Sunteți pe pagina 1din 14

Temperatura de preincalzire la sudarea MIG MAG Tabelul 5.6.3.

Tpr 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 f1 3,288435 3,238764 3,183855 3,122472 3,052882 2,972546 2,877528 2,761236 2,61131 2,4 f2 3,0835 3,111 3,1385 3,166 3,1935 3,221 3,2485 3,276 3,3035 3,331

Fig. 5.3. Variatiile functiilor f1 si f2 n functie de Tpr la sudarea de colt cu electrozi nveliti
Pentru sudarea electrica manuala cu electrozi nveliti este necesara o temperatura de prencalzire de 180 0C. 5.6.2. Sudarea MAG - CO2 5.6.2.1. mbinarea cap la cap Datele necesare pentru determinarea temperaturii de prencalzire pentru acest tip de mbinare sunt date mai jos: Pcm = 0,32 % T8/5 = 4,425 s HM = 350 EL = 9,890 kj/cm a = 3336,57 % b = 136,63 % c = - 0,465 % d = 0,467 %

Notam: 1,2 lg (600 - Tpr) = f1 si 3,243 + 0,00069 Tpr = f2.

Pentru valorile lui: Tpr; f1 si f2 de mai jos (tabelul 5.6.4.) se va trasa graficul din figura 5.4.
Tabelul 5.6.4. Tpr 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 f1 3,288435 3,238764 3,183855 3,122472 3,052882 2,972546 2,877528 2,761236 2,61131 2,4 f2 3,2775 3,312 3,3465 3,381 3,4155 3,45 3,4845 3,519 3,5535 3,588

Fig. 5.4. Variatiile functiilor f1 si f2 n functie de Tpr la mbinarea cap la cap Pentru sudarea MIG-MAG este necesara o temperatura de prencalzire de 80 0C
5.6.2.2. mbinarea de colt Datele necesare pentru determinarea temperaturii de prencalzire pentru acest tip de mbinare sunt date mai jos:

Pcm = 0,32 % T8/5 = 4,425 s HM = 350 EL = 9,672 kj/cm

a = 3336,57 % b = 136,63 % c = - 0,465 % d = 0,467 %

Notam: 1,2 lg (600 - Tpr) = f1 si 3,23 + 0,00068 Tpr = f2. Pentru valorile lui: Tpr; f1 si f2 de mai jos (tabelul 5.6.5.) se va trasa graficul din figura 5.5.

Tabelul 5.6.5. Tpr 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 f1 3,288435 3,238764 3,183855 3,122472 3,052882 2,972546 2,877528 2,761236 2,61131 2,4 f2 3,264 3,298 3,332 3,366 3,4 3,434 3,468 3,502 3,536 3,57

Fig. 5.5. Variatiile functiilor f1 si f2 n functie de Tpr la mbinarea de colt folosind procedeul MIG - MAG.
Pentru sudarea MIG-MAG este necesara o temperatura de prencalzire de 50 0C. 5.7. Alegerea surselor pentru sudare 5.7.1. Sursa pentru sudare manuala cu electrozi nveliti Pentru sudarea manuala a constructiei "Incinta presurizata ", vom alege redresorul cu reglare mecanica FRO DODARC 164. 5.7.2. Sursa pentru sudare MAG - CO2 Pentru sudarea constructiei ,,Incinta presurizata, prin procedeul MAG - CO2, se alege echipamentul de sudare multiproces TEMARC 400.

Caracteristici tehnice

Tensiunea de alimentare Putere absorbita la DA 60 % Domeniul de reglare al curentului de sudare Diametrul electrodului nvelit Curent de sudare la DA 35 % Curent de sudare la DA 60 % Dimensiuni ( L x l x h ) Masa Accesorii de completare

230/400 V - 1 Ph - 50 Hz 10,5 kVA 45 - 240 A

2,0 - 5,0 mm 240 A 220 A 600 x 430 x 890 mm 68 kg KIT sudare electric\ manual\ cu electrozi nveli]i (cle[te port electrod cu cablu [i cupl\, cablu de mas\ cu clem\ [i cupl\, masc\ de mn\, ciocan zgur\ [i perie de srm\)

