,, Evaluarea în învăţământul primar “

MOTTO : “ Un dascăl cu adevărat bun este acela care mai

întâi se învaţă pe sine pentru a-i învăţa pe alţii.“
Ralph Waldo Emerson

PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ

 ARGUMENT
Reforma curriculară a atras după sine schimbarea sistemului de evaluare .
Reforma evaluării rezultatelor şcolare , a fost receptată pozitiv de cadrele
implicate în program , acestea considerând necesară reconsiderarea
managementului acţiunilor pe tema evaluării la nivelul clasei .
Ce ne-a determinat să alegem evaluarea ca temă a programului ?
Bogata dotare a bibliotecii C.C.D. Olt cu materiale pe tema ,, Evaluarea în
învăţământ ” , existenţa unor cadre dornice de perfecţionare în acest domeniu ,
disfuncţionalităţile existente în diseminarea şi implementarea noutăţilor în rândul
cadrelor didactice din mediul rural , inerţia manifestată de unele cadre didactice şi
slaba preocupare de a utiliza tehnici şi instrumente moderne , alternative de
evaluare a cunoştinţelor , capacităţilor , abilităţilor şi comportamentelor elevilor .
Renunţând la scopul de : cunoaştere , sancţionare , selecţie al evaluării
învăţătorii ce au propus programul au folosit evaluarea ca sursă de informaţii
despre calitatea predării-învăţării , în scopul orientării activităţii didactice spre a o
face productivă , stimulativă . Caracterul descriptiv al evaluării a constituit un
reper pentru toţi factorii implicaţi în procesul de învăţământ : pentru educatori ca
realizatori ai acestei activităţi , pentru elevi – informându-i despre nivelul
performanţei obţinut în raport cu cel aşteptat , pentru părinţi ca susţinători morali
şi beneficiari .
Programul oferă soluţii teoretice şi practice la o serie de întrebări :
• De ce este nevoie de un nou mod de evaluare ?
• Prin ce se manifestă caracterul novator al acesteia ?
• Cum implementăm practic metodele moderne , alternative , activ-participative
de evaluare ?
• Cum utilizăm datele obţinute prin evaluare în perfecţionarea activităţii de
predare-învăţare ?
Suportul de curs întocmit de propunători a căutat să răspundă la
întrebările :
• Ce evaluăm ?
• Cum evaluăm ?
• Cum integrăm actele evaluative în procesul didactic ?
• Ce metode şi tehnici de evaluare folosim ?
• Care este metodologia elaborării probelor de evaluare ?
• Cine sunt beneficiarii evaluării ?
 ANALIZA S.W.O.T.

,, STRENGHTS “ – PUNCTE TARI

 Aspiraţia pentru perfecţionarea în domeniul profesional a cadrelor didactice

propunătoare ;
 Implementarea prevederilor noului curriculum privind evaluarea în
învăţământul primar in şcolile judeţului Olt ;
 Disponibilităţi si iniţiative pentru realizarea de proiecte pe tema evaluării ,
privită din perspectiva reformei curriculare în învăţământul primar din
România .

 ,, WEAKNESSES ” - PUNCTE SLABE

 Insuficienta dotare a bibliotecilor şcolare privind noutăţile în domeniul teoriei

evaluării si a modalităţilor practice de evaluare în ciclul primar ;
 Inerţia manifestată de unele cadre didactice şi slaba preocupare în utilizarea
unor tehnici şi instrumente moderne , alternative de evaluare a cunoştinţelor şi
abilităţilor, capacităţilor si comportamentelor elevilor ;
 Dificultăţi materiale în achiziţionarea materialului bibliografic necesar
autoperfecţionării cadrelor didactice ;
 Disfuncţionalităţi în diseminarea şi implementarea noutăţilor în rândul
cadrelor didactice din mediul rural .

