[OVE ¢ Luck OCALATORIE NoRoCoASA PRIN IRLANDA oo JENNA EVANs WeLLH oo ‘Traducere din limba engleza de DANA POPESCUDraga Inima Frant, Care ce vezi cu ochii mintii atunci cdnd te imaginezi célatorind prin Irlanda? Cantece de pahar strigate in gura mare, intr-o carciumioara galagioasd, cu lumina difuza? Castele bantuite? Te inchipui oare alergand in picioarele goale pe un cémp de trifoi cu patru foi? Sau poate jfi vine in cap cntecul la vechi al lui Johnny Cash: verde, verde, patruzeci de nuante de verde. Indiferent ce fi-ai imaginat, draga mea prietena nefe- ricit8, pot s8-i spun cu toatd convingerea ca te ingeli. Nu zic c&in-o sa te trezesti cantand All for Me Grog' prin vreun bistrou din Dublin sau c& n-o s8-ti petreci cateva dupa-a- miezi pasind pe terenurile inundate ale castelelor. Spun doar ca aceasta excursie iti va intrece cu mult toate astep- tarile, Nu ma crezi? Asteapta pana cénd vei ajunge pe Faleza Moher, cu parul spulberat de vant si cu inima bu- buindu-ti in piept. $i dup& aceea mai vorbim. Stiu cd te simti fragilé acum, porumbita mea, aga cd o s8-{i povestesc totul indata. Esti pe punctul dea te indra- gosti lulea de o far care nu numai ca o s8-fi vindece sufletul rénit, dar o sa te si provoace in toate chipurile " Cantee popular islandes. (N. te) oTJENNA EVANS WELCH posibile, E momentul s-ti deschizi geanta de voiaj, min- tea si, mai ales, acest ghid de c&latorie, intrucat nu sunt doar o expert nesuferita in tot ceea ce inseamna Irlanda, ci si o expert la fel de nesuferita in materie de inimi nite. Considerd-ma, agadar, un ghid doi in unu. Stim cu totii cd exist peste o suta de ghiduri de cdlatorie despre Irlanda, si totusi tu |-ai ales tocmai pe acesta Ai nimerit tn locul potrivit, scumpete. insula de Sma- rald' nu e singurul loc din lume unde #fi poti obloji i mioara, ins cu siguranta este cel mai bun. Crede-ma. P.S.: Nu demult, intr-o amiaz&, pe cand ma aflam in Comitatul Clare din Irlanda, am numarat nu mai putin de patruzeci si sapte de nuante de verde. lntroducerea" volumului Irlanda pentru cei cu inima franté — un ghid de cdlatorie neconventional prin insula de Smarald, editia a treia, * Numele sub care mai este cunoscutit Inlanda, datorat culorii care predomina in peisajele acestei far, (N. red.) Prolog ,CEA MAI ORIBILA VARA DIN LUME!” Asta gandeam cand m-am prabusit, Nu mi-am spus: ,Vai de mine, cad!”, Nici ,Tocmai l-am impins pe frate-meu de pe Faleza Moher”, Nici micar ,O si ma omoare matusi-mea fiindea i-am distrus ziua cea mare”. Am gandit doar atat:,Cea mai oribila vara din lume!” Ai putea spune, pe drept cuvant, ca nu imi stabilisem bine le. Tar eu nu eram intr-o forma bun’ dupa ce am a poalele dealului. Dupi ce m-am oprit din rostogolit, in cele din urma, si eu, si tochia de firma in care eram imbricat’ trecuserim prin cel putin zece baltoace cu noroi. Acum ziceam intr-o substanfa care categorie era produsi de vite. Balega de vac nu era inst cel mai neplicut aspect. La un moment dat, in cidere, ma lovisem de ceva dur gi pkimanii mei incercau cu disperare si-si aducd aminte ce aveau de ficut. Inspirafi ii imploram eu. Pur si simplu inspiragi. Intr-un tarziu, am luat o gura de aer. Am inchis ochii gi mn-am strduit si inspir gi si expir, numarand pani la circi, ca oo 9JENNA EVANS WELCH atunci cind rimaneam firri aer — lucru care mi se intémpla mult mai des decat oamenilor obisnuiti Am ceea ce antrenorul meu de fotbal numeste ,factorul de agresiune”. Adici, ori de cite ori avem meciuri cu echipe ale chror jucitoare par si fie niste barbari cu codite, stiu sigur ci am si rimn in teren pe toati durata meciului. Sunt experté in a riimane fird aer. Dar de obicei, atunci cind mi se intampli, port jambiere gi sort de fotbalist, nu ruj si pantofi de firma, cu toc inalt. Unde e Ian? M-am rostogolit pe o parte, cdutandu-mi fra- tele din priviri. La fel ca mine, zacea prabusit pe spate si era pe jumitate dezbricat de sacoul bleumarin, cu capul catre vale, spre locul in care parcaseri toate autocarele imense care trans~ portau turisti. Spre deosebire de mine, el nu migca. Deloc. Nu! Am fasnit in picioare, cu privirea incetosat’ de panic’. Tocurile imi stripungeau tivul rochiei si mi chinuiam si