdtdmAnt", vin cu cel mai profund respect
a rugA pe Maiestatea Voastrd sä binevoiascil a conferi
aceastd medalie olasa I d-lor I. Simionescu, secretar
general al ministerului instructiunei, general N. Pe-
tala, comandantul corpului I de armatd, general Gri-
gorie Bunescu, general I. Anastasiu, comandantul
brigadei XXVII infanterie, general Gh. Boureanu, ge-
neral C. Boboc, dela comenduirea pietei Iasi, colonel
Gh. Viddescu, comandantul regimentului 24 ertilerie,
locot.- colonel Florescu, dela divizia IV, si N. Polizu
Micsunesti, proprietar, i locot-colonel D. Rallet, dela
comenduirea pietei Iai, medalia Rdsplata muncei
- pentrU invdtdmânt" clasa II D-lui locotenent Victor
Tdtdraseanu, dela comenduirea pietei Iasi.
Dacd Maiestatea Voastrd aprobil aceastd recoman-
dare, 0 rog prea plecat sä binevoiascd a semnò aid-
turatul proiect de decret i brevetele- respective.
Sunt
Cu cel mai profund respect
Sire,
Al Maiestätei Voastre
Prea plecat si prea supus servitor,
Ministrul instructiunei si al cultelor,
I. G. Duca.
No. 305.

MINISTERUL DE RASBOI
ANEXE RELATIVE
La regulamentul legei privitoare la reformarea si pensionarea gradelor ,inferioare pentru sau boale
dobandite in timpul qi din cauza rdsboiului publicat in Monitorul Oficial No. 245 din 76 lanuarie 1918
(FATAL (vERS0).
Anexa No. 1 , Complicafii (emoragie de temut, gangrene, etc-
Art. 3-6 din regulament.

Bilet de origina, rand salt boatel *)

Ajutorul mediéal ce i s'a dat (data pansamen-
IVetransportabil: Se lasa cele (lima marginii rosii. tului, operatiile ce a suferit, tratamentul dal).
Transportabil: Se lasa una din marginele
Poate merge pe jos: Nu se hod nici una.
4. 4-
(-,
ft Ce
Numele si pronumele nc.
Contingentul (viirsta) EZ Injectii antiletanice (data lor). nc
Gradul g I-a injectie la
A
Corpul saa servicial *,
:A E II-a injectie la -1

No . matricol --
n
v
' F Ultimul domiciliu in comuna 2i 2 III-a injectie la
,1)
z
c.4

.-.'
0 n
judetn1 Ingrijiri ce trebuie a fi date in timpul trans-
Z ra,
ti Diagnosttcul
. . -'
(aratarea locului leziunilor si na- portului i evacuitrei ; cand trebue a se re-
n tura agentului care a provocat rana : glonte, cb innoi pansamentul ? (-5

obus, etc., sau boalA). Z73".

"-1
)ts re

tZ1

Imprejurarea in care a fost rani( sau s'a bol-

ndvit (locul, data). - SemnAtura medicuiui formatiunei, sigiliul for-
matiei sanitare si data.

Viza triajului (semndtura si stampila).

*.) Acest bilet trebue püstrat cu mare higrijire de No.
sau de bolnav, cbci ii sluje5te Ia dobandirea drep-
turilor

www.digibuc.ro
 MOITITCYRTJTJ OTTOTAD 18 Ianuarie 1MS
2742

Anexa No. 2 Anexa No. 2. (Fata)

Art. 12 din regulament. Proces-verbal al comisiunei de clasare i reformä
TALON
MATCA
Proces-verbal No.
Proces-verbal No.
AstAzi, la
Numele Subsemnatii medici experti, membrii ai comisiunei (le cla-
Prenumele sare gi reforma, examinfind pe 2)
Vârsta
Gradul
Numele parintilor

Corpul sau serviciul am constatat a este atins

Ultimul domiciliu in comuna
judejal

Diagnosticul

In consecintA, opinam :
a) Inftrmitatea a fost contractatA in serviciul armatei in
timp de ritsboi ? 5) .
b) Infirmitatea find preexistentA rasboiului a fost agravatit
in serviciul armatei in timpul rAsboinlui ? .
c) Infirmitatea este incurabilA ? 9 .

d) In caz afirmativ, pune pe interesat in imposibilitate

a-gi câgtigh existenta ? 9 .

Pe baza acestor constatAri, comisinnea de reforma face nr-

Natura propunerei: mAtoarele propuneri : 4)
Reforma I) Este cazul a se pronunth, reforma.?
Pensiune ID In caz afirmativ, ce fel de reforml ? (definitivA sau tim-
Ajutor porarA)
Intrebnhitare III) Este cazul de a se acordA. pensie ?
IV) In caz afirmativ, de ce clasp. i ce numAr al scarei de
gravitate ? .

Observafiuni V) Este cazul de a se acordA ajutor ?

VI) In caz afirmativ, hi care din cele 5 categorii de reducere
a capacitAtei de muncA intrA ?
VII) In cazul cand este propus pentru ajutor, trebue inscris
intr'un centru de reeducatiune profesionaI i dacA da, in cel
de centru gi in ce conditiuni ?
VIII) Daca nu este canl a fi propus la reforma la ce tel
de serviciu se claseazit ?
OBSERVATIUNI

Data Semndturile :

Semnätura secretarului. 1) Daeä, este vorba de contravizitä se adaugii mentiunea de contravizitä".

2) Se va complecta eu mentiunile prevfizute in mateä.
3) Se va indich amännntit diagnosticul.
4) In caz de diverginta de päreri se vor notft ambele pär'eri. iar mo-
tivele se vor indica la observatiuni.
5) Räspunsurile se noteaza In dreapta prin «cla sau «nu).

www.digibuc.ro
 18 lanuarie 1918 MQNITORUL OFICIAD 2743

(Verso)
Avizul motivat al consi1iu1ui superior de reforma.

Data

Senineiturile

Avizul consiliului in caz de contraexpertia.

Data

Semfulturile

Deciziunea ministrului.

Data

www.digibuc.ro
 2744 MONITORUL OFICIAL 18 Ianuarie 1918
Anexa No. 3 achivalentä cu pierderea a intrebuintärei acestui
.irt. 22 din regnlaraent membru.
13. TurburAri trofiee (prin sectiune nervoasä, ne-
vritä, degerAturä sau arsurA) destructiune muscular*
RegIstrul cousiliulai superior de reformi cicatrice intirise i neregulate, interesând membrul su-
..... , ,11 ."c 6- .ed perior si producând o jend functionalâ echivalentä
> i, E -g
..... w
cu pierderea intrebuintärei acestui membru.
-0;
Numele
1.
a.)
10
a ..--, ,,, 'CI NI
c..) o
0 p..--.
-7 z,- Ej 14. Amputatia color douä membre inferioare ince-
o
"E
:. o
.
CI I. -ii' Li Le '1' pAnd dela articulatia tibio "tarsienä (ambele pärti) si
.0
a i
cz

7::
cp
.... .., 0 .--,-,
0.-0 rzi
.r..a. .-1)
ce prs 73
... 8 7--.
cz
dela genunchiu in jos, pentru una sau ambele pârti.
prennmele ,... .. 4.. m Q E .V. 02
15. Ankiloza simultand a trei mari articulatii (umär,
6
Z
:....
o
Q
66.
-ci
<I
o 70
4: n >-c- vCI
,.,,
0...,-r 6-
,..;
cc.. -.-
-.., >vs .=
... o cot, sold, genunchi).
Notä.---ExistA ankylozA atunci and pierderea mis-
cArilor unei articulatiuni e absolutd si definitivä. Anki-
loza este deci totdeauna prin definitiune totalä si in-
curabilä. Dacd pierderea miscArilor nu este absolutA
defmitivä, ne gäsim atunci in fata unei intepeniri
articulare susceptibilA de amelioratiune.

Clasa 111 (60jo)

y 16. Pierderea totalä a vederei unui ochiu sau reduc-
tiunea acuitätei vizuale a acestui ochiu la cel putin 1120
dela normalä (citirea ultimei linii a scArei lui Monnoyer
la 2 m. 50) insolitä de alteratia celuilalt ochiu, provo-
când reductia acuitätei vizuale a acestui ochiu la 0.5, 0.4
sau 0.3 din scara lui Monnoyer.
17. Pierderea partialä a vederei ambilor ochi, re-
Anexa No. 4. ducând acuitatea vizualä la 1/10 din normald pentru
Art. 5 din lege §i art. 13 un ochi si 2/10 din normalA pentru celälalt.
din regulament. 18. Amputatia totald a patru degete ale mânei, din
cari policele.
Scare de gravitate a infirmitätilor 19. Flexiune sau extensiune perinanentA de naturâ
cicacitriciald sau osoasä a patru degete ale mânei.
Clasa 1 (100010) 20. UmAr balansând (in limbd de clopof) prin des-
tructie intinsä a omoplatului sau humerusului, sau
1. Perderea totaiii a vederei. pseudartrazA laxA a humerusului producând o jend
2. Amputatia celor dotiA.membre superioare mace- functionald foarte insemnatä.
pAnd cu pierderea ambelor mâni. 21. Amputatia unui membru inferior cu incepere
3. Amputatia unui membru superior incepand dela dela articulatia tibio-tarsienä.
articulatia radiocarpienä, concomitentä cu amputatia 22. Paralizia complectä a unui membru inferior.
unui membru inferior incepAnd dela articulatia ge- 23. Fractura basinului vicios consolidat* provocfind
nunchiul ui. o jenä functionalä foarte insemnatä.
4. Amputalia celor dotiä membre inferioare incepând 24. Scurtarea unui membru inferior cu cel putin
cu i mai sus de genunchi. 10 centimetri.
5. Paralizia complectA a douâ membre. 25. Ankylozd a soldului sau genunchiului in flexiune
6. Asistolie permanent* pronuntatä, necesitând purtarea unui aparat protetic.
7. Tuberculoza medicalä exprimatä prin fenomene
clinice cu examen bacteriologic pozitiv si cea chi- prin destructia genunchi
26. Sold sau
oso)sä,
balansând (in limbd de clopot)
intinsä sau pseudartrozA laxA a
rurgicalä ajansä in perioada de cachexie. femurului sau tibiei, producand o jenä functionalä
Clasa II (80°10) echivalentä cu pierderea intrebuintärei membrului.
27. TurburAri vasculare prin lesiuni traumatice ale
8. Pierderea totalä a vederei unui ochiu, coexistind membrului inferior si producând o jenä funetionalä
cu alteratia celuilalt ochiu, provocând o reducere a echivalentä cu pierderea intrebuintärei acestui membru.
acuitätei vizuale la eel putin 1/5 dela normalä 0.2 a 28. TurburAri trofice (prin sectiune nervoasä,(nevritä,
scArei (Monnoyer). degerAturä sau arsurA) destructiune muscular* cica-
9. Pierderea partialâ a vederei reducând acuitatea trice intinse i beregulate, afectând un membra infe-
vizualä a ambilor ochi la cel putin 1/10 din normalii rior si producând o jenä functionald echivalentä cu
0.1 a scArei (Monnoyer). pierderea intrebuintärei acestui membru.
Notä. -In toate cazurile, acuitatea vizualä trebuie 29. AnkylozA simultand sau luxatie ireductibilä sau
mäsuratä cu ajutorul scArei tipografico reglementare recidivantä a douä mari articulatiuni (umär, cot, sold,
§ ezat6 la cinci metri inaintea individului si la WM.- genunchi).
timea ochilor. 30. Pierdere de substantä a oaselor craniului in toatA
Acuitatea vizualä se va nota numai dupa corectiune. grosimea lor i pe o suprafatä de cel putin 10 ctm.
10. Amputatia unui membru superior incepAnd dela pAtrati.
articulatia radio-carpien6.- :31. Orice lesiune cicatricialä sau osoasä a fetei sau
11. Paralizie complectä a unui membru superior. gâtului (cuprinzând i limba) jenând gray alimenta-
12. Turburäri vasculare prin lesiune traumaticA a unui tiunea i provocând turburAri in nutriliune.
membru superior si produand o jenä functionalä 32. Leziuni ale coloanei veEtebrale care determinA o

