Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Valahia din Targoviste Specializarea Marketing Anul III, grupa I

COMERTUL INTERNATIONAL CU SERVICII

Studenta: Codreanu Madalina Elena

- 2011 -

CUPRINS

Cap 1 CONSIDERATII TEORETICE CU PRIVIRE LA COMERTUL INTERNATIONAL CU SERVICII..2


1.1. 1.2. 1.3. 1.4.

Introducere2 Definirea serviciilor2 Politica comerciala instrumente si masuri folosite pe plan internatinal..........3 Principalele trsturi ale serviciilor4

Cap 2 EVOLUTIA COMERTULUI INTERNATIONAL CU SERVICII IN CONTEXT EUROPEAN SI GLOBAL6 2.1. Comertul cu servicii la nivel global.6 2.2. Comertul intraeuropean cu servicii..7 Cap 3 STUDIU PRIVIND COMERTUL INTERNATIONAL CU SERVICII IN CONTEXTUL ECONOMIEI ROMANESTI.11 3.1. Analiza evolutiei sectorului tertiar in Romania.....................................................11 3.2. Dezavantaje competitive ale Romaniei in sfera serviciilor...14 3.3. Nivelul modest al fluxurilor de servicii intermediate prin ISD.14 3.4. Perspective si oportunitati15 CONCLUZII...18 Bibliografie..19

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII TEORETICE CU PRIVIRE LA COMERTUL INTERNATIONAL CU SERVICII

1.5.

Introducere

Comerul internaional reprezint totalitatea schimburilor de bunuri i servicii dintre dou sau mai multe state, pe zone geografice. Nu se poate vorbi de o determinare strict ntre comerul internaional i comerul mondial. n general se folosete termenul de comer internaional si nu cel de comer mondial, termen ce exist de mai mult timp. Cnd se are n vedere comerul unei ari atunci se vorbete de comer exterior. Comerul exterior este parte integrant a comerului internaional i include exportul, importul, reexportul i tranzitul. Exportul reprezint activitatea desfurat de persoanele autorizate de a vinde bunuri i servicii n alte ri. Importul este reprezentat de activitatea desfurat de persoanele autorizate pentru cumprarea de bunuri i servicii din diverse ri pentru ara creia i aparin importatorii. Reexportul este activitatea desfurata de persoanele autorizate de a cumpra mrfuri din unele ri i a le revinde n altele. Cnd aceast activitate se practic raional i pe scar larg, ea poate fi o surs important de profit i constituie un mijloc de dezvoltare a comerului internaional. Tranzitul reprezint activitatea desfurat de persoanele autorizate pentru transportarea mrfurilor strine pe teritoriul naional, dar i n activitatea de depozitare temporar a acestor mrfuri n condiii de securitate, fiind considerat un comer invizibil. Pentru dezvoltarea comerului exterior este important dezvoltarea de bunuri i servicii i, deci, politica economic a unui stat prin care se urmrete liberalizarea i sprijinirea tranzaciilor comerciale externe. 1.2 Definirea serviciilor

Serviciile au fost mult timp considerate ca activit i ce fac parte din sfera neproductiv, motiv pentru care au fost ignorate de ctre economiti. Lipsa unei abordri teoretice a serviciilor a avut drept consecin lipsa unei teorii economice despre servicii. Dar dezvoltarea foarte rapid a serviciilor n ultimele decenii i-a determinat pe specialitii din domeniu s acorde o mai mare atenie studiului activitii i definirii conceptului de servicii.1
1

Caius Lzrescu- Economia serviciilor potale , editura Eurostampa, 2008, Timisoara, p. 35

Definiia termenului de serviciu este remarcat de eterogenitatea de opinii emise de economitii din intreaga lume, care au incercat sa defineasc servciile. Majoritatea definiiior pun in eviden caracterul nematerial al serviciilor, dar intr-o abordare real, din care reiese c serviciul, ca i bunul material, satisface o necesitate uman, producnd efecte economice.2 Cteva definiii atribuite serviciilor, din literatura economic internaional: - Activiti care reprezint o valoare economic fr a corespunde unei producii de bunuri materilale - Activiti economice transportul, activitiile bancare, asigurrile, turismul, telecomunicaiile, publicitatea - Serviciile reprezint activiti, beneficii sau utiliti care sunt oferite pe pia. In general economia serviciilor una din cele mai discutate teme de literatura de

specialitate ,abordeaza o problematica larga in centrul preocuparilor situnadu-se printre altele: caracterul muncii prestate in acest domeniu de activitate, delimitarea, natura si continutul activitatii respective. In prezent si in prespectiva pe masura cresterii complexitatii muncii , volumul serviciilor va creste in mare masura sporind corespunzator influentele lor asupra cresterii productivitatii muncii si reducerii cheltuielilor de productie. Un rol foarte important n comerul internaional l are politica comercial. 1.3. Politica comerciala instrumente si masuri folosite pe plan internatinal

