Sunteți pe pagina 1din 60

,.

&tttltr'j r,rrr,l,l,",,,',,,
c,,r "lull('nr I)rrr,,
rltt 1;rptttl
l$tiN 978 ()'/:'i iili
iiilllililLlilililltililt11
I { t' , .1 ' r
Aceastd serie de invdfdturi
este dedicati tuturor studen-
lilor Marii Lucriri, cdrora le
plac invdfdturile lui Ram.
Vd sugerdm sd vd creali un
mediu de invdlare ideal
pentru studiu gi contem-
plare.
Aprindeli focul in gemineu
qi ageza{i-vd comod. Pregd-
ti!i-va. Deschidefi-vd mintea,
ca sd invdjali Ei sd fili
geniali.
CUPRINS
MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE LA TRADUCERI ......... 11
cwANT ixnrnre 13
SECRETELE VIETII NU SUNT PESTE PUTERILE
NOASTRE 15
DIFERENTA DINTRE A AUZI CUVINTELE
9r A LE APLrCA....... 25
iNvAlArunrLE NE AMElvrNlA
PERSONALITATEA 31
Aceasti traversare a rdului este ingelitoare....................... 38
cE INSEAMNA A FI CURAT iNTnu SPIRIT? 45
Atunci cAnd ceea ce este miraculoi devine obignuit ....... 54
IMPACTUL CUVINTELON INVATATORULUI MAESTRU
ASUPRA CREIERULUI .................... w
STRABATETI PANA iN pRRTeR CEALALTA 55
A Ii prezent pe deplin in momentul prezient 69
invildnd sd sfidim timpul: mintea adandratului
maestru 79
EPILOG DE JZ KNIGHT
CUM AU INCCPUT TOATE ACESTEA 87
GLOSARUL LUI RAMTHA 99
in fa;a gemineului
in seria ,,in fala gemineului" am inclus un glosar' ce
care le foloseEte
confine cdte,;a dinUe conceptele debazApe
Ramtha, penku ca cititorulsi se poati familiariza cu aceste
invifituri. De asemenea' am inclus o scurti prezentate a
lui Ramtha, ficuti de JZ Knight, care descrie cum au inceput
toate astea, pentru cei care nu gtiu povestea'
Fie si vi
bucurafl de aceasti invifare 9i contemplare!
SECRETELE VIETII NU SUNT PESTE
PUTERILE NOASTRE
14
Dintru Domnul Dumnezeulfiinlei mele, intru Domnul
Dumnezeul fiinfei voastre, salut ceea ce este denumit ,,voi"
gi Dumnezeul care suntefi. Salutiri.
Dumnezeul meu preaiubit,
Doamne, binecuvdnteazi-mi viafa,
umpleo de migcarea ta
gi fi si se manifeste
viafa mea
in armonie,'
ca destinul vietii mele
'si nu fie dat
corpului meu,
ci Sfintului meu Spirit.
Aqa si fie.
Vreau si gti$ ci sunt onorat si mi aflu cu voi, iar ceea
ce onotez eu, unii dinke voi inci nici nu afi inceput si
infelegefi. Onorez pe Dumnezeul care poarti corpul gi
personalitatea cu inocenfi, dar deliberat - gi sunt onorat si
mi aflu in preajma unor asemenea fiinle.
17
in faya gemineului
Tiaverslnd r6u/
M6 bucur ci a$ petrecut marile sdrbitori intr-un spirit ajuns si triiascd; sau privind ceea ce numifi
pisirile
de bucurie gi de recunogtinli gi ci v-ati ficut timp si vi uitafi s5lbatice, cum aterize az6 pe rduri de smarald,
pe trestia
sub brad gi si-l vede$ pe Cristos manifestat in materie*, s6 fosnind, privindu-le cum igi aleg perechea, cu
minutiozitate,
vedefi Punctul Zero cum coboari piramidal, hecind prin gi cum igi dau viafa ca sd igi faci un cuib,
cum petrec clipe
toate nivelurile, pAni jos, iar darurile de sub brad repre- lungi avAnd griji de ou, de sfdnful ou, sd
aduci pe lume
zentAnd atit de ostentativ darurile Spiritului. Noi laam pus puii gi sd ii ingrijeasci altruist. Asta nu
e Dumnezeu? Asta
acolo, cici Dumnezeu este cel care diruiegte. Marile e o mare invifiturd.
sirbitori nu sunt, pur gi simplu, ceea ce se numegte o Atunci cAnd devenim congtienS de faptul ci suntem
sirbitoare nafionali, un eveniment in scopuri capitaliste. Dumnezeu, vedem viafa in alt fel. Cei mai
mulfi dinhe voi
Penhu cei care pot si vad6, ei infeleg - gi prin ochii lor, igi vd chinuifi in rdul involburat al umanitifii.
incd mai sunte$
gisesc adevirata venerafie gi adev6rata semnifica$e a ceea incurcafi de cioturire trecuturui. Sunteti ocupafi
cu rdnire
ce este in jurul lor. corpului vostru, cu refelele voaste neuronale.
incercafi sd
Dea lungul viefii mele, mari invifitori mi-au fost toli traversafi rAul, dar vi e teami si nu vi
rdniti sau si nu
birbafii pe care i-am cucerit, tofi oamenii pe care i-am iubit, pierdefi acel ceva pe care il avefi. A6a
toate femeile pe care le-am cunoscut gi fiecare bucisci de
ci suntefi blocafi pe
ciofurile care kaverseazi acest rdu.
copac pe lingi care am fuecut, in cilitoria mea. Cu tofii rrau
Atunci, haidep- si vedem ce e cu asta. Cdnd
invifat si mi opresc, mai tirziu, in viafi - gi si infeleg ci nu gtim
ci suntem Dumnezeu, un lucru gtim cu siguranfi _
Dumnezeu este intrefesut intr-o frunzi gi ci secretele vie$i gi
anume, gtim ci suntem fiinfe omenegti. Acest g6nd este atdt
nu sunt atit de adinc ingropate incAt oamenii obignuifi si de obignuit penhu noi, incdt o si mai treaci
nu le poati percepe. Ele sunt chiar acolo, in cregterea unei ceva weme
p6ni o sd infelegem ci, dacd gtim ci suntem
mlidife sub un copac semef, in stridania ei si ajungi la fiinfe omenegti,
cum si fie de mirare ci facem parte din
lumini. Sunt acolo, in pegtii care igi croiesc drum inapoi, cioturile de viafd
care ne sfAgie carnea, care se agatd de
ea? Cum si fie de
la cuiburi, si se asigure ci puii lor vor supraviefui, ca inbo zi
mirare ci facem parte dinh-o viafi care e
si poati participa gi ei la Spiritullui Dumnezeu manifestat atdt de impovdrati
de trupesc, incAt ne e fric6 si traversim
in materie. Sunt acolo atunci cdnd privegti un ciribug umil rAul?
Desigur, aspectul revelator al acestui fapt
cum ig croiegte calea aprigi prinhe priditori gi cum gisegte este ci noi
am dat putere la ceea ce credemci suntem.
destuli mdncare si duci cu el inapoi, la stup, gi si aibi de V_am observat
acum 35.000 de ani. V-am observat gi recent,
penfou ci,
* in Orig. Christ-in-mass. Analogie la cuvdntul englezesc Chrisimas, Criciun dupi cum se vede, orice clipi confine potenfialul
schimbirii.
in limba romdnA, n. ed. Nimic nu este stabilit, in afari de cel divin,
care poate s6
18 19
in fala gemineului
Tiaversind rdul
stabileasci ceva pentru cel ignorant, iar cel divin poate s6 pl6cutd. Sd fii prins in ceva atdt de simplu,
dar si fii capabil
stabileasci ceva pentru cel ignorant numai in acord cu cel sA ii vezi mecanismul, este o experienfd
uluitoare. Exjstd
ignorant. Divinitatea nu a putut niciodati si stabileasc6, ceea cAfiva prinhe voi care ali adoptat ca naturi
obignuitd s6
ce este divin pentru alti divinitate. vedeli ceea ce sunteti, ceea ce wefi si fiti, Dumnezeu.
Ei
V-am urmirit gi v-am observat, pentru ci atunci cAnd bine, cum il vedem pe Dumnezeu in cel mai mdref,
mai pur
nu gtifi ci suntefi observafi, atunci sunteli cei mai naturali. qi mai nesofisticat mod? in nafurd,
iar cAnd vi ridicati qi cdnd
Atunci gtiu ce elev am qi atunci gtiu ce potenfial facefi si vd plimbag givd uitafi in jur, v6 bucurafiin
lumina diminetii.
colapseze gi ce dorifi cu adevdrat si triifi. $tiu care este Unii dintre voi nu se bucurd in lumina diminefii,
pentru ci
natura voastri obignuitd. Aceea este alegerea cea mai ploui afari -
dar asta e partea voaskd omeneasci. Vreau
puternici, pentru cd asta inseamni ci Dumnezeu trebuie si gtiti asta.
Partea voasfui omeneascd nu se bucurd de
nimic
si curgd prin natura obignuiii a fiinlei omenegti. Vi ce este inconfortabil, dar partea voastrd de
Dumnezeu se
urmiresc cum treceti in fiecare zi pe lAngi mari invi!5turi. bucuri, pentru c6 sunt apele viefii. EIe hrinesc pdmAntul.
$i gtifi de ce hecefi pe lAngd ele? Pentru cd nu le vedefi. $i cAnd o si spuneti ci e prea multi ploaie? Niciodatd n_o
$tifi ce vedefi? Vi vedeli corpul, vi vedefi fafa. Vedefi cAt si fie destuld.
de in formi sau cdt de gras este corpul vostru. Vi gdndifi ln secunda in care se trezesc, astfel de oameni
inspird
la mdncare, la somn gi la copulafie. Vi gAndifi la haine. Vi respiratia viesi gi se bucuri de faptul cd
sunt vii. Daci ceea
ganditi la toate astea. Ei bine, asta imi spune, in termeni ce suntem oglindegte exact ceea ce se afli
in viafa voastrd,
omenegti gi simpli, ci afi fdcut o alegere - s6 vedefi numai atunci ce suntefi voi? O persoani c6reia, in gindirea
ei
ceea ce este de folos pirfii din voi care este carne. Cum ar obignuitS, nu trebuie sd i se aminteasci,
care nu trebuie si
fi, asta imi spune c6 v-a$ ignorat partea care este Dumnezeu. se duci la un cartonag pe care scrie:
,,privegte nafura astizi;
in fiecare zi, cind vi trezifi, facefi o alegere - fie si vedefi in ea ai s5-l vezi pe Dumnezeu,,. O persoand
care nu hebuie
corpul gi personalitatea acestuia, fie si vedefi Dumnezeul. si faci asta, care se hezeqte gi care vede acest lucru,
acum
Ei bine, existd cAliva dintre voi - putem si ii numdr6m este o entitate care a ales, prin alegere
simpl6, si se vadd
pe degetele de la o mini, gi inci ne-ar mai rimAne degete conectatd cu totul, mai degrabd decdt izolati
intr_o formi
- care lnvafi in fiecare zi si il vadi pe Dumnezeu ca pe omeneasci.
ceva obignuit. Asta inseamnd c6, pentru ei, fiecare zi e o Cu toate acestea, iati care este paradoxul.
O astfel de
lecfie. Lecfiile nu trebuie si fie neapirat grele. Lecliile pot entitate care gisegte lecfii in naturd va deveni
un iubitor al
si fie minunate gi uluitoare. Sa fii uluit e o experient6 naturii. Observim numai ceea ce iubim sau
ceea ce ur6m
ln fa;a gemineului Tiavers4nd r1ul
cu adevirat. Deci, daci avem o entitate care observi natura, umbla pe PimAnt generafii dupi generafii dupi generafii
atunci acea entitate se observi pe sine - ce frumos - penbu de urmagi ai vogtri, inci neniscuti.,.
ci, atunci, ea este uniunea intregului. Ei bine, aceastd Stipine, putern si dobordm copacul acesta inb-o
"Dar,
entitate este un maeshu care se fiuregte, lucrAnd in ticere. clipi."
Entitatea aceasta va avea o realitate diferitd decit cea a unei intr-o clipi. O si vi trebuiasci ceva mai mult de
"Nu
fiinge omenegti, penku ci aceasti entitate va putea si faci o clip6, ca si-i scoatefi inima acestui copac.
$i lucrulacesta
lrecerea peste rdu gi va merge pe ap6, pentru ci ea este e adevirat, putefi sd facep asta, numai ci asta e diferenfa
apa. Fiinfa omeneasci va merge la apd gi ii va spune, ,,ip dintre voi gi copac. Voi gtifi ia murifi; el nu gtie..
ordon si fii nemigcati gi am s6 fac un pod, ca si trec peste
tine". Un lucru ciudat la fiinfele omeneqti este ci totul este
ficut pentru gloria personali. insi cine este persoana care
este glorificati? Este omul, personalitatea: ,,Pot s6 cons-
fuiesc un pod mai mare gi mai bun".
E la fel ca gi armata mea, adunat6 in jurul copacului
celui m6ref, Domnul Pidurii.l
I-am implorat si-mi spun6: ,,Ce gtie copacul acesta, iar
voi nu gti$?" N-au putut si imi rispund6 la infuebare, pentru
ci ei erau luptitori. Cum puteau si fie intimidafi de aga o
fiinli colosali? Cum si poati acel lucru si Etie mai mult
decit ei? Deci, pentru c6 alteregoul lor sa amestecat gi lea
stat in drum, n-au putut si
giseasci rispunsul, degi
rispunsul se uita drept in ochii lor. Nici micar n-au putut
si-l vadi. Asta sunte$. A,ga sunte$ voi.
,,lar copacul acesta nu gtie s6 moari; numai voi gti$ si
facefi asta. Copacul acesta o si fie in viafi, atunci cdnd vor
I A se vedea ,,Autobiografia lui Rarntha, N-am avut alt invifitor, decAt
natura", in Ghidul incepdtorului pentru crearea rcalitdtii, ed. a 3-a (Yelm:
JZK Publishing, o diviziune a JZK, lnc., 2OO4).
23
DIFERENTA DINTRE A AUZI
CUVINTELE $I A LE APLICA
in fa;a gemineului Tiaversdnd rdul
Existi aceasti nevoie de individualitate; 9i totugi, par si conteze? De ce Spiritul nu se afli pe deplin in voi?
complexitatea consti in faptul ci we$ si fifi destul de Pentru cd voi stabilifi condifiile. Voi instalafi refeaua
individuali, dar si vi gi amesteca$ cu ceilalfi. Vrefi si fifi neuronali. Voi afi blocat zidul dinspre a<presia deplini,
indivizi, dar si fili gi acceptafi. Acceptafi de cine, de alli participarea deplin6.
indivizi? Ei bine, nevoia aceasta de a fi un individ 9i de a Vidul ne mituri pur gi simplu, nu gtifi? Atunci cdnd
sta ferm cu picioarele pe pimAnt se pokivegte foarte bine pitrundem in Md, nu putem s6 pitrundem acolo in carne
cu un prost. Iar prostul spune: ,,$tiu ce e cel mai bine pentru gi oase. Fe$goara asta drigilagi nu poate si meargi acolo,
mine gi pot sd selectez din toate mizeriile astea, penhu cd trupul acesta rninunat nu poate si meargi acolo - gi totugi,
nu aici weau si md aflu in viafi. Eu weau si fiu un indMd. acestea sunt condifiile pe care ni le stabilim. $i e mult prea
Nu weau si fiu omogenizat in Spirit. Prea am lucrat din inconfortabil pentru aceasti fefigoari drigufi gi pentru
greu ca si fiu individualist". kupul acela minunat si fie in stare si se concentreze. A,ga
A,ga ci, iati ce se intimpli. Voi luafi numai ceea ce ci gti$ ce facefi? Nici micar nu mai incerca$. Ajungefi irnt-un
we$ si luafi gi numai ceea ce credefi ci e bine pentru voi. loc Ai nu faceg decdt si stafi acolo gi si vi ginditi. De ce
Nu v-am spus niciodati weo invifituri care si nu vi fi fost nu a$ ajuns unde trebuie? Pentru ci nu ascultali gi pentru
de folos, nicio invifituri care si nu vi fi dus pe calea c6 nu facefi lucrarea. Vi agteptafi si fac eu lucrarea in locul
evolufiei, daci o adoptafi in mod sincer. Nu sunt aici ca sd vosbu. Nu despre asta e vorba, la gcoala asta. Eu deja am
vi fac si mergefi inapoi. Sunt aici ca si vd conduc citre ficut lucrarea. Eu mi-am fuiit viafa. Mi-am bitut calea. Acum
inainte, in prezentul magnific, uimitor gi exbaordinar care trebuie si o faceti voi. $i cdt e de greu? Nu e greu deloc.
vi scapi mereu. Este la fel de simplu ca gi alegerile pe care le-a$ ficut in
ln aceastd nevoie de individualitate, voi vi stabiliti viafi.
propriile reguli, iar eu trebuie si vi invif astfel incit si mi
'pn de acele reguli. $i atunci, cind ajungem si
creim un
nou an, cum ilvefi pune in practici? Vreau si vi intreb, ce
insbumente aS cultivat in anul ce a hecut, care si vi permitd
si indeplinifi cu certitudine absoluti ceea ce weti? $i vi voi
spune in aceasti seari c6 suntefi schilozi.
De ce viafa voastri ca indivizi este aga de dati peste
cap, iar viafa voastri ca spirit se pare ci vi ajuti numai in
m6mentele cele mai ciudate gi pentru lucruri care nici nu
28 29
iwAlAruRrLE NE AMENTNIA
PERSONALITATEA
Chiar avqti nevoie de cet;a ajutor, pentru ci nu avefi
credin|6 in lucrare, in a face disciplinele. Afi disbus toful,
pentru ci a$ adoptato doar p6ni la nivelul la care ea nu
v-ar face de rugine, nu v-ar injosi, nu v-ar zbdrci identitatea
lndividuali. Iar cAnd afi ficut asta, identitatea a fost mai
lmportanti decdt Sfintul Spirit. Cind avefi no.roie de
lnvifituri, nu avefi incredere in ele, pentru ci nu le aplica$
in practici. Astfel ci, in cele din urm6, hebuie si vedem de
ce cereli ce'.ra de care nu suntefi demni. Nu suntefi demni
de Sfintul Spirit, nu suntefi demni de hotirAre, nici nu
sunte$ demni si mergefi pe api, si trecefi peste rdul acela
involburat care va insemna o Eecqre inbe caracterul nosbu
omenesc Ai Spiritul nosfou.
Nu acisti alt loc - gi vi implor si mergqti gi si ciuta$
voi unul, daci credefi ci gregesc - cdre si vi fi putut da
invilifuri mai bune gi discipline mai bune gi cu mai puri
gratie, tirie gi tenacitate decit ceea ce vi s-a dat aici. Dar
se pare ci voi credefi ci inviftrturile vi ameninfi integritatea
fizici. A6a este. Ele ameninfi personalitatea. Atunci cind
personalitatea hebuie si igi imprigtie simdnfa, si igi hiiasci
orgasmele, si igi umple burta, sl igi dea pirul pe spate gi
si igi puni hainele cele bune, invifiturile ii stau in drum.
TiaversAnd r6ul
fn fala gemineului
cu cdt scuzd in weun fel comportamentul de ast6zi sau motivul
Toate acestea sunt feedback-uri ale simlurilor - 9i
cu atit suntem penhu care astizi nu reuqi$ si scipa$ de durerea de cap?
avem mai multe feedbackuri ale simfurilor'
treaba' Oare faptul ci anul trecut ficea$ minuni o si vi fac6 si
mai frumogi sau mai acceptabili' Aqa merge
E ca 9i cum a$ crede cdinvildturile vi
ameninld' Ei plutifi cumva pe ling6 problema pe care ali creat-o astizi?
