Sunteți pe pagina 1din 23

Bursa de valori, piata OTC, sistemele de depozitare, compensare si

decontare

3.6.1. Noţiunea de bursă de valori. Scurt istoric

Noţiunea de bursă include o serie de variante semantice 1. Din


punctul de vedere al lucrării noastre, prin bursă se indică în mod curent o
piaţă în genere, un loc unde se efectuează tranzacţii cu mărfuri sau valori,
având un mod de existenţă şi funcţionare aparte. Bursele de valori
reprezintă pieţe de capital oficiale, organizate, unde se vând şi se cumpără
valori mobiliare. Bursele de valori (engl. Stock Exchange; fr. Bourse des
Valeurs) îmbină activitatea de plasament de capital pe termen lung cu
operaţiunile care se desfăşoară în scopul obţinerii de profituri din
diferenţele de curs ale valorilor mobiliare tranzacţionate.
Originile bursei se află în antichitate. Dezvoltarea schimburilor a
impus concentrarea acestora într-un spaţiu determinat. În Roma antică
acţiunile societăţilor comerciale în comandită pe acţiuni, entităţi juridice
create de publicani2 se negociau în bazilici construite special în acest scop.
Vânzarea acţiunilor se făcea prin argentarii cu atribuţii de notari şi agenţi
de schimb.
Prima bursă, în înţelesul actual al cuvântului, a fost creată la Anvers,
numele fiind dat de o familie Van der Bursen, care a înfiinţat un local
numit Hotel de Bourses, în holul căruia se negociau metale preţioase şi
hârtii de valoare. Această clădire avea pe frontispiciu sculptate trei pungi
(fr. Bourses) şi inscripţia „pentru folosinţa comercianţilor din toate ţările şi
de toate limbile”. La 17 mai 1792, 24 de investitori americani au pus
bazele instituţiei ce avea să se numească prima bursă a lumii3.
În România primele reglementări pentru bursele de comerţ,
mijlocitorii de schimb şi samsari le găsim în Codicele de Comerţ al Ţării
1
A se vedea I. Popa, op. cit., pag. 11.
2
Publicanii erau oameni de afaceri îmbogăţiţi în urma campaniilor militare, împuterniciţi să se ocupe de anumite
activităţi legate de finanţele publice.
3
Pentru o prezentare a evoluţiei burselor a se vedea D. Gallois, op. cit., pag. 13-34;158-163; I. Popa, op. cit., cap. V -
Fenomenul bursier pe plan mondial.
[Type text]
Româneşti promulgat şi pus în aplicare în 1840 în Ţara Românească şi
extins în 1864 şi în Moldova. La 1 iunie 1881 a intrat în vigoare Legea
asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri, care a
fost aplicată cu modificări (1886) până în anul 1904 când a fost înlocuită
cu Legea asupra burselor de comerţ. În anul 1929 s-a adoptat o nouă lege a
bursei, care a unificat legislaţia bursieră. Bursele au fost declarate instituţii
publice, autonome, cu personalitate juridică, puse sub controlul şi
supravegherea Ministerului de Industrie şi Comerţ. S-au separat bursele de
valori de bursele de schimb. Bursa de Valori Bucureşti a cunoscut
momente de criză (1929-1933), de stagnare (1940-1945), de
speranţă(1945-1948), încetându-şi activitatea ca urmare a naţionalizării din
anul 19484.
Dezvoltarea sectorului privat după 1989 şi trecerea la procesul de
privatizare a impus cu necesitate crearea unei pieţe pe care să se
tranzacţioneze valorile mobiliare. Cadrul legal necesar înfiinţării bursei de
valori a fost creat prin Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi
bursele de valori. Bursa de Valori Bucureşti a fost înfiinţată prin decizia
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare la data de 21 aprilie 1995,
inaugurarea oficială având loc la data de 23 iunie 1995.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 definea bursa de
valori ca fiind o piaţă reglementată, ce se înfiinţează şi funcţionează ca
instituţie publică cu personalitate juridică, prin decizia şi autorizaţia de
funcţionare emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
Actuala reglementare legea nr. 297/2004, transforma Bursa de Valori
Bucureşti în societate comercială pe acţiuni, având ca acţionari membrii
Asociaţiei Bursei de Valori, înregistraţi la data adunării generale a
Asociaţiei Bursei de Valori.
În România, există o singură bursă de valori, respectiv Bursa de
Valori Bucureşti (B.V.B.).

4
Pentru o prezentare detaliată I. Popa, op. cit., pag. 258-264.
[Type text]
3.6.2. Bursele de valori în lume

Statele Unite ale Americii


În SUA, există trei mari pieţe naţionale de valori mobiliare:
- NYSE (New York Stock Exchange), înfiinţată în 1792, cu statut de
cea mai mare bursă de valori din SUA, organizată ca o asociaţie, având
1.366 membri, peste 5.000 de investitori din toată lumea şi peste 1.500 de
societăţi cotate. Numărul total al titlurilor deţinute de public este de 25 de
milioane;
- AMEX (American Stock Exchange), a două bursă de valori
tradiţională, cu peste 2.000 de investitori, unde se negociază tranzacţii
pentru circa 1 milion de acţiuni;
- NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automatic
Quotations), care este rezervată tranzacţiilor de foarte mare volum şi
funcţionează în regim de piaţă OTC.
Ca intermediari de bursă, există 1.375 de brokeri, înregistraţi într-un
registru special la SEC. Principalii indici bursieri sunt Down-Jones,
Standard & Poors 100; Standard & Poors 500 şi NYSE Composite Index.
Cei mai mari curtieri americani sunt: Merrip Lynch, Goldman Sachs,
Solomon Brothers şi Shearson5.