www.digibuc.ro
 18 Ianuarie 1918 IVIONITQIUM OFICIAII 2745
atitudine vicioasá i provoaca o jena considerabilä a medicii experti vor aprecii deed este locul de a ad-
miscrilor. mite origina tuberculozei din cauza serviciului.
33. Eventratie voluminoasä micsorând capacitatea de In lipsa unei circtimstante vädite de serviciu, aceastä
lucru mai mult de jumätate. originá va fi admisä dupi trei luni de campanie pe
34. Turburki functionale de origind organicä a inimei linia focului, din cauza ostenelilor exceptionale si in-
sau a unui vas mare al gitului, al toracelui .,sau al temperiilor aspre la care in mo d fatal sunt expusi
abdomenului, provooind o jenä considerabilá a sfor- combatantii.
tärei, i traducindu-se prin o micsorare a capacitätei
de lucru mai mare de jumätate. Oamenii cari au fost constrânsi de a sta mai mult
timp inteun mediu spitalicesc uncle contaminatiunea
35. Fistule persistente ale ailor aeriene, sau strAm- este usor
tori ale cäilor aeriene, sau retractiuni considerabile cu seamätrealizabilii
(exemplu
in o salá de tuberculosi deschisi mai
infirmieri), vor beneficiä de recu-
ale toracelui sau hernia plämänului, suprimind posi- noasterea aceleiasi origini.
bilitatea sfortarei fiziologice i (land nastere la o mic-
sorare a capacitätei de lucru mai mare de jumätate. täri3.tuberculoase
Individul presentase inaintea mobiliietrei lui mani fes -
sau numai suspecte de tuberculood. 0 con-
36. Fistule persistente sau strâmtoriri, sau rezectiuni sideratiune dominá aceastä categoric, : Legea admite pe
partiale ale tubului digestiv sau ale glandelor anexe acelas picior i origina boalei din cauza servicmlui
(salivare-pancreaticá) hepaticA) impiedicând gray nu- agravarea in aceleasi circumstante, a unei stâri pato-
tripe.
37. Anus contra naturei sau incontinent perma- logice anterioare când aceasta agravare este bine do-
nentä de materii fecale. veditä.
38. Leziune organia insemnatä a aparatului urinar Ilámâne deci ca medicii militari cari examineazá
impedicând gray functiunea urinard si trecându-se prin
oamenii la venirea lor sub drapel sä nu supue la os-
teneli si incovenientele exceptionale de serviciu pe
o micsorare a capacitätei de lucru mai mare de ju- acei cari sunt suspecti de o tará organicá si mai ales
mätate. pe acei cari fac obiectul acestor insemnäri, adia pe
39. Scurgere involuntarä i permanentá a urinei, re- suspectii de tuherculoza incomplect cicatrizatá.
belä la tratament, greu de colectat i provocind o iri- Dacá aceste precautiuni nu vor fi luate, va trebui sä,
tatiune constantá a tegumentelor. se raporteze serviciului agravatiunea tuberculozei an-
terioare, atunci and unui din acesti indivizi ar fi fost
Insemniiri relative la tuberculozá supus conditiunilor de existentá care fac sä se admitä,
A. Tuberculoza medicalá nu dá drept la pensiunea pentru omul sänätbs, cA a contractat tuberculoza cu
de reformá dead dacá fenomenele ocaziunea serviciului.
borate prin examenul bacteriologicclinice sunt coro-
positiv, iar cea
Ar fi drept chiar deed starea tuberculoasä anterioari
chirurgicalá dacá a ajuns la perioada cacheticä. a individului a fost suficient doveditä prin anchota
13ânä ce va intruni aceste conditii, nu se poate acordà practicatá la resedinta sa i prin examenul registrului
decât un ajutor de reformá, permitând de a observi medical de incorporatie, de a se arätà mai pe larg in
evolutiunea boalei care in principiu este curabilä. aprecierea elementelor care au provocat noua izbuc-
B. Chestiunea originei tuberculozei flind foarte com- nire a tuberculozei, cleat dacá ar fi vorba de nasterea
plexa i delicatá va trebui pentru deslegarea ei sä se acestei afectiuni.
Oita seamd de urmätoarele regule (justificate
majoritate a cazurilor). in marea nici odati, puscând
Din contra unul din acesti indivizi nu a fost
in conditiunile exceptionale de exis-
I. Individul a contractat dela ehemarea lui sub drapel tentä de care se vorbeste mai sus, de exemplu dad,
o pleurezie, o bronchild, o pneunionie sau orice altd in totdeauna a fost intrebuintat la un serviciu sedentar
a oricarui oryczn ar fi putand fi, sau o manifestatie boalti in conditiuni higienice favorabile, s'ar putea sä ne gin-
ouloasd, sat' o afeefiune tubereuloasci. In tuber- dim dacá survin manifestatiuni tuberculoage noui cä
acest scop studiul
evolutiunei boalei, i deed ea pare cá se vindecä a aceste simptome morbide ar fi apärut tot asa de bine
perioadei care a urmat vindecArei aparente, in viata civilá ca i in cea militarä i agravarea din cauza
mite sa se stabileasca relatiunea dela cauzá va per- serviciului nu va trebui admisä.
intre afectiunea primitivá i tuberculoza subsequentä. la efect
Evident cä aceastä relatiune dela cauzg
trebui sa fie mai totdeauna admisä, fárá alaputea efect va
in- Art...btexa No. 5.
voch in detrimentul interesatului, predispozitia con- J8 din lege.
stitutionald, prea greu a fi probatä. Art. 15 din regulament
Nu se va admite cu toate acestea relatiunea
cauZA la efect, dacá s'a scurs mai molt de sease dela luni Tabelal-calauza al ittlaUditatilor
intre inceputul boalei tuberculigene i isbucnirea tu-
berculozei.
Ilndividul pare& eu totul stincitos inaintea izbucnirei Introductiune
tuberculozei survenità dupd mobilizarea sa.
In acest caz trebueste
din cauza räsboiului in cAutat dach individul s'a gäsit
conditiuni exceptionale de
Aceastä lucrare nu are pretentiunea de a taxi din pullet
de vedere al legei toate iHrinitätile cari pot atinge cor-
existenta care i-ar fi putut släbi in mod simlitor rezis- pul omenese in multiplele lor combinatiuni. Dupa cum chiar
tenta organismului. Daca una din aceste con ditiun aratá titlial ea este destinatä inainte de toate 0, fie ca.-
exceptionale de existentá a determinat in mod vädit läuza medicilor experti in aprecierile lor si sä le arate
aparitia unei stäri bolnävicioase, descriptia acestei stäri
bolnavicioase j conditiunile in care a survenit vor fi directivele. Estimatiunile indicate vor privi mai ales mu-
tilatiunile i infirmitätile cele mai curente si se vor mâr-
consemnate in un raport al sefului corpului sau me- gini, in cale mai multe cazuri, sä dea limitele intro care
dicului corpului sau comandamentului unitätei, raport
care va fi anexat la piesa de originä i dui:4 care se poate gradi procentul de incapacitate de lucru, variabil
dupit modalitatea fiecarui caz.

www.digibuc.ro
 MO MTORIIL OFICIAD 18 Ianuarie-A 918
2746

Nu s'ar putea, gasi un alt mod de a face, de oarece
numai combinativaile posibile ale infirmitatilor stint felu-
rite la nesfita$it i, prin urmare, imposibil de a le pre-
vedea pe toate, dar chiar fiecare caz fiind in regula generala
in caz de speta, o estimatiune a incapacitatei de lucre La
se poate apropia de desavarairea :ideala decat atanci dad
am avea dinaintea ochilor cazul asupra carui suntem che-
mati sa ne pronuntam.
Când se va face aprecierea invaliditatei pe urma unei
raniri sau boli, se va luâ în consideratie far& indoiala
turburarile functionale provocate de lesiunile anatomice,
iar nu leziunile anatomice
Ideia conducatoare a acestei calauze a fost deci de a
privi necontenit diferitele elemente ale corpului omenesc
in desechilibru phisiologic pe care il produc modificarile
anatemice. Medicii experti vor citi in acest spirit ai ii
vor aplica indicatiunile.
GENERALITATI
liegea prevede cä ajutoarele de reforma trebuie sag co-
respunda la 20 la Rita, 40 la suta, 60 la suta,.80 la suta,
l00 la seta de incapacitate de lucru, cu alto cuvinte cinci
categorii.
Suntracordate pentru doi ani, când coexista ce o re-
forma definitiva, pentru un an, cand coexista cu o reformit
temporara: ele sunt reinoibile indefinit.
Ajutoarele de 60 la Rita, 80 la suta, 100 la seta, vor fi
acordati infirmitatilor eurabile sau ameliorabile, punand
in mod provizoriu pe individ in imposibilitate de a-ai ago-
nisi brans, infirmitäti cari daca indeplinese conditiunea de
ineurabilitate figureaza in scara de gravitate, (land dreptul la
penshme.
Ajutoarele de 20 la suta ai 40 la autä vor fi acordate
infirmitatilor curabile sau ineurabile, nepunand pe individ
in neputinta de a-0 agonisi hrana (invaliditati inferioare
la 60 la suta).
Unii din aceatia sunt inca capabili de un serviciu mili-
tar redus (serviciu auxiliar), chiar când reductia capaci-
Dal interesatul refuza o interventie care i-a fost foantal
propusit ai care aveà de scop de a mic5orit invaliditatea
sa, atunci se va face o reductiune a ajutorulai in raport
cu ameliot atiunea pe care ar fi adus-o probabil operatiunea.
Refuzul interventiunei va ti consemnat in un raport spe-
cial, semnat de chirurg at interesat, care va fi adaugat
dosarului.
In fine, nu 'se va pierde din vedere ca legea cere ca
beneficiarul unni ajutor sa se supuna, sub pedeapsa de ne-
plata ajutorului, la reeducatia profesionala, atunci când
necesitatea acestuia a fost recanoscuta de comisiunea de
reforma. Atunci cand se vor face contra vizitele interesa-
tului se vor nota, pentru noua fixare a procentului de
ajutor, rezultatele obtinute prin reeducatie profesionala ai
bunavointa aratata de interesatul de a se supune. Se va
cere un raport detailat in aceasta privinta centrului de
reeducatie profesionala.
Se va intampla tiestul de des coexistenta mai multor
infirmitäti astfel duptt cum s'a mai vorbit : asociatia lor
evident ca va maxi hicapa citatea de lucre a interesatului,
insä aceasta marire nu va fi reprezentata totdeauna prin
suma integrala a diverselor procente de incapacitate.
Asociatiunile de infirmitati producandu-se de cele mai
matte ori in Amide membrelor, principiile care urmeaza
privesc membrele superioare ai inferioare. In prezenta in-
firinitatilor afectând alte regiuni ale corpului se va pro-
ceda prin analogie.
I. 1nfirmitgi eari intereseazei cele cloud membre superioare
sau cele doua membre inferioare. Fiecare procent de inva-
liditate flind precis calculat, fara a tine seamit de divizia-
nea in cinci categorii (exempla: 10 la suta, 15 la suta, 25
la natl., 30 la satä, 35 la sun, etc.). Totalul se va re-
aduce la categoria cea mai apropiata.
Exempla de leziune a color doua maini :
Pierderea functionala a auricularului ei inelarulai unei
maini cu jena functionala a mediusului i integritatea
15 la sail
celorlalte degete .
Pierderea functionalä a p olicelui, m edius ului
$i anularulai celeilalte mäini cu integritatea
celorlalte degete . 40 >,

tatei lor de lucre atinge 20 la suta. In acest cáz nici Ufl Total. . . 55 la sat&
militar neputând beneficia de o pensiune sau de un ajutor Adica. . . 60
atilt cat e sub drape], vor fi reexaminati la sfâraitul osti- II. Infirmitäti cari intereseozei totodatMun membru supe-
litatilor din punctul vedere al ajutorului de acordat. Medical expert va apreeia daca
Destul de des, medical- expert, se va gasi in fata unni rior si un mernbru inferior. categoria imediat superioara sau
procent de invaliditate mai mic de 20 la seal. Infirmitatea total ul trebue readuscaci,la
dad, e vorba de infirmitati de
nu &I atunci drept la nici un ajutor ai de altfel daca imediat inferioara :
face mai uaor când. un mem-
este izolata, permite de cele mai mite ori indeplinirea unui gravitate mijlocie, munca se i un membra din perechea
serviciu militar mai nmlt sau mai putin intensiv. Daca in- bru din perechea superioara
inferioarit sent jenate in acelaa timp in functiunile for
firmitatea, coexista cat alte infirmitati, ea va trebui pre- doug elemente ale aceleaai pare-
tuita dupa valoai ea ei exacta, ()rick, de mica ar fi impor- deck atunci cand cele
tanta ei i procentul de invaliditate pe care il determina, chi sunt atinse.
se va adaugi la infirmitatile coexistente dupa regulele Exempla : o leziune a mâinei coexistind ce o leziune
indicate la sfâraitul aoestui capitol. a piciorului ; indexulai, mediusului ai anularu-
E bine inteles ca un ajutor nu poate in principiu sa fie Pierderea functional& a
lui, ea jena functional& a auricularulai . . 30 la sutä
amulet eu o pensiune. Alocarea unei pensiuni implica in al tibiei determinand o oarecare
in adevar cit se da omulni, care mai e in stare de
1.111
Cal vicios 25
a-ai agonisi trans, asistenta baneasca suficienta. Medicii- jena a mersului . Total. . . 55 la suta
experta insa sunt datori ce toate acestea, dad exista o
alta infirmitate deck aceace da dreptul la pensiune, sä o Procentul de invaliditate redns la. . . 40
descrie ou ingrijire ai sa, o pretuiasca, ai consiliul supurior III. Infirmiteifi cari toate îi au sediul la acelaq membru
de reform& o va aprecia. swperior qiu inferior. In acest caz ar fi gren de a evaluit
de
Cam' vor coexista mai multe infirmitati incurabile ce infirmitatea dupgaotalul integral al diferitelor procente
dau dreptul la ajutoare (20 la suta, 40 la seta), se poate invaliditate calculate ca de functionalg ce conserva mem-a
obicei. Ar fi mai logic de
intampla ca totalul procentelor 1,de invaliditate, stabilite lea in consideratie valoarea
dapa regula indicata la sfatraitul acestui articol, sa atinga bra bazand apreciatia pe faptul cä suet pretuite in scara
patru prime
sau sa depitaeasca 60 la suta. In acest caz du& aceste in- de gravitate ca 60 la Batä pierderea celor
firmitäti sunt parvenite la un stadia de evolutie absolut egete ale mainei $i amputatia membralai inferior ai 80
definitiv, interesatul va obtine o pensiune de reforma co- la seta, amputatia membrului superior. echitabilä,
respanzatoare procentului invaliditatei sale totale. In practica pentru a ajunge la o estimatie

www.digibuc.ro
 18 Ianuarie 1918 MONITORUL OFICIAD 2747
se va calcula mai intai procentnl de invaliditate determi- Membre
nat de infirmitatea prineipala, se va cakulà in urmA asn-
pra lui N°/, co va rämâne, procentul de invaliditate de- A) Noliuni generale
terminat prin a doua infirmitate, in ordinea importantei
ai aaa mai departe. Totalul va fi readus la categoria cea Pentru a aprecia micaorarea capacitAtei functionale
mai apropiatA. unui membru trebue sA ne beam pe studiul sAu fiziologic.
Exemplu : (Iona leziuni 'avandu-ai sediul la acelaa mem- Un membru este un instrumet de !mina, format de o
bru superior ; parghie articulatA (oase, articulatiuni), de a genti de fortA
Pierderea a trei degete din care policele pseudartrava ai de miacare (muachi), de organe de transmisiune de im-
laxd a humerusului. presii periferice ai de comanda voluntarA (nervi), de ca-
1. Pierderea a trei degete din care policele . 40 la sutd nale nutritoare (artere, venolimfatice), toate acoperite de un
RAmâne 40 din 80 la sutA reprezentand invelia protector (pielea).
dupA scare de gravitäti valoarea totalA a mem-
brtilui superior. Oricare ar fi lesiunile aaa de variate a acestor diverse
elemente ce pot educe traumatismele de rAsboi, aceste le-
2. PseudartrozA laxa a humerusului: 4°I, 40 sau 16 siuni nu au valoare pentru medicul-expert decat dad. ele
Total. . . 56 la sate. se tradue prin o lacuna, in functionarea membrnlui : acest
Adici. . . 60 deficit, aceastA micsorare a valoarei functionale, va trebui
Estimatie echitabilA, de oarece membrul mai conserv& ca expertul sa o aprecieze, sa, o mAsoare, Wá a se preo-
incA un uaor grad de valoare tunctionald. cupa de lesiunea anatomicA in ea inski. Astfel de exem-
plu :
L Capul : a) Ceaniu.-Pierdere de subst ant& a oaselpr decat calnl vicios, cicatricele diforme nu ne retin atentia
dacA altereazA funcpunea membrului.
craniului interesând toata grosimea lor, mai mica, de 10 Pentru lesiunea unui singur membru acest quantum din
cm2, acoperita cu o piele subtiatä cu tendintA la ulcerape micaorarea capacitätei de lucru a individulni nu este in
fAra, turburitri funcPonale importante . . . . 20 la sutl general de cat de 1/5 (20 la sutA) sau 2/5 (40 la sutA),
Pierdere de substantA a oaselor craniului interesând ¡bind abstractie de micul numAr de mari mutilatiuni cari
toata grosimea lor, mai mica. de 10 cm,, acoperitA cu piele sent pensionate : cAte odatA chiar procentul de 20 la sutA
normal& san nu, en ridicAtura durei mater sau nn, cu tur- nu este atins. Micaorarea capacitAtei de lucru poste fi din
burAri functionale importante 40 la sutit contra de 315 (60 la Rita) si mai mult, cand existä le-
.

b) FaN.-Orice leziune a fetei, de naturA cicatricialá siuni a douA membre, ai mai ales a celor donA membre
san osoasA, sau pierderea unui mare numAr de dinti im- superioare.
pedicând in mod manifest alimentatia, insa fArá sA aducA Principiile dupA care procentele diferitelor lesiuni trebue
dupA sine turburAri in nutritiune . . 20-40 la MA
sA se adauge unele la altele sent expuse la genera MAP.
Cana existA turburAri in nutritiune SA va acorda bolna- unui membru.genuri de lesiuni pot sA micsoreze valoarea
Diferitele
vului pensiunea prevAzutA hi clasa III a scArei de gra- Parghla osoasá poate fi deformatA prin un cal exuberant,
vitate . 20-40 la sutä insAl acest cal nu este numai decat vicios, diformitatea sa
.

