AN UNIVERSITAR 2020-2021, SEMESTRUL II

DISCIPLINA: TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI

Titular curs: Prof.univ.dr.Carmen Creţu
Seminar: Lect.univ.dr. Nicoleta Rogoz

TEMATICĂ SEMINAR

1. IMPORTANŢA STUDIERII DISCIPLINEI TEORIA ŞI METODOLOGIA

CURRICULUM-ULUI ( SEMINAR INTRODUCTIV) (S1, S2)
▪ Obiectul de studiu
▪ Prezentarea importanţei cunoaşterii modificărilor legislative şi a documentelor curriculare:
✓ Legea Educației Naționale, 2011, reactualizare 2020 (www.edu.ro - prevederi legate
de curiculum)
✓ Plan de învăţământ
✓ Programe şcolare
✓ Ghiduri metodologice. Metoda arborelui de derivare. Dezbatere
▪ Tema 1: Descrierea elementelor curriculare noi cuprinse în 2 capitole din Legea Educaţiei
Naţionale, 2011.

2. CONCEPTUL DE CURRICULUM (1 SEMINAR) (S3)

2.1. Etimologie. Evoluţie semantică. Impactul introducerii conceptului asupra realităţii
educaţionale româneşti
▪ Analiza comparativă a definiţiilor date conceptului (Metoda ciorchinelui structurat)
2.2. Conceptul de curriculum în viziunea lui John Dewey (1902)-comentariu pe textul Copilul şi
curriculum-ul (Trei scrieri despre educaţie):
2.2.1. identificarea elementelor relevante în definirea teoriei curriculum-ului;
2.2.2. analiza relaţiilor existente între componentele actuale ale curriculum-ului şi cele
prezentate de autor – Metoda aplicată: Interviu în trei trepte (analiză text
ştiinţific). Valențe contemporane ale concepției prezentate de autor.
Tema 2: Eseu argumentativ-Noi dimensiuni ale raportului copil-curriculum în concepţia autorului John
Dewey. Subteme de abordat: definiția dată conceptului de curriculum, tipul de relație profesor-elev,
implicații ale raportului copil- curriculum în predare-învățare-evaluare.

3. TIPURI DE CURRICULUM. ANALIZĂ COMPARATIVĂ. APLICAŢII ÎN PRACTICA

EDUCAŢIONALĂ (1 SEMINAR) (S4)
3.1. Clasificări ale tipurilor de curriculum (după criteriile: teoria curriculum-ului, dezvoltarea
curriculum-ului)- Metoda cubului (2-4 studenți)
3.2. Contextualizare: tipurile de curriculum după criteriul structura Curriculum-ului Naţional (2-4
studenți)
Aplicație CDȘ: Ce tip de curriculum recomandaţi pentru:
a) elevi de nivel mediu;
b) elevi supradotaţi şi cu motivaţie pentru studiul disciplinei respective;
c) elevi supradotaţi, dar fără interese cognitive deosebite pentru disciplina respectivă;
d) elevi slabi. Dezbatere.
Aplicaţie: Formularea unui argument pentru o disciplină opţională - Metoda: Joc de rol.
Tema 3: Redactarea unui argument pentru o disciplină opţională implementată la nivel instituțional-
școală/grădiniță (tip de opţional: la nivelul ariilor curriculare)

1
4. MODELE CURRICULARE (3 SEMINARII) (S5, S6, S7)
4.1. Relaţia tradiţii ale cunoaşterii-modele clasice de curriculum (abordare comparativă-
esenţialismul, enciclopedismul, politehnismul, pragmatismul). Metoda: Dezbatere cu oponent
– (4-8 studenți) (S5)
4.2. Constructivismul. Particularităţi-Metoda: Discuţie Panel (Analiza teoriilor lui J.Piaget,
L.Vâgotsky, J. Bruner- Metoda Diagramelor Venn) (3-6 studenți) (S6)
4.3. Implicaţii ale aplicării instrumentelor cognitiv-constructiviste în practica şcolară- Metoda:
Discuție Panel. Joc de rol (3 studenți) (S7)
Studiu de caz : Importanţa promovării modelului constructivist în practica şcolară. Studiu de caz
Québec Education Program-Approved Version: Preschool Education, Elementary Education, 2001
(Analiză comparativă, pe baza unor criterii bine definite, între structura programelor existente în
învăţământul românesc şi cea promovată de învăţământul canadian-regiunea Quebec) (document de
analizat opțional-nu va fi cuprins în prezentări)
Tema 4: Alegerea unui instrument cognitiv-constructivist. Propunerea unui model de aplicare a
acestuia în practica şcolară (pentru un anumit conţinut educaţional)

5. OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE (1 SEMINAR) (3-6 studenți) (S8)

Relaţia obiective-competenţe. Contextualizare la nivelul programelor școlare
5.1. Exerciţii pe taxonomii
5.2. Exerciţii de operaţionalizare a obiectivelor educaţionale- redactare obiective operaţionale,
utilizând manualele existente pentru diferite discipline/ani şcolari diferiţi
▪ Teoria obiectivelor educaţionale (evidenţierea asemănărilor şi a diferenţelor existente între
categoriile de obiective pe domenii psihocomportamentale)
Tema 5: Realizarea unui exerciţiu de operaţionalizare a obiectivelor pentru un conţinut educaţional ales
Tema 6: Redactarea unui eseu argumentativ care reliefează specificul şi importanţa curriculumului
centrat pe competenţe (prin raportare la exemple selectate din programele școlare pentru diferite
discipline școlare)

6. CONŢINUTURILE EDUCAŢIEI (2 SEMINARII)(3-6 studenți) (S9, S10)

6.1. Alcătuire de proiecte pe grupe sau individual, prin utilizarea uneia dintre modalităţile noi de
organizare a conţinuturilor (interdisciplinaritate, organizare diferenţiată şi personalizată,
organizare informatizată)
6.2. Analiza avantajelor şi dezavantajelor implementării unei noi modalităţi de organizare a
conţinuturilor

Tema 7: Pornind de la un conţinut educaţional, propuneţi 3 sarcini de învăţare care reflectă utilizarea a 3
tipuri de inteligenţă (Modelul inteligenţelor multiple, Gardner, 1983)-organizare diferențiată și
personalizată, organizare interdisciplinară

7. PROIECTAREA CURRICULARĂ. MODELE, ETAPE, DOCUMENTE CURRICULARE.

Aplicaţii pentru categorii diferite de elevi ( 2 SEMINARII) (3-6 persoane) (S11, S12)

7.1. Macroproiectarea: analiza documentelor şcolare (plan-cadru, programă şcolară, manuale şcolare,
ghiduri metodologice)- Metoda mozaicului (S11)
7.2. Elaborare de programe CDŞ-sugestii existente la nivel național (S12)
Elaborare de programe CDȘ-la nivel instituțional (S12)

2
 Studii de caz. Dezvoltarea curriculum-ului pentru diferite categorii de elevi (educaţie
timpurie-curriculum-ul învăţământului antepreşcolar, curriculum preşcolar, curriculum-ul
clasei pregătitoare, curriculum special şi special integrat, curriculum pentru învăţământ
primar, gimnazial, liceal dezvoltat în acord cu cele 8 domenii de competenţe-cheie)
Tema 8: Prezentarea structurii unui document curricular (la alegere)

8. PROIECTAREA CURRICULARĂ LA NIVELUL DECIZIILOR

MICROSTRUCTURALE. Aplicaţii pentru categorii diferite de elevi ( 2 SEMINARII) (3-6
studenți)(S13, S14)
8.1. Planificarea calendaristică
8.2. Proiectarea didactică: proiectarea activității/lecţiei-realizare de proiecte pe grupe, prin alegerea
unor teme din cadrul unor manuale alternative-domenii experiențiale/arii curriculare
diferite/discipline diferite).
Tema 9: Realizarea unui proiect pentru o lecţie/activitate prin utilizarea modalităților noi de organizare a
conținuturilor (interdisciplinaritate, diferențiere sau informatizare).

Referinţe bibliografice:
***Cartea Albă a Reformei Invăţământului din România (1995), MI, Bucureşti.
***Journal of Curriculum Studies-suport electronic oferit la curs (studiile recomandate le curs).
***Legea educației naționale (2011).Disponibilă on-line www.edu.ro.
***Québec Education Program (2001) Approved Version: Preschool Education, Elementary
Education Gouvernement du Québec, Ministère de l’Éducation, Legal deposit – Bibliothèque
nationale du Québec. M.E.N.-C.N.C.(1998), Curriculum naţional pentru învăţământul
obligatoriu. Cadru de referinţă, ISE, Bucureşti.
• Bocoş, M.(2001), Curriculum şcolar şi aspectele sale esenţiale, în
Ionescu, M, Radu, I. (coord.), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
pp. 96-106.
• Ciolan, L.(2008), Învățarea integrată. Fundamente pentru un
curriculum transdisciplinar, Ed. Polirom, Iași.
• Creţu, C.(2021), Teoria şi metodologia curriculum-ului. Curs pe
suport electronic.
• Cretu, C.(2009), Teoria curriculum-ului. În Psihopedagogie pentru
examenele de definitivare şi grade didactice, Ed.Polirom, Iași.
• Creţu, C.(2000), Teoria curriculum-ului şi conţinuturile
educaţiei, Ed. Universității "Al.I.Cuza", Iaşi, pp. 8-36; 131-179; 182-209;
246-270; 273-285.
• Creţu, C.(1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.
Polirom, Iaşi, pp. 59-89.
• Cucoş, C.(2006), Pedagogie. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed.
Polirom, Iaşi.
• Husen,T., Postlethwaite, N.T.(Eds.-in chief)(1994), The
International Encyclopedia of Education, Ediția II, Vol.2, Pergamon Press-
disponibil la biblioteca facultăţii (studiile recomandate le curs).
• Joiţa, E.(2007), Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de
învăţare cognitiv-constructivistă, EDP, R.A., Bucureşti.