Japonia
Cele mai importante burse de valori din Japonia sunt:
- Tokyo Stock Exchange – unde se derulează peste 80% din tranzacţii,
cunoscută cu denumirea locală de Kabuto-Cho’, fiind a doua piaţă ca
mărime pe plan mondial după NYSE;
- Osaka Stock Exchange – unde se derulează circa 10% din tranzacţii.
Supravegherea pieţei bursiere a fost încredinţată Japan Securities
Association (JSA). Intermediarii bursei sunt Casele de titluri, cele mai
cunoscute fiind: Nomura, Daiwa, Niko şi Yamaichi. Indicii bursieri sunt
5
Pentru dezvoltări: Dominique Gallois, pag. 13-34, 158-163; I. Popa, op. cit., cap. V – Fenomenul bursier pe plan
mondial; Gheorghe Ciobanu, op. cit., pag. 29-33; Gastinel Herue – Les marchés boursiérs dans le monde. Situation et
evolutions , Montchresieu, Paris 1996.
[Type text]
Nikkei şi Topix6.

Marea Britanie
Piaţa bursieră engleză este împărţită în două secţiuni:
- Stock Exchange – principala piaţă pentru titlurile aflate la populaţie,
pe care sunt cotate circa 2.500 de societăţi care, pentru a ajunge pe această
piaţă, trebuie să îndeplinească trei condiţii: să existe de cel puţin 3 ani; să
fie tranzacţionabil cel puţin 25% din capitalul său, să realizeze o
capitalizare bursieră de minimum 700.000 lire sterline;
- Unilisted Securities – piaţa secundară, creată în 1980, cu circa 450 de
societăţi cotate, care trebuie să îndeplinească două condiţii: să existe de 2
ani şi să ofere spre cotare la bursă mai puţin de 10% din capitalul social.
Indicii bursieri sunt: Financial Times FT 100; FT 30; FT actuaries – All
Shares.

Franţa
Bursa din Paris concentrează peste 97% din tranzacţiile cu acţiuni şi
obligaţiuni. Sunt înfiinţate burse la Bordeaux, Lille, Marsilia, Lyon, Nancy
şi Nantes, însă acestea au o importanţă regională.
Consiliul Burselor de Valori (CBV) este organismul care are sarcina
de a reglementa piaţa. El este alcătuit din 10 membri aleşi de societăţile de
bursă, un reprezentant al societăţilor cotate şi un reprezentant al
personalului din bursă. Această instituţie reglementează organizarea şi
funcţionarea pieţei, condiţiile de admitere la cotă şi de radiere de la cotă a
valorilor mobiliare, condiţiile de admitere a activităţii intermediarilor.
Societatea Burselor Franceze (SBF) este organizată ca societate
anonimă, acţiunile emise de aceasta fiind deţinute de societăţile de bursă.
Aceasta organizează funcţionarea pieţei, stabileşte măsurile de securitate,
se ocupă de dezvoltarea şi promovarea pieţei bursiere şi buna informare a
investitorilor, administrează sistemul informatic al cotaţiilor, asigură
6
Idem.
[Type text]
caracterul public al negocierilor şi informaţiilor bursiere.
Asociaţia Financiară a Societăţilor de Bursă (AFSB) constituie un
interlocutor reprezentativ al profesioniştilor cu puterea publică şi cu
autorităţile pieţei. Ea asigură membrilor săi prestaţii cu caracter social,
fiscal şi juridic şi asigură soluţionarea diferendelor dintre societăţile de
bursă sau acestea şi terţi.
Camera de Compensaţie de pe lângă SBE asigură finalizarea
tranzacţiilor, respectiv plata şi livrarea titlurilor vândute/cumpărate între
societăţile de bursă.
Comisia pentru Operaţiunile de Bursă (COB) este autoritatea
administrativă autonomă ce asigură reglementarea şi supravegherea pieţei.
Structura bursieră cuprinde 4 compartimente: piaţa oficială, piaţa
secundară, piaţa în afara cotei şi noua piaţă7.

Bursa de Valori Bucureşti


Din punct de vedere al regimului juridic, bursele sunt organizate ca
instituţii publice sau ca persoane juridice private. Legea nr. 52/1994 şi
OUG nr. 28/2002 au impus organizarea şi funcţionarea Bursei de Valori
Bucureşti ca instituţie de interes public, cu personalitate juridică, supusă
autorizării CNVM. Legea nr. 297/2004 consacră un nou regim juridic
bursei de valori, transformând-o în societate comercială pe acţiuni cu
capital privat, desfiinţând Asociaţia Bursei de Valori.

3.6.3. Bursa de Valori Bucureşti – instituţie de interes public

Analiza regimului juridic aplicabil bursei de valori ca instituţie de


interes public nu mai prezintă un interes practic, ci doar unul de analiză,
7
Ibidem. G. Ripert, R. Roblot, op. cit., pag. 64.
[Type text]
sub aspectul evoluţiei reglementării.