Economia politic, politica economic i politica comercial sunt confundabile, din punct de vedere etimologic, pentru neiniiai, dar sunt foarte diferite din punctul de vedere al coninutului lor. Politica economic, n rile democratice, este orientat, n general, pentru: meninerea unui grad ct mai mare i mai stabil de ocupare a forei de munc; asigurarea unei creteri a standardului de via naional; evitarea inflaiei i inerea acesteia sub control; urmrirea stabilitii balanei de pli;
urmrirea realizrii unei ct mai corecte redistribuiri a venitului naional real, prin

sistemul de taxare - subvenionare;

Caius Lzarescu- Economia serviciilor potale, editura Eurostampa, 2008, Timisoara, p. 36

reducerea situaiilor de monopol pe care diveri ageni economici le dein ntr-o

economie. Politica comercial a fiecrui stat trebuie s ndeplineasca trei funcii principale: 1. 2. 3. promovarea relaiilor economice externe, adic impulsionarea exporturilor; protejarea economiei naionale de concurena strin, ceea ce presupune urmrirea pentru a realiza un echilibru dinamic n balana comercial i balana

reglementri i controlul asupra importurilor; de pli, concomitent cu sporirea rezervei valutare a statului. n domeniul politicii comerciale, n general, se acioneaz cu ajutorul a trei categorii principale de instrumente i masuri: 1. 2. 3. 1.4. msuri de natur tarifar (vamal); msuri de natur netarifar, inclusiv paratarifar; msuri de natur promoional (de promovare i stimulare). Principalele trsturi ale serviciilor

Chiar dac din ce n ce mai muli specialiti au ajuns s recunoasc importana serviciilor att n cadrul economiilor naionale ct i la nivelul tranzaciilor internaionale, nu exist nc o definiie unanim acceptat a serviciilor n literatura de specialitate. Totui, este unanim recunoscut faptul c serviciile sunt net distincte de bunurile materiale, fiind motorul n celelalte activiti. Datorit specificului serviciilor, definirea lor trebuie s in seama n mod obligatoriu de o serie de caracteristici care duc la identificarea i diferenierea serviciilor de bunurile materiale. Cele mai importante caracteristici care realizeaz aceast diferen sunt:

Intangibilitatea. Serviciile sunt intangibile nu au form material fiind n majoritatea cazurilor procese (dei se fac eforturi de a le face mai tangibile3). Serviciile fiind procese i nu entiti fizice pot fi mai uor modificate dect produsele tangibile. (de multe ori ns, tocmai din cauza acestei uurine, modificrile realizate fr a fi fundamentate pot duce la afectarea calitii serviciilor).

Eterogenitatea. Serviciile sunt rezultatele eterogene ale unei activiti economice. Calitatea serviciilor variaz deseori deoarece, fiind create i consumate la interfaa prestator de servicii client, este foarte probabil ca acelai serviciu s varieze de fiecare dat, n funcie de gradul de standardizare al serviciului i de tehnologia aplicat la interfaa cu cumprtorul.

de exemplu, susinerea unor servicii financiare prin intermediul unor carduri ct mai atractive.

Simultaneitate. Aceast caracteristic reflect faptul c momentul producerii i respectiv, consumului serviciilor coincid. Aceasta are drept consecine: necesitatea participrii directe a consumatorului la prestarea serviciului gradul n care beneficiarul serviciului este implicat poate varia de la o implicare interactiv, direct4 pn la o participare pasiv, ca beneficiar al serviciului respectiv.

inseparabilitatea prestatorului de serviciu indiferent dac prestatorul este o persoan sau un bun material. Principala consecin const n variabilitatea calitii serviciului funcie de aptitudinile, nivelul de instruire, motivaia, starea de spirit, etc. ale prestatorului de servicii5

Necesitatea unui sistem de comunicare adecvat ntre prestator i beneficiar. De modul n care cei doi parteneri beneficiar prestator reuesc s se fac reciproc nelei depind att calitatea serviciului i satisfacia consumatorului.