Caracteristici tehnice

Tensiunea de alimentare Puterea absorbit\ DA 60 % Tensiunea de mers n gol Reglajul curentului de sudare Diametrul srmei electrod Curentul de sudare la 60 % DA Dimensiuni (h x l x L) Masa Accesorii

400 V - 3Ph - 50 Hz 15 kVA 50 V 30 - 350 A 0,8 - 1,2 mm 320 A 540 x 780 x 1040 mm 115 kg Alimentator TF 4W DM cu extensie de 5 m; Reductor presiune cu debitmetru Ar; Motor cu tahogenerator; Cupla pentru comanda la distan]\; Buton de prepurjare a gazului pentru reglarea debitului nainte de sudare; Posibilitatea de reglare continu\ a parametrilor de sudare Ua [i Is de pe alimentator. Kit electric manual cu electrozi nveli]i

Accesorii op]ionale
5.8. Controlul mbinarilor sudate

Controlul mbinarilor sudate, cuprinde o serie de verificari care sa permita obtinerea unor mbinari corecte (fara defecte) sau care sa permita stabilirea corectitudinii mbinariilor din punct de vedere al defectelor dimensionale sau de forma. Controlul mbinarilor sudate cuprinde trei etape: controlul nainte de sudare;

controlul n timpul sudarii; controlul dupa sudare. 5.8.1. Controlul nainte de sudare Controlul nainte de sudare se refera la: verificarea documentatiei tehnice a subansamblului "Incinta presurizata de mare adncime "; verificarea calitatii materialului de baza (OL 37.2) si a materialelor de adaos (electrozi nveliti, srma plina pentru sudare si a gazului de protectie); verificarea dimensiunilor pieselor componente; verificarea utilajelor si instalatiilor pentru sudare; verificarea conditiilor mediului ambiant. 5.8.2. Controlul n timpul sudarii Controlul n timpul sudarii cuprinde: verificarea asamblarii; verificarea temperaturii de prencalzire; verificarea primului strat; verificarea parametrilor regimului de sudare; verificarea radacinii mbinarii sudate. 5.8.3. Controlul dupa sudare Controlul dupa sudare cuprinde urmatoarele faze: verificarea constructiei sudate din punct de vedere al formei si dimensiunilor; verificarea constructiei sudate din punct de vedere al calitatii mbinarilor sudate; controlul vizual (cu ochiul liber sau cu lupa); controlul cu lichide penetrante; controlul ultrasonic; controlul cu radiatii sau X. Controlul cu lichide penetrante cuprinde urmatoarele etape:

1. Pregatirea suprafetei - suprafata se curata de urmele de vopsea, ulei, grasime, rugina, iar sudura de stropi si zgura; 2. Aplicarea penetrantului - penertantul este un lichid, care are proprietatea de a patrunde n spatii capilare fine si de a ramne acolo n timpul ndepartarii penetrantului de pe suprafata de controlat; 3. ndepartarea excesului de penetrant de pe suprafata piesei. Aceasta se realizeaza dupa un timp cuprins ntre 5 si 20 min. Penetrantul se ndeparteaza astfel: se spala suprafata cu un jet de apa la o temperatura cuprinsa ntre (10 - 40) 0C; aplicarea prin pulverizare a unui agent emulgator; dupa maxim 5 secunde se spala agentul emulgator si se sterge suprafata cu o crpa uscata.

4. Aplicarea developantului - se aplica prin pulverizare, un strat foarte subtire si uniform. 5. Cercetarea suprafetei - dupa uscarea developantului, se face cercetarea suprafetei cu ochiul liber, folosind lumina naturala sau o lupa portabila. n primull rnd vor fi puse n evidenta defectele mari, iar dupa un anumit timp (timp de penetrare) apar si defectele mici. 5.9. Normarea tehnica