Cicatrice ale cavitAtilor nasale cari suprimá aproape hind deseori compatibilA cu functionarea perfectA a pâr-
complect permeabilitatea lor, necesitand respiraPa pe ghiei; medical- expert nu se va preocupA de
gurA .
. 20-40 la MA va provoca o scurtime a segmentului de membri sau cu
II. . . Gett.-Atitudine vicioasA provenind din o le-
ziune de naturA cicatricalá sau osoas& ai impiedicAnd con-
siderabil mobilitatea &Win . 20 la Rita.
IIL . . Coloana vertebralei.-Atitudine vicioasA a co-
loanei vertebrale de (nice originA ar fi, provocAnd o jenA
mai mult sau mai putin considerabilA la mancA. 20-60 la sail.
Cand se va aprecia el jena atinge 60 la sutA, se va
acordA bolnavulai pensiunea prevAzutA in clasa III a scarei
de gravitate.
IV. Torace.-Oriee leziune a peretelui toracic (stern
coaste-eartilage costale) cu deformatiunea toraxnlui i jenA
respiratoare sau eirculatoare, mai mult sau mai putin im-
portante . 20-60 la sutA
V. . . Abdomen.-Orice leziune a peretelui abdominal
ajungand la o contentinne insuficientA a viscerelor ai pro-
vocând prin aceasta o jenl mai mult sau mai putin con-
siderabilA a muncei . 20-60 la sutA
Când se va aprecia cA aceastA jenA atinge 60 la sutA,
se va acordA bolnavulni pensiunea prevAzuta in clasa III
a scArei de gravitate.
VI. . . Bazin.-a) Fractura bazinului consolidatA vi-
cios, determinAnd o jenA a mersului sau a miacArilor trun-
chiului mai mult san mat putin accentuatA, 20-40 la silt&
Când se va aprecia cA aceastA jenA atinge 60 la sun,
se va acordA bolnavului pensia prevAzuta, in clasa III a
Bearei de gravitate.
b) Fractnra bazinului cu turburAri urinare (vezi apara-
tul urinar).
ea cleat dacA
atat mai mult o deviatiune a axei sale.
Parghia osoasA este câte odatA intreruptA in continui-
tatea sa : va fi o pseudartroza, lesiune totdauna supra-
toare mai ales data, nu este destul de strânsa.
Cate odatä este sedinl supuratiilor (vezi- osteomielita
cronicA). Ea e adeseori jenatA in articulatiunile sale; pro-
nosticul ankilozelor ai a intepenirilor articulare este mai
mult san mai putin tavorabil, dupA gradul Ion ai articula-
tiunea atinsa.
In toate cazurile studiul pârghiei osoase va necesita o
- radiografie, cate odatA un examen radioscopie (mobilitate
articularA).
Agentul activ de miacare ai fortä, muaehiul, oferl in
functiunea unni membra o important& eel putin egall cu
scheletul sau osul.
Muaehiul poate ti atrofiat, fibrozat, paralizat.'
Atrofia muscularA fArA lesinne aparentä a fi brei muscu-
lare, amyotrophia traumaticA reflexA, este o consecintA
deasA a traumatismului. rentru a constata atrofia musen-
larA, se va practich mAsurarea comparata a celor douä
membre, insa. neperzaudu-se din vedere cA atrofia poate
sa. fie Mascata prin desvoltarea excesivA a paniculului adj.
pos local.
Degenerescenta fibroasA a muschiulni este in particular
deasA la antebrat.
Pentru a aprecia jocul muachilor si articulatiunilor, va
trebui sa se facA articulatiunilor miacitrei active si pasive.
In timpul tentativei de contractiune A mnachinlui, se va
palp A masa cArnoasa si tendonul sAn, astfel ineat sA ne
putem da seamA de con tractilitatea sa i sA vedem dae&

www.digibuc.ro
 2742 MO NITORUL OFICIAL 18 Ianuarie 1918

stasa carnoasa 'prezinti eonsistanta sa normalit saa daca deaza asociatia lesianilor vaseulare en cele nervoase. In-
este induratil. validitatea foarte variabila merge dela 10 la 40 la antA,
Lesitinile museulare stint de cele mai mite ori in strânsd exceptional (dnreri founts violente) 60 la satA.
legatnrit cn o lesinne nervoasit (paralizie, contractrtrA): Medical-expert va intalni adeseori ini purtAtori de va-
san find transmitAtor de comanda. este sectionat san lezat, rice, ulcerate sea nu. Nu se vor folosi de ajntor deeat
sau insa organnl central de comandA volnntarit, nenronnl, acele lesinni pentra care origina prin traumatism de its-
motor, este atins. boi va fi in mod formal stabilitA. In acest caz procentnl
Nervul treime considerat nu nnmai din punctul de ve- de invaliditate va merge dela 0 la 20 la seta,.
dere al rolnlai sAn motor, insa, ai din eel al rolnlai sax Examenul cu oscilometru lui Pachon este [indispensabil
sensitiv. Se va cAata sensibilitatea la tact, la durere, la cAnd exista o leziune arteriala i rezultatele vor trebui
cald si rece; la presinne, sensibilitatea osoasa; simtal mis- totdeauna consemnate pe certificatul examenului.
cArilor pasive pi atitudinilor, Reflexele tendinoase ai pe- Studiul lesiunilor vasculare pentru fiecare membru in
riostice vor fi agate cn ajatornl ciocannlai de reflexe. particular nu prezintA nici un interes ; prezentele notiuni
Rolul motor al mnschinlai va fi stadiat cn ajntorul elec- generale fiind suficiente medicului expert.
tro-diagnosticulni, care cnprinde dotal feluri de exploratie : Tegumentele prezinta adesea cicatrice la punctele de in-
faradic ai galvanic. trare si esire a proectilelor i cicatrice operatoare.
Se va stArni, cu deosebire, a se determina bine reactia Medicul-expert va trebui sa aprecieze gradul ae ade-
de degenerescentd. rentA a acestora la planurile profunde i felul lor de a
Muschiul normal rAspunde la excitatia galvanicd prin o se comporta in timpul executiei miscarilor active si pasive:
sguduitnrit vie, scurtA, repede ca fulgerul. Cfind aceastit va fi atent in particular asupra cicatricelor cu sediul pe
sguduitnri este aovAitoare, vermicalarit, se numeste Iona. traectul tendoanelor.
Forma lenta a sgadniturei este foarte importantA in elec- B) Membrul superior
tro- diagnostic, este caraeteristica nnni reactii de degene-
rescentit grava, care nu existd fiträ ea ai care exista tot- Membrul superior constitue instrumentul de lucru prin-
deauna eu ea. cipal al muncitorului, ceeace explica ca In general mutila-
Reactia de degenerescenta, complecta este caracterizatit liunile lui au fost pretuite la un procent mai ridicat de
astfel : cat cele ale membruhii inferior, in calauza tabel ca si in
Nerv : excitabilitatile faradice si galvanice sent abolite. scara de gravitate.
Muschi : 1) excitabilitatea faradica, este abolita; 2) mas- Pe cand membrele inferioare reprezinta pentru individ
chinl rAspande la excitatia galvanicA prin o sgndniturA stalpi de sustinere a cdror soliditate este conditiunea in-
lentil (inversianea formulei nu are importanta pe care tra- dispensabila, iar flexibilitatea articulatiunilor numai un
taiele clasice i-au atribnit-o panA acum). avantaj seconder, membrul superior din contra nuli trage
Cand reactia de degenerescenta este incomplectA, este ap de mult utilitatea sa din rigiditatea sistemului sau osos,
interesant de a compara excitabilitatea faradicl a muaehin- cat mai ales din mladierea sa, din maniabilitatea sa care
lei atins, en aceea a mnpehiulni sainatos din partea opusa. ii dau voie sa execute lucrari delicate.
Reactia de degenerescenta complecta este realizata and Deviatiunile axei rnembrului, pseudartrozele destul de
este sectinne complectA a nervulni 7ei in multe caznri de stranse, au deci pentru el mai patina ,amportanta ca anky-
compresiune. Existenta sa indica o paralizie grava, adesea lozele si intepenirile articulare in pozitiunea rea.
incurabila. Pozitiunea cea buna este flexiunea ,Inefortata,' caci pre-
Mad reaetia de degenerescenta este partialA, pronosti- hensiunea si fizatiunea obiectelor constitue rolul Capital al
cul paraliziei este mai bun : vindecarea dae . nu e sigarA membrului superior a manei mai cu searna, segmentul lui
este cel putin probabila. cel mai util.
Pe lAngA paraliziile clasice care se iasotesc de reactie
de degenerescentd s'a semnalat existenta paraliziilor zise na
prin inhibitie care se traduc prin o jen1 functionnla ma-
nifesta, ca reactinni electrice normale ai care nu trebnesc Marta este organul de prehensiune prin excelenta.
confundate cu paralizia hysterieg. Ea trebue sa uneasca aceste dotia calitati indespensabile,
Regeneratiile nervoase clacA sunt adeseori tardive sunt forta i indemanare, adica integritate musculara si mladie-
relativ frequente cAci tesntal nervos are o tendintA natu- rea articulara.
rail la reparatie. InsA ele nu se censtata cliniceate decal Medicul-expert isi va da osteneala de a aprecià pierde-
dupA mai mite lani sau cite odata mai multi ani dupd rea totala sau partiala a acestor calitati, dupa descriptia
rAnire. Pe de altA parte, in limp ce se regenereazd tesntul lesiunilor anatomice, facand sa iasa in evidenta in ce pro-
tii chiar attinci cand o umbra de miacAri a apArut, reactia portie este diminuata facultatea de prehensiune. Cand me-
de degenerescentl poate perzistà. De aceea din cauza di- dicul expert va face proba dynamometrului va pretinde
ficaltAtilor de a se pronuntit, inainte de un rAgaz destul dela cel examinat contractia muachilor bratului i ai ante-
de mare asupra viitoralni nnni nerv, medieul expert va fi bratului sAu, astfel ca sa se evite orice rezultat inexact
foarte prudent in concluzinnile examennlui ai nu va afirma provocat prin rea vointa.
incurabilitatea lesinnei decat malt timp dupA aparitia ei, Pierderea complecta a membrului superior fiind pretuita
eind s'an epnizat toate raijloacele terapeutice si incarabi- la 80 la sutA in scara de gravitate ai aceea a primelor 4
litatea este absolut sigurL degete la 60 la sun, procentul invaliditatei produsa de
Vasele snnt adesea atinse in rAnirile de rAsboi; din care mutilatia manei nu va fi in general dead de 20 la suta
canzA se produc anevrisme arteriale sae arterio venoase, pana la 40 la sun.
obliteratiuni arteriale prin legAtura si aparitia turbarAri- Procentul de 40 la suta nu va fi depasit cleat in cazuri
lor vaso metoare, secretoare i trofice. Aceste turburAri destul de rare, de exemplu : atunci cand la impotenta func-
sunt urmAtoarele : coloratia IT* violacee san albastrA ne- tionala destul de accentuata a manei se supra adauga du-
gricioasA a tegumentelor, infiltratia lor (elefantiazis) nice- reri violente de nevrita, care readac puterea de lucru a
ratia lor, starea netedA a pielei, aspect suculent al mainei organismului intreg ; din contra invaliditatea nu va ajunge
si a piciorulni, cu eAderea unghiilor. Acesta turburAri adeseori 20 la suta ; amputatia unei deget afara de police,
Stint insotite adesea de dureri nevialgice intense care trA- intepenirea a doua degete, etc. In acest caz individul va fi