Perisabilitatea. Cele mai multe6 dintre servicii exist doar pe durata prestrii lor,

neputnd fi deci stocate i, eventual, utilizate ulterior.7

CAPITOLUL 2 EVOLUTIA COMERTULUI INTERNATIONAL CU SERVICII IN CONTEXT EUROPEAN SI GLOBAL

de exemplu, n cazul serviciilor informatice (navigare pe INTERNET), serviciilor medicale (prezentarea simptomelor de ctre bolnav n vederea stabilirii diagnosticului de ctre medic), servicii juridice etc. 5 exemplele cele mai sugestive se gsesc n domeniul medical, nvmnt, divertisment etc.
6

exist ns i excepii: asigurri, unele servicii financiare, unele servicii computerizate (informaii oferite de bnci de date de exemplu), mesajele de pe un robot telefonic etc. 7 aceast caracteristic i gsete cea mai bun exemplificare n serviciile de transport (nu se pot stoca locurile neocupate ntr-un tren, autobuz, avion etc), turism (camerele nefolosite ale unui hotel de exemplu nu pot fi puse deoparte pentru o eventual perioad de vrf n activitatea sa), servicii de recreere, de divertisment etc.

Schimburile comerciale internaionale constituie cea mai veche i important component a relaiilor economice dintre ri. Dei conexiunile ntre state sunt numeroase, depind categoria economicului, fluxurile comerciale reprezint cea mai nsemnat conexiune prin valoarea, amploarea geografic i varietatea structural a tranzaciilor. Dei SUA domin economia mondial, n comerul internaional nu deine supremaia. Parial, datorit faptului c este independent din punct de vedere comercial, cu o pia intern imens. Europa de Vest are mult mai puine resurse interne i este divizat n mai multe state dar este centrul comerului mondial. ntre 1918-1945 comerul vest-europeaan se desfura ntre ri i coloniile lor. Cu timpul s-a intensificat comerul ntre rile dezvoltate n deosebi n domeniul echipamentelor de utilaj greu ( utilizat pentru prelucrarea altor produse). Aceast tendin a continuat dup 1945 i combinat cu independena crescnd a fostelor colonii europene , a dus la crearea alianelor comerciale- Comunitatea Economic Europeana (Uniunea European sau UE) sau a Asociaiei de Liber Schimb( EFTA). 2.1. Comertul cu servicii la nivel global In prezent asistam la nivel global, la trecerea la un nou tip de economie, bazat pe preponderenta activitatilor tertiare in crearea avutiei natiunilor, pe o dezvoltare masiva a tehnologiilor informationale, a sistemelor de comunicare, al inovatiilor. Uniunea Europeana detinut un excedent de 948 milioane euro din comertul cu servicii catre Africa de Sud. Excendentul de 948 milioane de euro a fost inregistrat de Uniunea Europeana in 2006. Banii provin din comertul cu servicii catre Africa de Sud. Excedentul este cu 35 milioane euro mai mic decat in 2005, exporturile urcand la 5,3 miliarde euro, iar importurile la 4,36 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Eurostat. Datele biroului european de statistica arata ca exporturile de servicii din 2006 ale Uniunii Europene catre Africa de Sud au fost cu 200 milioane euro mai mari decat in 2005, cand s-au situat la 5,1 miliarde euro, si cu aproape un miliard de euro mai ridicate decat in 2004, cand au fost de 4,35 miliarde euro. Si valoarea serviciilor importate de UE din Africa de Sud a fost mai mare, in 2006, respectiv de 4,357 miliarde euro comparativ cu 4,1 miliarde euro - in 2005 si aproape 4 miliarde euro, in 2004. Investitiile straine directe ale Uniunii Europene in Africa de Sud au fost, in 2006, de 4,54 miliarde euro, cu aproape 3 miliarde euro mai putin decat in 2005, cand s-au ridicat la 7,39 miliarde euro, si cu 1,5 miliarde euro mai mici decat in 2004, cand au atins 6 miliarde euro.
7

In schimb, investitiile directe ale Africii de Sud in UE s-au marit, in 2006, pana la 788 milioane euro, de la 417 milioane euro in 2005 si 158 milioane euro in 2004. 2.2. Comertul intraeuropean cu servicii Comerul intra-UE se ridica la 57% din comerul internaional cu servicii al UE n 2007. Uniunea European este cea mai mare putere comercial din lume, deinnd 20% din volumul total de importuri i exporturi efectuate la nivel mondial. Liberul schimb ntre statele membre a stat la baza crerii Uniunii Europene, n urm cu 50 de ani. Prin urmare, n prezent, Uniunea conduce eforturile depuse n direcia liberalizrii comerului mondial, n folosul reciproc al naiunilor bogate i al celor srace. Piaa intern rmne unul dintre cele mai importante i continue prioriti ale Uniunii. Serviciile sunt cele mai importante pe piaa intern. Acestea reprezint aproximativ 70% din valoarea adaugat brut i 69% din ocuparea forei de munc n UE-27. n ultimele dou decenii, importana lor pentru economia UE a crescut constant. Pe baza datelor din graficele 1 i 2 observm c ponderea exporturilor intra-UE pentru perioada 2004-2007 este n scdere.