Normarea tehnica are drept scop stabilirea consumului de timp, a consumului de materiale si a consumului de energie electrica pentru executarea lucrarilor de sudare. 5.9.1. Norma tehnica de timp Norma tehnica de timp reprezinta timpul stabilit pentru executarea unei anumite operatii de sudare, n conditii concrete tehnico-organizatorice si cu cea mai eficace folosire a tuturor mijloacelor de productie. Pentru realizarea unei productivitati mari la lucrarile de sudare este necesar, n primul rnd sa existe o organizare rationala a muncii si a locului de munca, organizare ce se caracterizeaza prin urmatoarele:

posturile de lucru sunt echipate cu aparatura si accesoriile necesare; piesele ce urmeaza sa fie sudate sunt pregatite documentatiei, cu respectarea tuturor conditiilor tehnice impuse; conform

materialele de adaos folosite la sudare precum si piesele ce vor fi sudate sunt aduse la locul de munca al sudorului de catre muncitori auxiliari; sudorului trebuie sa i se asigure de lucru pe toata durata schimbului; lucrarea este predata la control de catre maistru sau seful de echipa; ntretinerea si repararea utilajelor tehnologice este asigurata de personal specializat.

n norma tehnica de timp nu sunt incluse pierderile de timp care depind sau nu de sudor. De asemenea, norma nu cuprinde timpul consumat pentru depunerea n cusatura a unui exces de metal, pierderile de timp cauzate de pregatirea gresita a marginilor pieselor de sudat si pierderile de timp cauzate de lipsa materialelor de adaos. Norma tehnica de timp se calculeaza pentru o piesa cu ajutorul urmatoarelor relatii:

(5.27)

(5.28) Relatia (5.27) este valabila pentru productia de unicate si de serie mica (n 10 bucati), iar relatia (5.28) pentru productia de serie mijlocie si mare (n > 10 bucati). n aceste relatii s-au folosit urmatoarele notatii: Tp- timpul de pregatire si ncheiere, n smin/lott; n- numarul de piese identice care se executa; Topi- timpul operativ incomplet determinat cu relatia:

cus

min/m

Topi = tb + ta (5.29)

n care tb este timpul de baza, n min/m;

ta cus- timp ajutator legat de piesa sudata; ta cus = ta cus1 + ta cus2 + ta cus3 + ta cus4 + ta min/m (5.30)
l- lungimea cordonului de sudura, n m; tap- timp ajutator legat de piesa sudata, n min/piesa; Kd- coeficient ce tine seama de deservirea locului de munca (pentru productia de serie mijlocie si mare acest coeficient cuprinde si timpul de pregatire si ncheiere); Ko- coeficient care tine seama de timpul de odihna si necesitati fiziologice; KP- coeficient de corectie a productivitatii muncii, functie de tipul productiei.

cus5

5.9.1.1. Sudarea electrica manuala cu electrozi nveliti Timpul de pregatire si ncheiere va fi:

Tpi = Tpi1 + Tpi2 = 3,5 + 2,5 = 6 min/lot n = 1 bucati; t ap = 15,56 min Kd = 1,03 Ko = 1,09 Kp = 1,1

Timpii de baza si timpii ajutatori legati de piesa sudata pentru cele trei tipuri de mbinari sudate vor fi: Sudura cap la cap cu prelucrarea rostului n"Y": tb r =102/vs r =102/8,57 = 11,66 min/m tb u = 102/vs u = 102/24 = 4,16 min/m tb A = tb r + tb u= 11,66 + 4,16 = 15,82 min/m ta cus A = ta cus1 + ta cus2 + ta cus3 + ta cus4 + ta cus5 = 0,31 + 1,6 + 3,55 + 0,18 + 0,2 = 5,84 min/m Topi A = tb A + ta cus A = 15,82 + 5,84 = 21,66 min/m lA = 2 l5-10 + l10-10 + l20-20 = 2 2900 + 1800 + 220 = 7,82 m B.Sudura de colt cu calibrul a = 5 mm: tbB = 102/vs = 102/32,5 = 3,07 min/m ta cus B = ta cus1 + ta cus2 + ta cus3 + ta cus4 + ta cus5 = 0,24 + 0,86 + 3 + 0,26 + 0,2 = 4,56 min/m Topi B = tb B + ta cus B = 3,07 + 4,56 = 7,63 min/m lB = 2 4 l10-30 + 2 4 l29-30 + 2 2 l7-8-9 + 14 l10-11 + 2 l6-10 + 9 2 l10-19 + 2 l10-17 + 2 2 l5-12 + 2 2 l5-14 + 2 l5-15 + 2 l10-33 + 2 l10-34 + 2 l10-18 + 2 l3-5 + l3-4 + 2 2 l5-13 + 2 l10-25 + 2 l10-27 + 2 l10-26+l10-4 IB = 8 260 + 8 100 + 4 135 + 14 88 + 2 78 + 18 75 + 2 160 + 2 180 + 2 150 + 2 90 + 2 30 + 75 + 4 34 + 2 125 + 2 125 + 4 106 + 30 = 9223 smmt = 9,223 m C. Sudura de colt cu calibrul a = 7 mm: tb C = 102/vs = 102/27 = 3,7 min/m ta cus C = ta cus1 + ta cus2 + ta cus3 + ta cus4 + ta cus5 = 0,24 + 1,56 + 4,05 + 0,26 + 0,2 = 6,31 min/m Topi C = tb C + ta cus C = 3,7 + 6,31 = 10,01 min/m lC = 2 l10-23 + 2 l2-5 + 2 l8-10 + 2 l1-2 + 2 l22-23 + 2 l10-20 + 2 l20-21 + 2 l7-8=