www.digibuc.ro
 18 Ianuarie 1918 MONITORIIL OFICIATi 2749
de cele mai multe ori apt pentru servicial militar ; asa cä Cot balant 40 la autA.
numai n caz de leziune asociatA, reforma va fi pronuntata Lesiunile ootului i ele se insotese adesea de o fun ctio-
si medicul-expert va aveâ sa taxeze infirmitatea ce va de- Dare defect/mesa a mânei.
termin& atunci procentul precis al invaliditAtei ce o pro-
voaca, in vederea contopirei acestui procent eu acela a
celorlalte leziuni, dup& cum e prevAzut la generalit&p. Brat
Mutilatiunile mânei drepte i stängi vor fi pretuite in Interuptia pârghiei osoase la acest nivel impedie& tune-
acelas fel, orice individ fiind capabil sit devie ambitextru tionarea intregulni membrn. Astfel incitt dacA existe o
in urma unui exercitiu rational. adevAratä dezosare a bratnlui se va acordit infirmului pensia
Leziunile mânei prin traumatism de rAsboi sunt asa de prevAzut& in clasa III-a a selrei de gravitate.
viriate incat nu va fi posibil O. fie descrise in toate core- Pseudartroza strânsi a humersului este pretuit& 20 la
binatiunile lor. Se poate not& perderea unela sau mai multe sutit, psendartroza lax& (2 etm. aproximativ) 40 la sutit.
falange, a unni sau mai multe 'page ale metacarpulni, de-
zordini articulare, distructiuni musculare sau tendinoase,
eicatrice vicioase, lesinni nervoase interesând unul sau mai IT In a r
multe degete etc. Va fi de ajuns aci a eat& cat trebuesc La fixarea procentului de invaliditate intervin douA ele-
estimate mutilatiunile principale : mente : gradul de pistrare a pnterei musculare (atrophie
Perderea functional& complect& a policelui 20 la RAC san paralizie) si in mai mic& mAsur& gradul de mobilitate
Perderea functional& complect& a policelui si indexului a umitrulni pe omoplat.
20 la mtg.. In adevär nu trebue perdit din vedere cA functiunea
Perderea functional& complectA a trei degete fAr& po- membrnlui nu rArnâne posibill en un numAr ankylozat, mo-
lice 20 la sutA. bilitatea omoplatnlui fiind pitstratit, cleat dacit forte mus-
Perderea functional& complect& a trei degete dintre care cular& perzistA. In un asemenea caz procentul de invali-
policele 40 la sutA. ditate nu depAseste 20 la sutA. DacA ins& omoplatul este
Perderea functional& complect& a 4 degete fitrA police imobilizat, atinge 40 la sutA.
40 la sutA. Limitarea miscArilor umitrului nu dan deCAt o invalidi-
Se va rewire& importanta atribuit& la conservarea po- tate de 10 pan& la 20 sutA, dup& cam unghinl de mobili-
licelui prin care se face miscarea atat de util& de pens& tate este favorabil sau flU : dat fiind cA cele douA miscAri
(cleste). utile ale umArului sunt in primul loe proectiunea inainte,
Perderea metacarpienilor nu se va la& in consideratiune pe arm& abductia.
decât dael mireste in mod indiscutabil ineapacitatea func- In ceeace priveste artritele cronice, adesea tot atât de
tional& a mânei. jenante ea si ankyloza, din canza durerilor pe care le pro-
Gatul manei
voael, vor fi pretuite dela 10 la. 20 la sutA.
TIu ankyloze, intepeniri articulare si artrite cronice, pro-
Lesiunile esoase i articulare ale corpului i articula- centul lor de invaliditate va creste simtitor nand coexist&
.tiunei radio carpiene trebnese pretuite dup& atitudinea en o atrofie muscular& acce ntuatA, färit ea ea toate aeestea
gâtului mânei, atitudinea cea mai favorabil& fiind semi- invaliditatea s& dep&seascA 40 la suta.
fiexiunea si pronatiunea. Aceste lesiuni determin& o invali- Fracturile umitrului (g&tn1 chirurgical, gattil anatomic
ditate care adeseori nu atiuge 20 la sutit si nu depAseste si taberozitatea humerusului, omoplat) vor fi de asemenea
niciodatä 40 la sutA, afar& dae& nu se adaug& turburAri pretuite, dupit influenta lor asupra mobilitAtei umArului
functionale ale degetelor. dupA atreta secondarit.
Luxatia recidivantA, care compromite destul de mult
Antebraf functiunea umArului, si se insoteste in general de atrofie
insemnatg, reduce en 40 la sutA capacitatea de lucru.
Lesiunile variate ale antebratnlui au inconvenientul de Luxatia nereductibil& va fi pretuitit dap& limitarea micA-
a determinA o jen& functional& a g&tului mânei i dege- rilor um&ralui i atrofiei museulare.
telor.
La antebratul inski ele se traduc prin o lips& de rigi-
ditate a scheletuhii (osos) si prin limitarea miscArilor de
Nervi
pronatinne i supinatiune. plexului cervico-brachial sunt numeroase
Aceast& lips& de rigiditate nu se va In& series in con- variate : ele sunt rezultatul ränirilor subtioarei si gâtului.
sideratiune decit daeä intereseaz& cele douit oase ale an- Când plexul a fost eu siguranta rinit, e necesar sit se
tebr alulni sau osul radius. Psendartroza lax& a celor douit examineze minutios toti muschii inervati prin ramurile sale.
oase sau a radinlui singur va fi pretuitA pftn& la 40 la Tipurile clinice principale slant :
sut& când din aceast& canz& lipseste mâinei un punct de 1. Paralizia plexual& superioarti interesAnd a 5-a si a
sprijin serios. 6-a ramur& cervical& (tip Duchenne) : se observA in ase-
Psendartroza strâns& a acelorasi oase este corijabilit prim menea cazuri o paralizie eu atrofia mugchilor deltoid, bi-
un aparat protetic, si invaliditatea pe care o educe chip& ceps, brachial anterior, lungul supinator, romtoidul marele
sine poate s& nu atingA 20 la sutit. dintat, marele dorsal etc.
ln ce priveste pseudartroza cubitului ea nu provoaeit 2. Paralizia plexual& mijloeie, care determin& o parali-
in general nici o Jena functional& apreciabilit. zie radial& total& (cuprinzând si tricepsul) i o paralizie a
Invaliditatea determinat& de limitarea miscarilor de tor- deltoidului.
siune ale antebratului atinge 20 la sut& când pronatia 3. Paralizia plexualA inferioarA, limitat& la nervii me-
supinatia stint din punct de vedere practic abolite. dian si cubital.
Este interesant de notat cA lexiunile plexului brachial,
Cottc/ an o tendintit remarcabilit la refacerea complectA sau par-
Vela.
Invaliditatea, este determinatA prin lispa sau excesul de Unele din aceste lesiuni, proveninci din o rAnire a pi-
mobilitate. tului prin un proeetil ee a atins rAdAeinile cervicale, trun-
Migari conservate intre 75° gi 105', 20 la sea. chiurile primare sau secundare se insotesc de lesiuni ale
Intre 75° gi flexianea extreml, 40 la sutA. mäduvei, care se tradne prin fenomene paralitice i turbu-
Intre 105° gi extensiunea extremA, 40 la sutil. rAri sfincteriene ce retrocedead mai mult sett mai putin
Aeelag procent de invaliditate pentru ankyloze in dif eri- fneet.
tele pozitiuni mentionate mai sus. Paralitio radiala este en mult cea mai frequentä din
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL 18 Ian uarie 1918
2750
semiflexiune ; daca individul tin
paraliziile membrnlni superior. Ea e caracterizata prin in flexiune sau chiar infara ajutorul unui aparat protetic,
lipaa extensiunei degetelor ai gâtului mânei ; ea toate poate se
sa se deplaseze
acorda infirmului pensia prevazuta in clasa III-a a scarei
acestea nu este incompatibila cn o oarecare utilizare
manei pi ajunge in general la o invaliditate de 40 la suta. deIntepenirea
gravitate.
articularit putin accentuata, permitând mia-
Paralizia nervului median, caracterizata prin lipsa fle- cart utile nu depaaeate 20 la sutd.insuficienta (rezectia) a
xiunei degetelor pi gâtului mânei i mipcarile policetni
afarit de aductiune, jeneaza in mare masura pronatia ai su- soldului poate provocA soliditatea
Marea mobilitate sau
o jena fanctionala echivalenta eu
pinatia, determinând adesea pe deasupra turburari trofice imobilizatia ei. Aceastd jena ajunge la
durere. Se pot distinge doua felnri de forme : forme du- cea provocata de la suta (pensiune).
la stab; pi câte odata chiar la 60invaliditate
rero ase ai forme nedureroase. Paralizia poate fi total& sau 40Luxatia de 40 la
recidivanta determina o
partiala. fi pretuita dupa limitarea
Forma dureroasa are cateodatii o intensitate apa de mare auta. Luxatia ireductibila va musculare.
Meat provoaca o incapacitate de lucru aproape totala ; mipcarilor articulare ai atrofiei
durerea atinge maximal 4 sau 5 luni dupa ranire, pentru
a diminui in urma in timp de un an. Aceasta forma du- Coapsä
reroasa va determina o invaliditate putandu-se ridica Oita insuficienta
la 60 sau chiar 80 la suta, pe când paralizia totala ne- puterei Lipsa de resisteuta a pârghiei osoase ai invaliditate.
dureroasa nu va fi pretuita dada 40 la strta. Paralizia par- musculare aunt doi factori frequenti de
Pseudartroza stransa a femurului este pretuita 40 la
tiala nu depapeate 20 la suta. prevazutit
Paralizia nervului cuiritab complecta, cu grifa accentuatd, suta, psendai troza laxa da drept la pensinnea vicioase
scarei de gravitate. Calusurile
determina o invaliditate de 40 la suta ; paralizia partiala, in clasa III-a aincurbatiile in eitrja a femurului aunt eva-
care determina
adesea putin suparatoare, determina o invaliditate de 10 luate 20 'Dania 40 la suta, precum ai cele care aduc o
la 20 la suta. modificare insemnata in orientatia membrului. anterioare
Asociatinnea unei paralizii a medianului cu paralizia Atrofia accentuata are pentru muachii fetei
provoaca o impontenta funotionala rar inferioara totul specialä, extensiunea ge-
a coapsei o importanta ca
la 40 sutd. nunchiului find obtinuta de quadriceps. Insuficienta acestnia
Lesiunea grava a nevvului musculo-cutanat determina ii pusa in relief prin semnal lui Charcot ; suirea unei
paralizia mupchilor lojei anterioare a bratului. D aca ra- va deciit scoborarea ei, caci la scoborare
dialul nu este atins, ranitul poate flex corect antebratul sari mai uaoara
genunchiul indoindu-se prea bruse individul are salsa-
pe brat. Gratie lungulni supinator, fara de care fiexiunea Ounea ca va cadea neaparat. Simulatorii vor fi dovediti
activa a antebratului d evine eu total imposibila, jena care upor, caci se vor simti obhgati de a declark ea urcarea
rezulta în functiunea mânei face ca invaliditatea sä va- este mai grea decal scoborarea.
rieze dela 10 la 20 la still când flexiunea e posibila Invaliditatea mijlocie determinata ea de atrophia insemnata
piinala 40 la suta când este imposibila. coapsei este de 20°1, ; poate fi in anumite
Paralisia nervului eireontlex jebeaza inteo mamä mai acazuri mupchilor
grave sa atinga 40 la suta.
mult sau mai putin considerabila mipcarile umärului, dupa
gradul sáu. Isolata, este destul de rard. Va fi pretuita Genunehi
10 piinala 20 la suta.
rectitudine sau aproape da rec-
Ankyloza genunchiului incompatibila
C. Membrul inferior titudine este o infirmitate cu o activitate destul
pozitinnea
Contrar de ceeace exista, la membral superior, solidi- de mare, se pretueate 20 la suta. Ankyloza in
rea necesitând un aparatscareiprotetic da drept la pensiunea
tatea sistemului osos este o necesitate ábsoluta pentru mem- de gravitate. De asemenea
brul inferior, veritabil stâlp de sustinere al individului, prevázutä in clasa III a
pentru genunchiul balant a card procent de invaliditate
iar jocul desavarpit al articulatiilor sale, numai un avantaj la pensiune de clasa III.
variaza dela 20 la suta,
secundar. Intepenirile articulare putin strânse nu dan o jena func-
8e poate merge in adevar eu un membru inferior rigid,
cu conditiunea ea articulatiunea memianlui ea trunchiul, tionall superioara la 10 la asimilabile
KIM
ankylozelor, sub re-
poldul, sa aibit o mobilitate sulicienta. Din contra mersul Dacä sunt strânse, stint
zervit cu ankyloza genunchinlui in extensiune este prate-
chiar statiunea verticala sunt in mare mastara jenate, articulare de câteva grade, plecând
daca nu imposibile prin o pseudartroza a femurului sau rabila nnei mobilitati
dela 180" (extensiune complectd) cu atrophia quadricep-
tibiei pi individul trebue el poarte un aparat de contentie.
Pe cand scurtarea membrului superior nu atrage prin sulni caci, membrul fiind pus pe pâmânt, contractiunea
ea insaai nici o jena functionala apreciabila, scurtarea in- acestui muachi nu ajunge pentru a impieclich flexiunea
semnata a nnui membru inferior, turburând mult echilibrul genunchiului (gencunhi in resort) astfel cä individul atras
pi mersui, micaoreaza sensibil capacitatea de hicru a indi- inainte este expus sä caza.
rar luxatia recidivanta
La genunchi se intalneate maideterminii
vidulni. Invaliditatea augumenteazit repede ca cat scurtarea care pot o invaliditate
e mai mare. Ea este de 20 la suta pentru 5, 6 ai 7 ctm., luxatia ireductibila alba,
de 40 la sutii, i artrita cronica simulând tumora
de 40 la suta pentru 8 pi 9 ctm., de 60 la suta (pensiune) pretuita 40 la suta sau chiar 60 la suta, in cazurile foarte
dela 10 etm. in sus. grave. In fine genunchiul este cite odata sediul corpilor
straini intra-articulari, uaor de extras.
Rotula
Ankyloza ai intepenirea foarte strânsit a aoldului com-
promite totdeauna mult functia membrultd. Mica, acesta In apreciatiunea unei fracturi a rotulei trebuie sa se
este imobilizat in rectitudine, individal inlocuepte miscarea ¡aria Hama de indepartarea fragmentelor, natura calusului
de translatie a coapsei prin o deplasare in masa a base- osos san fibros pi gradul de atrifie musculara. Invalidita-
nului pi jena tunctionalä ajnnge la 40 la slid. Aceasta tea oseiliaza intre 5 ai 40 la snta.
jena este cu muit mai mare dud membrul este imobilizat