Reputafia nu vi va rezolva viafa in niciun fel. Tiebuie si fii
bine, aga este, pentru c6 ele vi cer si inlocuifi
acest ego
cind era venerat viafa in fiecare clipi, in prezenful divin.
modificat cu impiri$a cerurilor' Atunci
Nu pot si invif pe nimeni care insistd si audi numai
pentru minunile pe care le fAcea' Yeshua ben
Joseph
el spunea' "Nu eu' ceea ce wea si audi. Pot si ii invif pe aceia care se lrezesc
spunear ,,Nu eu am ficut asta"' De fapt'
Nu imi adorafi alter- gl care infeleg ci adevirata lor problemi in viafi este ci
Yeshua ben Joseph, am ficut aceasta'
fa!a' Nu imi venera$ le-a fost dati o infelepciune enorm6, pe care nu numai ci
egeul, ego-ul modificat' Nu imi venera$
infelegefi? Tatil au auzit-o verbal, dar li s-a qi dat insircinarea si o pun6 in
picioarele. Nu imi venerafi veqmdntul' Nu
El nu practici. $i spre meritul voshu, cei mai mulfi au reugit si
.nrnr. dinlduntrul meu a ficut asta' Eu sunt nimic'"
weo lucrare' intot- o facd gi si igi dovedeasci lor ingile ci invifitura nu este
gi-a asumat niciodati meritele pentru
aceasta' a ajuns o filozofie, ci un adevir.
deauna a dat-o Dumnezeului siu 9i, facand
niciodati in aceasti A,9 putea si m-agez gi si mi mai laud inci 35.000 de
la o incercar epe carevoi nu o vefi face
in picioare 9i si ani c6 cea mai mdreafi trecere pe care am ficut-o a fost
viafi, pentru cd voi nu putefi si vi ridicafi
spunefi c6 Dumnezeul meu a fdcut asta'
pentru cd e ptea sl vin inapoi gi si vi fac pe voi si facefi acel miraculos
personalitifii voaste' lucruqor care este adevirul - gi daci asta nu e de ajuns,
greu si nu acorda$ niciun pic de merit
atunci nimic n-o si fie de ajuns. Astfel ci nu conteazi cit
i pr"u tentant. Cred ci asta e diferenfa 9i motivul pentru
printre voi' In viafa de mult sunt eu Ramtha sau nu, ci conteazi ci v-am invifat
care maeqtrii nu vin si ziboveasci
in viafa sl facefi ceea ce este miraculos, iar voi ati ficut. Asta nu
noastri cipitdm doar ceea ce suntem' Manifestim
elegea dupi care v5 face s6 vi intrebafi, oare cdt de multe mai sunt, in afari
noastri numai ceea cene este egal' Asta
Cipdtali tot ce wefi de asta? Acea micS minune, acele doui mici minuni, acele
se migci toate. E lipsit de prejudecati'
perisabile' Eu mi doui niveluri de adevir sunt ca nigte frunze in vdnt cdnd
gi, din picate, voi wefi lucruri care sunt
nepieritor' e vorba de personalitate, pentu ci personalitatea poate si
stdduiesc si vi invif despre ceea ce este
asta e destul nege, si respingi gi si ra$onalizeze ceea ce este miraculos
Mulli dintre voi ali ficut minuni' dar oare
am in propriii sii termeni de logici sordid6. 9a intdmplat gi celor,
incit si vd mu$umeasci pentru tot restul viefii? "Pii'
mai buni dintre voi. Vi amintifi de ocpresia aceea: din
si fac asta. Acum doi ani am ficut asta' am ficut
asta"'
reugit "Cei
O si vi suslini in weun fel reputalia aeeea? Oare asta vi urmd vor fi cei dintii"? E aga de adevirat.
34 35
Tiaversdnd r6ul
in fala gemineului
voi' aqa circumstanf ele care apar mereu in viafa voastri - la fel am
Undeva trebuie si se nasci in fiecare dinke
si fie ceva mai ficut gi eu.
cum s-a niscut in mine, faptul ci trebuie
am avut o Pasdrea aceea de noapte m-a invilat mai multe decit
bun decit viafa pe care o aveli in prezent' Eu
de gapte ani' am invifat in toati viala mea. A fost singura mea tovarigi
mulfime de timp si mi gdndesc la asta' weme
gapte ani' adev6rati. Nu ii pisa prea mult ci eu eram Ram, ci doar
stind pe piatri. Am stat 5i am suferit weme de
ce ar trebui si refinefi: mi-am creat
si nu facem zgomot gi si trezim copiii. Dupi o weme, am
$i weau si vi spun clta ascultat sfatul acela. Eram pe teritoriul lor; ei nu erau pe
folosit
propria tr6dare, pentru ci intr-o situalie nu mi-am
si nu vi folosi$ teritoriul meu. Interesant.
infelepciunea. De cite ori pe zi se intimpti
cdt de mult vi $tii ce inseamni ranchiuna? inseamni si incerci si ifi
infelepciunea? Oare trebuie si vi precizez
pe care o aveli revezi frecuful. Personalitatea are o calitate silbatici - aceea
abuzafi viafa, nefolosind infelepciun ea
primit-o intr-o zi c6 wea si meargi inapoi, in trecutul ei. Este intr-aiit de
undeva, inliuntrul vostu, 9i pe care a$
s6lbatici, incAt si vi faci si reveni$ continuu la lucrurile
senzafionali?
care vi sunt familiare, la formele-gAnd care vi sunt familiare,
ln primii cAliva ani, am fost plin de supirare 9i de
ranchiuni la modurile de a gindi care vi sunt familiare. Este un
amiriciune. Purtam ranchiuni 9i uram' Purtam
supremi' element silbatic din voi. $tiu. Era gi in mine.
tuturor gi uram pe toati lumea' Eram victima
o mare decidere Ei bine, hai si vi spun cum stau lucrurile. Vi reafirmafi
Pentru c6 eram conducitorul, asta a fost
eram' Imagina$-vi' mereu trecutul, pentru ci ali ales si o facefi. De aceea sti
de la nemurirea mea, de la legenda care
vi ameninfi el in calea miraculosului in viafa voastrS, pentru ci, in
Vedefi, eu qtiu de ce nu face$ lucruri care
cum e' Eram sh6lucirea sa, miraculosul trebuie sd treaci prin umbrele
personalitatea, pentru ci aqa ficeam 9i eu' $tiu
nimic pentru asta' personalit6fii voaske. A merge inapoi in trecut ar fi ca gi
ranchiunos, uram, dar nu puteam s6 fac
poart6 ranchiuni' mai cum eu m-ag intoarce la ultimul orag pe care l-am ras de pe
A,ga ci, Ram, mai stai un pic ai mai
urmitoare' cate fafa pimintului, l-ag reconstrui gi apoi l-ag distruge din nou,
urigte un pic. Nu faci decdt si creezi ziua
simli 9i mai riu' apoi m-ag mai gindi gi l-ag reface inci o dat6. Penhu mine,
o si te rineasci incd 9i mai mult 9i o s6 te
riu' $ti!i care trecutul, aga cum facefi voi in fiecare zi, ar fi ca gi cum ag
Iar dupi o weme, am obosit si mi simt mai
incerca si mi intorc la Onai, si il ridic, si il aduc de pe
era lucrul Pe care eram ranchiunos? Nu-mi
convenea
pomenesc de rani' unde a ajuns, si imi pefuec tot timpul reconshuindu-I, piatri
deciderea imaginii mele, ca si nu mai
si fac nimic, cu piatri - desigur, ca sd nu mai spun ci trebuie si qi inviu
Pe asta eram ranchiunos. Dar nu puteam
pentru ci, la urma urmei, eu am creat circumstanfele
nigte oameni - il construiesc din nou, ca si pot si il las
sd
si mi mai suprime inci o datd.
propriei mele cideri. Aga cum voi creafi in mod
repetat
37
36
Tiaversind r6ul
in fala gemineului
rizboinicul care m-a scuipat se manifestd intotdeauna. Eu numesc asta gdndul obignuit.
De cesd weau si-l ridic pe
ruginat G6ndul obignuit este cel mai puternic gind, pentru c6 nu
in ochi? De ce si weau s6-l ridic pe satrapul care l-a
spunefi existd nicio obiec$une Ia el. ii este permis si fie. La ceea
pe fratele meu? De ce si weau si fac asta? Ei bine'
Nu vi ce este miraculos kebuie s6 lucrim, kebuie s6 ne ridicim
voi, voi n-afi face-o. Dar vd spun' nu asta facefi?
energia dincolo de primele trei pecefi, si stim acolo gi s-o
reconstruili mereu trecutul? Ba da' Spuneli ci
fefele sunt
decAt daci facem. E ingelitor, pentru cd s-ar putea si obosim, s-ar putea
altele, dar eu vi spun ci nu e cu nimic diferit
aceia pe si fie cam tdrziu, si ne fi culcat deja sau sd fim cu weo
m-ag putea muta in alt plan, s6 ii iau pe oamenii
ei si Iemeie. Aga cd intotdeauna e ingelitor. Trecerea asta peste
care i-am omorAt 9i si ii scot din viafa lor actuali'
decit si rAu e ingeldtoare. Dar, vedeli voi, uite ce se intAmpli. Tiecutul
dispari gi si se mute inapoi, in trecut' Nu face$
Ei doar vostru a fost ca gi trecutul meu. Eu m-am ridicat pe umerii
reciclafi aceleaqi chipuri vechi' Asta e tot ce facefi'
cuceririlor mele, iar cind ele au fost date la o parte, n-am
poarti alti masci.
mai avut pe ce umeri sd stau. Acesta era gdndul meu
inci nu v-a$ dat seama' preaiubifilor - in afar6 de aceia
de la obignuit, gdndul de toati ziua.
cifiva dintre voi, pe care vi pot numira pe degetele
Gdndul vostru obignuit este ego-ul vostru modificat,
o mini gi sd-mi mai rimdnd degete - cd pentru mine'
nu e realitate' alter-ego-ul vostru. De aceea se tot manifesti gi de aceea
realitatea incepe in minte: Nu in fizic' Aceea
de cioturile trebuie s6 muncim din greu ca si facem ca Spiritul Sfint
Asta e diferenfa, fafi de cei care sunt agifa$
si se mute in viala noastrd. Spunem c6 asta e munci grea.
dintr-un rdu involburat. Realitatea lor este riul
involburat'
Da, este, pentru ci aceste cuvinte inc6 nu sunt cuvintele
voaske. Gindurile aslea, prezentate direct gi cu elocvenfd,
inci nu sunt gAndurile voasbe. Voi nu gindifi cum gindesc
Aceastd bavqsare a r6ului este ingeldtoare
eu. Chiar gi in creierul acestei femei, eu gAndesc ca un
tot ce e Dumnezeu. Eu folosesc acest creier ca un Dumnezeu. Cum
Fiinlele care gi-au triit viala in comuniune cu
altfel explicafi orele astea de orientare care curg? Este mintea
viafi - realitatea lor nu este un lucru anume' ci comuniunea
ceea ce facefi' lui Dumnezeu, care curge prink-un creier omenesc; o pute$
viefii insigi. Dac6 v-aq spune ci nu e vorba de
invifiturii decela cu ugurinfi, dar nu putefi sd spuneli ci nu curge.
ci de ceeace gindifi, asta s-ar conforma, pe scurt'
Eu vd ar6t gdndul obignuit, gAndul naturii de toati ziua. El
ci realitatea este creatd de conStiinfi-9i-energie. Daci v-afi
izvordgte din mine nelimitat. Voi nici nu putefi si purtafi o
gandit la un lucru, deja l-afi 9i ficut'
conversatie cu mine. Tiecutul vostru este intirit de natura
., Deci cum si luim aceasti declara$e gi s6 o punem in obiqnuitd a personalitdfii voastre; ceea ce este miraculos inci
vostru
contextul miraculosului? Ceea ce gdndifi cu creierul
39
in faSa gemineului Tiaversdnd r6uJ
nu este gind pentru voi. Voi nu gindi$ ca Dumnezeu; ca Care sunt recompensele? impirisa cerului. Ce ar putea
urmare, nu puteti si hiifi ca Dumnezeu. si fie asta? inseamni ci mintea e pusi pe altarul lui
Nu e '.rorba de ceea ce face$; e vorba de ceea ce gAndiS. Dumnezeu Ei ci e pusi acoto pentru ca Dumnezeu, pur gi
Iar eu, ca invifitor al vostru, vi spun ci, pentru mine, simplu, si o ia gi si lucreze.prin ea, ca prinfu-un inskument
gindurile voasbe inseamni realitate. Nu imi pas6 ce facefi pentru crearea paradisului. in acest sens, trebuie si punem
dupd aceea. Nu are importanfi. in creierulvostru s-a creat pe altarul acela o mare povari, Iucru care e greu de ficut,
punctul de realitate, iar voi ag inkefinut acel gdnd. Suntqti penhu ci e greu si ne lisim la o parte bolile, deoarece ele
nigte progti daci crede$ ci gdndurile acelea nu sunt deschise au fost personalitatea noastri. E greu si ne l6sim deoparte
penfuu toati lumea, in planul luminii gi dincolo de acesta. sexualitatea, pentru ci ea ne-a ficut si avem probleme in
Suntefi progti daci credefi ci sunt personale. Nu sunt viafi, probleme care au dat un sens viefii noastre. intotdea_
personale. una problemele sunt un motiv pentru care s6 triiegti.
Astfel c6 pretextul cu divinitatea n-o si faci decit si E greu si lisim deoparte sexualitatea. E greu si lisim
vi duci la groapi - gi aga, o si pierdefi un corp care vi deoparte identitatea feminini, pentru ci ea v-a adus atdt
permite si facefi minunatele lucriri ale impiri$ei cerurilor. de departe in viafi. Dar vi spun ci, intr-o zi, n-o si mai
$i revin la ce am spus: De ce vi este aga de frici de perso- putefi s5 ajungef niciunde cu ea. E foarte greu si l6sa$
nalitatea voastri? De ce credefi cd o si pierdefi viata, fiind deoparte identitatea masculini, pentru ci, astfel, crede$ ci
o fiinla divini? Ce observafie stupidi gi neserioasi. sirip peste tinerefe. Vi implor si-mi spunefi 9i mie un lucru
$i riu e nicio scuzi si spui: ,,Ei bine, sunt tinir". Asta pe care nu l-afi ficut gi pe care il facefi acum. Si luim
nu e o scuzi. Tinerefea oferi cea mai mare rezervl de ener- obiceiurile voasbe. Cind vi e de ajuns? Vi e de ajuns afunci
gie dinte toate, pen&u manifestarea Cristosului in materie. cAnd facefi ceva o singuri dati; gi daci atunci nu e de
ajuns,
Cdnd suntefi mai bitrAni, vi e mai greu si vi convinge$ vi rog stmi spunqti - ascultafi-mi logica, iar eu o si v6 ascult
oasele si nu vi mai doar5, pentru ca acum, ele sunt pline - cum se poate ca repetitivitatea acelei activitifi in viafi si
de atdt de mult din viala voastrd emofionali. E chiar gi mai fie mai mireaf6 decAt viafa unui maestru. Nu are cum.
dificil, atunci cdnd vi pierdqti virilitatea, si gisi$ energia care Oare asta inseamni ci vi e teami ci nu ve$i fi iubifi?
s-a pierdut la nivel hormonal in corp, si o reinviafi intr-un Daci vi ag6fa$ de iubire prin intermediul corpului, alfelului
soi de pasiune pe care afi cunoscut-o doar atunci cind eraS in care aritafi, al tinerefii voasbe sau a orice a funcfionat
tineri gi neaten$. ln tinerefe, toti cred c6 sunt indestuuctibili. pentru voi gi care v-a ficut si avefi in viafa voastri oamenii
Hormonii aceia vi fac si credefi asta, insi hormonii aceia pe care ii avefi, daci vi e teami ci o si pierdefi asta in
nu sunt doar folosifi, ci se abuzeazd de ei. schimbul impirifiei cerurilor, atunci nu meritati impirifia
41
ln fala gemineului TiaversAnd rdul
cerurilor gi avefi in viafa voastri oamenii nepotrivifi' Dacd imaginafia, voi afi cumpinit gindul, voi v-afi intrebat, voi
mergem gi mai in urmi, am si vd spun ci gdndurile voashe afi fesut inkiga, voi afi manipulat, voi afi fost degtep$, iar
i-au creat pe toti, astfel ci gdndurile voasfte sunt gregite, acum a$ cip6tat-o, cu toate acele detalii complo<e. Cum ag
pentru cd indiferent ce gAndi$ cu creierulvostru, trebuie si putea si mi exprim mai simplu de atAt?
se desfigoare gi in afari, in fafa tuturor celor din viafa voaski. Ar fi total nelalocul siu si vi spun ci acestea sunt cele
Sunt multe de lisat pe altar. Multe de incredinfat lui mai semefe invifituri care au existat weodati, firi ca voi
Dumnezeu. Dar ideea nu e si ai incredere in Dumnezeu; si vi le demonstrafi singuri ca fiind aga. Pentru ci in acele
ideea e si fii Dumn ezeu.increderea e doar atunci cind eqti clipe splendide voi a$ fost miraculogi, de aceea mi aflu aici
separat de ceva' Nu poS niciodatd sd ntr ai incredere in ceea gi vi spun ci funcfioneazA - funcgoneazi pini la capitul
ce egti, decdt atunci cind tu eqti separat de tine, iar voi celilalt al punfii.
suntefi separafi. Nimeni nu poate weodati si nu aibd Pune$ multe pe altarullui Dumnezeu, dar afunci cdnd
incredere in sine, pentru ci intotdeauna triieqte ceea ce este ve$ hece rdul, vefi vedea ci, de fapt, nu afi lisat nimic. Cu
sinele siu - fie omul, fie Dumnezeul. Nu po$ niciodati si tofii vefi trece riul, pentru ci tofi vefi muri. Atunci cAnd il
nu ai incredere in ceea ce egti. PoS s6 ptezici ceea ce vei trece$ gi sunte$ pringi afari din acest corp - qi in afara refelei
fi, prin gAndurile pe care le ai. Dar cdnd e vorba despre sale neuronale, ocupati cu obiceiurile ei - gi cdnd aruncafi
,,altul", atunci acesta e un semn de separare. E o emisie de o privire inapoi, o si infelegefi ce vi spun. Poate cd o si
incredere. Nu existd incredere in Dumnezeu; existi doar a vd mai trebuiasci inci o viafi ca asta, ca sd reugifi si vedqti.
fi Dumnezeu. Cdliva dinfoe voi cred ci sunt de partea voaski. Da,
Ei bine, aga stau lucrurile. in lunga mea carieri, nu gtiu sunt - gi de ce nu ag fi? Sunt invifitorul vostru. Vi spun
cum si v6 spun mai simplu ci v-afi ales gAndurile 5i ci ceea ce nu vi poate spune nimeni altcineva, nici micar cel
alegefi si le avefi in fiecare zi, sub formi de ginduri mai bun prieten alvosbu - penhu ci nimeni nu vi spune
obignuite. infelegefi urmitorul lucru, in viafa voastrd n-ar nimic, niciodati. Oamenii vi spun intotdeauna lucruri care
trebui si fie surprize, pentru ci nu vine nimic in viafa voaski ii pe ei.
avantajeazA
la care si nu v6 fi gAndit mai intdi, pe care si nu-l fi Va hebui si vi inlocuifi mintea din lumea populari a
contemptat mai intii, pe care si nul fi intretinut sub formi alter-egoului cu venirile gi plecirile ei, cu imaginile gi cu
de gind obignuit, cel mai puternic gind dintre toate. Nu vi agteptirile ei. Va trebui si inlocuifi o parte din acea lume
uitafi la mine Ei nu-mi spune$: ,,Eu nu gtiam asta". Ba da, cu a fi Dumnezeu, cu a crea o lume gi a face schimbiri in
gtia$. Ridicafi-vi in picioare, si fi$ numira$. Sunte$ creatori; ea. Atunci, o si mergqti la piafi gi o si gti$ ci a$ influenfato,
asumafi-v6 meritul pentru asta, pentru ci voi ali avut in loc sd mergeli doar de distracfie. Cea mai mare distracfie,
42 43
in fala gemineului
cum ar fi, e cind nu e timp. Si mergi la piafi 9i si nu ai
timp, s6 fii afari din timp inseamni ci ai schimbato' Acesta
este cel'mai mare dar dintre toate' Piala nu vi va oferi
niciodati un moment mai bun, decdt acela Pe cate il vefi
crea, de asta Pot si vi asigur.
Daci spune$ ci suntefi cu adevirat un Dumnezeu al
Marii Lucriri, hebuie si vi dedica$ o parte din viafi pentru
a fi acel Dumnezeu. Qi asta nu inseamni ci trebuie si vi cE INSEAMNA A FI CURAT iNTNU
imbricafi in robi 5i si vi plimbafi impirfind cuvinte goale' SPIRIT?
inseamni ci trebuie si ii hii$ substanfa 9i sn fiS drep$ in
aceasti privinfi, si o folosifi a$a cum e drept'
44
Existi o zicali care e foarte adevirati. Ea spune, ci
cei curafi intru Spirit il vid pe Dumnezeu. Si ne gindim
la aceasti afirma$e, cei cura$ intru Spirit. Ce inseamni asta?
Cum se face ci voi nu puteti si simfifi prezenla Spiritului
SfAnt? Pentru ci nu suntefi curafi intru Spirit. Asta inseamni
c5 in mintea voastri puneli la cale jocuri gi facefi ugi inge-
lStoare gi stabili! condiSile in care veJi avea o viafi spirituali.
Asta inseamnd. O persoani care este isteafi, manipulatoare
qi care ia din asta numai ce doregte gi nimic altceva nu este
curati intru Spirit.
Putem si luim un om obignuit de pe sbadi, care n-a
auzit niciodati inviliturile, o entitate obiqnuitd, care
intotdeauna a fost deschisi gi n-a manipulat niciodati pe
nimeni - gi si spunem cd acesta este un om cinstit. Sunt
oameni care simt nevoia si spuni ci cinstea e ceva brutal.
Cinstea nu este brutal6. Ea este dulce. Este rari. Cu tofii
credeli ci a spune nu inseamni a fi cinstit. $tip ce gi a spune
da este cinstit? Nu-i aga ci e delicioasi aceasti nuanfi? Unii
dintre voi cred ci a fi riu merge mini in mind cu a fi cinstit.
Nu e aga. Cinstea e compasiune. E frumusefe, frumusefe
adevdrati. Atunci cdnd un om e cinstit cu voi, omul acela
este curat intru Spirit. El n-are nevoie sd fie la gcoala asta.