Grafic 1. Exporturile de servicii intra-EU,extra-EU Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Grafic 2. Importuri de servicii intra-EU, extra-EU Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu n 2007, statele membre ale UE au nregistrat exporturi de servicii n valoare de 1160 miliarde euro, din care exporturile ctre alte state membre s-au ridicat la 658,6 miliarde euro, n timp ce exporturile ctre rile din afara Uniunii Europene s-au ridicat la 501,4 miliarde euro. Cu alte cuvinte, piaa intern a reprezentat 56,8% din total exporturi. Graficul 1 arat c exporturile intra-UE, ca o parte din exporturile totale ale tuturor statelor membre, au sczut continuu, de la 58,6% n 2004 la 56,8% n 2007, iar n ceea ce privete importurile raportate la aceeai perioad, acestea rmn constante.

Grafic 3. Ratele de cretere din UE n comerul cu servicii, preuri curente Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu Graficul 3 arat ratele de cretere anual din totalul exporturilor de servicii din toate statele membre, precum i ratele de cretere a exporturilor ctre piaa intern i pentru rile din
9

afara Uniunii. Totalul exporturilor statelor membre ale Uniunii Europene ctre ri extra-UE a crescut la o rat de 10,1%, 10,9% i 11,4% n 2005, 2006 i respectiv 2007. n fiecare din aceti ani creterea exporturilor intra-UE a fost semnificativ mai mic dect creterea exporturilor extra-UE. Expansiunea comerului de servicii n UE a fost astfel parte dintr-un fenomen global, nu o consecin de integrare n UE. n ceea ce privete raportul dintre exporturile de servicii intra-UE i extra-UE , acesta este de aproximativ 1,3 conform datelor din tabelul 1. Tabelul 1. Raportul dintre exporturi din interiorul UE i exporturile extra-UE Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache Pentru bunuri acest raport este mult mai mare, la aproximativ 2,1. Acest lucru nseamn c, n cazul schimburilor de bunuri, Uniunea European a promovat comerul intra-UE fa de comerul cu restul lumii. Un alt mod de a privi acest lucru este de a vedea c serviciile reprezint 28% din totalul schimburilor comerciale externe ale UE ( restul de 72% fiind bunuri), n timp ce schimburile comerciale interne ale UE sunt de 20% i 80%. Aceste date sugereaz astfel faptul c sectorul serviciilor este mai puin deschis la comerul internaional dect sectorul produciei de bunuri.

Din tabelul 2 observm c, n anul2007, serviciile cu o pondere relativ mai mare de exporturi n interiorul UE au fost servicii de voiaj i servicii de comunicare, reprezentnd 71% , respectiv 69% din totalul de exporturi. Totui o imagine diferit este obinut atunci cnd comparm exporturile fiecrui stat membru. Graficul 4 arat c dintre toate statele membre ale
10

UE, ponderea exporturilor intra-UE n totalul exporturilor de servicii este mai mare n Slovacia. Mai mult dect att ,Romnia ,Malta, Austria,Portugalia, Polonia, au o pondere de peste 75%.

Grafic 4. Ponderea exporturilor intra-UE n statele membre, n anul 2007(%) Dintre toate rile UE, Germania i Danemarca sunt cele mai mari state exportatoare de servicii de transport. De asemenea Spania este destinaia cltoriei majore n UE. Luxembourg are cea mai mare parte intra-ncasri UE(de 1,4 ori mai mare dect n UE ca un ntreg), n timp ce Suedia i Regatul Unit ctiga relativ mai puin decat alte ri ale UE. n sectorul serviciilor de construcii exist o mai mare variaie ntre ri, Germania fiind lider exportator n aceast categorie de servicii. n exporturile de servicii de asigurare, Irlanda i Marea Britanie sunt cei mai importani juctori din UE. De asemenea n categoria servicii redevene, Marea Britanie i Olanda sunt principalii exportatori. Ungaria, Frana i Finlanda, pe de alt parte, exportnd relativ mai puin n cadrul UE dect fac celelalte state membre.Marea Britanie i Germania sunt principalii exportatori de alte servicii de afaceri, care alctuiesc cea mai mare categorie de servicii n ceea ce privete exporturile UE. n cadrul exporturilor de servicii guvernamentale intra-UE, Germania este de asemenea cel mai mare exportator. Italia i Polonia au ponderea cea mai mic, cu 0,3 ori mai mare dect ponderea UE.