www.digibuc.ro
 18 Tanuarie '1918 MONFTORIM OFCIÄb 275.1

Gamba Nervii
Pentru soliditatea acestui segment de membra numai Lesiunile plexului lambu-sacrat nu suut exceptionale
tibia are importanta. dupa ranirile coadei de cal. Ele se traduc prin fenomene
Pseudartroza sa strânsa este evaluata 20 la sun, paralitice a membrelor inferioare, repartizate neegal, prin
pseudartroza laxa si dezosarea gambei dau dreptul la turbarari sphinctetiene ai prin dureri tenace ai adesea
o pensiune prevazuta in clasa HI a scarei de gravitate. foarte mari. In regula general& aceste lesiuni au o ten-
Consolidarea vicioasa care modificia axa membrulai ai dinta la regresiune i amelioratie spontanee ; ins& formate
face mersul prelungit grea sau penibil determina o inva- grave kiting des mai mult sau tuai putin repede la moarte.
liditate de 20 pana la 40 la suta. Motilitatea tiecarut segment al membralui inferior ai
diversele sale felttri de sensibilitate vor trebui constiin-
Articulafia tibio-tarsienä cios studiate.
Ankyloza totalä in unglil drept sau ascutit ai intepeni- Invaliliditatea oscileaza, dap& cazari, intre 20 labia la
rea articulara in atitudinile ei corecte nu trebuesc pre- 60 la :Alta (paralizie totala sau aproape totalit, dared
'Nita decat 5 pana la 15 la suta. Ankyloza in rea poziOune violente)
variaza intre 20 ai 40 la ma. Acest din urma procent in In sectiunea complecta a nervului marele sciatic medi-
mod exceptional. cal expert va trebui sa-si bazeze estimatia sa atât pe
Iutepenirea articulara in echinism foarte frecuenta este paralizat
rarile
muschilor gambei $i piciorului cat si pa turba-
vaso-motoare, secretoare ai sensitive care insotesc
evaluata la 20 la suta, ca i diastasisul peroneo-tibial eke odata paralizia.
laxitatea articulara accentuata. Turbararile trofice sant caracteri-
Artrita cronica provocând o atrofie musculara insemuata zate prin atrophia musculara, ro$eata tegumentelor, sub-
oseileaza intre 20 ai 40 la sun.. tiaras lor, edem, tendinta la ulceratie ca infectiune se-
cundara. In ce prive$te fenomenele dareroase, sunt câte
odata aaa de mari in cat bolnaval nu poate parasi patul.
Picior Paralizia neraulai, cand nu este totala, permite un mars
E de netagaduit ca piciorul se reazima pe sol prin relativ uor. Insâ fenomenele dureroase prea mari ale ne-
panatela saie de sprijin normale. Aceasta consideratiune vritelor ai turburarile trofice grave de care am vorbta
Iliad cea mai de seama, ankylozele, intepenirile face sa oscileze procentul de invaliditate intre 20 ai 60 la
tile articlare au aci patina impartanta. Mai trebuieate sat& in lesiunile sciaticului.
luat in seanna cat de mult infirmitatile piciorului pot sa Lesiunea sciaticului popliteu extern se insoteste de o pa-
fie in general-uaor de corijat prin proteza. ralizie a muachilor regiunei antero externe a gambei ai pe-
Obligatiunea de a merge pe marginea interna a picio- ronierilor laterali. Mersul este insa cate odata posibil in mod
ralui (valgus) ingrettiazat toarte mutt mersul : invalidita- spontanea ai corectiatlea asor de facut. Invaliditatea (lela
tea atinge 40 la suta, iar daca individul merge pe mar- 10 la 20 la sata.
ginea externa a piciorului (varus) atunci nu e deck Intre Lesiunea sciaticului popliteu intern suprima aplecarea in
10 ai 20 la suta. jos a piciorului, care se mentine in talus ai edemutiat.
Distructia complecta a calcaneului, ingreniaza mult mer- Mersul nu se poate face in genoral fara tutore. Invaliali-
sul ai trebuie pretuita 40 la suta. Destracaia incomplecta tatea merge dela 20 la suta la 40 la suta.
nu aduce dacha o invaliditate de 5 pana la 20 la snag.. Lesiunea tilnalului posterior determina o paralizie a tu-
Lesiunile astragalului sant pretuite 5 pana la 20 la turor muschilor plantei piciorului, se evaluiaza intre 10 ai
suta ca ai fracturile i luxatiunile netatarsienilor. 20 la sata.
Lesiunile degetelor (perdere sau ankyloza) nu trebuiesc Lesiunea nervului crural, sus, interesand tranchiul la
evaluate decat intre 0 ai 10 la Rita, chiar dact s'a facut partea superioara a coapsei este destul de rara din cauza
ablatiunea tutnror degetelor, cu conditia tan, ca restul desfacerei timpurie a ramarilor sale terminale.
piciorului propriu zis sa fie normal. Lesiunea nervului quadricepsului provoaca paralizia
Dezarticulatiunea tarso-metatarsiana a lui Lisfranc acestui muschi, din care cauza gamba nu se mai poate
(ablatiunea tuturor metatarsianilor) nu adace in general intiade pe coapsa si prin urmare jell& accentuata a mer-
nici o jena apreciabila mersului ai nu trebuie pretnitä sulai. Invaliditatea variaza intre 20 si 40 la suta dap&
dada. 15 la suta. Pe cand ablatiunea a 2 sau 3 metatar- gradul de paralizie i atrofie musculara.
siene, mai ales a celor trei ultime schimband punctul de In ce priveate paaalizia nervului saphem intern, nepro-
sprijin al piciorului turbura echilibrul mersului i deter- vocand decat turburari sensitive, este putin apreciabila.
mina o invaliditate de 20 la sata.
Desarticulatia mediotarsiana a ltti Chopart nu e tot- Sistemul nervos
deauna o operatiune avantagioasa ai rezultatele sunt de
obicei inferioare dezarticulatiunilor sub astragaliene sau A. Encephal
nnei operatiuni plastice tibio-calcaneane. Ea se insoteate a) Turbureiri functionale
adesea de o bascula a partei anterioare a bontalni i jena
functionala poate atinge 20 00, la 40 la sata. Psychose. Starile vesanice rezultand din emotiuni, oste-
In fine se intalnesc la picior distructiuni osoase intere- neh i tranmatisme de rasboi nu pot nici odata in plan-
sand o intindere mai malt sau mai putin intinsa a sche- cipiu sa fie considerate ca incarabile. Durata lor, foarte
letului ai cicatrice plantare deprimate ai aderente, ceeace variabilä, de cele mai matte ori e scarta.
modifica malt punctele de sprijin al piciorului ai pro voaca Se intalneste tot aaaa de des abolitia total& a faculta-
o invaliditate care in cazurile favorabile oscileaza intre tilor intelectuale, ca i confazia miutala ai delirul siste-
10 si 20 la Rita, insâ poate sa se Mice la 40 la sata. matizat sau nu.
De cate ori va avea sa pretuiasca o mutilatie a picio- Medieul-expert se va feri de simulatie, deasa in aseme-
ralui, medical expert va alatura la certificatul examenalui, nea cazari ai practicata mai ales de indivizi care s'au gasit
urma plantarit a celor doua picioare, ca sat se poata astfel in contact cat un adevarat dement. Va cere servicialui de
jadedâ modificatinnile ce ar exista in punctele deasprijin psychiatrie sa faca examenul necesar.
normale. Starile vesanice Wand absolat imposibil indeplinirea

www.digibuc.ro
 276(2 MONITORUL OnCtift 18 Ianuarie 1918

oriarei munci, este evident ca procentul de invaliditate demanare) i agilitate a catorva degete, jena naoara a
va atinge 100 la sutit. miscarilor cotulni etc. Ele aunt putin insemnate ai se vor
Vertij (ametealtt). Diu cauza caracterului subiectiv al pretui dela 10 la 15%.
vertijelor ai al uaurintei de a le putea simula sau exa-
gera, va fi totdeanna necesar sa se Ned un examen Ili- B. Mdcluva
'ratios al individului, recurgand la toate mijloacele de
investigatii posibiIa,u deosiaire radiografic, care va per- Leziunile tranmatice ale mádavei se traduc totdeauna
mite ate odata sa se descopere o lesiune materiala ne- oricare ar fi anatomia lor patologica prin tarbarari mo-
banuita. toare, trofice ai sensitive ale membrelor ai turburari sfine-
Cand existenta vertijului este deplin probata, e nevoie teriene; ne vom referi pentra estimatia kr la articolele
sd se aprecieze gradul de jend pe care ji educe indivi- respective. Paraplegia complecta e evaluata la 100Q/o.
dului. Aceste tarbarari sunt adesea produse de o compresie
Daca aceastd jend este evidenta, procentul de invalidi- medulara ai atunci aunt perfect curabile data se intervine
tate poate atinge 40 la suta. la vreme.
Tremareituri i contracturi fiird lesiune organie. Intra Intentionat nu s'a vorbit de tabes, de oarece origina
lii cadrul hystero-traumatismului. specifica este astazi in afara de orice indoiall.

b) Turburdri organice C. Histero-tratunalisme

Paralizii. Lesiunile traumatice ale encephalului pot da Sub dennmirea generall de histero-tranmatisme se cla-
deseori paralizii, complecte san incomplecte, care intere- seaza, fie simple talburari nevropatice post-eommotionale,
seaza tata si membrele. fie manifestatinnile unei histerii latenta panala trauma-
Paraliziile membrelor pot avea urmatoarele modalitati : tismul care o desteaptit.
Paralizia unni membra superior complecta 80 la seta. De mice natura ar ti aceste turbarari sant intotdeauna
Paralizia unui membra superior inéomplecta dela 10 la functionale ai in general nsoare i stisceptibile de a fi
40 la Kali. vindecate prin hétéro sau anto-persuasiune.
Hemiplegie complecta 100 la anta. Afara de cazani de impotenta, exceptionala, nu trebneate
Hemiplegie incomplecta 40 pana la 80 la suta. dat bolnavalui un ajntor de retorma saperior la aeela care
In aceste cazuri ca ai atunci and suntem in prezenta corespunde 20al0 de incapacitate de munat, aci dandu-i-se
unei paralizii, ne TOM feri de hysterte. o sunlit prea considerabila ar putea sd-i intareasca ideea
Paralizia diverailor nervi cranieni nu- provoaca In ge- constanta la nevropati ai la isterici ca infirmitatea lui
neral o invaliditate ridicata. este grava ai nu poate tinde la indreptare.
Nervul facial este adesea lesat prin plagile regiunei pa- Trebue a se evita sa se confunde histero-tranmatismul
rotidiene ai ranirile eraniului, in regiunea temporo-fron- real cu starile ina ran definite de impatenta partiala (pa-
tala, se insotesc cite odata de parahzii ale filetelor mo ralizie contractuara), care apar In urma unei sdruncinari
toare a orbicularulni pleoapelor si frontalnlui. Manifesta-- sau unei lovituri violenta en sau fara rana, stari cari stint
tiunile paralitice ale fetei nu trebaiese evaluate mai mult probabil in legatura en o lesiune organica ramasa nebd-
ea 10 la seta. gata in seama. In caz de indoiala, trebue luat informatiile
Lesiunea nervulni glosso-pharingianului provoaca para- neeesare pentru a da diagnosticul radiografie, examen
lizia faringelui Emanifestata prin dificultatea deglutitatiei electric eta. Intrain cuvant apartine realitatea
numai doctorilor-
Matero-
solidelor (10-20 la suta) ai alteratia gusfulai. experti de a stabili in mod formal
Lesiunea pneumogastriculai dan mai cu seama turbu- traumatismelor.
rari laringee si cardiace : alteratia voeei (paralizia recu- Tulburdrile psihice cari au fost puse de neurologiati pa
rentului 10-20 la strta) eke odata accese de tuse con- comptul histero-traumatisme sunt studiate in capitolal
vulsiva, tachycardie 10-20 la sata). turbararilor vesanice.
Lesinnea spinalului poate provoca paralizia celor doi
muachi, trapez i leterno cleido mastoidian (20 la Bata). Ochiul qi anexele sale
Acea a marelui hypoglos va provoca hemi-pareza ca
atrophie corespondenta a limbei (10-20 la stita). Cand Procentul de invaliditate determinat de infirmitatile or-
cei doi nervi mare hypoglos sunt atinai, cesace de altfel ganului vederei si al anexelor sale esto totdeauna in ra-
se intamplä rar, invaliditatea poate sa se ridice pana la port ou reducérea capacitatei viznale. Sarcina medicului
60 la sat& (pensiune) cad limba fiind complect parali- expert trebue sa consiste totdeanna in a aprecia cat mai
zeta individul se nutreate foarte greu, nu poate sa-ai in- rämâne infirmului din aceasta, capacitate vizuala, fie cand
ghitit saliva ai vorbeste cu greutate. este vorba de leziuni traumatice sau inflamatoare, fie cand
Lesiunile nervoase ale ochiulni i urechei sunt studiate se afla in prezenta a unor simple turburari functionale de
la aceste organe. naturi histerica.
De asemenea ne vom raporta tot la ochi pentru lesia- Simulatia, foarte frecuenta in domeniul oftalmologiei, se
nile simpaticului cervical, care se traduc mai ales prin o va intalni ai mai des, tocmai din cauza legei care acorda
micaorare a capacitdtei viznale (myosis, infundarea glo- avantagii insemnate celor atinai de lezinni oculare. Se im-
balui ocular, reductiunea deschiderei palpebrale). pane deci medieului expert datoria de a examina cu cea
Epileysie Bravais Jaksoniend. Examenul radiografie este mai mare ingrijire bolnavii de ochi, mai inainte de a
In particular indicat. Invaliditatea este In raport en rari- afirma realitatea oriarei turbarari a vederei.
tatea acceselor. Ea variaza intre 20 la seta ai 80 la sutti,
acest din arma procent se da and accesele sant subintrante. A. Ochiul
Paratioia generald. Cand se iveate din cauza greutatilor
depe front clasandu-se la categoria I (100 la seta). a) Traumatisme; Fuarte dese In ratline de ritsboi.
Turburdri ale motilitd(ii minime qi disociate prin lesiune Corneea. Ranirile eorneei determina totdeauna capacitati
organioa uaoara (echimoza a scoartei). Aceste turburari cari tualoura vederea prin obstaeol la pittrunderea razelor
aunt caraeterizate in general prin lipsa de abilitate (In- luminoase in ochi (opacitati centrale mai cu seama) i prin