47
in fala gemineului Traveisdnd r6ul
prin care
Curat intru Spirit inseamni c6 nu existi umbre $i ce are a face asta cu congtiinfa-gi-energia care creeazd
rdspunsul si iasi realitatea? Injustefea provoaci o separare a energiei concen-
trece rdspunsul, nu existi labirint din care
kate, penfuu c6, de fiecare datd cdnd vi concenkafi, energia
deformat gi tulbure.
Atunci cdnd un om este cinstit cu voi' nu e nevole
sa hebuie si se concentreze prin labirintul necinstei gi al
ii jucafi jocul 9i si fili prinqi in viala lui' ca sd incercafi
si caracterului vostru nedrept. Acea energie purd este mereu
gdsi$ solufia. O femeie cinstiti este curati intru
Spirit s-a
9i stoarsi prin cArpa murdari, aga cd apa cea curati care a
prin
curifit, fie prin modul in care a fost crescuti' fie intrat odati ajunge la capitul celilalt noroioasi gi murdari.
nu au fost Iar voi spunefi: ,,Ce s-a intdmplat? N-a mers". invifiturile
circumstanfele in care se afli' Astfel de femei
n-o si meargi pentru voi, pind ce nu sunteli curafi inhu
niciodati bdntuite de trecutul lor' Atunci cind suntem
Spirit - adicd cinstili gi onorabili - iar atunci cdnd mergeli
bdntuili de trecut, inseamni ci am fost necinstit'i
cu noi
din noi' Motivul la culcare, seara, nu v6 tulburi visele gi nu sunteli niciodati
ingine gi ci nu am privit niciodati adevirul
peniru care avem cogmaruri este pentru ci nu'am fost tulburali de ceea ce afi ficut sau at'i spus weunui om, sd v6
amintifi ce i-afi spus omului aceluia gi sd melifali in
niciodati cinsti$ cu noi ingine 9i nu am spus niciodati
ce
jucat de-a v-a!i continuare.
suntem cu adevirat. intotdeauna ne-am
Cu cdt suntefi mai onorabili gi mai cinstifi, cu atAt
ascunselea cu noi inqine, 9i de ce? Ca si fim
fermecitori'
sd fim suntefi mai curafi. $i atunci, cdnd acumulim ginduri
sunt sigur; ca sd fim pl6cufi, s6 fim misteriogi'
asta a obignuite din mintea lui Dumnezeu, obfinem manifestare
inteligenfi. Toate jocurile acestea, toat6 manipularea
instantanee. Manifestdrile pentru care v-a$ concentrat ore
distrus curifenia intru SPirit'
poate si inhegi s-au manifestat intr-o formi cripati. Dacd vi iluminafi
Entitatea care trdieqte pe malul bal$i qi care
multe' in aceasti privinli, vet'i vedea c6 ele au aprins fiecare parte
fie cinstitd nu spune minciuni, pe cAnd voi spune$
pentru ci voi din labirintul minfii voasbe, in loc si mearg6 drept in centru.
Voi creafi zuonuri, minfifi 9i sunte$ necinstifi'
nu gtifi ce inseamnd a fi onorabil' Nu gtifi ce inseamni
si Veli infelege ci nu puteli si manifesta$ absolut nimic in viala
ili exprimi adevirul. Dar practica de a face asta aici scoate voastri firi ca acel lucru si trebuiasci s6 treaci prin
labirintul minfii.
la iveali in om natura cea dreaPti'
Chiar vi agteptafi ca aceasti concentrare pe ceea ce
De ce pomenesc despre asta? Pentru ci inqeliciunea
jocul' AtAta timp c6t este miraculos si apari imediat? in cazulin care congtiinfa
este iocul alter-ego-ului' lngeliciunea e
putem si ii finem acolo ocupafi, cu iluzia ci suntem Ei energia sunt baza suprem6 a tot ce e realitate, atunci ce
ceea
ci suntem, n-o si treaci niciodatl de o anumiti am ficut cu congtiinfa noastri gi care sunt regulile
ce sPunem
linie gi s6 afle ceea ce nici micar nu gtim ci
suntem' manifestirii, aici? Regulile nu sunt unele pe care le-am scris,
48
Tiavers1nd r1ul
in fap gemineului
de exemplu? Cdnd o s6 inceta$ si vb mai invinovips piringi
cieleseafliinmodulincaregdndim-qi'vai'uitecum pentru viafa mizerabili pe care o ducefi - gi de ce purtafi
gisim musca in cilimara de cerneal6' Infelegem ci
putem
atunci mereu asta dupi voi, ca pe o cdrj6? Pentru ci vi duce acolo
Ia obgr,"- manifestarea curati, instantanee numai
de ce s-au in- unde weti si ajungefi. Asta fac oamenii inteligen$. Pot sd
cAnd suntem curafi intru Spirit' $i atunci'
pe o foloseasci, pentru a obfine ceea ce vor. Acum infelegefi
timplat in viala noash6 lucrurile mici 9i nesemnificative'
cum func$oneaz6.jocul? Oamenii drep$ nu fac asta; oamenii
cind dintre cele mari se pare ci nu s-a intdmpat niciunul?
planificare inteligenfi, da. Face parte din planul jocului. Face parte
Deoarecepenfu lucrurile mari e nevoie de multi
nesemnificative' dintr-un atac. De fiecare dati cdnd faceli asta, e ca gi cum
gi organizare, iar lucrurile mici sunt atAt de
m-ag duce eu si reconstruiesc cetatea Onai, doar ca si o
ca elenu au nevoie de un labirint, pentru ci nu
sunt impor-
mai distrug o dati. Cdt de ridicol mai e gi asta. Voi faceg
tante. De aceea s-au intdmPlat'
de cap' acelagi lucru, dar cu prelul impiriliei cerurilor, cu preful
De ce intr-o zi pute$ si vi vindecafi durerea
chinului vostru, la urma urmei.
iar in ziua urmitoare nu putefi? Pentru ci durerea
de cap
hebuie si Dac6 ag fi in locul voshu, ag lucra si fiu drept gi curat
are nigte circumstanfe atagate de ea' Mai intii'
ce beneficii naa intru Spirit. in fiecare zi, smulgeti cinci minute din zi - gtiu
vedem de ce am ales si ne doard capul 9i
asta' Poate ci nu cE o si fie greu - ca si fip total prezenli gi si spunefi: ,,Spirit
adus durerea de cap, qi si trecem peste
Poate ci Sfint, Spiritul meu Sfint, din ziua aceasta te implor si imi
am wut s6 mergem la servici in ziua respectivi'
a venit stesul? ardli toatd incilceala necinstei mele gi si mi hrinegti cu ea,
durerea de cap e rezultatul stresului' De unde
venit nein- pAnd cAnd o voi fi consumat pe toat6, si nu mai rimini
Stresul a venit din neincre dere' De unde a
in Dumnezeu' nimic." Greu de ficut, dar daci e si intrati in nemurire, nu
crederea? Din separare, din lipsa de unitate
inainte s6 avefi de ales, penhu ci tocmai asta vi impiedici si o face$.
Atunci, cum putem si vindecdm durerea de cap'
si fi eliminat Al doilea lucru pe care l-ag face ar fi si invi! si fiu drept,
fi vindecat problema care sti la baza ei' inainte
spune ci cei adici si imi folosesc concenharea intr-un fel drept. Ce
labirinful care duce la ea? Deci, vechea zicala
il vdd pe inseamni asta? Asta inseamni si inceta$ si mai gAndifi in
cu inima curatd 9i curafi intru Spirit intotdeauna
termenii alter-egoului vostru gi si gAndifi din punctul de
Dumnezeu.
fi in loculvostuu vedere al luminii inhegii eternitifi.2
A,ga c6, ce ar trebui si facefi? Daci ag
- gi mi bucur ci nu sunt -, in loc si lucrez pentru
a ob$ne
o bogifie fabuloasi, aq lucra la toate ocoligurile care
mi
" A se vedea gi ,,ln the Light of All Eternity, What Is This Moment Worth?"
impiedicd si ajung la Dumnezeul meu 9i care
mi impiedici lln lumina intregii eternitifi, cAt preluiegte clipa aceasta?, n.Ll, din AMaster's
Key for Manipulating TimelCheia maestrului pentru manipularea timpului,
si fiu Dumnezeu- $i ce si fie aceste ocoliguri? Propria mea rr,1.l, Seria ,,in fala gemineului", vol. 2, nr.2 ed. (Yelm: JZK Publishing, o
Cum ar fi'
necinste, jocurile pe catele joc cu mine insumi' diviziune a JZK, lnc., 2OO2).
s1
50
ln lala gemineului Tiavers4nd rAul
Cu vlafa asta pe care o duce$, cAfiva dinhe voi nu gtifi nalitatea trebuie si fie justificati, penku a putea si se fini
cAt de aproape o sE fifi de moarte. Foarte aproape. Viafa de aceasti viafi? Vi spun ci nici tofi banii din lumea asta
asta s-ar putea termina mdine dimineafi, iar voi inci nici gi din lumea ce va si vini nu meriti, in schimbul pierderii
nu afi triit-o. Voi credeti c6 a-ti kii viafa inseamni s6 te cur6leniei voastue inbu Spirit. Pur gi simplu, nu meriti. MulS
culci cu fiecare curvd pe care o intAlnegti. Credeli ci viala sfinli au umblat, care mdncau piine nedospitS, beau numai
inseamni a vizita toate marile hoteluri. Voi credeli ci viafa apd gi uneori nici atAta nu aveau, iar vinul ar fi fost un deliciu
inseamni droguri. Asta nu e viafd. Atunci, iar af, pierdut viafa. peste misurS. Cine a fdcut asta gi de ce a fdcut-o? Pentru
Eu ag incepe si gindesc in contextul luminii intregii ci acesta era principiul viefii lor. Ar fi putut si aibi vinul,
eternit6fi. M-ag concentra in continuare, pe cdt prefuiegte festinele grase, mielul, carnea dulce, mislinele gi brAnza, dar
aceasti clipi, in lumina intregii eternitifi. Ce urmeazi s6 numai daci ar fi gtlut cum si umble prin anumite cercuri,
spun? Oare ceea ce vrmeazi si spun se potrivegte cu iar pentru asta era necesard o intunecare a curifeniei
momentul prezent gi cu problema in care mi aflu, sau ceea Spiritului. Fiinfele mirefe aleg uneori si fie simple, pentru
ce urmeaz6 si spun se potrivegte in lumina intregii eternitifi? cd altfel, ar insemna si renunfe la ceea ce le este mai
intotdeauna ag alege lumina intregii eternitifi, pentru ci aproape gi mai drag lumina inhegii eternitifi.
refinefi ci, in cele din urmi, noi suntem cei care ne perse- La extrema acestei axe, existd aceia dintre voi care
cutdm pe noi ingine, cdliul suntem chiar noi. De ce si cerem sunteli hoti. V-am urmirit. Nu v-afi simfit congtiinfa depla-
in genunchi eliberarea de ei, care suntem chiar noi, pentru sdndu-se? Sigur ci afi simfit-o. $ti!i ce afi ficut cu ea? Ati
o viafi temporali, dacd putem si avem viafi eterni? in justificat-o ca manifestare. Nu vd apar,tine, decit daci vi este
lumina intregii eternitifi, cdt prefuiegte aceasti clipi? dat6, gi dacd vd este dati prin iubirea lui Dumnezeu -
Urmitorul lucru pe care l-ag face ar fl si nu iau de la Dumnezeu este cel care diruiegte, nu cel care ia - gi daci
alsi gi si nu joc jocul prostitufiei mentale. Unii dintre voi vi este dati fird a agtepta nimic in schimb. Asta inseamni
sunte$ aga de zgdrci$. Suntefi hofi lacoml. Ei bine, ce se necondifionat gi nelimitat. Ve$ gisi foarte pufini oameni in
poate spune despre asta? Cum putefl str cerefi bogifie lume care si gtie si dea in acest fel, aga ci s-ar putea si
magnifici, dacd suntefi lacomi cu bog6fla pe care o avefi? hebuiasci si mergefi departe pentru asta. Totul hebuie
Cum putefi si fifi Dumnezeu gi sl vl invidlaft propriul cumpinit in contextul viegii voasbe ca spirit.
portofel? Nu lua$ o cupd de aur sau un binuf de arami, dac6
Sunt aici unii dintre voi care suntefl hofl. Furafi de la nu e alvostu, iar daci a$ ficuto, dati, J inapoi. Asta se numegte
alfii gi spunefi ci e manifestare. Vedetl cum funcfioneazi cinste qi a fi onorabil. E greu de f6cut, e greu s6-!i inghifi
labirintul? Vedefi cum justificim totul, vedefi ci perso- ruginea. Eu ag prefera s6-mi inghit ruginea gi s6 gfiu cd o si
52
in fala gemineului Tiavers1nd r6ul
hllesc vegnic - poate chiar si imi bat joc de ridicolul situafiei Cind ne-am curifat sufletul, ne-am curifat mintea.
mele gi a semenilor mei - mai degrab6 ag face asta, decit Karma nu e decAt o minte murdarS, inregisbati pentru viafa
s6 fiu hrani viermelui, si-mi pierd amintirile, sd mi nasc urmitoare. Astfel, cAnd voi vorbi cu voi, vefi putea si mi
din nou, firi si-mi amintesc nimic Ai sd trebuiasci si o iau ascultafi pur, simplu gi clar, penhu ci nu va fi nimic care
de la capit, cu un suflet rdnit. si vd incefogeze gdndurile. Aici nu va mai exista nicio
diversiune. Nicio ameninfare pentru after-ego-ul vostru.
Acesta va fi curat intru Spirit. Vefi fi absolut uimifi de cdt
Afunci cAnd ceea ce ate miraculos deuine de multe veg auzi gi cAt de multe ve$ accepta. $i cu cdt ve$
obignuit accepta mai mult, cu atdt viafa va fi mai mireafi. Atunci
vi vefi da seama ci at'i inceput si triifi ca g6nd obignuit -
Doamne, fa-ma un diruitor. vefi vedea ci gAndul obignuit este gdndul cel miref, in loc
Lasi ca ceea ce curge si fie aga cum e acum, cind gindul obignuit este gdndul
Prin mine cellimitat, iar gAndulmiref este ceea ce e miraculos. Atunci
Si curg6 prin mine firi limite. cdnd ceea ce e miraculos va fi obignuit - atunci vefi gti ci
afi progresat.
La asta tuebuie si lucrafi. Daci sunteti elevi silitori, o
si vi dafi seama ci, uneori, a fi cinstit inseamni si recu-
noagtefi, in cele din urmi, ci ii iubifi pe tofi. Cinstea nu
trebuie si fie brutali sau grea. Este un moment in care
sufletul hesalti gi jubileazi, penhu ci este liber, firi nicio
umbri.
Daci facefi toate astea, vefi face loc gdndului obignuit.
Daci vd striduifi in fiecare zi penhu cel mai seme! gdnd
dinhe toate, nu e nevoie si devenifi mumii, ci vefi deveni
congtienfi. Va trebui si vd lisafi deoparte disperarea,
victimizarea, alter-ego-ul vosfu - gi si triifi aga cum a wut
Dumnezeu si kiim cu tofii. Va trebui s6 gisi$ compasiunea,
iubirea, mila gi caritatea in fiecare zi. $i atunci, vefi putea
s6 spune$: ,,in ziua asta am fost viu cu adevirat", gi aga va fi.
55
IMPACTUL CUVINTELOR
irwAlnroRULUI MAESTRU ASUPRA
CREIERULUI
Eu nu pot sd vi fac si fifi maeghi - gi cei mai mulfi
dintre voi nici n-o si fiS weodat6. N-o si face$ decdt si lua$
gi si aplicafi inv6fiturile care sunt bune gi benefice pentru
viafa voastri - Si asta e in regul6. Cum ar veni, noi v-am
mutat de pe un potenfial linear. Dehecare dati cind vorbesc
cu voi gi cAnd mi ascultafi, iati cum funcfioneaza: eu
verbalizez cuvintele, iar nerwl acela care hece din urechea
voaski intern6 gi pind in creier poarti o vibratie. Apoi,
nervul auditiv instaleazi in creier forme-gind. Pentru ca voi
si mi auzifi, trebuie sd formafi gAnduri asociate cu ceea ce
spun eu. Daci nu a$ format ginduri despre ceea ce spun,
inseamni ci nu m-a$ auzit. De aceea este atAt de important
invifitorul, penbu ci invifitorul vi va spune ceea ce nu
qti$, sau ceea ce gtifi, dar nu a$ structurat niciodati ca gi
cunoaqtere.
$i care e frumusefea acestui lucru? Atunci cind sunte$
cu mine in aceasti clipi, hipnotic, atunci cind eu vi vorbesc
gi voi m6 ascultap-, inseamni ci voi creafi formelegdnd care
nu au niciun obstacol. De ce este important acest lucru?
Deoarece gdndind in conformitate cu felul in care vorbesc
eu, voi v-afi modificat potenfialul liniar alvie$i. V-am deviat
cu dou6 grade. Cdte potenfiale o<isti, de la celprezent pAni
fr
tn lala gemtneutut TiaversAnd r6ul
cinstea, in loc si rlspundefi numai ceea ce simfifi ci
la un potenfial aflat la un interval de doui grade? Cdte ali
lncldente sunt evitate? CAte probleme sunt lasate in urm6? putea si suportafi, atunci, rispunzAnd coiect la aceasti
Cdte oportunitdfi existd in urmdtorul potengal de via!5? Aveg intrebare, este mai mult decdt probabil ci v-afi gisii una
toate aceste potenfiale simultan. Totul poate fi schimbat in dintre umbre, pentru ci una dintre umbrele de care vi
orice clipi. Dar care este mecanismul pentru schimbare? agifati este regretul. $i cu asta, existi o particularitate a
Modul in care gdndifi. De ce este aga de importanti ascul- regretului, cireia nu ii convine nevoia de a face o traversare'
tarea? Este importanti, deoarece, pentru a md auzi pe mine, Astfel c6, atunci, modul in care incepem si ne vedem
trebuie si vi gdndifi la cuvintelepe care le spun, iar ficAnd propriile nesiguranfe 5i nepotriviri este prin a reflecta la
asta, vi reorganizati poten$alulviefii iineare, astfel ci tocmai ,,ce-ar fi daci".
v-am mutat din viafa pe care o aveafi. Mulfi dintre voi a$ rispuns cam aSa: eu aveam succes'
$i unde vi mut? Cu siguranli ci nu v-ag muta undeva O duceam foarte bine ca socialist sau capitalist' Aveam o
unde si fip mai pulin decAt suntefi deja. Nu ajungefi mai grimadd de bani in banc6' Locuiam intr-o cas6 frumoasd'
jos decAt suntefi deja. Noi vi mutim doar in ceva mai miref. Eram cisdtorit - sau tiber, depinde' Aveam o viafi de succes'
$tiinfa voastr6 a dovedit-o la cifiva dintre elevii mei, printre Aveam un cerc social de succes' Eram o entitate proe-
care gi fiica mea. Acum, este un fapt gtiinfific. Astfel c6, daci minenti printre semenii mei' Aveam o sofie sau un so!
m-afi ascultat gi afi format toate cuvintele acestea ca gi minunat, aveam copii minunafi. Eram liber' Nu datoram
forme-gdnd in creier, asta inseamni ci voi ai creati realitatea nimic. Triiam din ce puteam. Ficeam tot ce voiam' Plecam
in mod congtient, iar eu eram invifitorul care vi arita cum gi veneam cAnd voiam. Eram faimos, adorat, imitat' bogat'
si gindifi Gne beneficiazi din asta? Voi beneficiag. A"ga
aga. Eram sirac, sarman.
si fie. Atunci cind taversali rdul, trebuie si lisafi alter-egoul
Cdfi dintre voi putefi si vi imaginafi viala voastri firi pe altar, ca si putefi sd fili suficient de liberi, incAt si merge$
invSlitura pe care ali dobAndit-o prin Marea Lucrare? Cum pe api gi si o traversafi. Uneori, entitifile nu igi dau seama
ar fi fost viafa voastri daci nu afi fi auzit aceste invififuri exact de ce marile lor manifestiri nu funcfioneazi' Nu
in aceastd viafd - gi, ca atare, nu afi fi reacfionat la ele? func$oneaza pentru ci ele manifesti mereu, iar fiecare clipi
Este o intrebare ciudatd, dar persistenti, acum, dup6 ce am este o manifestare a clipei anterioare' Atunci cind vine vorba
vorbit despre cei cu inima curatd - cei curali intru Spirit, de chestiunile mari 9i importante 9i de ce par ele s6 fie
cei drepp - gi ne-am referit la umbre, la acele aspecte ale aminate sau intdrziate, incepem si ne intrebim ce anume
personalitdfii umane/alter-egoului care impiedici traver- din noi impiedici lucrurile si aibi loc - 9i pot si vd spun
sarea. Daci afi rispunde cinstit la aceastd intrebare, cu toati imediat ci este vorba de faptul ci nu sunteli cinstifi' nu
61
fn fa;a gemineului Tiaversdnd rdul
suntefi curafi inhu Spirit. Asta inseamni ci exist6 relele Nevoia de a veni la un eveniment, apoi si mergefi 9i
neuronale ale aspectului de umbri. Aspectul de umbri este si acfionafi ca nigte biddrani susfine ceea ce vd spun. CAnd
ceea ce ne shiduim si ascundem in spatele migtii; in parte, spun bidiran, infeleg ci merge$ 9i uitafi cd trebuie si trii$
aceste lucruri sunt din cauza impotrivirii; din cauza faptului ca un gind miref - gi reveni$ la scena social6' in costumul
ci nu ne convine ceva. de gali. Pur gi simplu vi duce$ inapoi, pentru c6, de fapt,
Nu vi convine si vi pierdeS pozi$a proeminenti. Putep acolo este loculin care suntefi in lumea spirituali
"lusbuifi".