,, OPPORTUNITES ” - OPORTUNITĂŢI

 Bogata dotare a bibliotecii de la Casa Corpului Didactic cu materiale pe

tema ,, Evaluarea în învăţământ ” ;
 Existenţa unor cadre didactice dornice de perfecţionare în acest domeniu ;
 Implicarea unor reprezentanţi M.E.C. în problemele perfecţionării cadrelor
judeţului Olt ;
 Existenţa în ,,Ghidurile metodice de aplicare a programelor şcolare” şi în alte
materiale apărute a unor forme şi procedee moderne de evaluare care au stârnit
interesul cadrelor didactice .

,,THREATS ”- AMENINŢĂRI

 Lipsa interesului şi a motivaţiei unor cadre didactice pentru perfecţionare în

domeniul propus ;
 Imposibilitatea desfăşurării unor activităţi datorită condiţiilor meteo
nefavorabile .

OBIECTIVE

 Atragerea cadrelor didactice către lărgirea orizontului metodic, teoretic şi

practic pe tema evaluării ;
 Cunoaşterea importanţei evaluării în procesul de învăţământ şi rolul acesteia în
reglarea activităţii didactice ;
 Definirea şi formularea cât mai obiectivă a caracteristicilor procesului
evaluativ , identificarea celor mai relevante tehnici şi instrumente de evaluare ;
 Stabilirea relaţiei dintre obiectivele generale şi cele specifice învăţământului
primar şi evaluarea iniţială ca fază a întocmirii planificării si proiectării activităţii
în vederea asimilării noului program ;
 Cunoaşterea rolului evaluării formative , modului de proiectare prin raportare
la obiective , ele constituind punctul de plecare în elaborarea instrumentelor de
verificare şi măsurare , criterii de evaluare a rezultatelor obţinute ;
 Descoperirea formelor adecvate de tratare diferenţiată a elevilor în funcţie de
rezultatele evaluării continue ;
 Utilizarea combinată a tuturor formelor si metodelor de evaluare în vederea
realizării eficiente a progresului şcolar al tuturor elevilor ;
 Perfecţionarea activităţilor de evaluare a rezultatelor şcolare ;
 Alcătuirea de teste de evaluare iniţială , formativă , sumativă pentru clasele
I- IV, însoţite de descriptorii de performanţă necesari evaluării obiective .
 PROIECTAREA
STRATEGII

IMPLEMENTAREA

PLANIFICAREA
DELEGAREA
EVALUAREA

MONOTORIZAREA

NEGOCIEREA ŞI
REZOLVAREA
CONFLICTELOR

ŢINTELE STRATEGICE

 Reconsiderarea managementului activităţilor pe tema evaluării la nivelul

clasei ;
 Crearea unui climat de emulaţie propice activităţii didactice ;
 Stimularea optimismului pedagogic în activităţile desfăşurate .

RESURSE MATERIALE ŞI DE INFORMAŢIE

 Baza materiala a bibliotecii C.C.D. ;

 Bibliotecile personale ale cadrelor didactice implicate .

RESURSE FINANCIARE

 Contribuţii personale ale cadrelor didactice realizatoare ale programului .

RESURSE UMANE

 INSTITUŢII IMPLICATE :
 Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt ;
 Casa Corpului Didactic Olt ;
 Şcolile din zona Caracal şi Slatina .

 COORDONATORI :
 DIRECTOR GENERAL – ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR – M.E.C. –
GABRIELA IAURUM ;
  DIRECTOR GENERAL – SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE
ŞI EXAMINĂRI – PROF. NICULINA ILARION ;
 INSPECTOR GENERAL AL I.S.J.OLT – PROF. SILVIU NEACŞU ;
 INSPECTOR GENERAL ADJUNCT AL I.S.J. OLT – PROF. ŞTEFAN
MOTCA ;
 INSPECTOR GENERAL ADJUNCT AL I.S.J. OLT – PROF. TOMA
PRUNĂ ;
 INSPECTOR ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR – ÎNV. ION MATACHE ;
 INSPECTOR ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR – ÎNV. MARIUS PĂLĂRIE
 DIRECTOR C. C. D. – PROF. IONEL BĂLĂŞOIU .