www.digibuc.ro
 1.8 Iannarie 1918 MONITOR-17Z OifftCÍAil
2763
modificarea refringentei normale a membranei (astignie). Exemplu. PierdereaVe 7 zeeimi din vederea mud ochiu.
Cristalinnl este adesea atins in acelas timp cu. Individul pierde 7 x3, tidied. 21 la sutA, 20 la sutti
corneea. practicA din capacitatea lui de lucru. in
Iris. Ritnirile izolate ale irisului nu provoacA in gene- 3. Pierderea totald a vederei unui
ral decit uaoare turburAri vizuale, dar deal, existit o in- talei Inzuale a celuilatt ochiu. In scantochiu si reducerea acui-
delgravitate se pre-
clavare a irisulni intr'o plagtt corneeanA (sinechie ante- vede cA in cazurile (And ochiul
rioarA) ne putem astepth la aparitiunea miei stgri glau- oecitate perde nouA sau opt care nu este atins de
comtoase san la forraatia unni stafflom i atunci pronosticul liditate este 80 la sutA (pensia zecimi, procentul de inva-
functional va fi si mai gray. de clasa II) ; când pier-
derea este de sapte,
Corpul ciliar. ROnirile acestnia snnt din cele mai grave invaliditate este de 60gase sau oinei zecimi, procentul de
la slit& (pensia de olasa III) când
nu numai pentrn ochiul atins dar i pentrn cehilalt, oAci pierderea e dela 4 la
o irido-ciclitA ascunsl, de duratg. lungtt, de care se inso- este in practicd de 40o la zecime procentul de invaliditate
sutl.
teste dese ori, ajunge mai curând sea mai titrzia la oftal- Pentru a-1 ealculit exact se considerd cA fiecare ochiu
mie simpaticA. valoreazA 30 la suth, la fiecare
Sclerotica. MAID scleroticei, când stint perforante ai se acuitatea vizuald va corespunde pierdere de o zecime din
insotesc de infectie, compromit foarte serios vederea. o pierdere do o zecime
din 30 la sutA adicA 3. Totalul va fi readus la oategoria
Cristalinul. Cataracta traumaticA provoac& destul de des cea mai apropiatd.
atacuri de glancom. Prin ea insitai, chiar când este ope- Exemplu. Pierderea total/ a vederei unui oehiu ai pier-
rattt ca sncces, determind, turbarAri ale vederei binoculare, derea de 3 zeoimi din vederea
din canza maerei anisometropiei care rezult g. duph inter- pierde 30+(3 X3) adied 39 la sutd, celuilalt oohiu, individul
ventie. Bolnavul este deci silit sa excluda din functinne ticA din capacitatea sa de lucru. 10 la suth in prac-
ochiul atins. Ivaliditatea se tidied in acest cm la 200/0. 4) Reducerea acuitdki viouale
Sub-luxatia cristalinului dA nagtere la astigmatism, la prevhzut in scare de gravitate a ambilor ochi. Cazul este
miopie, gena in acomadatie, la opacitatea lui, ba chiar la vizuale binoculare este de eind pierderea acuitatei
notiA
aparitia unni glaucom seconder si ceeaca este gi mai gray validitate 80 la sut& (pensia de clasa zecimi, procentul de in-
la posibilitatea aparitiunei unei oftalmii simpatice. II) ai când aceastd
pierdere este dintr'o parte din nouit zeeimi si de opt
Coroida. Poate fi rtipt i sO, dea nastere la hemoragii. zecimi de cealaltA parte
Retina. Rupturile, deslipirea, hemoragiile acestei mem- 60 la sutA (pensia de clasa procentul de invaliditate e de
brane compromite in grad inseranat vederea. Hemoragiile IH).
In toate celelalte cazuri procentul ivaliditätei se cal-
retinei se pot revArstt ai in corpul vitros (hemophtalmos). culeazi astfel : se consider&
Corpii stretini intra-oculari compromit nu numai vederea la sutä la fiecare pierdere deckfiecare'rochiu valoreazti 30
ochiulai atins, dar chiar, prin of talmie simpatich, si pe a zualä oorespunde o pierdere o zecime din acuitatea vi-
celnilalt ochin, mai en seamA atnnci and fiin(1 tolerate Totalul va fi readus la categoria de o zeoime de 30, adied 3.
ramân mult timp in interiorul globului. cea mai apropiatA.
Exemplu. Pierderea
CAnd diagnosticul este indoios, radiografia i sideros- gi pierderea a 4 zecimi de 3 zecimi din vederea unui ochiu
copia permit al precizA. celuilalt. Individul
pierde (3X3)+(4X3), adica 21 la sutä, 20 la sutd in
Histero-traumatism. TarburArile de eari se plâng histe- practicit din eapacitatea de lucru.
rich stint numeroase: dureri, muste sburittoare oboseala Cumulul unei infirmitäti oculare
ochilor, ambliopie sau amorosa a unni ochiu, diplopie mo- alte infirmitafi. Procentul global cu una sau mai multe
nocularA, poliopie etc. Trebne totdeauua O. se stabileasch culat dug principiile de invaliditate va fi cal-
adevarata caul a acestor turbartiri gi a nu se neglij& in buie BO se piardit din vedere expuse la Generalitäti". Nu tre-
nici un caz de a se practici pe lâng& celelalte examene mitAi cti coexistenta urtei infir-
acela al câmpulni vizual, care se stie cA este strim- ou searnh a unuicumembru o infirmitate a unui membru si mai
inferior soade in mid toarte
torat in isterie. insemnat eapacitatea de muneA
Hemianopsia i oftalmoplegiile, tArA sA intre in cadrul a infirmului.
histeriei, pot ea toate astea sd. se observe ate odatA in
aceastä stare. B. An ex ele
b) Afecfluni inflamatorii. Primitive san secondare sunt Orbita. Traumatismele orbitei
totdeanna grave cad ele aduc o atingere insemaatA a ve- variate : hemoragii profunde, pot ave.& urmAri foarte
derei. anomalii de pozitiune a
ochiului, obstacole la motilitatea, turburäri sensitive, etc.
Una din cele mai dese este conjuctivita granuloasA en Corpii strOini ai orbitei determind adesea in afardsde
complicatiile ei.
Inflamatifie ochiului uneori pot provoch gi o aftalmie sim- globuluitraumatice,
lesiuni
ocular al
inflamatiuni profunde : flegmon al
orbitei,
paticit, eventualitate foarte gravA. propagatiunea la creer prin
c) Caleulul procentelor de invaliditate. Procentul de in- teaca nervului optic, meningite, atrofia nervului optic.
validitate va fi totdeauna calculat dupA regulele armA- Prezenta unui corp strain intra- orbiter - nu este tot-
deauua usor de demonstrat, radiografia inlesneate diag-
toare :
nosticul.
1. Perdarea totald a vederei unui ochiu. Invaliditatea este In toate cazurile invaliditatea
fixatä la 301, in practicA 40 la stag., fir& se se tie seamä gradul de reducere a capacitätei se va apreeia dupit
dacA organul este perdut san conservat. vizuale (a se vedeä
mai sus).
2. Pierderea partialii a vederei unui oclziu, ceâlalt flind
sdncitos. Procentul de invaliditate este in practich tot-
deauna de 20 la sutä pentru o pierdere mergind dela Pleapele
7/10 a 9/10. Sub acestea procentul este inferior de 20 Ankiloblefaron complect sau partial va fi estimat dup&
la sutA. Pentru un caloul exact se va considerh cA un reducerea câmpului vizual determinatii de miogorarea
ochiu valoreazd 30 la sutd, la fiecare pierdere de o ze- deschizdturei pleoapelor.
oime din acuitatea vizualA corespunde o pierdere de o
zecime din 30,1adied 3. Totalul va fi readus la categoria oehi Ptosis. La un ouhiut 20 la sutä sau mai putin. La ambii
eea mai apropiatA. deed este destul de accentuat 40 la sutd, dacA
vederea este impiedioatO .in asa grad In oftt individul nu

www.digibuc.ro
 MONITORUL OPICIAL l lanuarie 1918
2754

mai este in masura si chetige existenta 60 la silts& Medical-expert va Juâ in oonsideratie intinderea matittitii
chiar 80 la suta, dar oum elementul de incurabilitate cardiace (examen radioscopic), tachycardia permanenta,
lipseste nu se poate anordtt pensie. gradal de tensiuue arterial& (studiata ea oscilometru Pa-
Logoftalmos la un ochiu 20 la suta, la ambii ochi chon), existenta de raluri subcrepitante la ambele baze,
40 la suti. argamentarea volumului ficatului, albuminurie slaba
Entropion, trichiazis la un ochiu 20 la suta, la amândoi edeme maleolare.
oohii 40 la suta. Procentul de .invaliditate variaza dela 20 la 40 la Rita
Edeopion. La un ochiu 20 la suta, la ambii ochi 40 la paua la faza de hyposytolie si asistelie.
seta ; adesea inoperabil ei insotindu-se de epifora ei de Symkgsa cardiacd. Numai dacA nu este foarte putin in-
conjuctivita cronicti, ateodatif chiar de ulcere pe oornee tinsa ajunge in general la asystolie.
prin lipsa de protectie a ochiului. Partiala 20 la 40 la stn.
Simbletarwz. La un ochiu dela 0 la 101a sun', la amân- Intinsa cu tendinte la asystolie 100 la sill A.
doi ochii 20 la 40 la suta. Poate fi insotit de o scadera
insemnata a acuitatei vizuale ei de turburari in moti- B. Yase
litate (diplopie). In aceste cazuri procentul do invali- Anevrism a un »tare vas al gâtului, toracelui sau abclomenului
ditate se va maxi. \
lacrimale. Eptfora. La un ochiu de 0 la 10 la suta, Trebue sa se stabileascl in mod riguros relatiunile dela
la ambli ochi 20 la 40 la suta. Dacia, in aoelae timp oauza la efect intre traumatism ei anevrism, astfel ca sA
exista si o dacriocistita aceasta afectiune oonstitue un se elimine cu siguranta anevrismele medicale" (syphilis),
pericol permanent pentru ochiu, caci la cea mai mica le- paludism, etc bineinteles afarti numai daeA infectiunea
ziune o infectie poate surveni, mai ou seam& in clasa pe comptal careia ar trebui pasa productia ectaziei a fost
munoitorilor totdeauna expusa la traumatisme corneeane. contractatA ou ocazia serviciului (de exempla paludismul).
MuFkii Varali2i. Oricari ar fi muschitil atins, rezultatul Radiografia se va face totdeanna: ea va permite adesea
este totdeauaa acelas, diplopia, de act pierderea vederei de a zari proectilul in contact imediat cu anevrismul.
binocalare ai deci nevoia ca bolnaval sa excluda ochiul Amenintarea ruperei anevrismului unui mare vas de mai
atins din tunctinne. Invaliditatea se ridic& la 20°A. sus educe dupa sine o aea de mare restriotiane functio-
Daca exista paralizie la ambii ochi, diplopia exista de n ala pentru interesat Mat aceasta va fi totdeauna propus
aserneni, intirmul lei exclude unal din ochi din functiune pentru pensiune (clasa III) far& a se tine seama de exis-
ai acuzá totdeauna o greutate insemnata &and este vorba tenta sau absenta turburarilor de compresinne.
sA aprecieze distantele si reliefele. Invaliditatea
atinge
Daca e asystolie permanenta se va atribui natural pensia
atunci 400/0. de clasa I.
Turburari circulatoare a membrilor sunt studiate la
Ureckea membre.
Capacitatea de mina, a unui individ atins de lezinni
ale urechei nu este scazuta decal in cazurile urmatoare : Aparatul respirator
Surditatea monolaterala 209o.
Surditatea bilaterala 400/0. Tuberculoza. A se raportA pentru conditinnile de origin&
Vertigiu labirintic, dup& gradul ai intensitatea turburA- ale tuberculozei la nota relativa la tnberculoza, inserat&
rilor ce provoaca 40 la 800/o. la finele sctirei de gravitate.
Se va data histeria si va trebui a ne pazi de simula- AceastA boala va educe dupA sine totdeauna reforma la
tori i exageratori foarte numeroei in domeniul otalogiei orice grad al evolutiunei ar ti ea : reformA temporara in
ca ei in acela al oftalmologiei. toate cazurile probabil curabile. Si din cauza necesitatei
absolute pentru interesat de a parasi mice lucru, dacA
Aparatul circulator vrea sA se vindece, incapacitatea de lncru va fi conside-
rata ca totalA 100 la sutit.
A. Initna Ajutorul va fi totdeauna reineibil.
Turburdri respiratoare consecutive inhara(iunei de gaze
Rupturi valvulare. Ele determina o perturbare de echi- lacrimogene sau asfixiante. Etiologia acestor turburari va
libru imediat chip& care se produce o revenire la normal ; fi cu ingrijire stabilita nu numai pi in examenul biletului
pe urnia poate surveni faze de necompensatiune, hyposys- de origina, dar prin autarea daratel de spitalizare lunga
Louie asystolie. in cazurile grave care determina complicatiuni ulterioare
Sfortarea este in general sensibil jenatA. Procentul de Aceste complicatiuni traduc starea de iritatiune perma-
invaliditate oscileaza intre 40 si 600/o (pensiune) si poate nenta a cailor respiratoare. Sunt mai ales broneite cu re-
ajunge la 1000/o in caz de asystolie permanent& (pen- petitie. Se noteazd gradele de iritatiune a ailor respira-
shine). toare : 10 la 40 la suta.
liernia plötndnutui. Herniile mari pulmonare jenand mult
Lezinni ralvulare de origind infectioasei (reumatism) etc.
respiratia dau dreptul bolnavului la o pensiune. lnsa este
posibil sa se observe hernii foarte !imitate ; acestea nu de-
Trebue hiat hi seama gradul de compensatie a lesiu- termina in general cleat o invaliditate minima ce nu atinge
nilor i starea generala a subiectulni (cachexie eardiacA). nici 20 la &ltd.
Procental de invaliditate oscileaza la inceput intro 20 si Strämtoarea cdilor respiratoare, (fosele nasale, pharin-
401. Se poate ridic& in 'Irma ca pentru rupturile valve- gele, laringe, trachee). Aceleaai consideratiuni ca pentru
lare (hyposistolie, asystolie). hernia plamAnului.
Examenul radioscropic va trebui facut. De asemenea se
Dilatafie cardiacii recidivantei va face spirometrie i cistometrie, ca in totdeauna and e
Incompatibila cu o muncti de tap. InsA este o ches- vorba de a apreciá gradul de jena adusa expansiunei
tiune de specie, total depinde dela uprinta cu care inima pulmonare.
Aderen(e pleurale, plcurite seci. Ramasite de pleuresie sau
se lasa fortata.