CAPITOLUL 3 STUDIU PRIVIND COMERTUL INTERNATIONAL CU SERVICII IN CONTEXTUL ECONOMIEI ROMANESTI


11

In tara noastra cresterea volumului serviciilor pentru populatie prestate cu plata sau din fondurile sociale de consum raspunde unei dinamici obiective a noilor cerinte privind procesul de reproductie a fortei de munca. Sfera serviciilor trebuie sa se adapteze flexibil progresului care are loc in domeniul consumului in concordanta cu diferentierea necesitatilor in diferite etape de dezvoltare a societatii. 3.1. Analiza evolutiei sectorului tertiar in Romania O privire de ansamblu asupra diferitelor sectoare ale activitatii economice contemporane ne conduce la constatarea ca serviciile de toate genurile reprezinta partea esentiala a sistemelor de productie si de utilizare a produselor. Pentru orice produs achizitionat, fie ca este vorba de un automobil, un computer sau de un covor, costurile propriu-zise de productie sau de fabricatie sunt de cele mai multe ori inferioare pragului de 20-30% din pretul final al acestor produse, o pondere de 70-80% revenind costurilor aferente punerii in functiune a sistemului complex de servicii ce intervin pana la consummator. Astfel, serviciile devin indispensabile in procesul de realizare a produselor de baza. Premisa cresterii sustinute a activitatilor de servicii, atat in interiorul sectorului traditional de servicii, cat si in cadrul celorlalte sectoare economice se regaseste in insasi evolutia tehnologica, economica si sociala contemporana. Dat fiind faptul ca traim in era computerelor si a telecomunicatiilor, informatia ca atare a devenit element de sustinere a numeroase activitati de servicii.Economia serviciilor este o realitate in tarile dezvoltate, caracterizandu-se prin aceea ca sectoare ale serviciilor (precum sectorul serviciilor financiare, asigurarile, transporturile, telecomunicatiile, serviciile de intretinere si reparatii etc.) se dezvolta in mod nelimitat, iar majoritatea activitatilor desfasurate in cadrul agriculturii si a industriei prelucratoare sunt potentate de activitati de serviciu. Dupa ce rolul serviciilor a fost, pentru o perioada lunga de timp, puternic contestat, acestea fiind asociate in mod empiric, cu simple activitati neproductive si restranse ca dimensiuni cantitative, in ultimele trei decenii acest mod de abordare s-a modificat semnificativ, importanta sectorului de servicii incepand sa fie tot mai mult recunoscuta, acesta substituindu-se din ce in ce mai mult industriei in calitate de motor al cresterii economice in cadrul economiilor nationale. Romania se confrunta in prezent cu realitatea expansiunii activitatilor de servicii atat pe plan extern, cat si pe plan intern in cadrul procesului de cristalizare a unei structuri macroeconomice . Trebuie sa mentionam ca, insusi sistemul economic excesiv centralizat care a dominat
12

pana in anul 1990 in Romania, nu a permis promovarea dezvoltarii serviciilor. Inexistenta proprietatii private, mediul neconcurential, puternicele pozitii de monopol detinute de intreprinderile de stat, absenta spiritului antreprenorial, izolarea fata de pietele internationale reprezinta doar cateva dintre cauzele subdezvoltarii sectorului tertiar, respectiv a ingradirii posibilitatilor de dezvoltare a acestuia, bazandu-ne pe aceste considerente, putem aprecia ca Romania a debutat in perioada de tranzitie cu un grav dezavantaj determinat de subdezvoltarea sectorului sau de servicii si, implicit, de pozitia inferioara fata de celelalte tari europene aflate in curs de tranzitie. Datele statistice disponibile sunt deosebit de sugestive in acest sens, evidentiind nu numai decalajul semnificativ existent intre structura macroeconomica a Romaniei si cea a tarilor dezvoltate, ci si ramanerea in urma a tarii noastre in raport cu celelalte tari europene in curs de dezvoltare. Pentru a explica aceasta stare de fapt, consideram ca urmatorii factori au avut un rol semnificativ in producerea decalajului notabil existent in privinta nivelului de dezvoltare dintre Romania si celelalte tari europene: 1. mentinerea pentru o perioada mult mai indelungata de timp a economiei centralizate si a dictaturii politice, in Romania, comparativ cu celelalte economii europene in tranzitie; 2. manifestarea mult mai pregnanta a lipsei de spirit antreprenorial si de capacitati manageriale, 3. absenta incercarilor anterioare de implementare a reformei in economia nationala. Comisia Nationala de Prognoza anticipeaza pentru perioada 2005-2008 o crestere medie anuala a economiei de 6,2%, cea mai mare contributie urmand sa o aiba serviciile si industria, conform celui mai recent raport de prognoza macroeconomica. Pentru 2005, institutia anticipeaza o crestere economica de 6%, dupa cea de 8,3% din anul trecut, urmand ca in 2006 PIB-ul sa avanseze cu un ritm previzionat la 6,1%. Pentru 2007 si 2008, Comisia se asteapta la un impuls al economiei de 6,3%, respectiv 6,5%. Sectorul serviciilor va avea o contributie de 2,7% la cresterea reala a PIB, similara cu cea din 2006 ponderea sa se majoreze la 2,8%, iar in 2007 si 2008 sa se situeze. In 2006 contributia serviciilor la formarea Produsului Intern Brut a fost de aproape 50%, iar pentru acest an, expertii calculeaza un aport suplimentar. O alta influenta nefasta asupra avansului PIB este manifestata indirect de inflatie si de evolutia monedei nationale. Tinta de inflatie a BNR pentru acest an a ramas la 4%, cu o marja inclusa de +/- un punct
13