si spuneti cAt wep ci ar fi o mare ugurare si o pierde$, nu vi ,,lusbuiegte" nimeni. Tocmai acesta este elementul din
dar daci afi fi cinstiS, v-ati da seama ci una dintre pro- personalitate care impiedici piinea si apari in miinile
blemele care vi chinuie este nevoia de a o avea, iar acum voasbe, pentru ci mai sunt gi alte lucruri, care s-au coagulat
afi decizut din ea. Pe cind avea$ to$ banii pe care ii voiafi gi ii stau in cale. Vd spun, pe cit de imaginar vi suni asta,
gi casa frumoasi gi maginiriile gi toate astea, asta vi didea este ceva foarte real, pentru ci astea sunt piunezele 5i cuiele
un prestigiu pe care, aparent, acum l-afi pierdut. Dar pres- care $n laolalti personalitatea.
tigiul este poleiala de pe altercgo. Ceea ce il lusbuiegte. Cind Tiebuie si vi ocupa$ de impotuivire, iar ea are legituri
o dati la o parte, in entitate rimdne urma unei impohiviri. cu trecutul vostru. Aici este punctul in care trecutul incepe
Daci afi rispunde la intrebare cinstit, ati spune: ,,Ei si capete o fafadi gi o dimensiune coloratd. C6nd vi punefi
bine, mi-am pierdui iubirea vietii, mi-am pierdut copiii, i-am intrebarea aceea - gi daci suntefi cinsti$, atunci becutul
abandonat, mi-am pierdut libertatea, nu pot si plec gi si incepe si iasi la lumin6. Acum vedem despre noi ceea ce
vin." Aici existi o impotrivire, iar aceasti impohivire intotdeauna am considerat ci este interzis, ceea ce nea ficut
incongtienti nu se arati niciodati, pdn6 cind nu deveniti si fim aga buni jucitori, aqa de degtepfi gi aga de misteriogi.
acbem de sinceri cu voi ingivi. Este important s6 gisi$ aceste Ne striduiam si acoperim ceva Pe care ne era frica sa il
aspecte care sunt umbrele alter-egoului, deoarece atunci privim. Ne e frici si fim cinsti$, chiar 9i cu noi ingine, dar
cdnd strilucegte lumina Spiritului, fluxul de congtiinfi este v6 spun, daci nu facefi aga, nu vefi obfine niciodati
pregitit si faci energia si colapseze in forma de realitate claritatea. Nu vefi fi niciodata curafi. Nu existi secrete in
perfecti. El se deplaseazl cu aga o vitezi, cu aga o frumusefe impirifia cerurilor, pur 5i simplu nu odsti - qi nu pute$ si
gi cu atdta intentie, pentru ci nu gtie altfel - nu existi avefi secrete gi si fi$ maestrul care sperafi si fifi cind o si
congtiinfi firi intenfie - $i se lovegte de parapetul a ceea ajunge$ de partea cealalti a impotrivirii. Vi e foarte greu
ce se numegte impotrivire, iar impobivirea ii opregte curgerea si devenifi acel maestru, deoarece asta cere si agternefi pe
gi ii sti in cale. Numim asta lipsi. altar astfel de aspecte odioase ale voastre. Oricdt de
52
fn fala gemineului
dureroase, de respingitoare gi de urit mirositoare ar fi,
trebule si le scoateg la lumini gi si vi uitafi la ele.
Nimeni nu e perfect. Eu n=am fost niciodati in viafa
mea un sfAnt, dar sunt primul care vi spune aga ceva despre
el insugi. Cu cAt mi preficeam mai putin - lucru pe care
nu l-am f6cut niciodati - cu atit eram mai cinstit. Asta a
permis in mine o concentrare ascufitd, pentru cd nu stitea
nimic in calea dorinfei mele. Nu e><ista nimic care si o inhibe.
STRABATETI PANA iN PARTEA
Nimic care si imi taie pofta. Nimic care si imi diminueze
CFAI-ALTA
neinfricarea - nimic.
Sunt multe lucruri in voi pe care le ascunde$ gi pe care
vi e frici si le gtifi gi - lucru gi mai ingrozitor - vi e frici
sd nu le afle gi altcineva. Voi nu gtifi ci toS cei pe care ii
cunosc, in nivelurile superioare de congtiinfi, pot si vadi
tot ce sunteti? E ca orbul care merge inviluit intr-un nor de
mizerie penfuu ci este murdar, Ei e singurul care nu poate
si vadi acest lucru. El binuiegte cwa, pentru ci intotdeauna
simte un miros dubios venind de la el insugi, dar nu vede.
Aga ci, daci nu afi fi luat niciodati in seami acel
cuvint gi acea chemare, cum ar fi fost viafa voashi? E
minunat gi permis qi preferabil si o ascultafi gi si parcurge$
cu ea traseul linear, penku ci atunci vefi incepe si vi dati
seama de acele locuri care sunt adipostite in voi gi care se
numesc treburi neterminate. Singurul motiv pentru care sunt
neterminate este pentru ci au fost ingrimadite in spatele
unei ugi mici gi murdare. Aiita tot.
64
Nimeni nu poate si fac6 weodati kaversarea cu weun
motiv ascuns. N-o si reugifi niciodati. Nimeni n-o si fie
maestru inflorit pe deplin, pini cAnd nu va merge f6rd sd
lase nicio urmi. $i qtili ce sunt urmele, oamenii mei preaiu-
bi!i? Sunt miricinii de pe calea care vi poarti inapoi, in
trecut. Ei sunt mereu inliuntrulvostru gi voi treceli pe la ei
in fiecare zi. Voi mergeli cu spatele gi vd deplasafi inapoi.
incerca$ si reconstruifi cetatea Opai, pe care am distus-o.
incercafi si vi reconstuuifi trecutul, in fiecare zi. Mergeli
.i
inainte gi inapoi. In fiecare zi,voi mergefi inapoi. Vi trezifi
in prezent, apoi il pirisifi gi pornifi si reconstruiti ceea ce
se numegte vechile temple de gAnduri - gi le finefi acolo.
Un maestru nu lasi urme. Asta inseamni cd maeskul
nu are niciun trecut, niciunul. Nu-i aga ci e o declarafie
misterioasi gi deplini? Cum se poate ca cineva si nu aibi
trecut? Pur gi simplu: daci nu mai gdsili niciun motiv pentru
care si il vizitafi, el va dispirea, dar pentru asta, e nevoie
de ceva munci. E nevoie de o persoani exkem de treaz6,
ca si gtie cAnd merge inapoi gi cAnd merge inainte gi cdnd
nu merge deloc. Ca s6 ajungem la asta, mai intAi gi mai intii
scoatem micile riddcini pline de praf care puncteazi calea
cauzali cdtre trecut Ei experienfele de acolo care vi fac sd
67
in fala gemineului Tiaversdnd rdul
mergeli mereu in urmi gi si ciutafi un motiv pentru care
o privire la ceea ce afi descoperit, vefi inlelege c6 apa(ine
si tr6ifi acum. c6l6toriei trecute. Cdnd v6 spun sd nu vi mai intoarceti
incetafi sa vi mai impotrivifi faptului cd trebuie sd v6
acolo, n-o si mai trebuiascd niciodata si gdndifi in funcfie
lisali in urmd victimizarea din copilirie. incetafi. O sd vi
de trecutul vostru. O s6 fili eliberali de el. Asta weau. Asta
dati seama cd asta atArnd foarte greu in viala voastrd, pentru
inseamni puri claritate, in care mintea analogici are loc
ci ea v-a adus acolo unde vi aflati astizi. V-a permis si vd intr-o clipitS. Aiunci cdnd sunteti atdt de curafi, putefi si
hranili de pe urma ei. $i de fiecare dat6 cAnd faceti o mic6
trecefi instantaneu in starea de minte analogici, pentru cd
boacdnd care ejenantd, cAnd alunecali gi v6 cade masca gi
nu mai e nimic care si vi stea in cale.
vedem monstrul care se ascunde in spatele ei, fugili repede
Iati cum stau lucrurile atunci cAnd vorbegti cu cineva
inapoi, in trecut, incepefi sd ardta! cu degetul gi si spunefi
cinstit, cu pasiune qi deschis. Voi tocmai urmeazi s6
,,Ei bine, acesta este motivul pentru care sunt aga". Oprifi-vi. exprimali o idee, iar persoana vi intrerupe gi spune: ,,Asta
Cum sd putefi avea puterea sd manifestafi imp6r6fia imi amintegte de o experienli pe care am avut-o acum zece
cerurilor, daci tot fugifi inapoi, in copilirie, ca sd dali vina
ani", gi incepe s6 bilmijeascd despre asta. Afi putea foarte
pe trecut pentru tot ce este in prezent? Lisa$ urme de noroi
bine nici si nu mai fili acolo, penku cd persoana deja nu
peste tot. Cind smulgefi din ridicini experienfa aceea din
mai este in prezen[a voastri. Aqa stau lucrurile.
copilSrie, in sfArgit, pirinfii voqtri pot si se odihneasci in
pace gi - mai mult - la felputeli gi voi. Tiebuie si o smulgefi
din riddcind de acolo. Nu mai revenim la experienlele din
A fi preent pe deplin in momentul prezent
copilirie. Nu mai revenim la durere. Nu maifacem asta. 56
nu mai mergetiinapoi la durere. Si nu zgdndirifi cicatricea.
Cind o si scdpafi de nevoia de a vi mai scuza, veli
Oprifi-vi. Asta e o urmi de pagi, inspre trecut.
rimAne prezenlt gi vefi trece in starea analogici intr-o clipi.
incetap- si mai mergeli in urmi ca sd infelegefi ceea
intr-un moment analogic nu existd urme de paqi. Urmele
ce numifi gdndurile voastre de astizi. incetali sd mai folosili
se misoar6 numai in trecut. Urmele nu se misoari niciodati
trecutul ca pe o metafori pentru prezenl. De ce nu putefi,
in momentulprezenl. Cum poli si misori urmele cuiva, daci
pur gi simplu, si aveli un gAnd care nu sebazeazd pe nimic
persoana tocmai sti pe ele? Daci puteli sd luali asta gi si
altceva, decAl prezentul? incetali si mai mergefi in urmi gi
o apli,cafi - gi asta vi incurajeaz6 si fiti cinstiti cu voi ingivi
si gisili motive pentru cd aveli un astfel de gdnd. $i astfel, gi vulnerabili la autocritici atunci aga o si fie.
preaiubilii mei, vefi gisi ci in voi incepe s6 strdluceasci
O sd trebuiasc6 si vi uitali la voi ingivd gi s6 spuneli
cinstea gi claritatea. Mai mult: ceea ce v6 este aga de team6
,,Asta sunt - gi unde am ajuns, cu asta? Am ajuns aga prin
ci vefi descoperi, trebuie sd descoperi$. Iar cAnd veli arunca
viafa pe care am triit-o". Daci asta nu vi place, atunci
69
,
in faya gemineului Tiaversdnd r6ul
incetafi si mai hii$ viafa pe care afi triit-o. $i acum incepem referinfd care si vd fi aritat in trecut ci erafi capabili numai
sd infelegem cuvintul ,,schimbare". Acum incepem sd de anumite lucruri. Daci nu aveli un astfel de punct de
infelegem ci trebuie sd vi nagtefi din nou. referinfS, atunci ce si fie, ce nu putefi si facefi?
incetali si vi mai invinuifi pdrinfii. Daci avefi o urmd O sd vi mai spun ceva. Atunci cdnd v6 elimina$ tuecutul
de impotrivire care z6bovegte in voi gi de care nu puteli sd gi refuzali si mai ldsafi acele urme Ei refuzafi si mai mergefi
sc6pa$, atunci trebuie si mergef mai departe gi si dali curs acolo in fiecare zi, nemairevenind acolo, atunci s-ar putea
acelei impotriviri. Tiebuie sd o faceli imediat gi si o facefi sd vi dafi seama c6, in prezent, toati nefericirea de care afi
pini la capit, pentru ci altfel, impotrivirea aceea va sta suferit in tofi acegti ani se va pierde dinh-o dati qi ci incep
mereu in calea momentelor voastre de glorie. Vi va jefui si apari o libertate Ei o bucurie firi precedent' De ce?
aceste momente - gi penhd ce? Pentru un gdnd despre ce
Pentru ci nu mai existi curse inapoi. Poate c6 vi vefi da
seama ci, in tot acest timp, chiar afi fost un suflet fericit 9i
ar fi putut si fie. E foarte greu si vi imaginafi pe voi ingivi
lipsi$ de kecut, dar tocmai asta trebuie si facefi.
ci aveafi nevoie si exprimafi acest lucru.
Bucuria este deja in voi. Ea este strilucirea Spiritului
Lipsa de urme nu face decdt s6 aboleasci cearta din
lui Dumnezeu care se deplaseazi prin voi. Lumina sa splen-
familie, invinovi$rea gi vina, remuqcirile, ruginea, aroganfa.
didd este blocata doar de umbrele impotrivirii, ale vinovifiei
Nu face decAt s6 le demiii gi si le dea la o parte. Iar ceea
gi ale mdniei, de umbrele egecului de sine 9i ale lipsei' Atunci
ce vefi gisi nu mai este mama sau tatil, ci Dumnezei,
cind le dim la o parte, lumina 9i prezenfa Spiritului Sfint
oameni in viafi care au greutifi gi care igi triiesc propriile
sunt in deplindtatea puierii lor. Asta este ceea se numegte
lor impotriviri. Nu le mai luati niciodati asupra voastri. Nu cel curat intru minte, curat intru Spirit, curat la hup'
mai simfifi niciodatd invinovifire pentru faptul c6 ei gi le-au CurSfenia in trup nu are nimic de a face cu regimul
luat asupra lor. Nu vi simfi$ niciodatd vinovafi. Nu simfifi alimentar. Curdlenia in trup inseamnd ci trupul asculti de
niciodati rugine. Le dafi voie s6 fie. minte, ci este flexibil qi pliabil 9i c6 accepti Spiritul - 9i ci
$i ce importanfi are asta, pentru ceea ce facefi voi? func$oneazi ca o harpi. Cind mdna fremitindd a Spiritului
Dacd incetali si mai triifi in hecut, s-ar putea s6 aflafi ci tece peste creierul, peste mintea, peste corpul sinelui, ea
sunte$ un geniu in prezent. Daci incetali sd mai trdifi in atinge o coardi armonici, 9i anume bucuria. Ce zicefi' nici
hecut, s-ar putea s6 descoperifi cd avefi energiein prezent. micar nu trebuie si vi chinui$ si fili asta. Deja sunteti asta'
$tia$ c6, atunci cdnd nu lisali urme qi cdnd practicali asta G6ndirea inapoi v-a ficut si vi stuatificafi. Cdnd nu existi
zilnic, in voi nu exist6 nicio referinfd la incapacitate? Niciuna. o astfel de gindire, existi spaliu ca sd fili Sfdntul Spirit'
De unde si vini incapacitatea? Mai mult, atunci cdnd Mai e ceva ce ar trebui si gtifi. Niciodatd n-o sd vi
practicafi asta, ce anume nu putefi si facefi? Nu exist6 nicio vindecafi, daci triifi cu resentimentul a ceea ce ar fi putut
70 71
In fala gemineului Tiavers6nd rAul
si fie in trecut. Niciodati, niciodati n-o sa vi vindecafi. Mai Cei mai mulfi dintre voi, care suferifi, putefi si vd des-
mult, cei mai multi dintre voi veti putea doar s6 v6 ugurati facefi suferinla cu mdna voastr6, pentru ci voi mereu
suferinfa pentru c6teva clipe, dar ea va reveni in plini forfi. mergefi inapoi. in clipele voastre de cea mai mare durere,
De ce nu vefi fi niciodati vindecitori? pentru c6 ura de sine, vi gdndili mereu la condilia in care v5 aflali - gi acum,
blocatd in imaginile acelea ridicole la care vd intoarceti in desigur, e prea tdrziu, penku c6. ea e deja in voi. Cel mai
fiecare zi ca scuz5, intdregte boala de astizi. Nu putem bine e si o deviafi atunci cAnd se poate. Vederea vi se va
niciodati sd vindecim o astfel de persoani, decAt daci o imbunitdfi, auzulvi se va imbunatifi, vi va reveni energia,
decapitdm. Atunci o vindecim. Sau dac6 facem o lobotomie pofta de mAncare vi se va regla, pielea va arita mai bine,
spirituali - gi atunci e rezolvat. pentru ci hormonii vor curge in mod egal. Tofi centrii din
Ce incercim si eliminim aici? Nevoia neincetati de a corp vor funcliona la acelagi nivel, cu aceeagi energie. Acum,
ne invinui pentru o idili stupidd care a mers prost - asta energia poate s6 treaci prin fiecare dintre ei, firi nicio
e boal6 gi nimic altceva. Tiecutul o arunci in prezent, iar aparifie care si ii stea in cale, firi nicio disbugere, fird
ea este primiti in corp. Nu vd putem vindeca niciodati. umbri. Toli cei gapte centri sunt conectali la anumite glande,
Nu-mi pas6 cAti domni, fiinfe albaske, lumini skdlucitoare iar cAnd energia se deplaseazi prin tofi acegti centri, toate
acele glande, inclusiv talamusul, elibereazd hormoni, armo-
gi OZN-uri ar veni aici, ele n-o si poati si fac6 niciodati
nie. Astfel, oblinem starea de bine, starea deplind de bine.
nimic pentru ci, inainte de toate, voi refuzafi ca acest lucru
s6 se intdmple. Iar voi spunefi: ,,Ei bine, nu e adevirat. Sunt
$i atunci, manifestarea in momentul prezent este
singurulmod, moduldumnezeiesc in care seface. Cind vefi
obosit si mi simt aga". Atunci incetafi sd tot mergefi inapoi.
fi aluns la acest nivelde claritate, minunafii mei, atunci cAnd
Iati care e particularitatea, in acest caz. Asta inseamnd
vd voi spune sd faceti ceva, nu vefi mai avea ezitiri. $titi ce
gi ci atunci cAnd, in sfdrgit, elimindm hecutul gi nu ne mai
inseamnd o ezitare? inseamni si facefi o referire inapoi.
referim la el, nu ilmai manifestim. Astfel ci incepe si vind
Este simplu de inleles ce inseamni asta. Gdndifi-vi la
starea de bine, penhu cd generafia de boali care este gindurile pe care le aveli atunci cdnd vi spun si face$ ceva.
stimulati de minte nu mai are stimulul activ; gi aga incepe Fifi congtien$ de ceea ce gAndifi gi o si vi surprindeg. FaceS
sd se instaleze o stare de bine gi o centrare a acestei stiri ,i
referiri in urm6. In clipa in care vi spun s6 vi concentrafi
de bine. Acesta este darul pentru cineva care este curat intru pe bog6lie fabuloasS, gtifi care este referinfa voastrd?
Spirit, curat intru minte. Nu vi ve$ mai imbolnivi niciodati, impotrivirea gi lipsa. Ea nu este o simpli abandonare in
pentru ci nu mai existi motivul pentru care si v6 invSfituri. Nu este pur gi simplu abandonul suprem in
imboln6vifi. practica disciplinei. Voi nici nu vi abandonafi. Voi mergefi
t" fup gemineului Tiavers1nd rdul
inapoi, ca si gisifi o referinfd. Aga cd, iatd_vd
mergdnd in alerge in prezenf, in cele din urm6, gi afi t6iat toate fringhiile
trecut. Iatd-vi pdrisindu_mi corpul miret, iat6_vi
cum care vi lineau legali de trecut. Asta nu e greu de fScut in
mergeli inapoi, cum triili in lipsi gi cum, astfel,
trecefi prin practicd - nu gi daci obiectivul suprem este s5 fip Domnul
disciplind din trecut, nu din prezent. Dacd suntefi
in prezent, Dumnezeul fiinfei voastre. $i ceea ce ar fi putut si fie pileqte
deveni! imediat disciplina, iar cdnd se intAmpli
asta, lumina
spiritului sfdnt strdlucegte, iar Dumnezeul vosku in fala a ceea ce va fi. Deci, ce formi-gAnd v-a trecui prin
radiazi
prin cap? Ati dat fuga inapoi, v-ati gAndit la toat6 bogdlia pe care
voi. Creierul vostru este pornit qi creeazd forme_gdnd,
apoi, voi vi mutafi in ele _ ele devin prezentul _ afi avut-o gi ali comparat-o cu ce va fi? Daci puteli si faceli
Acum; iar
cand facefi asta, nu mai existd umbre. Nu existd asta cu claritate - qi ceea ce puieli si aveli este nelimitat -
niciun mod
in care lumina gi energia si poatd fi risfirate ca sd oare acest lucru v-a adus un zAmbei pe fa!i?
susfini
fantomele zilei de ieri. Are o cale de inkare clari. $i iubitul pe care lali l6sai in urmd? Va veni o zi cdnd
$i atunci
prin curifenia intru Spirit. va trece prin fafa voaski gi va ardta ca o cioari bitrAni.
rii impotrivirii gi a lipsei Nu-mi pasS cAt de tAnir e, va arita bitrin. $i gtili de ce?