www.digibuc.ro
 18 Iannarie 1918 MONITOBIIL OFICIAL 2755

ranire a plainfinului, ele pot micaora capacitatea de lucru,
in proportiuni variind intre 10 ai 40 la suta.-;
Corpi strdini sunt frecuenti. Invaliditatea va fi apreciata
dupe forma, sediul, risturile de infectiune ai de hemoragie
(vezi capitolul Proectilele neestrase"). Se va tine seama
ca s'au semnalat cazuri de tuberculoza desvoltate in vecini-
tatea corpului strain.
Aparatul digestiv
Paralizia iîibei (vezi nervi cranieni).
Perdere de substantei i cicatrice ale limbei. Se acorda
pensiunea (clasa 111) când impedieä In mod gray alimen-
tatia. Insa pot sa nu dea loe decât la atributia unui ajutor
dela 10 la 40 la Rita.
Strdmteiri si fistule ale aparatului digestiv. Rezectia unei
portiuni aparatului digestiv. In toate lesiunile tubului di-
gestiv este indispensabil sa recurgem la radioscopie pen-
tru a studià circulatia bismutului.
Procentul de invaliditate oscileaza intre 10 si 40 la suta,
dupe obstacolul adus la alimentatie_ i slabirea individului
(cantärire succesiva): el poate sa ajunga la 601a sut i cla
atunci drept la pensiune daca lesiunea este incurabila.
Este de notat ca procentul de invaliditate provocat de
oare care mid fistule cu scurgere putina intermitenta nu
ajunge la 10 la suta.
Prolaps al rectului. Poate fi puin accentuat, neprodu-
cânclu-se cleat la defecatie. Invaliditatea nu depaaeate in
aCest caz 10 la suta. Poate fi din contra permanent, ire-
ductibil aducand dupe sine incontinenta materiilor fecale,
ulceratiuni ale mucoasei recto-anale i iritatia constanta a
tegmentelor vecine. Incontinenta materiilor fecale in ase-
menea caz permite pensionarea individul (pensiunea de
clasa III). decarea complectd. Daca radiografia a aratat prezenta
Anus contra naturei. Daca incurabilitatea este sigura in- unui sechestru, a unui focar de osteitä rarefianta sau
dividul e pensionat (clasa III). o cavitate care nu poate li astupatd, operatiunea
Daca se banueste ca cursul normal al materiilor va fi impune.
restabilit mai tárziu, alocatiunea de 60 la sutä nu este la reformä
acordata cleat ca ajutor. -
veniti inapti pentru servicial militar, rezervând
Incontinenta permanentd a materiilor fecale. Daca este pentru serviciul auxiliar purtatori (le fistule din cele
incurabila atrage totdeauna atributia pensiunei (clasa III); mai intermitente ai cele mai putin suparatoare ea
fara de care, ajut echivalent.
Aderente peritoneale. Studiul radioscropic al circulatiunei
bismutului in intestin va'trebui totdeauna facut.
Procentul invaliditatei este variabil dupe turburärile
functionale pe care le determina aderentele ai dupe starea
generala a individului (vezi strimtarile aparatului digestiv
pentru care aderentele peritoneale stint unul din factori).
Organele genito-urinare
Nephrite i .7;v/do-nephrite. Sfâraitul lor obianuit este in-
suficienta renala. Numai când aceasta va fi bine stabilita
prin examen clinic $i mijloacele de investigatie obianuite
considerata ca permanenta numai atunci va da dreptul
la pensiunea clasa III. Pana la acest stadiu, procentul de
hiValiditate cat e il determina oscileaza intre 10 si 40 la stitä.
Pierderea unui rinichi. Este pretuita la 40 la suta.
1ncontinenta permanentel de urind. Trebue sa fie conse-
cinta unui traumatism care a interesat coloana vertebrala,
vezica, regiunea perineala sau regiunea sacrata.
Simulatorii sunt numeroai.
De aceea nu trebue considerate decal cazurile in care
scurgerea se face picatura cu picatura.
Inconfinenta permanenta de urina este o infirmitate care
reduce fbarte mult capacitatea de lucru a individului. Pen-
tru aceasta procentul de invaliditate va ajunge la 40 la &ltd.
Oupa un interval de timp destul de lung pentru ca incura-
bilitatea sa fie formal demonstratä, pensiunea de clasa Ill
va putea fi acordata dacd aparatul receptor de urind e cu
greutate tolerat ai clan din aceastä cauza se produc lesiuni
"iritative constante ale tegumentelor.
Fistule. Ele pot avea sediul la orice nivel al arbore-
relui urinar. Câte odata nu produc decat o jena neinsemnata
sau relativ suportabild provocând o invaliditate rner-
gând dela 10 la 40 la sutä. Insä adesea scurgerea este
rebeld tratarnentului $i sediul fistulei tacând colec-
tarea inteun aparat receptor a urinelor dificild, sur-
vin lesiuni iritative ale tegumentelor (fistula ureteralá
de exemplu) ; pensiunea este atunci justificatä de a, 3-a
clasa.
Cistitele cronice care intereseaza medicul expert vor
fi de cele mai multe ori consecutive prezentei unui
corp strain in vezica."
Invaliditatea depinde de gradul de infectiune a ve-
zicei ai de durere, 10 panala 40 la sutd.
Strimtare traumaticet a uretrei. Afará daca nu sunt
complicatiuni nu depaseste 0 pândla 10 la sutä.
Ablafiunea totalei a penisului. Pretuitä la 20 la suta.
Hydrocel, hematocel cronic. Mai totdeanna operabil 0
panala 104a sutä.
Osteomielitd cronicd. Osteomielita prelungitä, cu fistule
persistente, seehestre invaginate cu aparitie din limp
in limp a inflamatiunilor de vecinatate mai mult sau
mai putin acute, constitue una din infirmitätile de
räsboi, temporare sau definitive foarte frecnente.
Cicatrizatiunea cornplecta nu se obtine adesea decât
dupe timp indelungat. Are nevoie de un ragaz de
timp imposil de prevazut, in care persistd o fistuletd
care necerând cleat pansamente rari, nu justifieä
mentinerea individului la spital.
Trebuie deci a se luà o deciziune inainte de vin-
Daca nu trebuie intervenit, se vor propune
cei mai multi din aeeati raniti de-
sediu.
Medicul expert se va caläuzi In aprecierea pro-
centului de invaliditate de starea functional& a mem-
brului atins.
Acest procent va varia intre 20 si 60 la sutd dupe
devialia ai scurtarea membrului, atrofie muscularä,
intepenirea articulatiunilor vecine. Mai putin de 20 la
sun, infirmitatea va fi totdeauna compatibila cu ser-
viciul militar.
In aprecierea invaliditatei se va luà in consideratie
jena care o va aved interesatul, care e nevoit sä se
pauzeze singur sau la spitalul militar din vecinatate,
sau chiar nevoia sä se opereze daca survine o fistula
noud sau abcese noui; ceeace nu se intimplä rar, dupa
câteva luni sau ani de vindecare aparentd.
Osteome. Osteomele survin dupd un traumatism. Se
gäsese mai des la coapsa (osteomele cäläretilor) Linde
sunt u$or de extripat, si la cot (brachialul anterior)
unde sunt din contra' mai putin apte de a fi operate.
Vor fl pretuite dupa gradul de jena functionald care
o provoacd.
Tumorile maligne de origind traumaticd, când se poate
stabili eu preciziune aceastä cauzat.
Proiectilele neextrase. Un proectil poate sa nu fie
extras pentru (Iona. motive : rdnitul refuza operatia
sau ehirurgul refuza sá opereze.
Chirurgul se abtine de cele rnai multe ori, când
proiectilul se comporta cu un corp strain aseptic si
bine tolerat, e situat in o regiune in care interventia

www.digibuc.ro
 2756 MONITOBUL OFICIAL 18 Ianaa: to 19 8

nu este lipsita de oare care pericol : de exemplu in Boale epideiniee fi diverse

pfin paremhirn pulmunar sau in vecinätatea imediata Urmele sau mai bine zis conSecintele indepartate ale
a acrtei.
Proectilul poate fi in una din aceste regiuni deli- cand ele epidemice
boalelor
determina
sau altor boale interne intra toate,
o reducere a capacitätei de munca
cate sau din contra sä se gäseasca in o mesa mus- a individului, in vreunul din capitolele deja studiate.
culara de o oarecare grosime, unde riscul de a rani
un vas sau nerv important e relativ mic : la fesd de de invaliditate, independent deinmaladiile
Vor fi luate in consideratie stabilirea procentului
cauzale.
exemplu. Astfel tifosul exanteinatie poate da na§tere la can-
Proectilul poate fl de forma variata : sferic (gloni grene,
de shrapnell) lamelar, poliedric mai mrilt sau mai grave. a picioarelor in particular la
leziuni oculare
putin neregulat cu varfuri sau creste ascutite (schija
de obuz, inveli§ de gloat) cilindru conic (glont de si Meningita turburari
cerebro spinald poate si determine paralizii
auditive.
armä sau mitrailleusa), etc. ; câte odata este fragmentat
in grannie nnici, in praf metalic, imposibil de extras Douai boale meritä insa sa fie studiate aparte pentru
sursa din aceasta cauza de contracturi i nevrite. ca 'se prezinti cu ioarecare caractere particulare ; acestea
paludismul.
Conduita medicului expert depinde din aceste di- sunt dizenteria
verse consideratiuni. Dizenteria care se observa in Romania este dizenteria
Daca proiectilul e situat in plin muschi (ex. fesä) bacilard.
succesive,
Ea poate evalua in mod cronic, prin accese
sfar§ind cu o stare de anemie .si slabiciune
§i nu da loc la nici un fenomen de compresiune sau cate odatä ingrijitoare, determinand astfel o invalidi-
nevralgie, prezenta sa nu provoacd nici o incapaci-
tate de 40
tate de lucru apreciabila, atarä numai daca nu de- poate si provina nu atat la 60 la suta. Sciderea capacitalei de mimed
termina o contractura reflexä si din aceasta cauza o din cauza stärei generale,
jenä de functionare a unui organ sau membru (bi- cat din aparitia unor ulceratii rectale sau din artopatii
cepsul de exempu). Acest caz nu se va prezenta de si sa nu fie atunci deck de 20 la 40 la sutä.
altfel cleat rar medicului expert, caci astfel de proec- Paladismul se va lua in seama numai atunci când
tile se extrag mai totdeauna si dacA nu, vor trebui este insotit de anemie cu hepato-splenomegalie §i cn
scoase inainte ca chestiunea de reforma sa se pima. mai mult cuvânt când ajunge la faza cacheotica. Pro-
de invaliditate variabil dupä gravitatea ane-
Dac proectilul este situat in un organ a cärui centul miei oscileaza in general intre 40 si 60 la suti.
functionare integrala este indispensabilä ficat)
sau in un organ unde cu toata supleanta posibila a
lesaturitor vecine de aceeas naturd se pot ivi ac- DECIMUNI MINISTERIALE
cidente grave prin hemoragie sau infectiune
creer), daca este deasemenea situat in vecinatatea Prin deciziunea d-lui ministru de interne cu No 1.365
unui vas mare (aorta, carotida), trebuie luat in con- din 10 lanuarie 1918, d-soara Elisabeta Dänicescu este
sideratiune turburarile functionale pe care e suscep- numita in functiunea do telefonista la centrala telefo-
tibil sa le provoace. nica a prefecturei Vaslui, pc ziva de t Ianuarie 1918,
Deed aceste turburari prexistau examenului, medicul- in locul d-nei Margareta Rusu, demisionata.
expert va avea numai sä le taxeze ; dacä amenintd
numai sa apara, el va trebui sä aprecieze in ce pro- Noi, ministru secretar do Stat la departamentul in-
portie exerciliul unui mestesug este succeptibil sa le structiunei §i al cultelor,
deslantuiascä, provocand fie osteneala generala a or- Deci dem :
ganismului, fie osteneala organului atins, sau in fine D. Ilie Purcaru, profesor si director la scoaIa normala
riscând sä determine o migratiune periculoasä. In de invaliatori din T.-Severin, este delegat a indeplini, cu
aceastä estimatie va trebui tinut in seama forma proiec- incepere dela 12 Ianuarie 1918, functiunea de sub di-
tilului Rind evident ca un proiectil sferic sau cu \Tail rector in invitimântul profesional si particular din mi-
putin asculit va fl mai putin periculos decat unul cu nisterul instructiunei si cultelor in locul decedatului
muchii asculite. I. Costin.
Ajutorul acordat individului va fi in raport on mac- Ministru, 1. G, Duca.
sorarea de munca pe care va fi nevoit sii §i-o impue, No. 2.980 1918, Ianuarie 17.
si va fi reinoit dupa cazuri. In timp de doi ani pot
surveni schimbari (migratiune, extragere). Parte neoficiale
Se va tine in fine seamä de propunerea de a fl ope-
rat. Aceasta trebuie facuta in mod formal de câteori
se impune. Dacä interesatul o refuza, se face o reductie Iaqi, 17 lanuarie 1918
a procentului de incapacitate de lucru, dupa cum se -^
mentioneaza la generalitäti. Dach oblinerea operatoare MARELE CARTIER GENERAL
pare preferabilä, trebuie adaugat la dosar un raport
detaliat , in Cazul cand va surveni in urma accidente Comunicat Oficial lia. 521
grave sau moartea, din cauza prezentei corpului strain,
acest raport va permite interesatului sau familiei sa 16 lanuarie 1918
stabileasca drepturile lor. ora 24
Ablqiune de organe Frontal aliatilor ncqtri :
Studiul in detaliu a turburärilor phisiologice pe care Frontal ocidental: Pe frontal trupelor engleze activitate
le provoaca ablatiunea totala sau partialá a organ el& de artilerie hi regiunea Monchy-le-Preux. lin atac par-
este imposibil. tial incercat de germani in apropriere de Arleux-en-Go -
Aceste turburiri sunt mai ales grave când e.vorba helle a fost respins. Nici o actiune mai de seama.
de organe cu secretiune interni §i dau loc la procente Pe frontal. trupelor franceze actiuni de artilerie destul
de invaliditate variabile, adesea ridicate. de violente in regiunea Four de Paris si Hartmannswil-