ma descalcesc, derulind in minte scene din filmuletele despre acordarea primului ajutor, pe care ne puneau si le viziondm la cursul de igiend si sinatate. Oare trebuia si incep cu respiratia guri la gura sau cu altceva? Cu compresiuni toracice? De ce naiba nu fusesem mai atenti la cursul de sindtate? Cand eram pe punctul si ma napustesc asupra lui, fratele meu a deschis ochii. — Ian? am soptit — Mami! a ingdimat el, mijind ochii si ridicind cite un brat, pe rind. LOVE & LUCK M-am Lisat si cad la pimant, strabatuti de un val de usu- rare, cu ochii impanziti de lacrimi. Adevarat, imi impinsesem fratele de pe falez’, dar nu-I omoriisem, Ma simfeam usurata. — Avansafi, vi rog! Priviti in directia asta. Am inghefat. Vocea avea accent britanic si risuna mult prea aproape de noi. — Hag’s Head ¢ pusin mai in far. Hopa! Privigi! Vid niste Vai de mine! Cred ci tocmai si-a pierdut una dintre domnigoarele de onoare. O domnigoari de onoare micuf’, cu rochie de culoarea lavandei. Buna, domnigoari de onoare! Esti bine? Se nuntasi pe deal. Ia uitati ce mireasi frumoast! Si. pare ci ai tras o cizitura pe cinste. M-am intors rapid, pregitita si mi dezlintui asupra per- soanei care m& numise ,domnisoari de onoare micupi, cu rochie de culoarea lavandei”, ins ceea ce am vizut m-a ficut si-mi dorese si fi fost mult, mult mai mica, Nu numai ci ate- rizasem impreuni cu Ian mai aproape de poteca decat crezu- sem, dar, in plus, dadusem nas in nas cu o duduie ghid turistic, imbricata intr-un poncho rosu ca ciresele si purtind o palirie larga, care conducea un grup de turisti absolut fermecati de spectacol. Niciunul nu privea insi peisajul maref si nici nu admira mireasa cea frumoasi — care, din intamplare, era chiar mitusa mea, Mel. Se uitau /a mine. Tofi treizeci.. Ai fi zis cl pana atunci nu mai vizuserd o bataie in pling ita. Adund-te ‘M-am ridicat gi mi-am aranjat rochia. — O simpli tumba, nimic mai mult,am rostit eu cu voiosie. os IwJENNA EVANS WELCH Aoleu! Tumba” nu era un cuvant din vocabularul meu uzual. $i al cui era glasul ala vesel, robotic, care-mi fagnise de pe buze? Doamna ghid si-a afintit varful umbrelei spre mine sia intrebat: — Chiar ai cizzut de pe dealul ala inalt? — Se pare ci da, i-am raspuns, la fel de voioasa. De fapt, ag fi vrut si spun: Nu, doar trag un pui de somn intr-0 rochie plina de balega. L-am privit pe Ian. O ficea pe mortul. Convenabil, ce si zie! — Esti sigurit ca te simfi bine? s-a interesat femeia. De data asta, i-am vorbit pe un ton care-i sugera si o steargi de aici cat mai repede: — Sunt sigura. ‘A functionat. Tipa s-a incruntat o clipa la mine, dupa care sia ridicat umbrela, fafdind dezaprobator spre grupul de turisti, Acestia au pornit fra tragere de inima, asemenea unui miriapod urias, cAkiuzit de un creier unic. Cel putin au plecat. — Ai fi putut micar si mi ajugi si scap de ghid! i-am stri- gat eu lui Tan, care in tot acest timp rimisese nemigcat. Nu mi-a rispuns. Tipic. In ultimele zile, abia daci se mai uita la mine, cu exceptia ocaziilor cand ma batea la cap si le spun alor mei ce se petrecuse, de fapr, in vari. Nu-] puteam invinui, Nici ew nu mi mai puteam uita la mine. Din cauza mea incepuse toatt incurcatura. O picaturi de ploaie a aterizat pe mine. Apoi alta. Pe bune? Acum? Am privit cerul cu repros, mi-am adipostit fata in scobi- tura cotului si am inceput si-mi evaluez optiunile. Ma puteam oo 12 ve LOVE & LUCK ascunde intr-unul dintre magazinele de suvenire, sipate in fatada falezei, ca niste case de hobifi, sau puteam alege cealalta optiune, singura rimast: si ma intorc la petrecere, acolo unde ima astepta cu o faled in cer gi cu una-n pimant. Sub nicio forma nu aveam de ginnd si mi asez dinaintea plutonului de execufie, dac& nu era absolut necesar. Ascultam valurile izbindu-se violent de faleza si frinturile de glasuri aduse de vant, asemanatoare confettilor pe care le azvarliserim toti acum cateva minute. Afi vizut? Ce s-a intamplat? Oare sunt bine? — Eu nu sunt bine deloc! am fipat, dar vantul mi-a inghifit vorbele. Nu ma simfeam bine de o siptiman’ si trei zile, de cand Cubby Jones — baiatul cu care ma intilnisem pe ascuns toati vara, de care fusesem indrigostiti toat& viaga