IC = 2 (850 + 850 + 1290 + 850 + 850 + 1600 + 1600 + 1290 = 9180 smmt = 9,18 m NT = 6/1 + (21,66 7,82 + 7,63 9,223 + 10,01 9,18 + 15,66) 1,03 1,09 1,1= 435 smin/piesat = 7,25 h/piesa. 5.9.1.2. Norma de timp la sudarea MAG-CO2 Tpi = Tp1+ Tp2+ Tp3+ Tp4+ Tp5 = 4 + 2 + 0,8 + 4,2 + 2 = 15 min/lot n = 1 bucati; t ap = 7,9 min Kd = 1,12 Ko = 1,09 Kp = 1,1

Timpii de baza si timpii ajutatori legati de piesa sudata pentru cele trei tipuri de mbinari sudate vor fi: Sudura cap la cap cu prelucrarea rostului n"Y ": tb A = 10 2/ v s = 10 2/33,25 = 3 min/m ta cus A = 1,3 min/m Topi A = tb A + ta cus A = 3 + 1,3 = 4,3 min/m lA = 7,82 m B.Sudura de colt cu calibrul a = 5 mm: tbB = 102/vs = 102/41 = 2,43 min/m ta cus B = 1,5 min/m Topi B = tb B + ta cus B = 2,43 + 1,5 = 3,93 min/m lB = 9223 smmt = 9,223 m Sudura de colt cu calibrul a = 7 mm: tb C = 102/vs = 102/34 = 2,94 min/m ta cus C = 1,5 min/m Topi C = tb C + ta cus C = 2,94 + 1,5 = 4,44 min/m lC = 9180 smmt = 9,18 m NT = 15/1 + (4,3 7,82 + 3,93 9,223 + 4,44 9,18 + 7,9) 1,12 1,09 1,1 = 174 smin/piesat = 2,9 h/piesa. 5.9.2. Normarea consumului de materiale 5.9.2.1. Normarea consumului de electrozi nveliti

Masa electrozilor nveliti consumati se compune din masa srmei electrod si masa nvelisului: me = msrma + mnvelis g (5.31)

Considernd o pierdere de 5 % din consumul de srma prin capetele aruncate si din 2 % prin mproscari si stropi rezulta: msrma = 1,07 mMD g (5.32)

n care mMD este masa materialului depus calculata cu relatia: mMD = Aj lj (5.33)

n care: Aj este sectiunea materialului depus la un cordon de sudura, n cm2; lj- lungimea cordonului, n mm; - densitatea materialului depus, n g/cm2. Din ultimele doua relatii rezulta consumul de srma electrod: msrma = 1,07 Aj lj tinnd seama de raportul: = mnvelis / msrma Consumul de electrozi nveliti devine: me = 1,07 (1 + ) Aj lj g (5.36) (5.35) (5.34)