 COORDONATORI – REALIZATORI :
 Înv . MATEI GINA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal
 Înv . GRIGORE GHEORGHIŢA – Şcoala ,, Ghe. Magheru ” , Caracal
 Înv . MATACHE MARIANA – C. N. ,, N. Titulescu ” , Slatina
 Înv . MATEI CLAUDIU – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal
 Înv . ROŞIANU CORNELIA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal
 Înv . JIANU MARIA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal
 Înv . STOENICĂ LUMINIŢA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal
 Prof . ZĂULEANU ION – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal
 Prof . ZĂULEANU DIANA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal
 Înv . ANGHEL CRISTINA IRINA – Şc. cu cls. I – VIII , Nr. 2 , Caracal
 Înv . ŞERBAN CLAUDIA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 2 , Caracal
 Înv . NICOLĂIŢĂ CARMEN – C. N. ,, Ioniţă Asan ” , Caracal
 Înv . COTEŢ GHEORGHIŢA – C. N. ,, Ioniţă Asan ” , Caracal
 Înv . VOICU RADA – Şcoala ,, Ghe. Magheru , Caracal
 Înv . GRIGORE EUGEN – Şcoala ,, Ghe. Magheru ” , Caracal
 Educ . CATANA MIHAELA – Grădiniţa , Nr. 1 , Caracal
 Prof . PRUNĂ CORNELIA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 3 , Caracal
 Înv . VLAD MARIANA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal
 Prof . BUŞCĂ FLORENTINA – metodist C. C. D.
 Înv . TITA FLOAREA – L. P. S. , Slatina
 Înv . GHEORGHIŢA MARGARETA –Şc. cu cls. I –VIII , Nr. 3, Slatina
 Înv . PREDESCU IOANA – C. N. ,, N. Titulescu ” , Slatina
 Înv . GEORGESCU MARIANA – Şc. ,, Ştefan Protopopescu ” , Slatina
 Înv . BĂLĂŞOIU ANCA – Şc. cu cls. I – VIII , Nr. 1 , Slatina
 Înv . LUNGU CRISTINA – Şcoala ,, George Poboran ” , Slatina
 Înv . STANA DUMITRA – C. N. ,, I. Minulescu ” , Slatina
 Înv . CIOABĂ VIRGINIA – Şc. cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Slatina -
 Înv . DOBRE STANCA – C. N. ,, N. Titulescu ” , Slatina
 Înv . MOTCĂ CARMEN – Şcoala cu cls. I – VIII , Scorniceşti
 Prof . PĂLĂRIE ELISABETA – L. P. S. , Slatina
 GRUP ŢINTĂ :
 Învăţătorii claselor I - IV din judeţul Olt ;
 Elevii claselor I - IV din judeţul Olt .

PLAN DE ACŢIUNE

Nr. Etapele Repere

Activităţi Obs.
crt. programului de timp
I. Elaborare , 1. Conceperea programului de către 20-X-
pregătire , coordonatori / realizatori . 2002
iniţiere 2. Elaborarea si dezbaterea 10-XI-
suportului ,, Evaluarea în învăţământul 2002
primar ”
3. Prezentarea programului în cadrul 15-XI-
cercurilor pedagogice 2002
4. Întâlniri de lucru şi dezbateri cu 7-XII-
factori de decizie din M.E.C., S.N.E.E., 2002
I.S.J. , C.C.D. OLT
II . Desfăşurare - 1. Simpozion judeţean ,, Evaluarea în 29-III-
dezvoltare învăţământul primar ” – Caracal 2003
Colegiul Naţional Ioniţă Asan
2. Organizarea cursurilor de formare 27-28-
,, Evaluarea în învăţământul primar “ . IX-
Grup ţintă : învăţătorii claselor I – IV 2003
din mediul rural . 4-5-X
Locul desfăşurării : Colegiul Naţ. ,, I. -2003
Asan “
3. Activitate practică 7-XI-
Elaborarea de teste pentru evaluarea 2003
continuă-formativă pentru cls. I-IV
4. Activitate practică 26-III-
Elaborarea de teste pentru evaluarea 2004
sumativă la toate disciplinele de
învăţământ pentru cls. I-IV
Fiecare comisie metodică implicată în
program va elabora cate un test pentru
fiecare disciplină . Testele vor fi
trimise colectivului de coordonatori /
 realizatori .
5. Integrarea actului evaluativ în 17-IV-
procesul didactic . 2004
Activităţi demonstrative prezentate de
realizatori în şcolile din Caracal şi
Slatina .
6. Conceperea si experimentarea unui V-2004
set de teste pentru prezentarea lor la
S.N.E.E. în vederea alcătuirii unei
culegeri de teste .
III . Generalizare - 1. Elaborarea unei culegeri care să 1- VI-
analiza cuprindă testele concepute şi 2004
experimentate de comisiile metodice
implicate din judeţ .
2. Întocmirea portofoliului final şi 14-VI-
depunerea lui la C.C. D. Olt . 2004
3. Raportarea finală a rezultatelor şi 15-VI-
interpretarea lor de instituţiile 2004
coordonatoare .