mea de ado- lescentii — se hotiriise si-mi fring’ inima si s-o prefaca intr-o pulbere fina, pe care apoi o presirase peste toat echipa de fotbal. Echipa de fotbal a Jui Jan, Nici nu era de mirare ci fratele meu nu ma mai suporta. : ‘Asa c&, nu, nu ma simfeam deloc bine. $i nu aveam si-mi revin o buna bucati de timp. Poate chiar niciodati. oo BoCalea sdlbatica a Atlanticului Tot eu sunt, floricica mea. Iti dau un sfat extraordinar de important in etapa de pregatire a excursiei tale. Citeste cu atentie, fiindcd urmeaza una dintre putinele reguli stricte din acest volum. Asculfi? Ca turist aflat pentru prima oard in Irlanda, sé nu cumva s-fi incepi aventura in capital, in Dublin. Stiu cd vorbele mele sunt aspre. Stiu sigur c& pe site-urile alea c&rora le dai tarcoale de o sptimand, ca 0 pasiire de prada, ai gasit oferte supertentante in Dublin, dar ascult8-ma. Trebuie s8-mi urmezi sfatul din numeroase motive, dintre care cel mai important este urmatorul: Dublin e af dracului de seducator! Stiu ce ai s8 faci acum, scumpete. Ai s te cerfi cu mine, zicand ca dracul nu-i deloc seducator, iar eu 0 sd-ti spun c are o personalitate incantatoare. In plus, {in iad, la dracul, poti intdini oameni interesanti; cat despre cazanele alea cu foc — sunt perfecte ca sé te relaxezi in ele. Dar s8 nu deviem de la subiect. oo Th ve LOVE & LUCK in concluzie, Dublin este ca un aspirator, iar tu, un biet cercel desperecheat — cel pe care I-ai pierdut de Revelion. Dac te apropii prea mult de orasul dla, 0 s& te soarba si n-o sé ai nicio speranta sa iesi teafard si nevatmata de acolo. Ji se pare c sunt excesiv de tea- tral? Foarte bine. Am folosit cam multe metafore? Exce- lent! Aga este si oragul Dublin: un loc teatral, care merité toate metaforele, chiar gi in exces. Este plin de muzee interesante, de statui cu porecle caraghios de nepo- trivite si de baruri din care rézbate cea mai bund muzica de pe p&imant. Oriunde te vei indrepta, vei gisi lucruri pe care vei dori s& le faci, s& le vezi i sa le gusti. Si exact aici apare problema. Multi c&létori bineintentionafi au poposit in Dublin cu scopul declarat de a-si petrece aici 0 zi-douss inainte sé-si indrepte pasii spre restul Irlandei, Multi calétori s-au trezit, dupa o sptmand, c& fac a nousprezecea vizité in Temple Bar’, alegandu-se doar cu dou glo- buri de sticlé, avand spiridusi miniaturali in interior, si cu o pungg plind de tricouri mult prea scumpe. E 0 poveste veche de cand lumea. Recomandarea mea ferma (sau, poate, porunca?) este s&-+fi incepi vizita dinspre vest, dinspre Calea Salbatic’ a Atlanticulul, Mai exact, de la Burren si Faleza Moher. Ajungem imediat si la ele. TEMA PENTRU INIMI FRANTE: Surprizé! Pe ma- surd ce petrecem timp pe insula noastra extraordinera, ' O zona turisticd @ oragului Dublin care adiposteste citeva localuri eu muzici irlandeza e€ntata live. (N. ed.) eo 15 veJENNA EVANS WELCH iti voi trasa cateva sarcini menite sé te ajute sé intri in relatie directa cu Irlanda gi s8-fi aline povara imens& cu care pornesti la drum. Tema numérul 1: continua s8 citesti. Vorbesc serios. Citeste mai departe, Fragment din volumul Irlanda pentru cei cu inima franté — un ghid de calétorie neconventional prin insula de Smarald, editia a treia. — V-ATI BATUT IN TIMPUL CEREMONIEL Ori de cate ori mama era suparati, vocea ei cobora cu trei octave. Mama avea obiceiul de a scoate in evidengi lucruri pe care toat lumea le cunostea deja. Mi-am dezlipit ochii de la miile de nuante de verde care se derulau prin dreptul meu, dincolo de geamul masini, si am tras adane aer in piept, incercind si riman calma. Rochia mea stiitea stranst in jurul meu, ca un tutu murdar, si aveam ochii umflati cat cepele. Nicio sansa si pot interveni. Insi ochiul lui Tan arata mult mai rau. — Mam, ceremonia se terminase deja si — Suntem pe partea gresiti a soselei! a urlat Archie. Mama a Lisat si-i scape o injuriturd, a tras de volan spre ‘inga, tocmai la timp pentru a evita un tractor, iar eu mi-am infipt unghiile in prima persoani de ling’ mine, care s-a nimerit si fie fratele meu cel mai mare, Walter. — Addie, inceteazi! a strigat el la mine. Parc ne-am eles cX n-o si-fi mai infigi ghearele in mine. oo I]