procentual, insa rezultatele raportate de Institutul National de Statistica (INS) pentru inflatia anualizata din septembrie, de 6,03%, sunt privite cu pesimism de analistii financiari. Acestia exclud, pentru 2007, incadrarea in tinta de inflatie. Daca, pentru acest an, analistii vorbesc de o crestere economica inferioara prognozelor, Executivul este destul de optimist, avansul Produsului Intern Brut prevazut in bugetul pe 2008 fiind de 6,5%. Pentru primul trimestru din 2008, forecastul expertilor Comisiei Europene vizeaza o crestere de 0,3-0,8% in zona euro, ceea ce inseamna o usoara revigorare comparativ cu evolutia estimata pentru semestrul doi al anului. Serviciile vor reprezenta, in perioada urmatoare principalul generator de valoare adaugata bruta la nivelul economiei nationale. Cu un ritm mediu anual de 6% in perioada 2007-2013, sectorul tertiar, reprezinta dupa constructii, cel mai dinamic sector de activitate. Cu o pondere care se situeaza in jurul a 50% din produsul intern brut si cu un ritm de crestere sustinut, sectorul serviciilor va avea, in perioada urmatoare, cea mai mare contributie la cresterea reala a produsului intern brut, de circa 3 puncte procentuale. In evolutia viitoare a sectorului tertiar accentul se va pune pe dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoastere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adaugata bruta. De asemenea, un rol important il vor avea serviciile financiar - bancare, turismul (prin valorificarea potentialului turistic de care dispune tara noastra in multe zone), transportul (acesta beneficiind in perioada urmatoare, prin fondurile post-aderare de refacerea infrastructurii), dar si serviciile colective, sociale si personale etc.8 Starea de subdezvoltare a sectorului romanesc de servicii se reflecta printre altele in subdimensionarea sa atat in raport cu nevoile populatiei, cat si cu cele ale celorlalte sectoare ale economiei nationale; acesta constituind principala cauza a slabei capacitati generatoare de servicii a economiei romanesti si, implicit, a pozitiei periferice a Romaniei in schimburile internationale cu servicii. Aceasta pozitie periferica a Romaniei in schimburile internationale cu servicii este o consecinta directa a neincadrarii sale in tendintele manifestate in special in ultimul deceniu pe plan international, vizand tertializarea economiilor nationale si internationalizarea serviciilor,

Cristina Cristureanu-Economia imaterialului:tranzactii internationale cu servicii,Editura All Beck,Bucuresti,1999, p.133