MONITORIZAREA
Monitorizarea se va realiza continuu de către cadrele didactice realizatoare .
Permanent se va avea în vedere nivelul realizării acţiunilor pentru a se putea
interveni în caz de dificultate cu schimbări de plan .

EVALUARE – INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

În evaluare se va urmări :
 numărul de participanţi ;
 modul de implicare efectivă ;
 spiritul de echipă al coordonatorilor , realizatorilor ;
 soluţionarea problemelor , motivarea , flexibilitatea , interesul pentru proiect ;
 ecouri ale programului in mass-media .
PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ

SUPORT DE CURS
I. FINALITĂŢILE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR
II. LOCUL ŞI ROLUL EVALUĂRII
III.FUNCŢIILE EVALUĂRII
IV.MODALITĂŢI DE INTEGRARE A ACTELOR
DE EVALUARE ÎN PROCESUL DIDACTIC
V. METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE
VI.INSTRUMENTE DE EVALUARE
VII.METODOLOGIA ELABORĂRII PROBELOR
DE EVALUARE

a. Cunoaşterea prevederilor programei şcolare

b. Stabilirea descriptorilor de performanţă
c. Tipuri de itemi
 I. Finalităţile învăţământului primar
Idealul educaţional şi finalităţile sistemului reprezintă un set de aserţiuni de politică educaţională care
consemnează la nivelul legii învăţământului profilul de personalitate dezirabil la absolvenţii sistemului de
învăţământ, în perspectiva evoluţiei societăţii româneşti. Acestea au un rol reglator, constituind un sistem de
referinţă în elaborarea curricumului naţional.
Finalităţile învăţământului primar sunt:
 Asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copiii;
 Formarea personalităţii copilului, respectând nivelul şi ritmul său de dezvoltare;
 Înzestrarea copilului cu acele cunoştinţe, capacităţi şi atitudini care să stimuleze raportarea efectivă şi
creativă la mediul social şi natural şi să permită continuarea educaţiei.

II. Locul şi rolul evaluării în procesul instructiv-educativ

EVALUAREA
Constituie

O ACTIVITATE DE COLECTARE, ORGANIZARE ŞI INTERPRETARE A DATELOR

OBŢINUTE PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTELOR DE EVALUARE
în scopul
 EMITERII UNEI JUDECĂŢI DE VALOARE ASUPRA REZULTATELOR MĂSURĂRII
 ADOPTĂRII UNEI DECIZII EDUCAŢIONALE FUNDAMENTATE PE CONCLUZIILE DESPRINSE
DIN INTERPRETAREA ŞI APRECIEREA REZULTATELOR
Deci evaluarea înseamnă :

Măsurare interpretare şi adoptare deciziei

- procedee specifice aprecierea - judecată expertă
- instrumente de măsură rezultatelor
- criterii unitare şi
obiective
Evaluarea nu este un proces liniar, unidirecţional, ci trebuie să se regăsească şi să producă schimbări în
componentele sistemului de învăţământ, în planurile de învăţământ, programe şcolare, manuale.