Inspectorul General al Bursei de Valori


Fiind o piaţă reglementată Bursa de Valori este supusă supravegherii
şi controlului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Aceasta îşi
exercită atribuţiile prin intermediul inspectorului general al bursei de
valori care urmăreşte respectarea strictă a reglementărilor privind piaţa de
capital.
Inspectorul general al bursei de valori era numit prin decizia
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în termen de 30 de zile de la
data autorizării respectivei burse de valori, pentru un mandat de 5 ani,
putând fi reînvestit prin mandate succesive. Funcţia de inspector general al
bursei de valori era asimilată celei de director general în Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare.
Conform art.7 alin.3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
nr.28/2002, condiţiile de eligibilitate, incompatibilitate şi impedimentele
privind funcţia de inspector general sunt cele prevăzute de lege pentru
membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Ca urmare el trebuie să
fie cetăţean român, cu domiciliul stabil în România, în vârstă de minimum
30 de ani, cu o bună reputaţie şi pregătire profesională în domeniul
economic sau juridic, având o vechime în specialitate de minimum 5 ani.8
Inspectorul general al bursei de valori este supus regimului
incompatibilităţilor reglementate pentru membrii Comisiei Naţionale a
Valorilor Mobiliare. Ca urmare:9
a) nu poate fi soţ şi nici rudă sau afin până la gradul al treilea cu
Preşedintele României, preşedinţii Camerelor Parlamentului, guvernatorul
Băncii Naţionale a României, preşedintele Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor;
8
Art. 4 alin. 3 din Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a
Valorilor Mobiliare.
9
Art. 4 alin. 4 din Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a
Valorilor Mobiliare.
[Type text]
b) nu poate fi membru al vreunui partid politic;
c) nu poate exercita o altă funcţie remunerată, publică sau privată, cu
excepţia celei de cadru didactic universitar şi de consultant sau expert al
autorităţilor publice ori al organismelor internaţionale;
d) nu poate fi membru în consiliile de administraţie, director executiv,
cenzor sau auditor al persoanelor juridice subiecte ale supravegherii
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor sau Băncii Naţionale a României ori acţionar semnificativ la
astfel de persoane juridice;
e) să nu fi fost declarat falit;
f) să nu aibă cazier judiciar.
Inspectorul general al bursei de valori exercita următoarele
atribuţii:10
a) participă fără drept de vot, la adunările bursei de valori, precum şi la
şedinţele comitetului bursei, putând formula observaţii şi putând cere ca
acestea să fie incluse în procesul verbal al şedinţei;
b) supraveghează operaţiunile de bursă, având acces liber în toate
incintele şi la toate documentele, informaţiile şi evidenţele bursei de
valori;
c) transmite Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare constatările sale
privind încălcarea dispoziţiilor legale, a reglementărilor date în aplicarea
acestora şi a regulamentelor bursei de valori, propunând măsurile de luat şi
sancţiunile de aplicat de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;
d) propune Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare anularea şi/sau
suspendarea actelor comitetului bursei de valori, ale preşedintelui acesteia,
precum şi ale directorului general al bursei de valori, în situaţiile pe care le
apreciază ca fiind contrare prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr.28/2002 sau reglementărilor date în aplicarea acesteia;

10
Art. 8 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2003.
[Type text]
e) întocmeşte şi transmite Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare
raportul trimestrial asupra activităţii bursei de valori.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare poate delega inspectorului
general exercitarea uneia sau unora dintre atribuţiile de intervenţie, anchetă
şi interdicţie, conferite acesteia prin lege. Delegarea acestor atribuţii este
notificată Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi comitetului bursei
de valori.
În exerciţiul puterilor delegate inspectoratul general al bursei de
valori emite acte administrative. Actele emise în exercitarea puterii
delegate vor fi comunicate de către inspectoratul general, Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare, preşedintelui comitetului bursei de valori
şi directorului general al bursei de valori. Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare poate amenda sau revoca actele administrative emise de
inspectorul general al bursei de valori, după audierea acestuia şi a părţilor
implicate.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare poate revoca decizia de
delegare de putere, după audierea inspectorului general.

Asociaţia bursei de valori


În cadrul bursei de valori se constituie ca organ de conducere –
Asociaţia Bursei de Valori – ce are ca membri societăţile de servicii de
investiţii financiare autorizate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
să negocieze în cadrul respectivei burse de valori.
Asociaţia bursei de valori ţine adunări generale de cel puţin două ori
pe an. În adunarea generală a Asociaţiei bursei de valori fiecare membru
deţine un vot. Votul se exercită direct sau prin mandatar cu procură
specială dată în formă autentică. Mandatarul trebuie să fie membru al
asociaţiei bursei de valori. Cu excepţia adunării generale de constituire
dreptul de vot în adunarea generală nu poate fi exercitat de membrii care
nu sunt la zi cu plata cotizaţiei. Adunarea generală a asociaţiei bursei de

[Type text]
valori are următoarele atribuţii:
- adoptă şi modifică statutul asociaţiei bursei de valori care se supune
spre aprobare Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
- alege membrii în comitetul bursei de valori;
- aprobă bugetul bursei de valori care a fost prezentat de comitetul
bursei de valori;
- aprobă execuţia bugetului bursei de valori însoţită de raportul de
audit;
- numeşte cenzorii şi auditorii financiari ai bursei de valori;
- numeşte persoanele care vor fi înscrise pe lista de arbitrii ai camerei
arbitrale a bursei de valori;
- adoptă hotărâri cu privire la funcţionarea bursei de valori.

Comitetul bursei de valori


Conducerea bursei de valori este încredinţată comitetului bursei ales
de asociaţia bursei de valori pentru un mandat de maximum 5 ani
reînnoibil. Membrii comitetului bursei de valori sunt aleşi cu votul a cel
puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi sau reprezentaţi. Ei
trebuie validaţi individual de către Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare înainte de a intra în exerciţiul mandatului.
Comitetul bursei de valori are următoarele atribuţii:
a. numeşte şi revocă directorul general al bursei de valori;
b. adoptă şi modifică regulamentul de organizare şi funcţionare a bursei
de valori;
c. adoptă şi modifică regulamentul privind operaţiunile de bursă şi
instrumentele financiare care urmează să fie tranzacţionate;
d. adoptă proiectul de buget al bursei de valori pe care îl supune spre