, ca sd vi putefi gisi cinstea
Penhu ci face parte din ceea ce afi eliminat gi inci mai
inlduntrul vostru. Atunci cdnd suntefi cinstifi inliuntrul trdiegte acolo. Nu are energie radiantd, asta e sigur gi se vede.
vostu, atunci putefi si dormifi noaptea. Cdnd suntefi intotdeauna spunefi-le acestor oameni: ,,i1i gade foarte bine
cinstifi
cu voi ingiv6, avefi bucuria in momentulprezent.
Nu trebuie trecutul pe care il po(i". Ei exerseazi opt ore pe zi sA
si fifi degtepfi. Nu trebuie sa fig diplomap-. Nu trebuie s6 genereze sindtate, astfel cd intotdeauna au privirea aceea
spuneli minciuni. Suntefi limpezi. Cu c6t suntefi infiorat6 pe fafd. Afi vizut weodati un alergitor care
mai limpezi,
cu atAt vef, radia mai strdlucitor, pentru ci acum zdmbegte gi e fericit? Eu nu. Ei suferi. Ei nu au energia vital6.
v_afi
dispensat de ele. Nimeni nu meriti si fifi mohorAfi pentru Suni hArgifi, sunt bihdni. Sunt departe, in trecut. Iar cAnd
el - nimeni, gi niciun incident din viala voastrd va uitafi la ei, nu au pic de culoare in obraji, nu e lumind
nu meriti
sd vi ,,incefogeze" lumina. in ochi; e un corp care e in formi, dar care nu se simte
Ei bine, asta trebuie sd facd un adevirat maestru,
astfel bine. $tim ci nu se simte bine, pentru ci nu are energie
c6, acum, infelegefi ce inseamni sd punefi astea
pe altar. vitald. Astfel, energia zilei este aruncati in corp, ca sd puni
Este dureros cind incepeli sd o facefi, dar
in momentul carne pe el. Ei aratd bdtrdni, nu se simt bine gi sunt blocafi
urmdtor aveli bucuria, pentru ci e ca gi cum
cineva v_ar fi in traumatismele kecutului lor. Pentru numele lui Dumnezeu,
dat jos o povard depe umeri. chiar aga e.
Voi o faceti, voi de ce afi wea sd vi dali pe ldngd un dezasku? De ce si
o dafi jos. Ceea ce afi f6cut a fost si vd ldsafi
micul sine sd wefi sd facefi asta? Niciodatd, niciodati.
74
I
Travers1nd r1ul
in fala gemineului
Apoi, vep gdsi fiinle de aceeagi substan!6, iar ele vor este baza a tot ce este' Chiar aga. Gindurile sunt reale' Ele
fl lumina viefii voastre, pentru ci ele sunt ceea ce sunteti sunt singura realitate, iar ceea ce urmeazd este o oglindi a
voi. Strilucirea gi frumuselea lor sunt perpetue. Au in inimi lor, in formd de energie. GAnduleste cel care conline sim6n-
prin formi'
un cintec Ai in ochi o lumini. Ele sunt egale cu ceea ce fa realitilii adevirate, iar energia il emuleazi
suntefi voi. Ele stau in prezenf, ca qi voi. Nu e frumos asta? A,ga cd ceeace gdndili cu creierulvostru, aceea suntefi
Ele nu v6 compari cu nimeni, decdt cu ceea ce sunt gi ei. cu adev6rat. Nu este punctul in care vi aflali' Este cine
suntefi voi, in capul vostu. Ca s6 facefi o schimbare, acolo
$i cAt este de frumos. Acesta este Dumnezeul meu.
CAnd nu sunte$ impiedica$ de ceea ce numiti fantomele trebuie si vini ea, acolo trebuie ficuti Marea Lucrare'
zilet de ieri, cdnd nu suntqti bdntui$ de ziua de ieri, de ,,cear Tiebuie si qtifi ci toate gAndurile voastre sunt lucruri 9i ci
fi fosi daci" din ziua deieri, inseamni ci afi devenit cinstifi voi suntefi cunoscufi prin ele. Acelea sunt faptele voashe,
cu voi ingiv6. Slav6 Domnului. Atunci cdnd nu suntefi nu ceea ce faceli cu mAinile, ci ceea ce faceli cu mintea'
impiedicafi de ele, nu v6 lipsegte nimic, pentru cb suntefi Dupi asta ve$ fi apreciafi, la sfdrqit. Aga ci, mai intAi, trebuie
atAi de limpezi, incdt, atunci cAnd apare dorinfa, nevoia este si pirisim trecutul prin gind 9i si incheiem conturile cu
impliniti. $i asta e aqa de bine. Maegtrii nu au surprize. Ei el. Tiebuie si inchidem uga 9i si plecim de acolo' Atunci
le provoaci. M se pare simplu? $i de ce? Pentru c6 eu am cAnd insistim in fiecare zi si ne referim doar la acest
spus a5a, dar acesta este adevdrul. Eu am spus aga gi voi moment prezenf,,,Eu sunt ceea ce sunt acum" - nu ,,Eu
ali auzit, gi ali spus gi voi la fel. Aga si fie. sunt ceea ce sunt din cauza a ceea ce mi s-a intimplat in
Oamenii sunt un pic incurcafi cu privire la ce inseamni tinerefe" - atunci nu e nimic dupi care si fiu apreciat, decdt
schimbare. Ei cred ci, daci se muti dintr-un loc in altul, cine sunt eu in aceasti cliPi.
asta inseamni schimbare, dar pentru a face acest lucru, Fiecare zi ar hebui si fie acelmoment prezent, iar cdnd
trebuie si vi schimbali mai intAi in ginduri. Daci e si este aga, vi veli umple de o bucurie incredibilS' Spre pura
pirisili trecutul, trebuie si il pirisiti mai intAi pe deplin in voastri incintare, cele mai marunte dintre lucrurile despre
mintea voastr5, s6 il pir6sifi in mod congtient. Apoi si da$ care vi intrebafi 5i pe care le cumpini$ se vor manifesta,
curs absenfei, fiind urmafi de corp. Orice gindifi, e ca gi iar lucrurite minunate pe care le dorifi vi se vor intAmpla,
cum l-a!i fi fecut deja, pentru c6, in ceea ce md privegte, pur gi simplu, pentru ci nu le sti nimic in cale' Voi suntefi
dacd aveli un gAnd despre ceva, deja afi gi fdcut fapta. Nu aici, in ptezent; le-afi wutin prezent, iar ele vi pot gisi in
putefi s6 fifi ipocrifi fafi de invdlitura ci realitatea e creat6 prezenl. N-o si vi giseascd in hecut. Dorinla voastr6 pre-
de conqtiin!5-gi-energie. Nimeni din aceasti incipere nu zenl6 de aici nu se poate manifesta niciodati cu zece ani
poate sd infeleagi gregit atunci cAnd spun cd ceea ce ganditi in urmi. Ceea ce wefi nu se poate manifesta intr-o minte
77
76
ln fa[a gemineului Tiavers4nd r6ul
care inca mai este prinsa intr-un moment de acum zece ani, invd!6nd cum sd sfidem fimpul: mintea
pentru ci manifestarea nu apa(ine momentului de acum adevdrafului maestu
zece ani. Ea aparfine momentului de acum.
Sindtatea poate fi liwati destinatarului numai in incetafi si mai credeli ci e vorba de timpul liniar. Nu
prezenl. Sdnitatea nu vi poate fi liwata cu cinci ani in urmi. este aga. incetafi si mai crede$ ci asta inseamni, literal-
Daci suntefi pringi pe calea de acum cinci ani, cu aceeagi mente, ci e ca gi cum v-afi fi mutat cu fostul sof sau cu fosta
gindire, sinitatea n-o si vi giseasci niciodati acolo, pentru sofie. Nu asta vi spun eu. Eu vd spun ci singura realitate
ci ea nu a fost niciodati meniti si fac6 parte din trecutul este gAndul gi ci, daci suntefi deja acolo, daci vi gAndifi
vostru. Ea face parte doar din prezent. deja la acel loc, atunci sunteli in trecut. Corpulvostu poate
Bucata de pAine pe care o we$, bucata aceea de pdine si fie aici, la ora cinci gi jumitate, dar congtiinfa voastri se
pe care o manifestafi n-o si vi giseasci cu doud ore in afli cu paisprezece ani in urmi, iar recompensa pe care o
urm6, atunci cdnd mureafi de foame. Dacd inci vd mai e vrem acum o si o cipitim numai daci suntem in Acum.
foame, ca gi acum doui ore, atunci trdifi in trecut, iar pAinea Nimeni nu poate si ne fini locul. Nu putem si trimitem un
nu o si vi giseascd. Ea poate si vi giseasci numai in inlocuitor. Nu putem si trimitem un ghid sau un inger sau
momentul prezent. un invifitor. Nu putem si il trimitem pe prietenul nostru,
Bucuria pe care o wefi nu fdcea parte din trecutul pe vecin sau pe iubit. Noi trebuie si siim drepfi in clipa
vostru, deci cum putefi si vi agteptafi cd o si o primili ieri? prezenll gi si primim ceea ce am cerut.
Nu inlelegefi cum funclioneazi principiile congtiinfei? E vorba de ceea ce gAndim. Puteli si aveli cincizeci de
Bucuria nu a fost niciodati meniti si fie ieri. Ea a fost ani sau o suti cincizeci de ani, cu un creier bdtrin gi o
meniti pentru clipa de acum. Destinatarul trebuie si stea energie uzati, dar inci mai suntefi pringi la vdrsta de
drept chiar aici, in aceasti clipi, fera niciun felde urme citre douizeci de ani gi la traumatismele pe care le-afi avut la
inapoi, pentru a primi ceea ce este dorit acum. Vedefi, intot- douizeci de ani. $tifi de ce ali imbitrAnit, degi sunteti pringi
deauna primim totul. Puridm coroana regilor gi a reginelor, la vArsta de doudzeci de ani? Pentru ci afi rimas in trecut.
purtim marile sibii ale cuceritorilor, dar problema pe care Cdnd riminem in prezenl - acela e locul in care sfidam
o avem este ci intotdeauna le dim deoparte, pentru alte timpul. il sfidam.
lucruri, mai mirunte. Acolo unde ar trebui intotdeauna si Vefi vedea cd o si spuneli: ,,Dumnezeule, sacrificiulsi
se manifeste gloria lui Dumnezeu - gi noi nu suntem renunf la hecut eprea mare, si renunf la alter-egoul meu,
niciodati acolo ca sd o primim. la aroganla mea, la ignoranla mea, la gelozia mea, la
limitdrile mele, la suferin!6, la natura mea pldngicioasi, la
7a 79
fn fala gemineului Tiaversdnd rdul
lnvldle, la hofle, la necinstea mea, la cit sunt de degtept, la Ce ag fi pufut si omit? N-am omis nimic: oameni, locuri,
arta mea de manifestare in domeniul ingelirii oamenilor. lucruri, wemuri, intimpliri. Nu vi uitali in urmi. Nu-i
Acum sunt maestru la toate astea. Ceri foarte mult de la mine atragefi in imagine. RimAneti doar in prezent, in mod deplin
daci imi spui si renunt la ele." Da, cer mult, dar cdnd face$ gi total. Nu mai wefi si vi intoarcefi gi si reparafi nimic.
asta, atunci spunem cd suntefi purificafi, ci suntefi curati
Lisafi rinile sd sAngereze. Lisalile sd sdngereze. Nu mai
intru Spirit. Spre pura voastri uimire, vefi fi intr-o stare
mergefi inapoi si spunefi ,,lmi pare riu". Eu n-am spus
analogici gi, in sfdrgit, vefi fi in locul corespunzitor, ca si
niciodati ci imi pare riu. Nu mi-am transmis niciodati
primifi darul lucrului pe care vi concentrafi.
weunui emisar profundele mele scuze, pentru ci nu le-am
La ce trebuie si lucrafi cel mai mult? Mai intdi trebuie
avut niciodati. De ce si spun ci imi pare riu, daci nu imi
si pdrdsifi trecutul, in mod congtient; apoi, cind sunteli
pregitifi, si il pirisip- fizic. Tiebuie s6 o faceli - 9i firi niciun
p6rea riu, de fapt - doar ca sd m6 fac mai pl6cut? Pentru
cine si mi fac mai plicut? Pentru nimeni.
fel de regrete.
Aga ci, asta e cheia. $i de ce eu pot si merg in trecutul
Niciodati nu mi-a pirut riu pentru nimic din ceea ce
meu atAt de des, atunci cAnd sunt cu voi? pentru ci eu nu am ficut. De asta am fost un om cinstit. Asta e departe de
regret nimic din trecutul meu - gi l-am iubit. A fost colorat, punctul in care vd aflafi voi. $i nu mi-am cerut niciodat6
nu a fost plictisitor, a fost provocator, pasional, puternic; am scuze pentru actiunile mele. Eu eram acliunile mele. De ce
cucerit Si am cunoscut. Oare am regretat weodati c6 am si mi scuz c6 i-am tdiat cuiva capul, daci, oricum, el se va
disbus Onaiul? Sigur ci nu, in niciun caz. Nu fac aga ceva. nagte din nou peste treizeci de ani? ,,imi pare riu ci $-am
L-am reconstruit weodati in mintea mea? Nu. imi place aga tiiat capul, ca si poli s6 ai acum aceastd viati minunati."
cum le-am ficut. De ce sine scuzdm pentru asta? N-are logici, n-are sens.
Un maestu devine congtient de fiecare gdnd gi nu se Pare arogant gi brutal. Eu am fost toate acele lucruri. Am
uiti in nicio direcfie care ii cere si gAndeascd altceva, decdt fost un om cinstit. De asta am fost puternic Ai de asta eram
gAndul la propriile sale dorinfe. Refine$ asta. E o declarafie neinfricat.
atdt de limpede gi de minunati despre hecut: Nu v6 uitafi Atunci cdnd egti cinstit, nu ai nicio frica. V-a1i gdndit
inapoi gi nu vi uitafi la oameni, locuri, lucruri, wemuri gi weodatd la asta? CAnd suntefi onorabili gi curali intru Spirii,
intAmpliri. Acum incepefi si
infelegefi ce era atAt de nu existd frici; ce si fie frica? Ne e fricd numai de ceea ce
minunat la invifitura aceea. Concentrafi-vd pe asta fir6 am creat noi. Cunoagtefi axioma: ,,Ce fie nu-!i place, altuia
oameni, locuri, wemurigi intAmpliri - gi ce obfineti? Ob$nefi nu face"? Daci afi fost r6i cu alfii, dac6 afi minlit despre
momentul Acum. alfii, daci a$ rispindit zvonuri despre algi, daci afi abuzat
in fala gemineului TiaversAnd r6ul
de ei sau i-afi folosit, daci afi furat de la ei, dac6 i-a!i ingelat felde excese. Pur gi simplu nu vor mai exista. Va fi o egaliiate
in adulter, daci aS fost toate aceste lucruri, ave$ multe motive in toate gi nimic nu va fi rau.
si vi fie frici, penhu ci voi ali creat circumstanfele propriei Astfel, incepem si vedem ci natura maestrului ia
voaste frici. aceasti formi total diferiti de forma angelicd pe care
Vedefi voi, atunci cAnd eqti maestru, nu existi surprize.
credeali ci o avem. Vi amintifi ci v-am averlizat ci s-ar
$tim ci ceea ce facem, aia suntem. Atunci cAnd egti un om putea nici si nu ne observafi. Avem o ureche tiiati gi
cinstit gi nu existi regrete, nu existi frica. $i ce face un om
suntem plini de cicatrici pe fafi. Mie imi pliceau cicatricile
cinstit? Niciunuldin aceste lucruri. Puteti si fili un cuceritor
mele. Nu le-am indepirtat prin intervenfii cosmetice gi nu
gi si nu fifi o creaturi mediocri 9i plini de cruzime. in
le-am eliminat spiritual. lmi plicea culoarea pielii mele.
cucerire existi onoare. De asta suntefi ingrijorafi gi de asta
Credeam cd e minunati. imi plicea culoarea pdrului meu.
nu putefi si dormifi noaptea, de asta vi luptali impotriva
Credeam ci am un pir minunat. imi place culoarea ochilor
vArstei voastre cu tot ce avep-, penhu ci ceea ce sunteli vi
mei. Cred ci sunt minuna$. lmi place nasulmeu, imi place
se intoarce drept in fafi. Nu infelege$ ci in naturi nu existi
accidente - gi cu siguranfd c6 nu existd accidente in birbia, mersul meu alungit gi statura mea imi plac foarte
congtiin!6. Niciodati n-o si pierdeli ceea ce nu ali luat mult, dar vedeti voi, aga suntem cu tofii. Chiar c5 nu ne-afi
weodati. observa niciodati; doar ci noi aritdm pufin altfelin mulfime,
Aga ci acum, daci wefi, gtim ceva mai mult despre ce pentru cd suntem ceva mai mari decAt oamenii obignuifi.
este aceastd minunatd entitate care spun eu ci suntefi voi $i desigur, mai existi gi piticii, de jumitate de mefu. Suntem
in realitate gi care, poate, undeva inlduntrul vostru, voi vi o adunituri ciudati.
dorili si fiti. incepeli si vedefi ci nu este vorba de un fanatic Nu suntem toati chestia aia lusbuiti care credefi voi
gi ci nu este vorba chiar de cineva care a trecut in lumea ci suntem. Ne place tot ce am fost. Am lucrat cimpurile
lui ,,nu-face-niciodati-bine". Nu e vorba de cineva care este vielii ca sd ne iubim pe noi ingine - gi ne meritim pe noi
in spafiu, departe, sau de cineva care vorbegte aiureli. Nu ingine. Purtim cicatricile cilitoriei noastre. Ele sunt
e vorba de cineva care sti in curtea lui sau in curtea altuia, minunate. Cicabicea pe care mi-a ficut-o iubirea mea dea
cu mAinile intinse, crezdnd cd i se cuvine, ci nu hebuie si curmezigul fefei am purtat-o pini in ziua cind am pirisit
faci nimic, decdt si sugi de la alfii. Vedefi voi, asta nu e acest plan gi dupi aceea, dincolo de el. Sabia ce mi-a trecut
deloc spiritual. prin spate gi prin stomac inci o mai am, in toate corpurile
Nu e vorba de ceea ce mAncafi. Trebuie sd gtifi ce mele. imi place. A fost botezul meu. De ce si n-o pAsftez?
mAncafi, pentru ci voi facefi excese in toate. Cind vefi
Acum incepem si vedem ci natura a ceea ce wem si
deveni o persoani mai prezenti, n-o sd mai existe niciun
fim este atdt de diferiti fa!6 de imaginea noastri gregiti
83
ln lala gemineului Tiaversdnd rSul
de el sau l-afl folosit, daci afi furat de la ei, daci i-afi ingelai fel de excese. Pur gi simplu nu vor mai exista. Va fi o egalitate
ln adulter, daci afi fost toate aceste lucruri, aveli multe motive in toate gi nimic nu va fi riu.
sA vi fie frici, pentru ci voi afi creat circumstanfele propriei
Astfel, incepem si vedem ci natura maeskului ia
voastre frici.
aceasti formi total diferit6 de forma angelici pe care
Vedeli voi, atunci cAnd eqti maesbu, nu exist6 surprize.
credeali cd o avem. Vi amintili ci v-am avertizat ci s-ar
$tim ci ceea ce facem, aia suntem. Atunci cdnd egti un om putea nici sd nu ne observafi. Avem o ureche tiiati gi
cinstit gi nu existi regrete, nu existi frica. $i ce face un om
suntem plini de cicatrici pe fa!5. Mie imi pliceau cicatricile
cinstit? Niciunul din aceste lucruri. Putefi sd fili un cuceritor
mele. Nu le-am indepirtat prin interven$i cosmetice gi nu
gi sd nu fifi o creaturi mediocri qi plini de cruzime. in
le-am eliminat spiritual. imi plScea culoarea pielii mele.
cucerire existi onoare. De asta sunte$ ingrijorali gi de asta
Credeam ci e minunati. imi plicea culoarea pirului meu.
nu puteli si dormifi noaptea, de asta vi luptafi impotriva
Credeam ci am un pir minunat. imiplace culoarea ochilor
virstei voasbe cu tot ce avefi, pentru ci ceea ce sunteli vi
se intoarce drept in fa!i. Nu infelegeli ci in naturi nu existi
mei. Cred cd sunt minunali. imi place nasulmeu, imi place
accidente - gi cu siguranfi c6 nu existd accidente in birbia, mersul meu alungit gi statura mea imi plac foarte
congtiinfi. Niciodati n-o si pierdefi ceea ce nu afi luat mult, dar vedeli voi, aga suntem cu tofii. Chiar cE nu ne-afi
weodati. observa niciodati; doar ci noi aritim puSn altfelin mu$ime,
Aga ci acum, daci wefi, gtim ceva mai mult despre ce pentru c6 suntem ceva mai mari decdt oamenii obignuifi.