feed- back
Evaluarea progresului Alte componente ale
şcolar sistemului de învăţământ

III. Funcţiile evaluării

În cadrul procesului de învăţământ evaluarea îşi exercită:
o Funcţie diagnostică realizată prin teste de cunoştinţe de tip diagnostic;
o Funcţia prognostică realizată prin teste de aptitudini, teste pedagogice de tip criterial sau de tip normativ;
o Funcţia de selecţie care intervine atunci când se doreşte clasificarea şi admiterea candidaţilor în urma
examenelor şcolare; ea poate urmări şi ierarhizarea elevilor unei clase sau a unei şcoli la sfârşitul anului
şcolar sau ciclului de învăţământ şi în acest caz se realizează prin teste standardizate de tip normativ
oferind posibilitatea unei selecţii obiective
În termeni taxonomici, funcţiile formelor de evaluare se exprimă prin verbe ca:
 Testele diagnostice: a analiza, a emite judecăţi, a repera, a remedia, a verifica
etc.
 Testele prognostice: a informa, a preciza, a ghida, a anticipa, a permite luare
de decizii etc.
 Testele de inventariere: a atesta, a orienta, a ghida.

IV. Modalităţi de integrare a actelor de evaluare în procesul didactic

Experienţa pedagogică a permis conturarea a trei forme de evaluare, după modul de integrare a lor în
desfăşurarea procesului didactic:
a. evaluarea iniţială
b. evaluarea continuă (formativă)
 c. evaluarea cumulativă (sumativă)

a. Evaluarea iniţială - se efectuează în contextul adoptării unui program de instruire şi este menită să
stabilească nivelul de pregătire a elevilor la începutul acestei activităţi, condiţiile în care aceştia se pot
integra în programul respectiv. Ea constituie una dintre premisele conceperii şi demarării procesului de
instruire. Este binecunoscută opinia lui AUSSUBEL conform căreia învăţarea este puternic influenţată de
cunoştinţele pe care elevul le posedă la începutul activităţii de învăţare. Evaluarea iniţială se realizează
prin aplicarea unei probe orale, scrise sau practice prin care este diagnosticată pregătirea elevilor şi care
îndeplinesc o funcţie de predicţie privind condiţiile în care va fi organizat noul program de instruire:
- modul adecvat de predare - învăţare
- aprecierea oportunităţii organizării unui program de recuperare
- adoptarea unor măsuri de sprijinire şi recuperare a unor elevi.
b. Evaluarea continuă - presupune verificarea pe secvenţe mici a rezultatelor obţinute de elevi pe parcursul
procesului didactic. Ea îşi propune verificarea performanţelor tuturor elevilor privitoarea la întreg
conţinutul esenţial al materiei parcurse în secvenţa respectivă; permite în acest fel cunoaşterea efectelor
activităţii, identificarea neajunsurilor, adoptarea măsurilor.
c. Evaluarea sumativă - este realizată prin verificări parţiale pe parcursul programului(la sfârşitul
parcurgerii unei unităţi de învăţare), este estimare globală, de bilanţ în urma unei perioade lungi
corespunzătoare unei semestru sau an şcolar. Ea realizează un sondaj care îi vizează atât pe elevi, cât şi
materia a cărei însuşire este supusă evaluării. Din această cauză evaluarea cumulativă nu poate oferi
informaţii complete privind măsura în care elevii stăpânesc conţinuturile; neînsoţind procesul didactic
secvenţă cu secvenţă nu permite ameliorarea lui decât după perioade relativ îndelungate de timp.
Numai utilizarea tutore celor trei forme de evaluare conduce la o atitudine justificată şi eficientă
a dascălului în activitatea didactică şi la realizarea unui proces didactic de o mai bună calitate.