[Type text]
aprobare asociaţiei bursei de valori;
e. prezintă şi supune spre aprobare asociaţiei bursei de valori execuţia
bugetului bursei de valori, însoţită de raportul cenzorilor;
f. stabileşte categoriile, nivelurile şi plafoanele comisioanelor şi ale
tarifelor ce urmează să fie practicate în bursă;
g. stabileşte garanţiile ce trebuie constituite de societăţile de investiţii
financiare pentru a asigura lichidarea integrală şi la scadenţă, conform
tipului de operaţiune cu valori mobiliare negociate în bursă, precum şi
regimul de utilizare a respectivelor garanţii;
h. supraveghează respectarea dispoziţiilor legii, a reglementărilor
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi a regulamentelor bursei de
valori de către societăţile de investiţii financiare şi de agenţii lor şi de către
întregul personal al bursei de valori dispunând măsurile corespunzătoare;
i. soluţionează plângerile formulate împotriva deciziilor directorului
general al bursei de valori;
j. înfiinţează comisii speciale, aprobă regulamentul de organizare şi
funcţionare a acestora şi desemnează membrii acestora.
Administrarea bursei de valori este încredinţată directorului general
numit pentru un mandat de maximum 5 ani de către comitetul bursei de
valori. Numirea şi demiterea directorului general se supun confirmării de
către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
Directorul general este reprezentantul legal al bursei de valori ca
persoană juridică în faţa autorităţilor publice şi în relaţiile cu persoanele
fizice şi juridice, române şi/sau străine. Prin semnătura sa directorul
general angajează patrimonial bursa de valori ca persoană juridică.

3.6.4. Bursa de Valori Bucureşti – societate comercială pe acţiuni

[Type text]
Din punct de vedere al regimului juridic, bursele sunt organizate ca
instituţii publice sau ca persoane juridice private 11. Legea nr. 297/2004
consacră un nou regim juridic bursei de valori, transformând-o în societate
comercială pe acţiuni cu capital privat, desfiinţând Asociaţia Bursei de
Valori.
Conform art.285 din Legea nr. 297/2004, societatea comercială
Bursa de Valori SA se va constitui astfel:
Asociaţia Bursei de Valori Bucureşti hotărăşte transformarea Bursei
de Valori în societate comercială pe acţiuni. Această hotărâre a fost
adoptată la data de 11 ianuarie 2005.
Patrimoniul Bursei de Valori Bucureşti devine patrimoniul SC Bursa
de Valori Bucureşti SA. Bursa de Valori Bucureşti a procedat, până la data
întrunirii adunării generale, la inventarierea şi reevaluarea patrimoniului
său.
Capitalul social al SC Bursa de Valori Bucureşti se constituie din o
parte a activului patrimonial reevaluat al Bursei de Valori Bucureşti.
Membrii Bursei de Valori Bucureşti, înregistraţi la data adunării generale a
Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti, dobândesc calitatea de acţionari şi
cote egale din capitalul social al societăţii, astfel determinat. Prin Legea nr.
208/29.06.2005 pentru modificarea art. 285 din Legea nr. 297/2004
privind piaţa de capital12 s-a statuat astfel: „Până la data întrunirii Adunării
generale a Bursei de Valori Bucureşti, prevăzută la alin. 1, Bursa de Valori
Bucureşti va proceda la inventarierea şi reevaluarea patrimoniului. Pe baza
hotărârii adoptate de adunarea generală, o parte din activul patrimonial
reevaluat al Bursei de Valori se va transforma în capital social al Societăţii
Comerciale Bursa de Valori SA. Capitalul social stabilit va fi repartizat în
cote egale, cu titlu gratuit şi fără sarcini fiscale membrilor Asociaţiei
Bursei de Valori Bucureşti înregistraţi la data adunării generale, prevăzute
la alin. 1 şi se consideră subscris şi vărsat integral de la data acestei
adunări generale.
 La data adunării generale a Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti
(10.01.2005), Comitetul Bursei de Valori a devenit consiliul de
administraţie al SC Bursa de Valori SA, având aceeaşi componenţă, iar
11
Modelul bursei instituţie publică este specific dreptului continental (Franţa, Belgia, Italia etc.), în timp ce bursele
specifice sistemului anglo-saxon sunt persoane juridice private, corporaţii non-profit (not for – proffit corporation) cum
sunt bursele din SUA, Japonia, Canada, Norvegia. Instituţia not for – proffit corporation este incompatibilă cu noţiunea
de societate comercială din dreptul român. Un element specific contractului de societate comercială este acela al
participării tuturor asociaţilor la beneficii şi pierderi.
12
Legea nr. 208/29.06.2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578/5.07.2005.
[Type text]
membrii comitetului Bursei de Valori devin ope legis membri ai
consiliului de administraţie al SC Bursa de Valori SA, până la expirarea
mandatului lor sau până la următoarea adunare generală a acţionarilor,
dacă perioada mandatului a fost depăşită.
 Comitetul Bursei de Valori Bucureşti a desemnat o persoană
împuternicită să efectueze formalităţile de înregistrare şi înmatriculare a
SC Bursa de Valori Bucureşti SA.
 La data înregistrării SC Bursa de Valori Bucureşti SA la Oficiul
Registrului Comerţului, Asociaţia Bursei de Valori Bucureşti se
desfiinţează de drept. Înregistrarea societăţii comerciale Bursa de Valori
SA la Oficiul Registrului Comerţului se va realiza pe baza hotărârii
adunării generale a Asociaţiei BVB, care hotărăşte transformarea în
societate comercială pe acţiuni în termen de cel mult 30 de zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 208/2005 (art. 2 din
Legea nr. 208/2005).
La data prezentei lucrări, Senatul României a aprobat modalitatea de
realizare a transferului acţiunilor Bursei de Valori Bucureşti către membrii
Asociaţiei. Proiectul urmează a fi supus dezbaterii şi aprobării Camerei
Deputaţilor, iar noul statut al Bursei de Valori – societate comercială – va
trebui aprobat de CNVM. Fuziunea BVB cu Rasdaq va putea fi posibilă în
termen de trei luni. Noua arhitectură a pieţei de capital are în vedere ca
acţiunile listate în prezent pe Rasdaq şi care îndeplinesc criteriile de listare
la Bursă să fie transferate automat la cota BVB, în baza unui acord de
principiu al emitentului. Companiile care nu îndeplinesc criteriile de
listare la Bursă vor fi transferate pe segmentul „necotate” al bursei, care se
doreşte a deveni o piaţă alternativă de tranzacţionare. Restructurarea pieţei
de capital va continua cu fuziunea Bursei de valori cu Bursa de Mărfuri
Bucureşti şi cu Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri de la Sibiu.
Reprezentanţii BVB apreciază că finalizarea procesului de
restructurare a pieţei de capital şi integrarea României în UE vor genera o
revigorare a segmentului primar al pieţei de capital, utilizarea pieţei
bursiere pentru mari privatizări13, derularea de colaborări între Bursa de
Valori Bucureşti şi bursele din ţările dezvoltate14.
13
Spre exemplu, Guvernul şi-a propus ca, în anul 2006, să listeze la Bursa de Valori şapte companii de interes naţional,
cu pachete de acţiuni cuprinse între 5 şi 10% din capitalul social (Transelectrica; Poşta Română ; Loteria Română etc.).
14
Bursa de la Budapesta a înregistrat o creştere spectaculoasă după integrarea ţării în UE. La această bursă sunt listate:
46 de companii, 20 de fonduri de investiţii, 12 emisiuni de obligaţiuni corporatiste, 52 de obligaţiuni ipotecare şi 34 de
[Type text]
Trăsăturile caracteristice ale Bursei de Valori
Din ansamblul reglementărilor legale incidente, rezultă că Bursa de
Valori Bucureşti se particularizează prin următoarele trăsături:
1. Bursa de Valori este o piaţă reglementată, a cărei înfiinţare şi
funcţionare sunt supuse autorizării, respectiv supravegherii şi controlului
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.
2. Sunt admise ca obiect al tranzacţiilor bursiere numai valori
mobiliare emise de o societate deţinută public.
3. Sunt admise ca obiect al tranzacţiilor bursiere numai valori
mobiliare şi alte instrumente financiare înregistrate la Oficiul de Evidenţă
a Valorilor Mobiliare (OEVM).
4. Pot negocia şi încheia tranzacţii în bursa de valori numai societăţile
de servicii de investiţii financiare autorizate de Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare.