este aceastd minunati entitate care spun eu ci sunteti voi $i desigur, mai existi gi piticii, de jumitate de metuu. Suntem
in realitate gi care, poate, undeva inliuntrul vostru, voi vi o adunituri ciudati.
dorifi si fili. incepep- si vedefi cd nu este vorba de un fanatic Nu suntem toati chestia aia lustruiti care credeli voi
gi ci nu este vorba chiar de cineva care a trecut in lumea ci suntem. Ne place tot ce am fost. Am lucrat cAmpurile
lui ,,nu-face-niciodat6-bine". Nu e vorba de cineva care este vielii ca si ne iubim pe noi ingine - gi ne meritim pe noi
in spafiu, departe, sau de cineva care vorbegte aiureli. Nu ingine. Purtim cicatricile cilitoriei noastre. Ele sunt
e vorba de cineva care sti in curtea lui sau in curtea altuia, minunate. Cicahicea pe care mi-a ficut-o iubirea mea de-a
cu mdinile intinse, crezdnd ci i se cuvine, ci nu trebuie si curmezigul fefei am purtat-o pdni in ziua cdnd am pdrisit
fac6 nimic, decAt si sugi de la alfii. Vedefi voi, asta nu e acest plan gi dupi aceea, dincolo de el. Sabia ce mi-a trecut
deloc spiritual.
prin spate gi prin stomac inci o mai am, in toate corpurile
Nu e vorba de ceea ce mdncafi. Trebuie si gtili ce
mele. lmi place. A fost botezul meu. De ce si n-o pdstez?
mAncafi, pentru ci voi facefi excese in toate. Cdnd vefi
Acum incepem si vedem ci natura a ceea ce wem si
deveni o persoani mai prezentS, n-o sd mai existe niciun
fim este atdt de diferiti fafd de imaginea noastri gregiti
in fala gemineului TiaversAnd r6u/
despre ceeace credeam c6 este. Aceea nu era decitvedenia deja am fdcut toate astea. Astfel cd, in curdnd, aceia dintre
unui alter-ego care va cam dezumaniza, de fapt, nu-i aga, voi care trec pe aici vor trebui si faci acelagi lucru.
pentru ci fdcea ca tofi ingerii si aibd pirul auriu gi pielea incepefi si vedeli ci nu suntem fanatici, ci tot timpul
aurie gi ochii de un albastu azuriu. Vd dezumaniza. Vi ficea am fost aleqi corect. Noi doar am gtiut cum si trdim. Voi nu
mai pufin decAt ceva care este celest. Vreau sd gtiti ci sunteli gtifi. Asta v6 inv6! eu sd facefi, pentru cd e un efort foarte
foarte frumogi. in realitate, noi aritim ca gi voi, doar ci am mare sd vi invi! un lucru, apoi imagina{ia voastr6 si zboare
incetat si mai imbitrAnim, pentru cd am gdsii prezentul gi cu lucrul acela gi si ilvadi sub formd de iluzie, apoi sd revind
am tiiat lanfurile hecutului. $i asta vi aduce mai aproape aici, ca si il vadi cumva mai real gi mai semef. Eu incerc
de noi, nu mai departe de noi. vi
si aduc in punctul din mijloc.
Femeia aceasta este un maestru - n-a$ fi gtiut niciodati Nu hebuie si faceS nimic, decdt si incetafi si mai triifi
- deghizat cu istefime. Aga suntem cu tofii. Asta e vestea in ziua de ieri gi sd mi auzifi atunci cAnd vorbesc cu voi,
cea buni pentru voi, penhu c6 asta inseamni ci sunteli si m6 auzili cu toati puterea voastr6, astfel incdt fiecare
mai aproape decdt credeali weodati ci suntefi;qi nu trebuie cuvint pe care il spun sd rezoneze in creierul vostru qi si
sd aveli guvile aurii sau guvile lungi ca pana corbului sau si creeze forma-gAnd pe care invdlitorul wea si v-o dea.
fili o frumusefe cu pirul rogcat. Nu trebuie deloc sa fifi Cuvintele sunt un dar, pentru cd ele vi fac s6 formafi o
frumogi. Lumina Dumnezeului vostru este frumoasi. Este imagine a cuvAntului, care este rispunzlloare pentru crearea
imbitdtoare. Ea va lua cea mai simpld dintre fefe gi cel mai realitdfii. Nimeni nu o si v6 spund ce v-am spus eu.
dezlAnai dintre corpuri gi le va modela intr-o frumusefe Atunci cAnd ascultafi, venifi mai aproape. incepefi si
nepimdnteasci, pentru ci ea este sufletul. Este corpul gindifi. Daci afi auzit fiecare cuvdnt pe care l-am spus,
Spiritului SfAnt. Suntem o aduniturd pestrifi, dar cu tofii atunci, pentru prima oard, creierul vosfu a funcf,onat efectiv
suntem foarte' frumogi. aga cum functioneazi creierul unui maesbu, pentru ci v-am
Acum incepeli si vedefi ce suntem noi. incepeli si f6cut sd md ascultafi, iar voi trebuia si auzi$ cuvintele. Cre-
vedeli cum gindim noi, gi poate ci nu e vorba deloc de faptul ierul hebuie si formeze imaginile cuvintelor, pentru ca noi
ci gAndim, ci de faptul ci suntem creatori cu adevirat. si putem si definim auzul, iar a infelege inseamni ci ima-
incepeli si inlelegefi cum de suntem aga de detaqali de voi ginile au loc. V-am fo{at sd gAnditi in felul in care gAndesc eu.
gi totugi v6 aducem aproape de noi. Noi nu ne dim mai A'Sa c.u a$ ajuns un pic mai aproape, la suprafafa a ceea
aproape de voi. Voi venili aproape de noi, pentru ci noi ce sunt gi a ceea ce suntem noi, care triim in acest mire!
suntem detagafi de tot ce reprezentafi voi. Noi suntem mediu spiritual. incepefi si vede$ cum gindim, pentru ci
detagali de durerea gi de suferinla voastrd gi de nevoia eu v-am ficut sd gdndifi in felul acela - gi n-a fost prea greu
voastri de a vi cere victoria aceea in fiecare zi a viep-i. Noi pentru voi. Ba chiar, spun ci am luat foarte frumos aceasti
84 85
fn fala gemineului
cunoagtere gi am sculptat-o frumos, in aga fel incit si se
muleze pe acceptabilitatea voasbi. V-am permis sd infelege$.
Iar cAnd afi inleles, afi fost cu mine, prezenfi. Vi spun c6,
in timp ce erati prezenf cu mine, n-afi sim$t nicio durere,
n-a!i awt nicio rani emo$onal6, n-afi sim$t nicio lipsd, n-a$
simfit niciun timp. Erafi doar eu. Asta este un maesku
invifitor. $i aga, maeghi studenfi, aga trebuie sE vd simfili
tot timpul. Atunci cdnd sunte$ in clipa prezentl, aceasta este
recompensa, pentru ci nu existd ieri, astfel cd nu existi EPILOG DE JZ KNIGHT
durere, nu o<isti suferinfS, nu a<istd agonie, nu existi invidie, CUM AU INCEPUT TOATE ACESTEA
nu existd ,,a \,rrea" qi nu existd dorinfi. Existi doar momentul,
care este totul.
Aga ci am pornit de la a vi spune ci nu afi ficut
lucrarea, gi nu ali ficut-o. Ali ficut foarte pufine pentru a ,,Cu alte cuuinte, scopul lui este sd uind aici gi
v6 face ziua o zi de maestru. V-am luat din punctul in care sd vd invele sd fili extraordinari."
erati gi v-am ficut sd ginditi exact ca un maestru. Iar daci
putefi sd facefi asta in fiecare zi - pentru ci, Doamne
Dumnezeule, dece si nu wefi si o faceli? - dacd putefi si
o faceli in fiecare zi gi in fiecare clip6, atunci gdndip- gi voi
aga cum gAndesc eu. Atunci, prin asta, vefi fi generat
prezenla spirituali. Vi amintili de povestioara pe care v-am
spus-o aici, despre Dumnezeu care manifesti mereu bogilia
voastrd extraordinari, vindecarea voastr6, totul, dar voi nu
sunteli in prezent, ca si le primiti? Acea prezenld creeazl
realitatea care lasd sd vini in plini lumini ceea ce n-afi vizut
niciodati. Atunci, puteli si vi aliturafi maegtrilor, pentru
cd putefi si fili prezenfi.
Maegtrii sunt aici intotdeauna. Eu sunt intotdeauna aici.
Vd iubesc. Aga si fie.
Ramtha
Md numesc JZ Knight gi sunt proprietara de drept a
acestui corp. Ramtha gi cu mine suntem doi oameni diferifi,
doud fiinle diferite. Avem un punct de realitate comun - gi
de obicei, acest punct este corpul meu. Degi, intr-un sens,
aritdm la fel, de fapt nu aritim la fel.
Toati viafa mea, inci de pe cind eram micuf6, am auzit
voci in cap gi am vdzut lucruri minunate, care, pentru mine,
in viafa mea, erau normale. Am fost destul de norocoasd sd
am o mamd care era o fiinla umani cu capacitifi mediu-
mnice foarte mari gi care nu a condamnat niciodati ceea
ce vedeam eu. Toati viafa am avut a<periente minunate, dar
experienfa cea mai importantd este ci aveam aceasti iubire
addnci, atotcuprinzitoare pentru Dumnezeu gi ci o parte
din mine infelegea ce este aceea Dumnezeu. Mai tirziu in
viafi, m-am dus la biserici gi arn incercat si il infeleg pe
Dumnezeu din punctul de vedere al doctrinei religioase;
mi-a fost foarte greu, pentru ci acea infelegere era oarecum
in conflict cu ceea ce simfeam gi gtiam eu.
Ramtha face parte din viala mea inci de cAnd m-am
ndscut, dar nu qtiam cine este gi nici nu gtiam ce este el;
gtiam doar ci existi o fo(i minunatd, care pigegte alituri
de mine, iar cdnd aveam probleme - gi crescdnd, am avut
in fa[a gemineului Cine suntem noi, de faPt?
la fel gi solul
parte de multi durere in viafi - am avut intotdeauna gi sd aibi experienfa unor fenomene incredibile;
experiente extraordinare cu aceasta fiintA care vorbea cu meu.
m-a invdfat 9i cum avea
mine. Puteam sd il aud la fel de clar cum vi aud pe voi, Mai tdrziu, in acel an' dupi ce
ceva greutdli si imi explice
ce anume era el' astfelincAt eu
daci ar fi si purtdm o conversatie. EI m-a ajutat sd inleleg
zi: "O si-!i trimit un
o mulfime de lucruri in viafa mea, care depdgeau ceea ce s6 pot sd infeleg, mi-a spus intr-o
sd le citeqti' pentru
ai fi primit ca sfaturi in mod normal. .nrug"r, care o si ifi aduci nigte cirfi;
eu"' Cirtjle acelea se numeau
Dar el mi-a apirut in buc6tirie abia in 1977, intr-o cEr atunci ai s6 gtii ce sunt *
of the Far East"
dupS-amiazi de duminici, pe cind ficeam piramide cu soful ,,TheLife and kaching of the Masters '
o',1964)' Le-am citit 5i am inceput
si
meu. Deshidratam nigte alimente, penfu cd ne pldceau mult ieditura DeVorss&C
eta o astfel de fiinli' iar asta
drumeliile ficute cu rucsaculin spate. Cdnd mi-am pus pe inlnlng ci Ramtha, intr-un lel'
genul ,,tu egti diavolul sau
cap una din piramidele alea ridicole, in capitul celilalt al m-a ScoS din categor izarea de
la wemea aceea'
bucdtiriei mi s-a infSliqat aceastd aritare minunati, inalti Dumnezeu" care mi ndpistuia
petrecut clipe lungi
de trei metri, scdnteietoare gi minunati gi semeafi. Nu prea Dupi ce am ajuns sd ilinfeleg' el a
mea' cu to$ cei trei
te agtepfi si-$ apari a$a ceva in bucitirie la doud gi jumdtate gi multa plimbindu-se prin sufrageria
comod pe
dupi-amiaza. Nimeni nu e pregdtit weodati pentru aga ceva. metri ai fiinfei sale minunate' agezAndu-se
Astfel, aceea a fost clipa in care Ramtha gi-a ficut efectiv canapea, vorbind cu mine 9i
invifindu-mi' Dar lucrul de
aceea a fost c6 el gtia
cunoscuti prezenla. care nu mi-am dat seama la wemea
gi qtia deja cum sd imi r6spundi'
Primul lucru pe care i l-am spus - gi nu gtiu de unde deia tot ce aveam sd ilintreb
toate astea'
mi-a venit asta - a fost: ,,Egti aga de frumos. Cine egti?" El dar eu habar nu aveam cd el gtia
cu ribdare'
are un zimbet ca un soare gi e a<faordinar de chipeg. Mi-a Din 1977 incoace' el s-a ocupat de mine
pun un semn de inhebare
spus: ,,Numele meu este Ramtha Cel lluminat gi am venit intr-un fel care mi-a permis si
unor lucruri despre
si te ajut si treci peste ganf." Ca o persoani naivd ce m6 nu asupra autenticitifii sale' ci asupra
m-a prins atunci cdnd mi
aflam, reac$a mea imediati a fost si mi uit la podea, pentru mine ca Dumnezeu; m-a invifat'
lisam prinsi in dogme sau in limitiri -
mi prindea exact
ci m-am gAndit cd poate se intimplase ceva cu podeaua
le parcurgeam impreuni
sau poate fusese aruncatd o bombi. Nu gtiam. Iar din acea la momentul potrlvit 9i mi invila 9i
tu eqti aga de
zi, el a devenit o constantd in viafa mea. in decursul anului pe toate. $i eu spuneam intotdeauna: "$tii'
de ribd6tor.,. El nu
1977 s-au intimplat o mulfime de lucruri interesante - ca ribditor. Cred ci e minunat ci egti aEa
si nu spun mai mult. Atunci a fost perioada cdnd cei doi
n't'
copii mai mici ai mei au ajuns si il cunoasci pe Ramtha * Viala gi inviliturile mae5trilor din Orientul indepirtat'
91
in faya gemineului Cine suntem noi, de faPt?
intr-un mod
ficea decAt si zdmbeasci, apoi imi spunea c6 are 35.000 lungi, lungi, cu degete lungi, pe carele foloseEte
de ani - ce altceva ai putea si faci, intr-o perioadi atAt de foarte elocvent, pentru a-gi demonstra gAndirea'
m-a invilat
lung6? Abia acum weo zece ani mi-am dat seama ci el gtia Astfel c6 trebuie si vi inchipuili c6, dup6 ce
deja ceea ce aveam sd il intreb gi cd de aceea era aga de si ies din corp, trigdndu-mi efectiv afar6' aruncAndu-mi
ricogez inapoi
ribditor. Dar ca un mare invdldtor ce este, mi-a dat mie in tunel, sd md lovesc de zidul de lumina 9i si
la gcoali'
ocazia s6 abordez aceste chestiuni, inliuntrul meu. A avut - ddndu-mi seama ci pugiii mei se intorseseri de
iar eu abia daci reuqisem si spdl vasele dupi micul
grafia si-mi vorbeasci intr-un fel care nu era deloc ingAmfat dejun
din timpul
gi - ca un inv6!6tor adevdrat - m-a lisat pe mine si imi - mi-a fost foarte greu sa mi obiqnuiesc sd pierd
qi unde mi
dau seama de toate, de una singurd. meu in acest plan. Nu inlelegeam ce ficeam
de exersare'
Si fac channeling cu Ramtha, de la sfdrgitul anului duceam, aga ci am avut foarte multe gedinle
Trebuie sd inlelegefi ci el imi ficea asta la
1979 incoace, chiar cd a fost o experienti. Ram are trei ora zece
alb' era ora
metri indlfime gi poarti doui robe, in care l-am vizut dimineafa, iar cAnd reveneam ricoqAnd din zidul
4 gi jumitate. Am avut o mare problemd si mi ajustez
cu
intotdeauna. Degi sunt mereu aceleagi, sunt chiar minunate,
timpulin care nu eram aici' Aga ci am petrecut multi
aga cd niciodatd nu te plictisegii sd le vezi. Roba interioari
weme
este albi ca zipada gi merge pdni jos, unde presupun cd in care Ramtha m-a invilat cum si fac asta; a fost amuzant
sunt picioarele lui; apoi, pe deasupra, are o altd robi, de gi vesel, dar gi absolut inspiimintitor uneori'
Vi puteli
corp' sd vi
un purpuriu minunat. Tiebuie sd infelegeli c6 eu chiar am inchipui cum e si vini la voi, si vi smulgd din
perspectiva
analizat materialul acestor robe - qi nu e tocmai un material; arunce in tavan qi sd spuni: ,,Ei bine, cum arat6
e ca un fel de lumin6. $i degi lumina le d6 un soi de trans- asta?", apoi si vi arunce intr-un tunel -
poate ci cel mai
parenf6, eu infeleg ci ceea ce poarti el are o anumiti bunmoddeaildescrieestecapeogaurineagricdtre
realitate. nivelul urmdtor - iar voi si fifi azvArlili prin tunel 9i
si vd
Fafa lui Ramtha arepielea de culoarea scortigoarei; dsta loviti de zidul acesta alb 9i si intrali in amnezie'
Astfel, el mi ajuta si m6 pregitesc' ca si mi invefe
un
e cel mai bun mod in care o pot descrie. Nu e tocmai maro
lucru cu care fusesem deja de acord' inainte de
gi nici tocmai albi sau rogie. E un fel de amestec intre aceasti
doar sd mi
acestea. Are ochi negri, foarte profunzi, care pot si se uite incarnare. Destinul meu in aceastd via!6 nu era
ci si trec
inliuntrul t6u, iar tu sE gtii ci egti privit inlSuntrul tdu. Are cisitoresc qi si am copii qi s6 o duc bine in via!6'
peste adversitili qi si las si se intdmple ceea ce
nigte sprAncene care arat6 ca aripile unei pis6ri gi care se fusese
inalfd deasupra ochilor. Are maxilarulfoarte drept gi o gurd planificat dinainte si se intdmple - iar aceasti intdmplare
este el'
minunati, iar cdnd zdmbegte, gtii ci egti in rai. Are mdini cuprindea gi o conqtiinf6 extraordinard' care
92
in laya gemineului Cine suntem noi, de fapt?