V. Metode şi tehnici de evaluare

Principala problemă a învăţământului actual – supraîncărcarea - nu ţine numai de conţinutul programei,
ci şi de tradiţiile ultimilor ani şi de presiuni exterioare exercitate asupra sistemului(presiunile ciclului şcolar
următor, olimpiadele, presiunile părinţilor, stângăcia muncii diferenţiate).
Poate fi utilizată drept probă de evaluare orice formă de verificare – orală, scrisă sau practică –
tradiţională sau alternativă, dacă sunt îndeplinite condiţiile:
- sunt stabilite capacităţile şi conţinuturile care se evaluează;
- obiectivele de referinţă;
- tipurile de itemi adecvaţi
- descriptorii de performanţă;
- modalitatea în care se vor face cunoscute părinţilor şi elevilor rezultatele obţinute

VI. Instrumente de evaluare

 Probe scrise
TRADIŢIONALE  Probe orale
 Probe practice
INSTRUMENTE DE
EVALUARE

ALTERNATIVE Observarea sistematică

(MODERNE) Investigaţia
Proiectul
Portofoliul
Tema pentru acasă
Activitatea independentă
Autoevaluarea
Dintre instrumentele alternative de evaluare:
 observarea sistematică a elevilor – poate fi făcută pentru a evalua performanţele elevilor, dar în special
comportamentele afectiv – atitudinale
- pot fi evaluate:
- concepte şi capacităţi – organizarea şi interpretarea datelor
- selectarea instrumentelor de lucru
- descrierea şi generalizarea unor procedee, tehnici, relaţii
- utilizarea materialelor auxiliare, inclusiv a calculatorului
- atitudinea elevilor faţă de sarcina dată
- concentrarea asupra sarcinii de rezolvat
- implicarea activă
- adresarea unor întrebări pertinente
- completarea/îndeplinirea sarcinii
- revizuirea metodelor şi a rezultatelor
- comunicarea: discutarea sarcinii cu învăţătorul în vederea înţelegerii acesteia
 investigaţia – reprezintă o situaţie complicată care nu are o rezolvare simplă
- sarcina poate fi scurtă, timpul de lucru este relativ lung
- începe, de desfăşoară şi se termină în clasă
- individuală sau în grup presupune diverse obiective –
- poate urmări caracteristici personale ale elevilor precum: creativitate şi iniţiativă, participare în cadrul
grupului, cooperare, persistenţă, flexibilitate, dorinţă de generalizare.
 proiectul – presupune o activitate mai amplă decât investigaţia care începe în clasă prin definirea şi
înţelegerea sarcinii, se continuă acasă pe o anumită perioadă şi se încheie tot în clasă prin prezentarea în
faţa colegilor a rezultatelor obţinute sau a produsului realizat. Proiectul este ales dacă:
- prezintă interes pentru elevi
- elevii sunt nerăbdători pentru a crea un produs de care să fie mândrii
- pot găsi resurse materiale
- subiectul nu va ales urmând rutina din clasă
 portofoliul – reprezintă o colecţie de informaţii despre progresul şcolar al unui elev, obţinut printr-o
varietate de metode şi tehnici de evaluare. Conţinutul său va fi focalizat pe concepte şi capacităţi
esenţiale:
- selecţii din însemnări;
- produse elaborate;
- produse care indică interesele, stilul elevului şi folosirea unor varietăţi de inteligenţe;
- produse care arată procesul de dezvoltare(început, planificare, revizuire)
- criteriile pe baza cărora munca va fi evaluată.
 autoevaluarea – este realizată prin întrebări pe care şi-le pun elevii înşişi în condiţii necesare pentru
formarea deprinderilor evaluative ca:
- prezentarea obiectivelor ce trebuie atinse;
- încurajarea formulării de întrebării/răspunsuri în scris
- încurajarea evaluării în cadrul grupului etc