3.7. Piaţa OTC (RASDAQ)

Dezvoltarea economică a condus la crearea unor mecanisme de


tranzacţionare a valorilor mobiliare necotate la o bursă de valori. Denumirea
OTC (over the counter)-piaţa la ghişeu, îşi are originea în SUA. Over the
Counter Market (OTC) înseamnă piaţă extrabursieră, piaţă a titlurilor de
valoare ce se desfăşoară prin negociere la telefon şi nu prin folosirea unui
sistem de licitaţie ca la orice bursă de valori. Majoritatea tranzacţiilor cu
obligaţiuni se fac pe piaţa OTC15.
În România, cu asistenţa USAID, a fost constituită o piaţă OTC-
RASDAQ, după modelul american al NASDAQ, destinată dezvoltării
tranzacţiilor cu valori mobiliare distribuite în cadrul procesului de
obligaţiuni guvernamentale. La Bursa de Valori Bucureşti, se tranzacţionează acţiunile a 63 de emitenţi şi 22 de
emisiuni de obligaţiuni municipale şi corporatiste. Capitalizarea Bursei de la Budapesta era, în 2005, de 23,9 miliarde
de euro, iar a BVB de 9,9 miliarde de euro.
15
În SUA funcţionează NASDAQ - The National Association of Securities Dealers Automated Quotation.
[Type text]
privatizare în masă.
Organismul tutelar al RASDAQ este Asociaţia Naţională a
Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM)-organism de autoreglementare
autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare să reglementeze
activitatea membrilor săi şi să asigure respectarea de către aceştia a
regulilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi a regulilor proprii16.
Funcţionarea pieţei RASDAQ este asigurată de:
- societatea comercială RASDAQ având ca asociat unic Asociaţia
Naţională a Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare, care asigură
colectarea informaţiilor cu privire la ofertele de vânzare-cumpărare,
susţine tehnic negocierea electronică a titlurilor, ţine evidenţa contractelor
încheiate între membri, raportează situaţia tranzacţiilor fiecărei societăţi de
servicii de investiţii financiare şi difuzează informaţii cu privire la preţurile
şi volumul de titluri tranzacţionate zilnic pe piaţă;
- Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare
(SNCDD)17, societate pe acţiuni având ca acţionari societăţi bancare,
instituţii de credit, societăţi de servicii de investiţii financiare, Asociaţia
Naţională a Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare, alte persoane
juridice, burse de valori etc.. Societatea Naţională de Compensare,
Decontare şi Depozitare are o serie de atribuţii complexe, calculând soldul
pe fiecare titlu, pentru fiecare utilizator direct al sistemului, de efectuare a
transferului de proprietate şi de deţinere, în numele utilizatorului şi al
clienţilor acestuia, a valorilor mobiliare tranzacţionate18;
16
Regulamentul nr. 7/1996 privind autorizarea şi funcţionarea organismelor de autoreglementare aprobat prin Ordinul
nr. 18/1996 al Preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr.190/1996. Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare a fost autorizată ca organ de autoreglementare
prin Decizia Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 1186/19 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 273/1 noiembrie 1996 pentru o perioadă de 6 luni prelungită prin decizii ulterioare. La data
prezentei ANSVM a decis transformarea în Asociaţia Brokerilor.
17
Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare a fost autorizată de Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare prin Regulamentul nr. 8/1996 privind autorizarea Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi
Depozitare pentru Valori Mobiliare, aprobat prin Ordinul nr. 19/16 august 1996, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 202/29 august 1996.
Prin Ordinul Preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 23/1996 a fost aprobat Regulamentul
nr.12/1996 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de compensare, decontare şi depozitare pentru valori
mobiliare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276/6 noiembrie 1996.
18
A se vedea Regulamentul nr. 14/1996 cu privire la desfăşurarea activităţilor de compensare, depozitare şi decontare
de către terţi, aprobat prin Ordinul Preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 26/4 octombrie 1996,
publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 274/4 noiembrie 1996.
[Type text]
- Registrul Român al Acţionarilor (RRA), 19cu rol de evidenţă a
proprietarilor de acţiuni pentru fiecare societate comercială tranzacţionată
pe piaţă.
Piaţa RASDAQ are următoarele caracteristici:
1. Nu există o reglementare legală cadru privind organizarea şi
funcţionarea RASDAQ, regulile de operare fiind stabilite de organismul
de autoreglementare aflat sub controlul şi supravegherea Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare. Ca urmare, suntem tot în prezenţa unei
pieţe supravegheate;
2. Pe această piaţă sunt tranzacţionate valori mobiliare care nu
întrunesc condiţiile mai riguroase de listare la bursele de valori iar
lichiditatea20 tranzacţiilor este mai accentuată;
3. Tranzacţiile pe această piaţă pot fi efectuate numai de către
societăţile de servicii de investiţii financiare membre ale Asociaţiei
Naţionale a Societăţilor de Servicii de Investiţii Financiare care pot acţiona
în 3 ipostaze21:
a) BROKER - cumpărând şi vânzând valori mobiliare în numele şi
contul clienţilor lor;
b) DEALERI - cumpărând şi vânzând valori mobiliare pentru/din
portofoliul propriu în scop speculativ;
c) MARKET MAKERI (formatori de piaţă) - dealeri care acţionează,
deci, în nume propriu şi care au rolul de a face piaţa prin afişare permanentă
de cotaţii ferme, fiind gata în orice moment să cumpere/vândă valorile
mobiliare pentru care fac piaţa în cantitatea standard (o anumită cantitate
impusă de Asociaţia Naţională a Societăţilor de Servicii de Investiţii
Financiare) şi la preţul ferm de ofertă.
Societăţile de Servicii de Investiţii Financiare îşi desfăşoară
activitatea prin agenţi de valori mobiliare (dealeri şi brokeri) care se mai
19
A se vedea Regulamentul nr.13/1996 privind funcţionarea unui registru independent autorizat, aprobat prin Ordinul
Preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 17/09.1996, publicat în Monitorul Oficial al României ,
Partea I, nr. 267 bis/29 octombrie 1996.
20
Lichiditate (engl. liqidity) desemnează capacitatea unei valori mobiliare (activ financiar) de a fi transformată în
fonduri băneşti. În acelaşi timp lichiditate desemnează caracteristica unei valori mobiliare de a permite un volum mare
de tranzacţii fără o scădere substanţială a preţului: lichiditatea este cu atât mai mare cu cât volumul titlurilor pe piaţă
este mai mare. Prin lichiditatea pieţei se desemnează caracteristica acesteia de a absorbi un volum important de
tranzacţii pentru un anumit titlu, fără modificări substanţiale de preţ, datorită abundenţei de fonduri băneşti , pe de o
parte, şi de titluri, pe de altă parte.
21
A se vedea, pentru o prezentare detaliată, S. Fătu, op. cit., pag. 268-302,
[Type text]
numesc şi traderi.
4. RASDAQ este o piaţă fără bariere, tranzacţiile derulându-se printr-o
reţea de calculatoare amplasate în teritoriu. Bursele de valori se
diferenţiază de OTC prin aceea că au un ring de tranzacţionare, deşi Bursa
de Valori Bucureşti a introdus în 1996 sistemul de tranzacţionare la
distanţă.
5. RASDAQ este o piaţă unde preţul de vânzare al valorilor mobiliare
se formează prin negociere printr-un sistem bazat pe cotaţii. Bursa de
valori este, spre deosebire de RASDAQ, o piaţă de licitaţie funcţionând pe
un sistem bazat pe ordine.
Piaţa RASDAQ va mai funcţiona în România doar o perioadă
limitată de timp. Aşa cum am arătat, Piaţa Rasdaq urmează să fuzioneze cu
Bursa de Valori Bucureşti.