14

reflectate intr-o crestere dinamica a continutului in servicii a productiei contemporane si a comertului international cu servicii. 3.2. Dezavantaje competitive ale Romaniei in sfera serviciilor Este evident ca, in perspectiva, masurile curente ale Comisiei Europene initiate in plan legislativ, dar si intr-un context mai larg (masurile complementare destinate sporirii competitivitatii intreprinderilor europene) vor conduce la imbunatatirea cadrului de desfasurare a acestor activitati si, implicit, la cresterea competitivitatii intreprinderilor furnizoare si utilizatoare de servicii din spatiul UE. Ori, chiar si fara sporurile previzibile de competitivitate generate de aceste masuri, performantele curente ale industriilor de servicii din UE ridica sfidari majore la adresa capacitatii Romaniei de a face fata presiunilor concurentiale in domeniu. Dezavantajele competitive ale Romaniei in sfera serviciilor in raport cu UE, dar si cu noile state membre si candidate, sunt numeroase si rezida inainte de toate in nivelul scazut de dezvoltare a sectorului romanesc de servicii. O succinta analiza a realitatilor economice romanesti prin prisma serviciilor pune in evidenta contraste izbitoare intre performantele Romaniei si cele ale statelor membre vechi si noi prin prisma contributiei acestui sector la crearea valorii adaugate brute, la ocuparea fortei de munca si, implicit, la fluxurile comerciale si investitionale internationale. 3.3. Nivelul modest al fluxurilor de servicii intermediate prin ISD Tranzactiile internationale cu servicii nu se rezuma doar la comertul transfrontalier cu servicii, ci cuprind si fluxurile de servicii care iau nastere prin intermediul ISD. In acest din urma caz, productia si distributia serviciilor se desfasoara pe plan local, prin intermediul filialelor corporatiilor transnationale (CTN) implantate pe piata romaneasca sau al societatilor cu capital mixt. Marimea acestor tranzactii nu poate fi insa apreciata, ele nefiind inregistrate de statisticile de comert, iar Romania nu a adoptat inca noul sistem statistic elaborat in acest scop pe plan international. Se poate insa deduce ca, din cauza nivelului scazut al ISD atrase de economia romaneasca, internationalizarea productiei si a distributiei din sectorul romanesc de servicii este inca foarte modesta. Cu un stoc de ISD estimat la numai 18,0 miliarde USD la sfarsitul anului 2004, Romania se plaseaza sensibil in urma performantelor grupului de principale state receptoare de ISD din Europa Centrala si de Est format din Polonia (cu un stoc de 61,4 miliarde USD in acelasi an), Ungaria (60,3 miliarde USD) si Republica Ceha
15

(56,4 miliarde USD), potrivit datelor comparabile furnizate de UNCTAD. Nivelul scazut al volumului cumulat al fluxurilor de ISD receptate de economia romaneasca constituie una din cauzele majore ale progresului lent pe calea expansiunii sectorului de servicii dupa 1990. Exista o corelatie intre volumul de ISD atrase si ritmul reformelor economice si in special al privatizarii in tarile in tranzitie. Acele tari din Europa Centrala si de Est care au promovat reformele economice in ritmuri sustinute si au privatizat masiv de la inceput, au reusit sa atraga un volum apreciabil de ISD, spre deosebire de Romania unde reformele au fost lente, inconsecvente si inconsistente pana de curand. tarile care au fost capabile sa atraga fluxuri substantiale de ISD precum Ungaria, Polonia sau Republica Ceha au reusit sa incheie inca la mijlocul anilor '90 procesul de recuperare a decalajului fata de UE in materie de servicii, facand implicit un pas semnificativ in directia convergentei structurale,cu UE. 3.4. Perspective si oportunitati Sub aspectul participarii la tranzactiile cu servicii, performantele Romaniei sunt net inferioare nu numai in raport cu tarile membre ale UE, dar si cu noile state membre si candidate, care vor constitui competitori redutabili pe o viitoare piata largita a serviciilor din UE. Cu toate acestea, Romania dispune de unele avantaje competitive pe care le-ar putea valorifica in scopul impulsionarii schimburilor sale cu servicii atat a celor transfrontaliere, cat si a celor intermediate prin ISD. Nivelul (inca) relativ scazut al costului fortei de munca, gradul ridicat de educatie si de pregatire profesionala a unor categorii de forta de munca, afinitatile culturale (inclusiv de limba) cu spatiul european si, nu in ultimul rand, garantiile asociate cu preluarea acquis-ului comunitar si cu perspectiva aderarii iminente la UE reprezinta tot atatea active care ar putea fi fructificate in vederea dezvoltarii exporturilor de servicii catre piata UE. Mai mult decat atat, numeroase din tendintele de pe scena economica internationala par a favoriza Romania prin prisma avantajelor competitive in sfera serviciilor, in special datorita competentelor sale educationale si profesionale. In virtutea cresterii capacitatii serviciilor de a fi livrate pe plan international prin intermediul retelelor electronice (datorita digitalizarii si standardizarii inlesnite prin aplicarea noilor TIC), numeroase categorii de servicii (sau componente ale acestora), precum si numeroase functii de servicii utilizate de CTN pentru coordonarea diferitelor verigi ale lantului valoric al productiei lor globale, pot fi fragmentate si reamplasate acum in cele mai diferite locatii din lume. Romania ar putea sa profite din plin
16