www.digibuc.ro
 18 Ianualle 19i 8
lerkopf. In Alsacia-de-Sus, dupa o scnrta preparatie de
artilerie, detasamentele franeeze au patruns adanc in po- pnncte. Contraatacurile inatnice an fast respinse. Vana
zitiile germane dela sud de Seppois-le-Haut, distrugand seara au fost numarati 1.500 prizonieri, facuti de italieni,
nnmeroase adaposturi i capturand prizonieri. O ineercare intre cari 62 ofiteri. Artileria italiana $i cea a aliatilor
germana contra micilor posturi franceze din
Schdnholz (Alsacia) a fost respinsa ; germanii au lasat
aici prizonieri in mainile Lancezilor. Pe restul frontului
canonada intermitent a.
Frontul italian : Ieri dimineata infanteria italiana a ata- deni snprematia aeriana. Zece aeroplane dusmane an Est
cat cu inversunare pozitiile inamice depe
est de bazinul Asiago, en$ind a patrunde inaltimile
knuaturi ministeriale
MINISTERUL
.CULTELOR I INSTRUCTIUNEi
Certificatul ea No. 2.363/915 de
clasa IV secundara al elevei Vartic
Natalia, din Iunie 1915, pierzandu-se,
ministerul public:3a anularea lui, $i de-
vine nul in mainile oricui s'ar eta.
Unfurl Judiciary
L1CITATIUNI
Tribunalul Vaslul
In baz,a oblIgatinnei ipotecara in-
sorisa la tribunalul Vaslui la No. 165
din 1912 $i investitä ca fórmula exe-
torie la No. 1451915, prin care d.
Mihai Ene, comerciant, din ora$ul Vas-
lni, strada Principesa Maria No. 13,
are a lua dela sotii Nicolae $i &ate-
rina Malam, domiciliati in ora$11.1 Vas-
lui, suma de 1.600 lei capital cu pro-
canto oonventionale de 1 la slit& pe
inna neachitate din trecut $i *Ala
numaratoare.
Avand in vedere petitiunea d-lui
Mihai Ene, din Vaslai, inregistrata
la No. 2.5381917 la acest tribunal,
prin care se care fixarea unni nou
termen de vanzarea imobilului din
Vaslui, strada Petru Rare$ No. 17,
compus din un loc de casa pe care se
afla $i o ghetarie mare, acoperita ou
scanduri, ingradit de jur imprejur cu
gard de scanduri cu fata de jahtzele,
megiesit la rasarit eu strada Petru
Rares pe o intindere de 17 metri, 81
cm, la fund spre apns cu Constantin
Dascalu Mihai pe o intindere de 20,
7 cm, marginea despre miazanoapte
megiesit ea Ion Munteanu zis Posto-
Iache $i la miazazi crt Vasile
avand pe ambele margini o intindere
de 28 metri 99 cm. ;
Sarcini afte nu exista.
Avand in védere $i jurnalul tribu-
nalului Vaslui No. 1.690/917, prin care
Exeaza un nou termen de vanzare in
ziva de 29 Martie 1918;
Se aduce la ennostinta publica ca,
ziva de 29 Martie 1918, ora 12,
M)N1TOHUL OFICIAL
a cooperat la actiune, bombardand cu mare efect terenul
regiunea
de atac $i imprastiind rezervele
ajutor,
coborand din vane Nos si Campomulo.
Escadrilele italiene $i aliate $i-au mentinut pretutin-
doborate de italieni, iar alte doua de aviatorii francezi.
dela
in mai multe
Frontul oriental : Liniste.
Frontul macedonean : Situatia neschimbata.
se va vinde prin licitatie publica sus
zisul imobil in pretorial tribunalului
Vaslui.
Strigarile la licitatiune se vor in-
cope dela sama de lei 1.600.
Darile neachitate din trecut catre
Stat, judet si comuna, precum si taxa
de inregistrare priveste pe cumpa-
rator.
Sunt somati toti aceia cari ar pre-
tinde vreun drept de chirie sau arenda,
ipotecd sau privilegiu ca, inainte de
adjudecare, sa arate tribunalului pre-
tentiunile lor, sub pedeapsä de a nu
li se mai tine in seama.
No. 22.
1918, lanuarie 12.
CITATIUNI
Tribunalul Botosanl
Noi, presedintele tribunalului Bo-
tosani, chemana pe d-na Profira C. I.
Miron, cu domiciliai necunoscut, sä
yin& in ziva de 30 Ianuarie 1918,
inaintea tribunalului Botosani, spre
infAtisare in procesul de divort ce i
s'a intentat de sotul ei d. Toader Ion
Miron, din comuna Lunca.
No. 94. 1918, Ianuarie 11.
Judecatoria I ruralá Bacau
D. Theodor D. Sevescu, fost cu
domiciliul in comuna Traian, judetul
Bacau, iar acum cu domiciliul necu-
noscut, este citat ca, In ziva de 13
Fevruarie 1918, ora 9 jumätate, sä se
prezinte la aceastä judecatorie ca, pa-
rat îri procesul intentat contra sa, de
catre Banca Comertului din Back',
pentru bani ; la neurmare se va judecà
in lipsä, conform legei.
No. 150. 1918, Ianuarie 12.
Grefa tribunalului Iai, sectia
I
Extract
Conform art. 285 din codul civil
se publicA c d-na Marie C. RAi-
leanu, nAscutä Urechie, menajera,
domiciliatA in Iasi, strada Sf. Teo-
dor la mapaa sa Eugenia Baldovin,
prin petitia inregistrata la No. 238
din 1918 a intentat aetiune de di-
vort contra sotului sAu Constantin
I. RAileanu, proprietar, domiciliat
in Iasi, strada Sf. Sava No. 11 bis,
www.digibuc.ro
2757
inamice, cart alergau in
pentru motivele de injutii grave.
Din casatoria numitilor soti a rezul-
tat numai o copila anume Madelona,
in etate de 6 ani, oäreia reelamanta
care sa i se recunoasca, dreptul de
o treime din averea sotului parat.
Reclamanta mai cere ca numita
copila sa i so incredinteze dansei
spre ingrijire si educatie.
Sotul parat poseda ca avere imo-
bilul de casä, cu pitArio din Iasi,
strada Cismariei No. 17, grevat de
oarecari sarcini, dar a cärui valoare
s'a apreciat la 100.000 lei, iar recla-
manta, conform actului dotal auten-
afloat de tribunalul Iai, sectia III
la No. 46 din 1909 posed avere do-
tala in valoare de 120.000 lei.
No. 626. 1918, Ianuarie 15.
EXTRACT
Dupa sentinta comerciald data de
arbitrii la 19 Decemvrie 1917, in-
scrisd la tribunalul Iasi, seosia
la No. 1/917 si. transcrisil sub
No. . 4918 la tribunalul comercial,
ramasa definitivä $i invostita,cu for-
mula executorie sub NO. -1918 $i
prin care Haim Blanchfeld, coaso-
ciatul firmei Fratii Branchfeld, Eis-
man & Thirer, publica sure cunos-
tints generala conform art. 199-200,
combinat en 89-91 $i urmätorii din
codul comercial, cum cA societatea
in nume colectiv a acestei firme, cu
sediul in Iasi, strada Elena Doamna
No. 58, pentru fabricare de tesaturi
este dizolvata dela 19 Decemvrie
1917.
Ca win zisa sentinta s'a stabilit
ca activul si pasivul societatei ba-
lanseaza la cifra de 84.044 lei, 45
bani, $i ca; intro altele tot min
aceeasi sentinta s'a hotarat lichida-
rea societätei cu toate formele le-
gate, numindu-so ca lichidatoi pe
Haim Branchfeld, care va gira si
administra averea societatei in li-
mitele hotärarei, contormandu-se
dispozitiunilor codului de corned
relativ la societatile in lichidare.
Aurel Rotenberg, Uqer Rozenfeld,
Ioset Ghetler, M. L. Rolpern, S. Eichen-
kats.
p. Grefier, H. Vechaer.

2758
Grefa tribunalul seclia III
Se constati ci acest act s'a tran-
saris in registrul de transcriptiuni si
ordine la No. 2/918, i mentiunea
s'a Meat in acel de societiti la
No. 321912.
No. 214. 1918, Ianuarie 16.
111111011MO
inunluri administrative
Primaria comunei Bäluseni,
judetul Botosani
Pierzindu-se ordonanta de plata sub
No. 66 din 30 Noemvrie 1917, emisa
de aceasta primarie, pe suma de lei
20, pe numele d-lui Alexandra Ghe-
rasim, camerierul acestei primarii, sa-
lariul sau pe luna Noemvrie 1917, se
declara nula in mina oricui s'ar gag.
No. 43. 1918, Ianunrie 11.
inumuri partieulare
nbsemnata Natalia Plotonier A. Ma-
S nea, aduce la cunostinta generala
ea, In ziva de 26 Decemvrie 1917,
mi s'a tuna in tren avizul de plata
cu No. 114 ernis de regimental 8 vi-
natori partea activa si 11 declar nul
in n3Ainile oricui se va gasi.
Natalia Plot. A. Manea.
Botosani, 13 Ianuarie, 1918.
Qubs mnatul pierzâncl bonul de re-
" chizitie No. 865.155/916 in va-
loare de lei 120, 'iliberat da comisia
de rechizitie, circamscriptia 1 Foc-
§ani, pentru un ghiociu cu 2 cai, din
volum. II, pag. 55, ii declar nul in
mina ()Hui s'ar aft.
Samson Pa?ade, comuna Pufesti, ja-
detul Patna.
pierzându-se recepisa administratiei
financiare din Iasi No. 22.842 din
4 Septemvrie 1917, in valoare de
lei 270, costal a 1.500 kgr. ciment,
ea 1-am cumparat dela directiunea
superioara a munitiilor, o declararn
nula in mainile oricareia se va MU.
«Tesatura-lqi»
Societate anonimä.
Reichbach.
Q ubsemnatul pierzind biletul de
clasare (reforma definitiva) cu
No. 5.957 din - 25 August 1917, eli-
MPRIMERLA, STATUMn.
MONITORUL OFICIAL 18 Ianuarie 19.18
berat de comisia III medico-militara, locotenentalni Petculesca Athanasie,
s'ar aflä. 11 declar nul in mina oneRi s'ar aft.
il declar nul in mina oricai
Bdltatu Anghel, soldat, regimental Cdpitan. Petculescu, din regimen-
10 instructie. tal 1 artilerie grea.
-4:11bsemnatul pierzând biletul de cla-
Q ubsemnatul pierzänd ordinal de ser-
" sare (retorma provizorie) No. 7.996
a.) viciu No. 3.153 din 20 August
1911, ca mobilizat pe loc in calitate din 24 Noemvrie 1917, eliberat de
comisia medico- militarit din orasul
de masinist-tipograt la tipografia declar nul In mina oricni
Dacia Iasi, eliberat de marele stat- s'ar gäsi.
major biuroul serviciului prestärei
personalului, 11 declar nul in mina
Filip Dumitru, soldat, regimental
in mina oricui s'ar gag. 67 intanterie.
Grigore AlexandresCu.
raubsenatul contingenful 1919, pier-
ql,,lubsemnatul pierzând bonarile de S zind certificatul de scutire de
serviciu militar liberat de cereal de
tezaur cu No. 33.397 si 33.398, a recrutare Bucuresti, ii declar nul în
cite 500 lei fiecara, cu seadenta in mina oric,ui se va afizi.
Octombrie 1918, eliberate de casieria N. Bdiasu, strada Elena Doamna
regimentulau 1 mars al diviziei XI No. 1, Iasi.
infanterie, le declar nule in mina
oricui s'ar gasi.
$tefanu( Manu, sergent-instructor.
absemnatul caporal din regimental
" 1. artilerie grea, bateria 6, con-
tingentul 1916, pierzând biletul men
ubsemnatul pierzând biletul de de clasare definitiva No. 13 din 22',
" clasare (reforma definitiva) din 4 Noemvrie 1917, 11 declar nul in mina
Noemvrie 1917, eliberat de comisia II oricai s'ar afIA.
medico- militara, certificatul de sa- ninase D. Muntianu.
laria, in suma de lei 80 lunar, elibe-
berat de directia generala a serviciu-
lui sanitar, precum i o chitanta in
sum& de lei 2.300, eliberata de ad- ubsemnata:pierzand avizul de plata
ministratia spitalului regional No. 425 S No. 27 liberat de batalionul
Iasi, le declar nule in mina orieni pioneri p. s , pe numele subsemaate1'
s'ar OA. pentru suma de lei 100 lunar din
Popescu t. Gheorglze, soldat, spi- solda fiului men Alex. Agachi, plo-
talul mobil No. 2. tonier reangajat, avizul- fiind achitat
piing, la 1 Septemvrie 1916, jI declar
nul în mina oricui s'ar aflà.
Catinca A. Agachi, comuna: Gri-
Q ubsemnatul pierzând biletul de dal- vita, judetal Tatova.
) sare (reforma definitiva) No. 6.686
din 16 August 1917, eliberat de co-
misia II medico-militara, îl deelar nul
in mina oricui s'ar OA. ubsemnatal emitând o chitanta pa
Petre, soldat, regimental 19 suma de lei 26.988, bani 80, d-lui
infanterie. I. Silescu, din comuna Tg.-Trottis,
chitanta data in mod provizoriu pima
h transarea definitiva a platei pen-
Clubsemnatul pierzand biletul de cla- tru vinal cumparat dela d-sa si care
w.) sare No. 6.400, eliberat e comisia mi-a fost remisa de d. I. Silescu, in
II medico-militara, ti declar nul in cancelaria popotei corpului IV ar-
mina oricui s'ar gasi. matei, in zina de 19 Octomvrie 1917,
Sublocotenent Sighireanu Dobre, (And de fata era si d. T. lonescu,
batalionul 71 militieni Iasi. administratorul plasei Tg.-Trotus,
tot in acea zi chitanta mi-a disparut
din can celarie, o declar null si fArA
Qubsemnatul pierzänd avizul de plata valoare in mianile oricui s'ar
Locotenent Enea M. Mihai, corpal,
" No. 15, eliberat de regimental 1 IV armati p. a.
artilerie grea p. a. pe numele sub-
11. Director general, G. L COCULFSOP.
www.digibuc.ro