3.8. Sistemele de depozitare, compensare şi decontare

Plăţile şi decontarea operaţiunilor de instrumente financiare se


efectuează în cadrul unui sistem organizat de plăţi şi decontare, supus
autorizării şi supravegherii autorităţii de reglementare a pieţei de capital
(C.N.V.M.), dar şi autorităţii de reglementare a activităţii bancare (Banca
Naţională a României).
Acest fapt reiese din Legea nr. 297/2004, privind piaţa de capital şi
din Legea nr.253/2004 , privind caracterul definitiv al decontării în
sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu
instrumente financiare, legi ce implementează principii preluate din
Directiva nr. 98/26/CEE privind caracterul definitiv al decontării în
sistemele de plăţi şi decontare a instrumentelor financiare.
Caracterul sistematic al plăţilor şi decontărilor fac ca efectele
juridice specifice plăţilor şi decontărilor referitoare la operaţiunile cu
instrumente financiare să se păstreze, numai dacă aceste operaţiuni se
efectuează în cadrul sistemului după regulile acestuia.
La baza sistemului stă contractul; art. 2 alin. l pct. l din Legea nr.
[Type text]
253/2004 defineşte „sistemul" ca fiind o „convenţie încheiată în formă
scrisă între cei puţin trei participanţi, alţii decât o contraparte centrală, o
casă de compensare sau un agent de decontare, cu reguli comune şi
proceduri standardizate privind executarea ordinelor de transfer între
participanţi".
Art. 168 alin. 3 din Legea nr. 297/2004, defineşte sistemul de
compensare/decontare în operaţiunile cu instrumente financiare ca fiind
„un contract încheiat între trei sau mai mulţi participanţi, fără a lua în
considerare o posibilă contraparte centrală, un posibil agent de decontare,
o posibilă casă de compensare sau un posibil participant indirect, cu reguli
comune şi contracte standardizate pentru execuţia ordinelor de transfer a
instrumentelor financiare între participanţi, autorizat de C.N.V.M sau altă
autoritate competentă a statelor membre, după caz".
Sistemul se constituie din cel puţin trei participanţi direcţi, alţii decât
agenţii de decontare, casele de compensare şi contrapartea centrală.
Participanţii direcţi, precum şi participanţii indirecţi nu pot constitui
separat un sistem, ei se pot numai uni la un sistem constituit din cel puţin
trei intermediari profesionişti în operaţiunile cu instrumente financiare.
Cu titlu de excepţie, Banca Naţională poate desemna ca sistem o
convenţie din doi participanţi sau poate accepta la sistemul de constituire
un participant indirect.
Participanţii direcţi la sistemul de plăţi şi decontări cu instrumente
financiare, sunt potrivit art. 2 pct. 2 şi art. 2 pct. 6 din Legea nr. 253/2004:
- persoanele juridice române sau resortisante ale unui sistem membru al
Spaţiului Economic European autorizate să ofere servicii financiare legate
de instrumentele financiare, precum şi orice entitate asemănătoare acestora
(intermediarii profesionişti în operaţiunile cu instrumente financiare);
- o contraparte centrală, un agent de decontare sau o casă de
compensare; Esenţial este însă că aceste entităţi nu pot constitui prin
convenţie un sistem, ci trebuie să adere la sistemul constituit de alţi
participanţi direcţi.
Potrivit Legii nr. 253/2004, contrapartea centrală este o entitate care
[Type text]
se interpune juridic între instituţiile participante la un sistem, şi care
acţionează în calitate de cocontractant exclusiv al fiecărei instituţii şi preia
obligaţiile acestor instituţii în legătură cu ordinele lor de transfer.
Casa de compensare este însărcinată cu calculul poziţiei nete a
fiecărei instituţii, a unei posibile contrapărţi centrale şi/sau a unui posibil
agent de decontare.
Agentul de decontare este o entitate care pune la dispoziţia
instituţiilor şi/sau a contrapărţii centrale care participă la sistem conturi de
decontare prin care ordinele de transfer din sistem sunt decontate şi care
poate acorda credite respectivelor instituţii şi/sau contrapărţii centrale în
scopul decontării.
Toate aceste trei instituţii joacă rolul de intermediari care se interpun
între participanţii la sistem, acţionând însă în nume propriu în cadrul
sistemului.
Alături de participantul direct, în sistem intervine şi participantul
indirect, respectiv instituţia de credit, cu sediul în România sau în unul
dintre statele membre ale Spaţiului Economic European care transmite
ordine de transfer în sistem în numele şi pe seama unui participant direct la
sistem. Instituţia de credit acţionează tot ca un intermediar, în operaţiuni cu
instrumente financiare, fără ca această intermediere să fie obiectul său
principal de activitate. Lex causae aplicabilă contractului de constituire
a sistemului de compensare decontare, poate fi ori legea română ori legea
unui stat membru al Spaţiului Economic European, cu condiţia ca cel puţin
