Tehnici de generare a ideilor (I): gândire laterală

Fran Marin | | Artiști, inspirație
Nu sunt comentarii

Gandire laterala sau gândirea laterală este o procedură mentală care constă în

rezolvarea problemelor sau dificultăților într-un mod creativ. Este un mod de
organizare a gândurilor urmărind tipare care în mod tradițional au fost ignorate de
gândirea logică. Există numeroase tehnici formale de gândire laterală. Eficacitatea sa
a fost demonstrată prin diferite circumstanțe și teste cu diferite persoane cu
caracteristici diferite. În postarea de astăzi vom vedea câteva dintre cele mai utilizate
tehnici inspirate din carte Dezvoltarea gândirii creative a Universitatea din Londra.

  Focus: În general, punctele de atenție și de creație sunt foarte bine definite în

sectorul nostru. Pentru a o spune într-un fel, există o ofertă mare de creatori în
idei sau concepte foarte similare. Cu toate acestea, acest lucru poate fi util dacă
dorim să dezvoltăm o idee creativă. Acest lucru ne va ajuta deoarece ne oferă
posibilitatea de a ne concentra atenția asupra a ceva la care alții nu s-au deranjat
să se gândească până acum. Acest lucru ne oferă un mare avantaj, și anume că
scăpăm de competitivitate, cumva ne confruntăm cu un teritoriu virgin. Credem
că creativitatea se aplică doar problemelor și dificultăților grave care par să nu
aibă soluție fără o ieșire creativă. În astfel de cazuri este adesea necesar un grad
ridicat de pricepere creativă. Există inventatori care reușesc să se confrunte cu
probleme cu adevărat dificile și să găsească soluția pe care toată lumea o căuta.
Dar alții aleg domenii pe care nimeni nu le observase și, cu puțină îmbunătățire,
produc o invenție majoră. Găsirea acestor puncte neobișnuite și ignorate de
atenție este o tehnică creativă. Și, practic, aceasta este tehnica de focalizare în
alegerea unui nou focar de atenție.
 Chestionar creativ: Se deosebește de chestionarul științific prin faptul că
acesta din urmă implică o judecată. Întrebarea creativă, pe de altă parte, nu
critică, nu judecă și nu caută defecte. Întrebarea creativă funcționează fără
intenția de a judeca. Este un stimulent pentru realizarea „unicității”. Secvența
obișnuită a gândirii occidentale este: atacul și critica, și apoi căutarea unei
alternative. Secvența non-occidentală este: recunoașterea a ceea ce există,
căutarea alternativelor posibile și apoi compararea cu metoda actuală.
Următorul exercițiu poate fi foarte util în procesul nostru creativ. Pentru a face
acest lucru eficient, vom merge înapoi, stabilind direcțiile pe care trebuie să le
luăm pentru a atinge acest obiectiv, specificând acele direcții în concepte și
 dezlegând în cele din urmă o serie de idei creative din acestea.

 Provocare: Einstein obișnuia să efectueze ceea ce el numea „experimente de

gândire”. Ideea de bază a provocării este că putem fi „nebuni” temporar, chiar
și timp de treizeci de secunde. Aceasta este o procedură foarte asemănătoare cu
cea folosită de copii atunci când se joacă. O modalitate de conectare și
deconectare de la nebunie cu libertate totală. Vom realiza acest lucru ieșind din
rutina noastră, făcând sau gândindu-ne la lucruri care nu au sens, care depășesc
legile rațiunii. Ruperea rutinei noastre cu „lucruri nebunești” pe care vrem să le
facem va crea noi perspective și va rupe matrițele rigide care ne constrâng
sufletul creator. Provocarea este un aspect fundamental al creativității.
 Miscarea: Este ceva de bază. Fără mișcare nu ar exista creativitate. Acesta este
un pas foarte important și care trebuie să urmeze pasul provocării. Acesta
constă în actul de a vă deplasa într-un mod interesant, în loc să judecați dacă
ceva este bine sau nu. Nu ne interesează să obținem idei practice și utile. Lucrul
amuzant este că creativitatea acceptă multe modalități de a atinge acest
obiectiv.