VIII. METODOLOGIA ELABORĂRII PROBELOR DE EVALUARE

a. Cunoaşterea prevederilor programei şcolare
Programa descrie oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar determinat şi
cuprinde:
Nota de prezentare – descrie parcursul obiectului de studiu respectiv, structura didactică
adoptată etc.
Obiectivele cadru – sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se
referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de
studiu.
Obiectivele de referinţă – specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în
achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la un an de studiu la altul.
Exemplele de activităţi de învăţare – sunt organizate pentru realizarea fiecărui obiectiv de
referinţă în parte. Sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze
unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.
Conţinuturile – sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă
propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu domeniile constitutive ale
diverselor obiecte de studiu.
Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare
. ele reprezintă enunţuri sintetice, în măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de către
elevi. Constituie specificări de performanţă care vizează cunoştinţele, competenţele şi comportamentele stabilite
prin curriculum şi reprezintă pentru toţi elevi un sistem de referinţă comun şi echivalent care priveşte sfârşitul unei
trepte de şcolaritate.
Programa se citeşte „pe orizontală” în succesiunea următoare:

Obiectiv cadru obiective de activităţi de conţinuturi

referinţă învăţare

În elaborarea testelor de evaluare finală organizată la încheierea cursurilor primare, programa şcolară va
fi utilizată astfel:

Obiectiv cadru obiective de descriptori de itemi

referinţă performanţă
În activitatea de evaluare, obiectivele de referinţă ale programei sunt transformate în descriptori de
performanţă exprimaţi în termeni de realizare.
b. Descriptorii de performanţă
Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare -
învăţare si în deplină concordanţă cu aceasta. Descriptorii de performanţă sunt utilizaţi pentru evaluarea şi
aprecierea rezultatelor şcolare, prin toate formele sau probele de evaluare – orale sau scrise. Ei se pot adapta
atât la conţinuturile de învăţare evaluate, cât şi la tipul de probă de evaluare administrată.
Descriptorii de performanţă verifică realizarea obiectivelor curriculare, deci elaborarea lor este parte
integrantă a procesului de proiectare didactică. Condiţiile de realizare a performanţei şi limitele sunt
diferenţiate pe trei niveluri, corespunzătoare aprecierii cu calificativele suficient, bine, foarte bine. Cu alte
cuvinte, calificativele menţionate prin descriptori, ca şi calificativul insuficient trebuie „traduse” de învăţător
prin termeni care să ghideze reglarea procesului de predare învăţare:
 excelent = capacitate/competenţă constituită stabil, capabilă de autodezvoltare
 foarte bine = capacitate/competenţă formată
 bine = capacitate/competenţă care necesită antrenament pentru consolidare
 suficient = capacitate/competenţă aflată în curs de formare
 insuficient = capacitate/competenţă nerealizată
Astfel învăţătorul îşi va putea concepe programul propriu şi programul recomandat elevului pentru învăţarea în
familie, declanşând o acţiune unitară în vederea asigurării progresului şcolar, până la dobindirea performanţelor
prevăzute în curriculum pentru finele învăţământului primar.
c. Tipuri de itemi
Probă = orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către învăţător/profesor
Item = element component al unei probe.
Din punct de vedere al obiectivităţii în notare, itemii se clasifică în:
1. itemi obiectivi
2. itemi semiobiectivi
3. itemi subiectivi
1.ITEMII OBIECTIVI- se caracterizează prin faptul că testează un număr mare de elemente de conţinut,
dar, de cele mai multe ori, capacităţi cognitive de nivel inferior. Au fidelitate, validitate, obiectivitate şi
aplicabilitate ridicate, scheme de notare foarte simple, necesită timp scurt de răspuns şi corectare, permiţând
posibilitatea utilizării unui număr mare de astfel de itemi într-un test. Prezintă ca dezavantaje dificultatea
elaborării de distractori plauzibili şi paraleli şi faptul că nu poate fi urmărit raţionamentul prin care elevul
ajunge la răspuns determinând astfel eventualitatea ghicirii răspunsurilor sau obişnuirii elevilor cu acestă
tehnică.
Itemi cu alegere duală – solicită răspunsuri de tip DA/NU, adevărat/fals, acord/dezacord.
Itemi de tip pereche – solicită stabilirea corespondenţelor între elemente distribuite pe două coloane;
criteriile de selecţie sunt enunţate în instrucţiunile care preced coloanele.
Itemi cu alegere multiplă – solicită alegerea unui singur răspuns corect/alternativă optimă dintr-o listă de
soluţii/alternative.
2. ITEMII SEMIOBIECTIVI – sunt caracterizaţi de răspunsuri limitate ca spaţiu, formă şi conţinut, sarcini
bine structurate, libertate restrânsă în reorganizarea informaţiei şi formularea răspunsului prin care elevii
demonstrează, pe lângă cunoştinţe, şi abilitatea de a structura răspunsul cel mai scurt şi cel mai corect. Deşi
prezintă uşurinţă şi obiectivitate în notare, au dezavantajul că nu verifică realizarea unor capacităţi şi
competenţe cu caracter foarte complex.
Itemi cu răspuns scurt – întrebare directă care solicită un răspuns scurt.
Itemi de completare – enunţ complet prin care se solicită completarea de spaţii libere folosind cuvinte
care se încadrează în contextul dat.
 Întrebări structurate – mai multe subîntrebări legate printr-un element comun. Se recomandă ca
răspunsul subîntrebării următoare să nu fie dependent de răspunsul corect al întrebării anterioare.
3. ITEMII SUBIECTIVI – reprezintă forma tradiţională de evaluare în România, sunt uşor de construit,
solicitând răspunsuri deschise, evaluează procese cognitive de nivel ridicat, verificând obiective care privesc
creativitatea, originalitatea. Au însă dezavantaje precum: fidelitate şi validitate scăzută, necesitatea de scheme
de notare complexe şi greu de alcătuit, corectarea durând mult.
Rezolvarea de probleme(situaţii problemă) – presupune o activitate nouă, diferită de cele de învăţăre
curente, prin care se evaluează operaţii de gândire convergentă sau divergentă, operaţii mentale complexe.
Itemi de tip eseu – solicită elevilor construirea unui răspuns liber, conform unui set de cerinţe date. Pot fi:
- eseu structurat/semistructurat – răspunsul este dirijat şi ordonat cu ajutorul unor cerinţe, sugestii, indicii
- eseu liber ( nestructurat ) – prin care se valorifică originalitatea, creativitatea, neimpunând cerinţe de
structură.
Deci, evaluarea se proiectează conform principiilor:

 este o dimensiune esenţială a procesului curricular şi o practică efectivă în clasă

 trebuie să implice folosirea unei mari varietăţi de metode
 este un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea activităţii şcolare
 trebuie să-i conducă pe elevi la o auto apreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă a performanţelor
 se fundamentează pe standarde curriculare de performanţă, orientate spre ceea ce va fi elevul la
finalizarea parcursului şcolar şi intrarea în viaţa socială,
iar pentru selectarea tipului de evaluarea adecvat scopurilor propuse se poate utiliza următoarea
schemă :

În ce scop se evaluează?

Orientarea activităţii viitoare Reglarea procesului de predare Certificarea nivelului de

învăţare cunoştinţe/capacităţi

Se evaluează elevii Se evaluează profesorul şi elevii Se evaluează elevul

Evaluare prognostică Evaluare diagnostică Evaluare de inventariere

Evaluare iniţială Evaluarea continuă Evaluare sumativă

Înaintea începerii Pe întreg parcursul La sfârşitul învăţării/formării

învăţării/formării învăţării/formării

Când se evaluează ?
BIBLIOGRAFIE:

********* EVALUAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR – descriptori de performanţă,

SNEE, Bucureşti, 1998
********* GHID DE EVALUARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, SNEE,
Bucureşti, 1999
********* GHIDURI METODOLOGICE DE APLICARE A PROGRAMELOR
ŞCOLARE PENTRU DIVERSE DISCIPLINE – MEC, SNEE, Bucureşti, 2001
I. T. Radu TEORIE ŞI PRACTICĂ ÎN EVALUAREA EFICIENŢEI
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
Adrian Stoica EVALUAREA CURENTĂ ŞI EXAMENELE, SNEE, Bucureşti, 2001
Adrian Stoica REFORMA EVALUĂRII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT, Editura Sigma, Bucureşti,
1999