unul dintre participanţi să fie resortisant român, respectiv al Spaţiului
Economic European.
Sistemele de decontare sunt monitorizate permanent de către Banca
Naţională, iar fiecare sistem desemnat de Banca Naţională a României
trebuie să comunice acesteia participanţii la sistem, inclusiv participanţii
indirect.
Prin intermediul sistemului se pot efectua următoarele operaţiuni:
decontarea, compensarea, constituirea de garanţii şi transferul.
[Type text]
Decontarea, respectiv plata se efectuează prin intermediul conturilor
de decontare, deschise la Banca centrală la un agent de decontare sau la o
contraparte centrală. Ele sunt utilizate, fie pentru depozitarea de fonduri şi
de instrumente financiare, fie pentru decontarea tranzacţiilor dintre
participanţii la un sistem.
Compensarea22— reprezintă acţiunea de înlocuire a creanţelor şi
obligaţiilor ce rezultă din ordine de transfer din cadrul sistemului, pe care
unul sau mai mulţi participanţi le emit în favoarea altui participant sau a
altor participanţi, ori pe care le primesc de la aceştia cu o creanţă sau
obligaţie netă unică, fapt ce face posibil ca respectiva creanţă netă, unică
să poată fi pretinsă şi implicit datorată.
Garanţia23 - reprezintă un drept de preferinţă, respectiv o măsură de
indisponibilizare constituită în favoarea participanţilor, a Băncii Naţionale
a României, a băncilor centrale din statele membre ale Spaţiului Economic
European, sau a Băncii Centrale Europene.
Ordinele de transfer - sunt definite de art. 2 pct. 9 din Legea nr.
253/2004, şi au ca obiect fie o sumă de bani, fie proprietatea sau orice alt
drept asupra instrumentelor financiare.
Transferul dreptului de proprietate asupra instrumentelor financiare,
are loc la data decontării în sistemul de compensare - decontare, pe baza
principiului „livrare contra plată"24.
Ordinele de transfer sunt irevocabile, şi ca atare produc efecte
juridice între participanţi, fiind opozabile terţilor din momentul
introducerii lor în sistemul de compensare - decontare, moment stabilit de
regulile sistemului25 .Ordinele de transfer şi compensarea sunt valabile, îşi
produc efectele juridice şi sunt opozabile terţilor, chiar şi în cazul
deschiderii procedurii de insolvenţă asupra unui participant, dacă au fost
introduse în sistem înaintea momentului deschiderii procedurii de
22
În practica bursieră această operaţiune este cunoscută sub denumirea de neting sau clairing şi respectă definiţia
clasică a compensării, ca mod de stingere a unor obligaţii, în măsura în care este vorba de obligaţii lichide şi reciproce
între părţile operaţiunii.
23
Potrivit art.172 din legea nr. 297/2004, executarea contractelor de garanţie financiară încheiate de entităţi
reglementate de CNVM, în temeiul O.G nr. 9/2004, privind unele contracte de garanţie financiară se realizează cu
respectarea reglementărilor emise de CNVM.
24
Art. 145 din Legea nr. 297/2004.
25
Art. 169 din Legea nr. 297/2004, respectiv art. 5 din Legea nr. 253/2004.
[Type text]
insolvenţă. Dacă însă, au fost introduse în sistem după momentul
deschiderii procedurii de insolvenţă şi sunt executate în ziua deschiderii
acestei proceduri, aceste ordine de transfer precum şi compensarea, îşi
produc efectele juridice şi sunt opozabile terţilor, cu condiţia ca agentul de
decontare, contrapartea centrală sau casa de compensare să poată dovedi,
după momentul decontării, că nu au cunoscut şi nu erau ţinute să cunoască
faptul că s-a deschis procedura de insolvenţă26.
În cadrul sistemului de compensare / decontare, condiţiile de
operaţiuni de compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumentele
financiare, altele decât cele derivate efectuate pe pieţele reglementate,
precum şi cele de plată efectivă, sunt stabilite de CNVM şi Banca
Naţională. Potrivit dispoziţiilor art. 134 alin. 2 lit. h din Legea nr.
297/2004 fiecare piaţă reglementată trebuie să aibă propriul sistem de
compensare / decontare şi propriile standarde contractuale prevăzute în
regulamentul propriu de funcţionare. Indiferent dacă operatorul unui
sistem alternativ de tranzacţionare optează pentru un sistem de compensare
/ decontare utilizat pe o piaţă reglementată sau pentru propriul sistem de
compensare-decontare, el – operatorul - este obligat să informeze
participanţii cu privire la obligaţiile lor de compensare şi depozitare în
cadrul sistemului. Compensarea şi decontarea tranzacţiilor cu instrumente
financiare derivate şi toate celelalte operaţiuni în legătură cu acestea sunt
efectuate de o casă de compensare autorizată de C.N.V.M.27
Casa de compensare, contrapartea centrală 28, membrii compensatori
trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de C.N.V.M pentru efectuarea
operaţiunilor pentru constituirea contului de marjă şi a fondurilor de