A. Sudura cap la cap cu prelucrarea rostului n "Y ": pentru electrozi cu = 3,25 mm se va calcula: MMD = Ft lA = 7,85 0,25 782 = 1535 g msrma = 1,07 1535 = 1642 g me = (1 + ) msrma = (1 + 0,462) 1642 = 2401 g pentru electrozi cu = 5 mm se va calcula: MMD = n Ft lA = 7,85 2 0,16 782 = 1964 g msrma = 1,07 1964 = 2102 g me = (1 + ) msrma = (1 + 0,423) 2102 = 2991 g = 0,423 = 0,462

me A = 2401 + 2991 = 5392 g B. Sudura de colt cu calibrul a = 5 mm: MMD = n Ft lA = 7,85 2 0,2 922,3 = 2896 g msrma = 1,07 2896 = 3099 g me B = (1 + ) msrma = (1 + 0,423) 3099 = 4410 g C. Sudura de colt cu calibrul a = 7 mm: MMD = n Ft lA = 7,85 3 0,2 918 = 4323 g msrma = 1,07 4323 = 4626 gt me C = (1+ ) msrma = (1 + 0,423) 4626 = 6582 g Masa totala de electrozi va fi data de relatia: me = me A + me B + me C = 5392 + 4410 + 6582 = 16384 g = 16,384 kg = 0,423 = 0,423

5.9.2.2. Normarea consumului de gaz si srma


Consumul de gaz protector se determina cu relatia: QG = DG tb j lj (5.37)

n care DG este debitul de gaz de protectie, n sl/mint. Consumul de gaz protector devine: QG = ( DG A tb A lA) + ( DG B tb B lB) + ( DG C tb C lC) = = (19 3 7,82) + (19 2,43 9,223) + (19 2,94 9,18) = 1384,3 l

Consumul de srma se determina cu relatia: m srma = k x m cordon g (5.38)

n care k = 1,03. Consumul de srma devine: m srma = k (nt A Ft A lA ) + (nt B Ft B lB) + (nt C Ft C lC)
msrma = 1,03 7,85 (3 0,19 782) + (2 0,155 922,3) + (3 0,186 918) = 10057 g

5.9.3. Normarea consumului de energie electrica Consumului de energie electrica se stabileste cu relatia:

Kw h (5.39) n care: Is este intensitatea curentului de sudare, n A; Ua- tensiunea arcului, n V; tb- timpul de baza, n min/m; l- lungimea cordonului de sudura, n m; - randamentul electric al sursei de sudare; P0- puterea consumata de sursa de sudare la mersul n gol, n Kw; NT- norma tehnica de timp, n min/piesa.
n cazul n care sursa de sudare este prevazuta cu dispozitive de limitare a mersului n gol, termenul al doilea din relatie este nul. 1. Pentru sudarea electrica manuala cu electrozi nveliti: = 0,55 si P0 = 2 Kw.

2. Pentru sudarea MAG - CO2: = 0,7 si P0 = 1 Kw.

5.10. Norme de tehnica securitatii muncii la sudarea prin topire 1. la pamnt; 2. Echipamentele de sudare trebuie controlate periodic n ce priveste buna functionare si legare

Sudorii vor lucra numai cu echipament de protectie;

3. n raza de actiune a arcului electric nu este permisa prezenta materialelor volatile, explozibile sau inflamabile; 4. Buteliile cu gaze se manevreaza fara socuri si se pastreaza numai cu capacul montat;

5. Sudarea n spatii nchise se va executa numai dupa ce s-au luat masuri de siguranta (asigurarea aerului necesar sudorului, absortia gazelor toxice, etc.); 6. La sudarea n spatii umede sudorul va purta cizme electroizolante si va lucra pe un covor izolat electric fata de pamnt; 7. 8. Izolatia cablurilor trebuie sa fie continua si conexiunele electrice realizate corect si izolate; Nu se sudeaza n locuri cu pericol mare de incendiu;

9. Persoanele care nu lucreaza direct n operatiile de sudare vor fi protejate cu ajutorul unor paravane de protectie; Toate echipamentele si utilajele vor fi deconectate sau scoase din functiune la terminarea operatiilor de sudare.