CAnd am incercat sd mi imbrac ca si fiu Ramtha, mi fac mai prezentabili pentru ceea ce imi aduce ziua -
a
fost amuzant. Nu gtiam ce sd fac. prima dat6 cAnd sau ce a mai rimas din ea.
am avut
o gedinfi de channeling, am purtat tocuri gi fust6. Eu Ramtha mi-a aritat o mulfime de lucruri minunate, pe
md
gindeam ci e ca gi cum m-ag duce la biserici. care binuiesc cd oamenii care n-au apucat si le vadi
Aga ci, v6
inchipuifi - dac6 avefi pufin timp ca si il studiafi _ niciodati nu pot nici micar s6 gi le inchipuie, in cele mai
cum ar
arita el imbricai intr-un costum oficial, cu tocuri (ceva ce mdree vise ale lor. Am v6zut cel de al douizeci gi treilea
nu a purtat niciodati in viafa lui). univers gi am intAlnit fiinte extaordinare, am vizut viala cum
E foarte greu s6 vorbesc cu oamenii gi s6 ii fac si vine gi pleacS. Am urmdrit nagterea qi viala qi moartea a
infeleagi ci eu nu sunt el, ci suntem doui fiinfe separate, generatii intregi, in cAteva clipe. Am asistat la evenimente
iar afunci cAnd vorbifi cu mine, in acest corp, vorbi$ istorice, ca si mi ajute si infeleg mai bine ceea ce hebuia
cu mine,
nu cu el. Uneori, in ultimii zece ani gi ceva, asta era si gtiu. Mi s-a permis si pigesc pe lAngi corpul meu din
o mare
provocare pentru mine in mijloacele de comunicare
in masi, alte viep gi si urmdresc cum eram gi cine eram - gi mi s-a
pentru cd oamenii nu infeleg cum se poate ca
o fiinli dat voie.si vid cealalti parte a morfii. Acestea sunt ocazii
omeneascS si fie inzestrati cu o minte divind gi prefioase gi privilegiate, la care mi-am dobAndit dreptul
totugi sd fie
separatd de aceasta. undeva, in viafa mea. intr-un fel, si vorbesc altora despre
Eu weau si gtifi cd, degi il vedefi pe Ramtha aici, ele este ca gi cum le-ag lua din farmec, pentru ci e greu si
in
corpul meu, acesta este corpul meu, dar Ramtha nu tansmifi oamenilor care nu au fost in acele locuri cum este
arati
deloc aga. Aparitia lui in acest corp nu diminueazd acolo. Fac ce pot mai bine si le spun, ca povestitor, dar tot
mirefia
a cine gi ce este el. De asemenea, ar trebui si mai gtifi nu imi reugegte.
ci,
atunci cdnd vorbesc cu voi gi cAnd incepefi si mi intrebali De asemenea, mai gtiu gi ci motivul pentru cate el
despre lucruri pe care le-a spus el, se poate ca eu
si nu am lucreazi cu studenlii lui in modulin care o face este pentru
nicio idee despre ce vorbiti, pentru ci, atunci cAnd imi cd Ramtha nu wea niciodati si vi umbreasci, pe niciunul
pdrisesc corpul, sunt plecati gi md aflu intr-un dintre voi. Cu alte cuvinte, scopul lui este si vin6 aici gi si
cu totul alt
loc Ai timp, despre care nu imi amintesc in mod congtient. vi invefe si fiti extraordinari. El deja este exbaordinar. $i
$i oricdt de mult timp ar pelrece el cu voi, pentru mine ideea nu e ca el sA genereze fenomene minunate. Dacd v-a
timpul acela poate si insemne cinci minute, sau trei minute. spus ci o si vi trimiti mesageri, o si-i primifi din plin. Ideea
Iar cAnd revin in corp, toati ziua respectivd s_a scurs, nu e ca elsi faci trucuri in fafa voastrS. Nu asta e el. Acelea
fir6
ca eu si fi luat parte la ea. N-am auzit ce v_a spus gi sunt insbumentele unui avatar care incd mai este un guru,
nu gtiu
ce a fdcut el aici. CAnd revin, corpul meu este epuizat. care mai are nevoie si fie venerat, gi nu aga stau lucrurile
Uneori mi-e greu si urc scdrile gi si imi schimb hainele,
si cu el.
in fala gemineului Cine suntem noi, de faPt?
este doar realitatea unui Dumn ezeu care se fiezeqte
in formi
Aga ci, iat6 ce se va intdmpla: el vi va invSfa gi vi va
educa, gi v6 va permite sd crea$ fenomenul, iar voi vefi putea omeneasc6.
sd o face$. Apoi, intr-o zi, cind sunteliin stare sd manifestafi Ei bine, asta e cilitoria mea - 9i a fost cdlitoria mea'
dupi voie gi cAnd suntefi in stare si v6 pdrdsifi corpul gi toati viafa. Dac6 nu ar fi fost important 9i daci nu ar fi fost
aga cum este, cu siguranfi ci nu aq trii in uitare
in cea mai
sunteli in stare si iubiti atunci cAnd interesului omenesc ii
persoane
este imposibil sd o faci, el o si pitrundi chiar in viafa mare parte a anului, doar de dragulvizitei cAtorva
care vor si aibi o experienfi New Age' Asia e mult
mai
voaskd, pentru cd atunci veli fi gata si impSrtdgifi din ceea
ce este el. Iar ceeace este el, pur qi simplu, este ceea cevefi
miref decit orice experienfi New Age' De asemenea' vi
voi spune gi ci este mult mai important decAt capacitatea
deveni voi. Pdni atunci, el este silitor, ribddtor, atoategtiutor
de a medita sau capacitatea de a face yoga' Este vorba
gi atoateinfelegitor, in tot ce ne trebuie noud sd gtim, ca si in ceea
despre schimbarea conqtiinfei in toati viafa noastri'
putem si invifim si fim aceasta.
ce privegte fiecare idee - 9i despre putinfa noastri si ne
Singurul lucru pe care pot si viJ spun este cd, dacd
descitugim mintea qi s-o lisim nemirginiti' ca si putem
sunteti interesafi de prezentarea lui gi daci incepefi si-l iubi!,
si fim tot ce Putem si fim.
chiar dacd nu putefi s6-l vedefi, e un semn bun, pentru ci
Ar mai trebui si gtifi gi ci am inv6fat ci noi putem s6
asta inseamnd ci in voi era important sufletul, indemnAn-
demonstrim doar ceea ce suntem in stare si demonstrim'
du-vi si vd desfdgurafi in aceastd viafi. Iar asta s-ar putea
Daci afi spune, ei bine, ce mi impiedici s6 fac asta' singura
si fie impotriva relelei voastre neuronale. Se poate ca piedici pe care o avem este incapacitatea noastri de a ne
personalitatea voastri si se certe gi si discute in preda, de a ne da voie 9i de a ne sprijini, chiar 9i in fala
contradictoriu cu voi, dar genul acesta de logici devine propriei noaske retele neuronale a indoielii' Daci putefi si
hansparent atunci cdnd sufletul vd indeamni la o anumiti vi sprijini$ pe voi ingivi pini treceli de indoieli' atunci veli
reugi, pentru c6 acesta este singurul obstacol care vi
experienfi. sti in
cale. $i, intr-o zi, ve$ face toate aceste lucruri 9i veli
Daci asta wefi si facefi, atunci va trebui si v6 exercita$ aiunge
rdbdarea qi concentrarea gi va trebui si faceli lucrarea. La si vedeli toate lucrurile pe care le-am vizut eu 9i pe care
inceput, lucrarea este foarte grea, dar daci aveli tenacitatea mi s-a permis si le vid.
A,ga ci eu am wut doar si vin gi si vi arit ci
si vi Sneli de ea, pot si vi spun c6, intr-o zi, acestinvifitor exist'
o sd vi scoati la lumind. intr-o zi, vefi putea si facefi toate ci imi place ceea ce fac ai ci sper ci invilati de la acest
lucrurile remarcabile, pe care ali auzit ci le puteau face invifitor. $i - lucru 9i mai important - ci sper cd o si vi
maegtrii din mituri gi legende. Vefi putea si le facefi, pentru lineti de aceasti invifituri'
cd aceasta este cilitoria. $i in cele din urm6, acea capacitate JZ Knight
97
F.
&
5
J
3
&
U)
o
J
(,
A face cunoscut necunoscutul. Aceasti frazd exprimi mandatul
divin original, care a fost atribuit congtiinlei Sursi, de a
manifesta gi de a aduce la nivel congtient toate potenlialele
infinite ale Mdului. Aceastd afirmatie reprezintd intentia debaz6
care inspiri procesul dinamic de crea{ie gi evolutie.
Al doilea plan. Acesta este planul existenlei congtiintei sociale 9i al
benzii de frecvenl5 infrarogie. El este asociat cu durerea gi cu
suferinla. Acest plan este polaritatea negativi a celui de al treilea
plan, al frecvenfei luminii vizibile.
Al doilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al congtiin{ei
sociale gi al benzii de frecventi infrarogii. El este asociat cu
experienla durerii 9i a suferinlei gi este localizat in partea
inferioari a abdomenului.
Al heilea plan. Acesta este planul stdrii, de congtiinld congtientd qi
al benzii de frecvenli a lurninii vizibile. Mai este cunoscut qi ca
planul luminii gi planul mental. Atunci cind energia Planului
Albastru este coborAti la aceast6 bandi de frewenli, ea se
imparte in polaritate negativd gi pozitivi. Acesta este punctul
la care sufletul se imparte in dou5, generdnd astfel fenomenul
de suflete pereche.
Al treilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al stirii de
congtiinld congtienti gi al benzii de frecvenld a luminii vizibile.
101
ln fala gemineului
Glosarul lui Ramtha
El este asociat cu controlul, tirania, victimizarea
gi puterea. Este
localizat in regiunea plexului solar.
Al gaptelea plan. Planul ai gaptelea este planul ultracongtiintei 9i
banda de frewenli a Infinitului Necunoscut. Acest plan este
Al patrulea plah. Cel de al patrulea plan al existenlei locul unde a inceput cdldtoria involuliei. Acest plan a fost creat
este tirAmul
congtiinlei punte gi al frecvenlei ultraviolet.
Acest plan este de Punctul Zero, atunci cdnd a imitat actul de contemplare al
descris ca gi planul lui Shiva, distrugdtorul vechiului gi Vidului gi cdnd a fost creati congtiinla oglindd sau conqtiinla
creatorul noului. in acest plan, energia nu este
incE impdrlitd secundard. Un plan de o<isten{i sau o dimensiune de spaliu
in polaritate pozitivd gi negativd. Orice modific5ri sau
gi timp existi intre doui puncte de congtiinli. Toate celelalte
vindecdri de duratd in corpul fizic trebuie
si fie efectuate mai planuri au fost create prin incetinirea benzii de timp 5i de
intii la nivelul celui de al patrulea plan gi al Corpului
frecvenld a celui de al gaptelea plan.
Albastru. Acest plan mai este numit gi planul
Albastru sau
Planul lui Shiva. Al gaptelea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu cregtetul capului, cu
Al patrulea sigiliu. cer de al patrurea sigiriu este glanda pituitari gi cu atingerea ilumindrii.
asociat cu iubirea
necondilionati gi cu glanda timus. Atunci cand este Analogic. A fi analogic inseamni a trdi in Acum. ,,Acum" este
activat acest
sigiliu, se secreti un hormon care menline corpul momentul creator gi el se aflS in afara timpului, a trecutului
intr_o stare 9i
de sinitate perfectd 9i care oprege procesul
de imbitrdnire. a emoliilor.
AI cincilea plan. Cel de al cincilea plan al existen{ei
este planul Benzile. Benzile sunt doui grupe de cdte gapte frecvente, care
supercongtiin{ei gi al frecvenlei razelor X. El
mai este cunoscut inconjoard corpul omenesc Ai il tin laolalti. Fiecare dintre cele
gi sub numele de planul Auriu sau paradisul.
gapte straturi de frecvenli ale fiecdrei benzi corespunde celor
Al cincilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul corpului gapte sigilii ale celor gapte niveluri de congtienld din corpul
nostru spiritual,
care ne conecteazi cu cel de al cincilea plan. omenesc. Benzile sunt cdmpul auric, care face posibil procesul
Este asociat cu
glanda tiroidd gi cu a vorbi qi a trdi adevirul minlii binare gi al minlii analogice.
fdri dualitate.
Al gaselea plan. Al gaselea plan este tirimul hipercongtiin{ei gi banda C&E. Abr'eviere a conceptului de Congtiinld-gi-Energie. Aceasta este
de frecvenl5 a razelor gama. in acest plan
este experimentatd marca de serviciu a disciplinei fundamentale a manifestdrii gi
starea de congtienli in care suntem una cu tot
ce este via{d. a inillirii congtiinfei, care se predi la $coala de lluminare a
Al gasea sigiliu. Acest sigiliu este asociat
cu glanda pineald gi cu lui Ramtha. Prin aceastd disciplini, studenlii invatd sE creeze
banda de frecvenli a razelor gama. La activarea o stare analogici a mintii, sd igi deschidi sigiliile superioare 5i
acestui sigiliu
se deschide formaliunea reticulari care filtreaz6,.gi sd creeze realitate din Md. ,,Seminarul introductiv C&E" este
invdluie
cunoagterea min{ii subcongtiente. Deschiderea numele Seminarului Introductiv pentru studenjii incepitori, in
creierului se
refer6 la deschiderea acestui sigiliu gi la activarea
congtiinfei gi care acegtia invali despre conceptele gi disciplinele
a energiei sale.
fundamentale ale invitdturilor lui Ramtha. invitdturile
102
103
Glosarul lui Ramtha
fn faya gemineului
la
Un flux de conqtiinli se referd
Seminarului introductiv C&E se pot gisi in Ramtha, A asistenta acesteia, energia'
Beginner's Guide to Creating Reality", edilia a treia (Yelm: continuumul minlii lui Dumnezeu'
care
corp/minte este conqtiinta
editura JZK, o divizie aJZK,lnc.,2004) gi in Ramtha, Creating
Con$iinla corp/minte' Congtiinla
"l uman'
Personal Reality Caseta 380, (Yelm: Dialogurile lui Ramtha, apartine planului fizic ai corpului
de
1998).
Congtiinla-oglindS' Atunci
cind Punctul Zero a imitat actul
C&E = R. Congtiinla-gi-Energia creeaz6. natura realitilii. a creat o reflo<ie a sain oglindi' un
contemplare al Vidului' el
posibili o<plorarea Vidului' Acest
Cartea Mefii. Ramtha vorbegte despre suflet ca fiind Cartea Vietii, punct de referinli, care a ficut
sau congtiinla secundari'
in care este inregistrati toatd cdldtoria de involulie gi evolu{ie punct se numeste congtiinta-oglindl
a fiecdrui individ, sub formi de inlelepciune. A se vedea Sinele'
sine'
este Observatorul' marele
Cimpul de nume. CAmpul de nume este denumirea cimpului vast Congtiinla primar6' Aceasta
persoanei omenegti'
in care se practici disciplina Lucrului pe Cimp. Dumnezeul dinliuntrul
actui de
c3nd PunctulZero a imitat
Cimpul labirintului. Este denumirea cAmpului vast cu labirintul, Con$iinta secundari' Atunci a sa' un
creat o reflo<ie in oglindi
folosit pentru disciplina Labirintului. contemplare al Mdului' el a
posibili o<plorarea Vidului'
punct de referinli' "un" u ficut
Cele patru sigilii superioare. Cde patru sigilii superioare sunt sigiliul sau congtiinta secundari'
Aceastar" r,,r*"i. congtiinta-oglindi
al patrulea, al cincilea, al gaselea gi al gaptelea.
A se vedea Sinele'
de
Cele gapte sigilii. Cele gapte sigilii sunt centri energetici puternici, planului al doilea qi a benzii
Con5tiinla sociali' Este conEtiinta
care constituie gapte niveluri de congtiin!5 in corpul omenesc. numiti 5.i imaginea personalitilii
frecventi infrarogie' tut"i *t"
Benzile sunt modul in
care corpul fizic este linut laolalt6, trei sigilii' Conqtiinta sociali
se
omeneqti 9i rn'ni"u primelor
conform acestor sigilii. La liecare fiinli umane, energia iese in a societitii omenesti' Este
colectia
referi la congtiinla colectiva de legi'
spiraid din primele trei sigilii sau din primii trei centri. Energia
de gAnduri, d" p'"t"p"n"'i' de judeciii' de prejudeciti'
care pulseazS din primele trei sigilii se manifesti ca sexualitate, idealuri 9i emotii care aparlin
moralitate, ual'cri, atitudini'
durere sau putere. Atunci cAnd sunt descuiate sigiliile superi-
oare, se activeazl, un nivel superior de congtiin!5.
fraternitilii rasei omene5ti'
sunt {o{a dinamici a
Congtiinla. Congtiinfa este copilul care s-a ndscut din contemplarea Congtiin!6-9i -enetgle' Congtiinta-;i-energra acist6
crealiei; ele sunt "omtinut"
in mod inextricabil' Tot ce
de sine a Vidului. Ea este esenta gi lesitura a tot. Tot ce existd
s-a manifestat prin modularea
igi are originea in congtiinti gi s-a manifestat in exterior prin igi are originea in congtiin!6 9i
energetic'
ProPriului imPact
celui de al patrulea pian
* Ramtha, Ghidul incepdtorului pentru crearea rcali6lii Carte in curs de Corpul Albastru' Este corpul care apadine
benzii de frecventi
aparilie la Editura M.M.S. al existenlei - congtiinia punte - 9i
** Ramtha, Crearea realitdlii personale, n.t.
105
104
in fala gemineului
Glosarul lui Ramtha
ultravioleti. Corpul Albastru domnegte
peste corpul de lumind la congtiinla celui de al patrulea plan. Aceasti disciplini permite
gi peste planul fizic.
accesarea Corpului Albastru gi deschiderea celui de al patrulea
Corpul auriu. Este corpul care
apa(ine celui de al cincilea plan, sigiliu.
supercongtiinfei gi frecvenlei
razelor X. Disciplinele Marii Lucriri. $coala de inlelepciune Striveche a lui
Corpul de lumind. Este acela5i Ramtha este dedicatd Marii Lucrdri. Disciplinele Marii Lucrdri
lucru ca gi corpul radios. Este
corpul
care aparfine celui de al treilea care se practici la $coala de lluminare a lui Ramtha sunt create
plan, al stdrii de congtiinji
congtientd gi al benzii de frecvenli in intregime de Ramtha. Aceste practici sunt ini{ieri puternice,
a ruminii vizibile.
Corpul emotional. Corpul emo{ional in care studenlii au ocazia si aplice gi si experimenteze la prima
este colec{ia de emolii, atitudini
mdnd invildturile lui Ramtha.
gi tipare electro_chimice trecute, care formea zd re\eaua
neuronald a creierului gi definesc
personalitatea omeneascd Dumnezei. Dumnezeii sunt fiinle avansate din punct de vedere
a
unui indjvid. Ramtha il descrie tehnologic, din alte sisteme solare, care au venit pe Pdmdnt
ca fiind seduclia celor
neiluminali gi este motivu.l reincarndrii acum 455.000 de ani. Acegti Dumnezei au manipulat genetic
ciclice.
rasa omeneasci, amestecdnd Ei modificind ADNuI nostru cu
Creeazd-ri ziua' Aceasta este
marca de serviciu care denumegte al lor. Ei sunt cei cdrora li se datoreazd evolulia neocortexului
o
tehnicd creati de Ramtha, pentru
indlfarea congtiin(ei gi a umani ca pe o forli de muncd supusi. Dovezi
gi au folosit rasa
energiei, gi crearea intenlionatd
dimineala devreme, inalnte de ale acestor evenimente sunt inregistrate pe tdblifele gi in
inceperea zilei, a unui plan constructiv
de experienfe gi de artefactele sumeriene. Termenul mai este folosit gi pentru a
intdmpliri pentru o zi. Aceastd
tehnicd este predati in descrie adevdrata identitate a omenirii, ca Dumnezei uitali.
exclusivitate ra
$coara de Iruminare a lui Ramtha.
Dumnezeu. invSliturile lui Ramtha sunt o expunere a afirmaliei ci
Creierul galben. Creierul galben
este denumir Dumnezeu". Omenirea este descrisd ca fiind Dumnezeii
,,Tu egti
Ramtha pentru a desemna neocortexul,
.::, :,"rtH; :H,:,t: uitati, fiinle divine ca naturi, care gi-au uitat mogtenirea gi
gi emofiona.le. Motivul pentru
care este numit creierul galben adevdrata identitate. Aceastd afirma(ie este cea care reprezintl.
este acela ci in desenul caricatural,bidimensional, folosit de mesajul provocator al lui Ramtha pentru epoca noastri
Ramtha pentru a preda funcfii.le modernd - o epoci brdzdatd de superstilii religioase gi de
gi procesele creierului,
neocortexul a fost colorat in galben. conceplii eronate cu privire la divinitate qi la adevirata
El a explicat ci diferiteie
aspecte ale creierului din acest cunoagtere a inlelepciunii.
desen sunt exagerate gi subliniate
prin culori, pentru a sprijini
studiul gi inlelegerea. Acest desen Dumnez,eu/b6rbat. Realizarea deplini a unei fiinle omenegti.
a devenit instrumentur standard,
forosit in toate lecliile urterioare
despre creier. Dumnezeu,ftemeie. Realizarea deplini a unei fiinle omenegti.
Dansul in Corpul Albastru. Aceasta este Dumnezeul lSuntric. Acesta este Observatorul, marele sine,
o disciplind predati de
Ramtha, in care studenfii i5i congtiinla primari, Spiritul, Dumnezeul dinlduntrul persoanei
inaltd nivelul de congtienld pdni
omenegti.
106
107
ln fala gemineului
Glosarul lui Ramtha
Dumnezeul Necunoscut. Dumnezeul
necunoscut era Dumnezeul Hierofant. Hierofantul este un maestru inv6!6tor capabil s6 manifeste
unic al strdmogilor lui Ramtha, lemurienii. Dumnezeul ceea ce predi gi care igi inifiazd studentii intr-o astfel de cu-
necunoscut reprezint5 gi divinitatea uitatd
5i originea divini a noagtere.
persoanei urnane.
Hipercongtiinla. Hipercongtiinta este congtiinta celui de al gaselea
Emo(ii. Emolia este efectul fizic, biochimic
al unei experienle. plan gi a frecventei razelor gama.
Emoliile aparlin trecutului, pentru cA ele sunt expresia
experienlelor care sunt deja cunoscute
Iegit din comun. Ramtha folosegte acest cuvAnt cu o conotalie
gi cartografiate in cSile
pozitivd, pentru a exprima ceva sau pe cineva care este
neuronale ale creierului.
er<traordinar gi neobignuit, care aclioneazd nerestri{ionat gi care
Energia. Energia este perechea congtiin{ei. este excesiv de curajos sau de viteaz.
Tot ce este congtiinld
poartd cu sine un impact energetic
dinamic, o radiaqie sau o Iluminare. Iluminarea este realizarea deplind a persoanei umane,
expresie naturali a sa. La fel, toate
formele de energie poarti atingerea nemuririi gi a minii nelimitate. Ea este rezultatul
cu ele o congtiinld carele definegte.
ridicerii energiei kundalini, care se afla la baza girei spinirii,
Evolulie. Evolulia este cildtoria inapoi, acasi, de la pdni la cel de al gaptelea sigiliu, care deschide pirlile latente
nivelurile cele
mai joase de frecven{i gi masd, pdni la ale creierului. Atunci cdnd energia pdtrunde in creierul mic gi
cele mai inalte niveluri
de congtiinli 9i pAnd la punctul Zero. in creierul mijlociu, gi se deschide mintea subcongtientd,
individul are er<perienla unui fulger orbitor de luminS, care se
Forfa vitali. Forla vitalE este Taldl/Mama,
este Spiritul, respirafia numegte iluminare.
viefii in interiorul persoanei, care este platforma
de pe care
persoana igi creeazi iluziile, imaginafia lnfinitul necunoscut. Aceasta este banda de frecvenli a celui de al
gi visele.
gaptelea plan de existenld gi a ultracongtiintei.