de procesul curent de relocalizare a serviciilor, la care recurg in masura crescanda firmele europene pentru a se mentine competitive (din considerente legate de reducerea costurilor, extinderea accesului la competente profesionale si imbunatatirea calitatii serviciilor). In contextul reorganizarii lantului valorii la nivel global, dar si al largirii pietei interne, o mare gama de servicii devenita recent comercializabila poate fi obiectul exportului, incluzand fie servicii cu valoare adaugata mai scazuta (intrari si prelucrari de date), fie mai ridicata (proiecte de arhitectura, analize financiare, programare software, cercetare-dezvoltare). Exportatorii romani, provenind cu precadere din randul IMM-urilor, ar putea exploata in mod activ noile oportunitati oferite de tranzactionarea transfrontaliera pe cale electronica a unei mari varietati de servicii de productie. Romania ar putea deveni o locatie atractiva pentru furnizarea catre tarile membre ale UE a numeroase categorii de servicii asociate cu TIC (servicii informatice si asociate cu computere, precum inputurile de date, procesarea de date, programarea si dezvoltarea de software s.a.), dar si pentru furnizarea altor categorii de servicii de productie care fac obiectul procesului curent de relocalizare, si care sunt destinate fie sustinerii operatiunilor firmelor (servicii de contabilitate, de audit, gestionarea salariilor etc.), fie inlesnirii interactiunii dintre firme si clientii acestora (centre de consultanta prin telefon, dezvoltarea de software s.a.) si, nu in ultimul rand, pentru furnizarea de servicii de productie mai sofisticate si cu continut ridicat in valoare adaugata (precum serviciile de proiectare, anumite functii de cercetare-dezvoltare, servicii de consultanta juridica etc.). Este insa la fel de adevarat ca potentialul de dezvoltare a exportului de servicii al tarii noastre este grevat de constrangeri severe legate de nivelul precar al infrastructurii tehnologice si informationale, care conditioneaza adoptarea si utilizarea la scara larga a comertului electronic. Acestora li se adauga si alti factori restrictivi, localizati la nivelul firmelor romanesti furnizoare de servicii, si care vizeaza mai ales lipsa capacitatilor adecvate de marketing, capitalul reputational redus si, in general, absenta contactelor de afaceri de anvergura globala inlesnite prin retelele electronice. Si, nu in ultimul rand, un factor inhibitor il reprezinta insuficienta constientizare la nivel guvernamental a sprijinului pe care il pot oferi exporturile de servicii pentru sustinerea performantei exporturilor de bunuri materiale.

17

CONCLUZII

Prin concluzie, datele privind comerul internaional cu servicii ale UE arat c, dei exporturile ctre rile extra-UE(57% la 43% n 2007), cota de exporturi intra-UE a fost n scdere n anii 2004-2007. Cota exporturilor intra-UE n sectorul serviciilor este mult mai mic dect pentru comerul cu bunuri. Acest lucru indic c integrarea n UE a fost mult mai puternic pentru comerul cu mrfuri dect pentru comerul cu servicii. n mari ri precum
18

Marea Britanie, Germania i Frana, ponderea n totalul schimburilor comerciale de servicii reprezentat de piaa intern a UE este sub media UE. Am observat c rile care au aderat la UE n 2004 au putut s creasc exporturile lor de servicii ctre UE, la o rat mai mare dect exporturile lor ctre ri tere. In concluzie, demersurilor curente la nivelul UE care urmaresc integrarea serviciilor in piata interna si consolidarea competitivitatii companiilor europene ridica in fata Romaniei nevoia stringenta de a accelera procesul de ajustare structurala. Pentru a face fata concurentei sporite pe piata interna a serviciilor si a beneficia de noile oportunitati in calitate de viitor membru al UE, Romania va trebui sa-si consolideze in mod substantial capacitatile generatoare de fluxuri de servicii, in conditiile in care dezavantajele sale competitive in sfera serviciilor sunt numeroase, atat in raport cu UE, cat si cu noile state membre si candidate.

Bibliografie

Cristina Cristureanu-Economia imaterialului:tranzactii internationale cu servicii, Ghibutiu Agnes Serviciile si dezvoltarea, Ed Expert, Buc 2000 Caius Lzarescu Economia serviciilor potale, editura Eurostampa, 2008,

Editura All Beck, Bucuresti,1999

Timisoara

19

Tribuna economica- nr.13/04.04.2006 -Decanul presei economice- Dr. Agnes

Ghibitiu
http://epp.eurostat.ec.europa.eu

http://facultate.regielive.ro

20