Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Caracterizarea Personajului:Mara
Opera a aparut pentru prima data publicata in revista Vatra,in anul 1894,fiind cea mai buna
scriere a lui Slavici,mai mult,Cioculescu face o afirmatie pe cat de indrazneata pe atat de
adevarata,anume ca este „cel mai bun roman al nostru inainte de Ion”,iar George Calinescu o
considera "aproape o capodopera".Ca specie este un roman care sta sub semnul realismului.
Tema generala a operei se refera la acea fresca sociala a lumii ardelenesti,cu moravuri
specifice,asezata la interferenta dintre sat si oras,intr-un targ ardelenesc,Radna,situate langa
Lipova,aproape de Arad.Actiunea este delimitata de sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului
XX,chiar atunci cand relatiile capitaliste incep sa ia amploare la nivel national,traduse la nivel social
prin crearea unei structuri specifice care au ca ocupatie mestesugaria,cu randuieli stricte cat si o
anumita psihologie,proprie burgheziei aflata in ascensiune.Cu alte cuvinte,autorul prezinta eforturile
unei vaduve de a se imbogati in parallel cu intretinerea propriei familii formata din cei doi
copii(Persida si Natl),ea sperand la o pozitie sociala mai buna pe care vrea sa o atinga cu ajutorul
harniciei si perseverentei.
Titlul operei are o valoare sugestiva intrucat operea se sprijina pe destinul Marei care
constitue o axa fundamental a epicii,Slavici ofera cititorului un exemplu demn de urmat datorita
moralitatii personajului concordand cu conceptia autorului,care considera ca oamenii trebuie sa fie
harnici,chibzuiti si virtuosi.Totodat titlul mai poate sugera caracterul puternic al Marei,putand fi
asemanat cu cel al Vitoriei Lipan.
Perspectiva narativa se caracterizeaza printr-un narrator omniscient si omnipresent,partial
obiectiv intrucat pastreaza urmele subiectivitatii moraliste:prin vorbirea indirect libera,naratorul isi
exprima punctual de vedere asupra personajelor sau actiunii,care se inmanuncheaza cu gandurile
Marei(“A ramas Mara,saraca,vaduva cu doi copii,saracutii de ei,dar era tanara si voinica si
harnica”),sau mai este o voce colectiva,ca o gura a satului,suprapusa,din nou,peste gandurile
eroinei(“Cu cine adica sa se fi potrivit Persida,daca nu cu Codreanu?”.Totodata evenimentele sunt
cronologice,constructia rationalista,deductiva,remarcandu-se nararea la persoana a 3 a.Actiunea se
desfasoara intre Radna si Lipova,intr-un sat din Ardeal,mai tarziu la Viena,iar timpul este determinat
de sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20.
Din punct de vedere compozitional,romanul este structurat pe 21 de capitole cu rol
semnificativ pentru actiunea care se desfasoara prin alternanta celor doua planuri:destinul
eroinei(romanul Marei)si urmarirea evolutiei pe care o are cuplul erotic Persida-Natl(romanul iubirii).
Incipitul consta in prezentarea personajului principal, Mara Barzovanu, "o precupeata" din
Radna si in fixarea locului unde urmeaza sa se petreaca actiunea.
Personajul eponim,Mara,este unul complex si reprezentativ pentru conceptia artistica a lui
Slavici.Acesta isi dovedeste latura de fin psiholog,fiind un observator minutios atunci cand e vorba de
sufletul uman,in acest fel el edifice un personaj realist,viabil care este constient ca singura cale de a
reusi in viata este banul.Mara este o vaduva cu doi copii,“saracutii de ei”,dar este “tanara si voinica si
harnica”,iar pe deasupra si norocoasa.Totodata este o “precupeata”,fiind considerata,de catre criticul
literar Nicolae Manolescu,”prima femeie capitalist din literatura noastra”
deoarece traieste doar din negustorie "vinde ce poate si cumpara ce gaseste";de marti seara pana
sambata dimineata alearga cu marfa de la Radna la Lipova,apoi la Arad.Ca o femeie de afaceri
("business woman",N. Manolescu)are un singur scop:sa stranga bani respectand regula economiei de
piata:vinde cu pret mai mic "decat sa-i cloceasca marfa".Mara se inscrie asadar in categoria
personajului feminin puternic si ambitios,asemea Vitoriei Lipan.
Prin caracterizarea directa de la inceputul romanului,autorul realizeaza portretul fizic al
eroinei,portret care tradeaza si trasaturi de ordin etic,precum caracterul puternic:"Muiere
mare,spatoasa,greoaie si cu obrajii batuti de soare,de ploi si de vant",sta toata ziua,neobosita si
energica,la tejgheaua sa.
Femeie apriga si cu demnitate umana,se hotaraste sa stranga bani pentru a scapa de saracie
si sa-si creasca cei doi copii,incercand sa le ofere o situatie materiala si sociala mai buna.Ca o mama
iubitoare,ea are modele de viata pentru copii ei:pe fata vrea sa o faca preoteasa iar pe Trica
"maistru-cojocar".Desi copii sunt "zdrenturosi si desculti",in acelasi timp sunt
sanatosi,rumeni,voinici,destepti si frumosi;iar prin monologul interior ea asi alinga suferintele:"Tot n-
are nimeni copii ca mine".
Chibzuita pana la zgarcenie,in fiecare seara,Mara face socotelile banilor pe care ai tine in trei
ciorapi:unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare,altul pentru Persida si ultimul pentru
Trica,reusind cu multa ambitie sa nu-i cheltuie;mai bine se imprumuta decat sa se atinga de acei
Mitrea Gabriel