Gandul' Gandul este diferit de congtiinli.
creierul prerucreazi un
Involufia. Involutia este cdldtoria de la Punctul Zero, din cel de al
flux de congtiinld gi il modifici pe segmente _ jrnngini
gaptelea plan, pdni la nivelurile cele mai lente gi mai dense de
holografice - de amprente neuronale,
electribe gi chimice frecvenfd gi masi.
numite gdnduri. GAndurile sunt cdrimi
zile din care este
construitd mintea. JZ Knight. JZ Knight este singura persoand W care Ramtha a numit-o
ca si il canalizeze. Ramtha o numegte peJZliica sa preaiubiti.
Grila' Aceasta este marca de serviciu care
denume$e o tehnici creati Ea a fost Ramaya, cea mai in virsti dintre copiii care i-au fost
de Ramtha pentru inillarea congtiinlei
gi a energiei, gi accesarea dali lui Ramtha in timpul vielii sale.
intenlionatd a cdmpului de energie al punctului
Zero gi a Kundalini. Energia Kundalini este fo(a vitali a unei persoane, care
fesiturii rearitaqii, printr-o vianalizarementald. Aceastd tehnicS
coboari din sigiliile superioare la baza girei spinirii, in timpul
se predd in exclusivitate la $coala de Iluminare a lui
Ramtha. pubertdfii. Este un pachet mare de energie, rezervat pentru
108
109
I in fata qemineului
evolulia umand, care este reprezenlat de obicei ca un garpe

Glosarul lui Ramtha


balustradele gardurilor ce inconjoari un cdmp
vast' Studenlii
pe simbolul
incolicit, aflat la baza girei spinirii. Aceasti energie
diferiti
este igi acoperd ochii cu miSti de ochi qi se concentreaz6
gisi cartonaqul'
lor, ldsdndu-9i corpul si meargi liber, pentru
a
de energia care iese din primele trei sigilii gi care rispunde de
prin aplicarea legii congtiinfei 5i energiei 9i a minlii
analogice'
sexualitate, de durere 5i de suferin{i, de putere gi de victimizare.
in mod obignuit, ea descrisi ca fiind garpele care doarme plan al existenlei'
este
Lumina. Lumina seTefer6,la cel de al treilea
sau dragonul care doarme. Deplasarea energiei kundalini citre
practici a cunoagterii
cregtetul capului este denumitd cildtoria ilumindrii. Aceastd Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea
Termenul se refer'a la
cilitorie are loc atunci cind acest garpe selrezegle gi incepe $colilor de inlelepciune Striveche'
qi este
sd danseze in jurul girei spinirii, ionizAnd lichidul spinal gi disciplinele prin care Persoana umand se ilumineazi
divinS'
modificAndu-i structura moleculari. Aceasti acliune provoaci transmutati Ia starea de fiinla nemuritoare'
deschiderea creierului mijlociu qi a por!ii cdtre mintea Mersul christic. Mersul christic este o disciplina
creati de Ramiha'
intr-o stare
subcongtienti. in care studentul invali s6 mearga foarte incet' fiind
invali si
Labirintul. Este numele dat labirintului folosit ca parte a disciplinelor de con5tienld acutd' in aceasti disciplini' studentul
de la $coala de Iluminare a lui Ramtha. Studenlii sunt invdlali manifesteminteaChristici,cufiecarepaspecareilface.
si giseasci intrarea in acest labirint legali Ia ochi, gi sd se
Mesa mesagerul era Persoana care
deplaseze prin el, concentr6ndu-se pe Vid, fdri a atinge perelii anumite mesaje sau informalii'
gi fird a-gi folosi ochii sau simlurile. Obiectiwl acestei discipline itatea si trimit5 mesageri altor
este ca studenlii, legali la ochi, sd giseasci centrul labirintului maestrului' sub
oameni, care manifestd cuvintele sau intenlia
sau o camerd desemnati ca reprezentdnd Vidul.
forma unei experienle sau a unui eveniment'
Lista. Lista este disciplina predati de Ramtha in care studentul scrie care
Mintea. Mintea este produsul unor fluxuri de conqtiinli-gi-energie
o listi a lucrurilor pe care dore5te si le cunoascd gi si le segmente
aclioneazi asupra creierului, creAnd forme-gAnd'
experimenteze, apoi inva!5 si se concentreze pe ea intr-o stare memorie'
holografice sau tipare neurosinaptice denumite
de congtiinli analogici. Lista este harta folositi pentru a
in viald' EIe sunt
Fluxurile de congtiinli-$i-energie lin creierul
proiecta, a modifica 5i a reprograma releaua neuronali a unei de a gandi a unei
sursa de alimentare a creierului. Capacitatea
persoane. Este instrumentul care ajuti Ia realizarea unor
persoane este ceea ce dd persoanei o minte'
modificiri semnificative qi durabile la nivelul persoanei gi al
o singuri minte' Ea
realitSlii sale. Mintea analogicS' Mintea analogici inseamnd
este rezultatul alinierii con5tiinlei primare 9i
a congtiinlei
Lucrul pe Cdmp. Lucrul pe cAmp este una dintre disciplinele
secundare, a Observatorului 9i a personalitalii'
in aceastd stare
fundamentale ale $colii de Iluminare a lui Ramtha. Studenlii
al gaselea
sunt invilali sd creeze un sirribol a ceva ce doresc si 5tie gi si a minlii sunt deschise cel de al patrulea' al cincilea'
experimenteze, pe care sd il deseneze pe un cartonag. 9i al gaptelea sigiliu al
corpului' Benzile se rotesc in direclii
oPuse, ca o roatd in interiorul unei alte ro!i'
creind un virtej
Cartonaqele sunt expuse cu partea nedesenatd in interior, pe
111
110
in fala gemineului Glosarul lui Ramtha
puternic, care permite gindurilor suslinute in lobul frontal sd
P?irude albastre. PAnzele albastre reprezinti structura de bazd a
se coaguleze gi si se manifeste.
corpului fizic la un nivel subtil. Este structura invizibili de schelet
Mintea binard. Termenul acesta inseamni doud minfi. Este mintea a tirimului fizic, care vibreazd la nivelul frecvenjei ultraviolet.
produsi atunci cind accesEm cunoagterea personalitilii
Plimbarea. Aceasta este marca de serviciu a unei tehnici create de
omenegti gi a corpului fizic, f,ere sd accesdm mintea noastri
JZ Knight, pentru iniltarea congiinlei gi a energiei, modificarea
profundS, subcon5tientd. Mintea binari sebazeazd numai pe
inten{ionati a relelelor noastre neuronale gi a tiparelor de
cunoagterea, percep{ia 9i procesele de gdndire ale neocortexului
gAndire prestabilite pe cate nu le mai dorim, gi inlocuirea lor
gi ale primelor trei sigilii. ln aceasti stare a minfii, cel de al
cu altele noi, la alegerea noastrS. Aceasti tehnicd este predati
patrulea, al cincelea, al gaselea gi al qaptelea sigiliu rimin
inchise.
in a<clusivitate la $coala de lluminare a lui Ramtha.
Mintea lui Dumnezeu. Mintea lui Dumnezeu cuprinde mintea gi Primul plan. Se referi la planul material sau fizic. Este planul
inlelepciunea iiecdrei forme de viafi care a triit vreodatd in congtiin{ei imagine 9i al frecvenleihertaene. Este forma cea mai
orice dimensiune, in orice timp, sau care va trdi vreodat5 pe lenti gi mai densi de congtiinld-gi-energie coagulatd.
orice planeti, pe orice stea sau in orice regiune a spaliului. Primul sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele reproductive,
Mintea-maimuli. Mintea-maimuli se referi la mintea licdritoare cu socualitatea gi cu supravietuirea.
gi
nestatornicd a personalitdlii. Primele trei sigilii. Primele trei sigilii sunt sigiliile sexualitdgii, ale
Mintea subcongtient6. sediul min{ii subcongtiente este creierul mic durerii gi ale suferinfei, ale puterii care controleazd. Acestea sunt
sau creierul reptilian. AceastE parte a creierului igi are propriile sigiliile care sunt implicate in mod obignuit in toate
conexiuni independente cu lobul frontal gi cu intreg corpul, gi complexitilile dramei omenegti.
are puterea de a accesa mintea lui Dumnezeu, infelepciunea
Principiul Mam4/Iati. Acest principiu este sursa a tot ce este via!5,
veacurilor.
Tatdl, Mama eterni, Mdul. in inviliturile lui Ramtha, Sursa gi
Oameni, locuri, lucruri, momente gi intdmpldri. Acestea sunt Dumnezeu creatorul nu sunt acelagi lucru. Dumnezeu creatorul
principalele domenii ale experien{ei omenegti, de care este vizut ca fiind Punctul Zero $ congtiinla primari, dar nu
personalitatea este atagati emofional. Aceste domenii
repreintd, ca fiind Sursa, sau Mdul insugi.
trecutul persoanei omenegti gi formeazd conlinutul corpului
Recapitularea viefii. Aceasta este recapitularea incarnirii anterioare,
emofional.
care are loc atunci c3nd persoana ajunge in cel de al treilea
observatorul. se referi la observatorul rispunzitor de colapsalea plan, dupi moarte. Persoana are ocazia s5 fie Observatorul,
particulei/undei din mecanica cuantici. Acesta reprezintd, actorul gi receptorul propriilor sale acliuni. Problemele
marele sine, Spiritul, congtiin{a primard, Dumnezeul dinliuntrul nerezolvate din acea viafi, care apar in lumina recapituldrii,
persoanei omenegti. stabilesc programul pentru incarnarea urmitoare.
112 113
in fala gemineului Glosarul lui Ramtha
Re[eaua neuronal5. Este o re\ea de neuroni care efectueazl Ram. Ram este o versiune prescurtatd a numelui Ramtha' Ramtha
impreuni o funclie. inseamni Tatil'
Ramaya. Ramtha o numegte pe JZ Knight fiica lui preaiubitS'
Ea a
Personalitatea. A se vedea Corpul emolional.
fost Ramaya, prima care a devenit copilul adoptat al lui Ramtha
Planul Extazului. Se referd la planul de odihni, unde sufletele igi
in timpul vielii sale. Ramtha a gisit-o pe Ramaya abandonati'
planifici urmdtoarele incarndri, dupi recapitularea vietii
instepeleRusiei.MullioameniiidideauluiRamthacopiiiin
anterioare. El mai este cunoscut $i ca fiind cerul gi paradisul,
timpul marSului, ca un gest de iubire 9i respect suPrem; acesti
unde nu existi suferinld, nu acistd durere, nevoie sau lipsi, gi copii aveau si fie cresculi in Casa lui Ram' El a ajuns si aibi
unde orice dorin!5 se manifesti imediat. un numer mare de coPii, 133, degi niciodatd nu a avut urmaEi
Planul demonstrafiei. Planul iizic esle numit gi planul demonstraliei. de sdnge.
Este planul in care persoana are ocazia sd igi demonstreze Ramtha (etimologie)- Numele de Ramtha cel lluminat, Domnul
potentialitatea creatoare la nivelul masei gi sd asiste la forma VAntului, inseamnd Tatil' Se mai refer6 9i la Ram, cel care a
materialS pe care o ia congtiin{a, toate acestea pentru a-gi lSrgi coborat din munte in ceea ce se cunoagte ca fiind ingrozitoarea
nivelul de inlelegere emofionald. zi a lui Ram. ,,Se spune despre asta in toati antichitatea' Iar
in vechiul Egipt o<isti un bulevard dedicat lui Ram, marele
Primul sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele reproductive, ci
cuceritor. $i ei au fost destul de inlelepli, incAt si inleleagd
cu sexualitatea gi cu supraviefuirea.
oricine putea si meargd pe bulevardul lui Ram putea si
Procestrl de torsiune. Aceasta este marca de serviciu care denumegte cucereasca vintul." Cuvdntul Aram, numele nepotului lui Noe,
o tehnicd creati de Ramtha, pentru indllarea congtiinlei gi este format din substantivul Araa, care in limba aramaici
energiei gi crearea intenlionati a unui cimp de torsiune, prin inseamn6 pimAnt, sol - 5i din cuv3ntul Ramtha, care inseamna
folosirea min{ii. Prin aceastd tehnic6, studentul invalS si inalt. Acest nume semitic aduce aminte de descinderea Iui
construiascd o gauri de vierme in spaliurltimp, si modifice Ramtha de pe muntele cel inalt, cu care a inceput marele marg'
realitatea gi si creeze fenomene dimensionale cum ar fi starea shiva. Domnul Dumnezeu Shiva reprezi^ta Domnul Planului
de a fi invizibil, levitalia, bilocafia, teleportarea gi altele. Aceastd Albastru gi al corpului Albastru. shiva nu este folosit caref.erire
tehnici este predati exclusiv la $coala de lluminare a lui la zeilatea singulari din hinduism. Mai degrabi, este
Ramtha. reprezentarea unei stiri de congtiinld care apa{ine celui de al
patrulea plan, benzii de frecvenli ultraviolet 9i deschiderii celei
Procesul de vintalizare in Twilight (R). Este procesul folosit pentru
de a patra pece\i. Shiva nu este nici birbat, nici femeie' Este
a practica disciplina Listei sau alte forme de vizuaJizare.
o androgind, pentru ci energia celui de al patrulea plan
fiinli
Punctul Zero. Se referi la punctul inilial de congtienfi, creat de Md inci nu a fost separati in polaritili pozitive 9i negative' Aceasta
prin actul contemplirii qle copilul inilial
de sine. Punctul Zero este o distinclie importanti fatd de teptezentarea hindusi
al Vidului, nagterea congtiinlei. tradilionali a lui Shiva ca fiind o zeitale masculini, care are o
114 115
in fala semineului Glosarul lui Ramtha
solie. Pielea de tigru de la picioarele sale, tridentul gi soarele disciplini dezvolta
a<cluzdndu-gi percep(ia senzoriald' Aceasti
gi luna de la nivelul capului reprezintd, gradul de stdpdn al a studentului pentru telepatie 5i
capacitatea mediumnici
acestui corp asupra primelor trei pece{i de congtiinli. Energia
divina!ie.
kundalini estereprezentatd ca o energie puternici, ce pornegte
Trilight (R). Termenul este folosit pentru a descrie disciplina predati
de la baza girei spinirii gi iese prin cap. Aceasta este o altd
de Ramtha, in care studenlii invali si igi aduc6 corpul intr-o
distinctie fald de anumite rcprezentdri hinduse ale lui Shiva, in
care energia sub formi de 5arpe iese la nivelul celei de a cincea stare catatonici, similari cu somnul profund, dar pdstr6ndu-9i
peceli, prin git. O alti imagine simbolici a lui Shiva reprezinti. in timp starea de congtien!6'
acelaSi
I
Ultracongtiinla. Este congtiinla celui de al gaptelea plan 9i a
guvile lungi de pir intunecat gi o mullime de giraguri de perle, benzii
care reprezintd bogi(ia experienlei sale, stdpAniti ca de frecvenld a Infinitului Necunoscut' Este congtiinla unui
inlelepciune. Tolba gi arcul gi sigelile sunt agentul prin care maestru inillat.
Shiva igi declangeazi voinla puternicd, distruge imperfectiunea insi care
Vidul. Vidul este definit la nivel material ca un vast nimic,
gi creeazi noul.
este toate lucrurile la nivel potenlial' A se vedea Principiul
Sinele. Sinele este adevirata identitate a persoanei omene5ti, diferiti Mamir/Tati.
de personalitate. Este aspectul transcendental al persoanei. El predati
Vindecarea cu ajutorul Corpului Albastru' Este o disciplini
se referd la congtiinla secundarS, la cdlitorul in cdlitoria de pin6
de Ramtha, in care studenlii igi inalli nivelul de congtienti
involutie gi de evolulie, care iace cunoscut necunoscutul. in
la congtiinla celui de al patrulea plan 9i la Corpul Albastru'
Suflet. Ramtha se referi la suflet ca fiind Cartea Mefii, in care este scopul vindecdrii sau modificarii corpului fizic'
inregistratd sub formi de inlelepciune intreaga cdldtorie de
Yeshua bm Joseph. Ramtha il numegte pe Iisus Hristos cu numele
involulie gi evolulie a individului.
de Yeshua ben Joseph, urmind traditiile evreiegti ale acelei
Supercongtiinla. Aceasta este congtiinla celui de al cincilea plan gi perioade.
frecventei razelor X.
Tahumo(R). Tahumo este disciplina predatd de Ramtha, in care
studentul invalS capacitatea de a st6p3ni efectele mediului
inconjuritor natural -
frigul gi cildura - asupra corpului
omenesc.
Transmitere gi receplie. Transmitere gi receplie este denumirea
disciplinei predate de Ramtha, in care studentul invali si
accesc-z,einforma{ii cu ajutorul atributelor creierului mijlociu,
i 116 117
I
I
Glosarul lui Ramtha
Figura B. $APTE NIVELURI DE CONSTIINTA 9r
ENERGIE
Punctul zero
Ultracongtiin!a lnfinitul Necunoscut
Hipercon5tiin!a Razele gama
Supercongtiin{a Razele x
Con5tiinla punte Albastru ultraviolet
Congtiinla congtienti Lumina vizibild
Congtiinla sociald Infrarogu
Subcongtientul Hertzian
Acum
Copyright@200O JZ Knight
Figura C. SAPTE CORPURI iNrAgUnnrE UNUL
iN elrul
Punctul Zero
Nivelul 7 - Infinitul Necunoscut
. Nivelul 6 - Corpul roz
Nivelul 5-Corpul auriu
Nivelul 4 - Corpul albastru
Nivelul 3 - Corpul de lumini
Nivelul 2 - Corpul infrarogu
Nivelul 1-Corpul fizic
Copyright@2O00 JZ Knight
119
in fafa gemineului Glosarul lui Ramtha
Figura D. CONSTIINTA gt ENERGTA Figura E. CREIERUL
ln specrRul LUMINII
Neocortex
(creierul
SPECTRUL LUMINII Talamus galben)
CON9TIINTA ENERGIE
Hipotalamus Corpus
Lobul frontal callosum
Creierul
Glanda pituitari mijlociu
Ulhacong[infa Infinitul
Necunoscut Hipoca Glanda
gi Amigdala pinealS
Creierul mic
Puntea
Superior (lat. pons) Miduva spinirii
Forma!iunea Energia
reticulari
Copyright@2o0o JZ Knight
Centru
Inferior Acesta este desenul caricatural original, bidimen-
sional, pe care l-a folosit Ramtha ca si predea funcliile
gi procesele creierului. El a explicat ci, in acest desen,
Copyright@2o0O JZ Knight diferitele aspecte ale creierului sunt oragerate gi subliniate
prin culori, pentru a ugura studiul 9i inlelegerea. Acest
desen a devenit instrumentul standard, folosit in toate
lectiile ulterioare despre creier.
121
in fala gemineului Glosarul lui Ramtha
FiguTa F. MINTEA BINARA _ TRAIND IMAGININEA Figura G. MINTEA ANALOGICA - fnAInO iN RcuU
Copyright@2O00 JZ Knight
in fala gemineului Glosarul lui Ramtha
Figura H. EFECTUL OBSERVATORULUI Figura l. BIOLOGIA CELULARA
9I CELULA NERVOASA 9l CONEXIUNILE PENTRU FORMAREA
GANDULUI
Observatorul este cel care produce SEMNAL SEMNAL
colapsarea undei de probabilitate, sub formd de
particuli de realitate. -+ -.-.-
DE LA CREIER
Proteine de

€ iNnpol
LA CREIER
t
Circuite
aminoacizi
informafionale
! formate din PePtide
Particuli Undi de energie Observatorul
Actul observdrii face ca
celulele nervoase si transmitd gi sd producd gindul.
O celull obignuitd
Copyright@2ooo JZ Knisht
Canalele de ioni de sodiu (Na
potentialul actiunii, iar canalel
de potasiu (K+) il incheie
Jonctiune $inanriri
Transmiterea s duce la
diferite niveluri cuantic.
determinate de
Copyright@2000 JZ Knight
124
in faya gemineului Glosarul lui Ramtha
Figura J. STRUCTURA DE SCHELET, Figura K. CORPUL ALBASTRU
SUB FORMA OC PANZA, A MASEI
PAnze albastre
Carbule, Energia kundalini
microfubuli pe bazi se ridica in
cregtetul capului
prin toate cele
5apte sigilii.
Electronii se deplaseazd
ln 9i prin filamentele proteice
Copyrisht@2OOO JZ Knight Copyright@2OOO JZ Knight
126 127

S-ar putea să vă placă și