3
 • Negreţ, I.(2001), Teoria curriculum-ului. În Prelegeri pedagogice,
I.Cerghit, I.Neacşu, I.Negreţ-Dobridor, I.O. Pânişoară (coord.), Ed. Polirom,
Iaşi, pp.11-60.
• Pinar, W.(2003), International Handbook for Curriculum
Research. LEA, London – suport electronic oferit la curs (capitolele
recomandate la curs).
• Potolea, D.(2002), Conceptualizarea curriculum-ului. O
abordare multidimensională. În E.Păun, D.Potolea (coord.)(2002)
Pedagogie. Fundamente teoretice şi demersuri aplicative, Ed. Polirom, Iaşi.
• Rogoz, N. (2013), Proiectarea curriculum-ului din perspectiva
constructivismului. Noi tendințe și sugestii metodologice. Ed. Universității
„Al.I.Cuza”, Iași.

• Văideanu, G.(1988), Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed.

Politică, Bucureşti.
Surse online:
www.edu.ro
www.ise.ro
www.oecd.org- site-ul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD)- rezultatele studiului PISA
(Programme for International student Assesement).
www.eurydice.org
www.rncis.ro

EVALUARE – condiţii
a. 10 prezenţe la seminar ( 5+5);
b. Participare, implicare directă la seminar (10 puncte):
b1. 4 puncte: realizarea a 2 teme din cele 9 propuse în tematica de seminar (marcate cu bold,
notate cu Tema 1, Tema 2, etc.)
b2. 2 puncte: 2 intervenţii de seminar (se pot echivala cu o prezentare în cadrul seminarului)
b3. 4 puncte: prezentarea documentată a unei teme (individual sau pe grupe)- după o structură
dată.
c. Realizare portofoliu (10 puncte)
Portofoliul va cuprinde:
▪ Proiectul unei programe şcolare pentru o disciplină opţională (CDŞ)- pentru 1 semestru,
realizat în grupe de 4-5 studenți (Obs.! Se vor preciza caracteristicile grupului şi ale
comunităţii locale la care se adresează opţionalul). (10 puncte)

TOATE TEMELE PRECIZATE LA PUNCTELE b1, b3 și c VOR FI PREGĂTITE PE PARCURSUL

SEMESTRULUI ȘI VOR FI PREDATE ÎN ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ DIN SEMESTRU (sau cu cel puțin
4-5 zile înainte de data examenului din sesiune)

Evaluarea la seminar reprezintă 50 % din nota finală.

50% Examen final.

4
 Structura prezentării temei de seminar

Pagina de titlu
Cuprins
Argument/ Introducere
➢ importanţa alegerii temei abordate;
➢ descrierea selectivă a conţinutului lucrării;
➢ prezentarea unor dificultăţi în abordarea temei (caracteristicile literaturii de specialitate,
oportunitatea surselor de documentare etc.);
Conţinut (pe capitole/subcapitole)
➢ Fundamentare teoretică (identificarea concluziilor unor cercetări ştiinţifice în domeniul
temei alese, modalităţi de integrare şi valorificare a acesteia în sistemul de învăţământ
românesc, delimitări/rafinări conceptuale);
➢ Criterii: ordonarea logică în structurarea capitolelor şi subcapitolelor;
➢ Propunerea unor aplicaţii creative în domeniul temei alese pentru prezentare.
Concluzii
Bibliografie
➢ Actualitatea şi relevanţa surselor bibliografice utilizate;
Anexe (opţional)
- pot include aplicaţiile propuse şi selecţii ale produselor obţinute în urma realizării
aplicaţiilor.