26
Art. 3 şi 4 din Legea nr. 253/2004, respectiv art. 169 alin. 2-4 din Legea nr. 297/2004.
27
Legea nr. 297/2004 defineşte parţial, diferit de Legea nr. 253/2004 noţiunile de „casă de compensare”, „contraparte
centrală” şi „agent de decontare”. Casa de compensare reprezintă o entitate responsabilă de calculare a poziţiilor nete
ale intermediarilor, ale unei posibile contrapărţi centrale şi/sau ale unui posibil agent de decontare. Agentul de
decontare reprezintă entitatea care deschide pentru intermediarii autorizaţi şi/sau pentru o contraparte centrală care
participă la sistem, conturi de decontare prin care, pe baza ordinelor de transfer din sistem, sunt decontate tranzacţiile
cu instrumente financiare sau, după caz, acordă credite respectivilor intermediari şi/sau contrapărţii centrale în scopul
decontării.
Contrapartea centrală este o entitate care se interpune între intermediarii din sistem şi care acţionează ca o
contraparte exclusivă a acestora în ceea ce priveşte ordinele lor de transfer. Pentru instrumente financiare derivate, casa
de compensare acţionează ca şi contraparte centrală.
28
Casa de compensare şi contrapartea centrală sunt persoane juridice constituite sub forma unor societăţi pe acţiuni
emitente de acţiuni nominative, plătite integral în numerar, la momentul depunerii cererii de autorizare.
[Type text]
compensare pentru întocmirea propriului regulament.
Potrivit dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 297/2004, marjele
constituite pentru membrii compensatori nu aparţin activelor casei de
compensare, ele – marjele - nu pot fi folosite în alt scop decât acela
specificat în reglementările C.N.V.M.
Conform art. 162 din acelaşi act normativ reglementările casei de
compensare şi a contrapărţii centrale vor fi supuse aprobării C.N.V.M.29
Una dintre regulile de funcţionare legală a casei de compensare /
contrapărţii centrale este aceea a evidenţierii separate a înregistrărilor lor
de cele ale membrilor compensatori. Pe această linie se înscrie obligaţia de
a promova obiectivele deţinătorilor şi utilizatorilor de a permite accesul
corect şi deschis. Similar, are obligaţia de a permite ieşirea ordonată din
sistem a participanţilor care nu mai îndeplinesc criteriile de a fi membri.
În toate cazurile, casa de compensare / contrapartea centrală trebuie
să îndeplinească cerinţele de interes public.
Protecţia membrilor şi a celorlalţi participanţi la sistem se face prin
obligaţia casei de compensare / contrapărţii centrale de a-i informa despre
riscurile şi costurile asociate serviciilor efectuate de cea dintâi.
Operaţiunilor de depozitare a valorilor imobiliare, precum şi orice
operaţiuni în legătură cu acestea se fac de depozitarul central.
Depozitarul central30 este, aşa cum se prevede în art. 146 din legea
nr. 297/2004, o societate pe acţiuni, emitentă de acţiuni nominative, în
conformitate cu Legea nr. 31/1990, care este autorizată şi în acelaşi timp şi
supravegheată de C.N.V.M pentru efectuarea operaţiunilor de depozitare a
valorilor imobiliare.
La baza activităţii de depozitare a valorilor mobiliare stă contractul
care se încheie între emitenţii de valori mobiliare pentru care se efectuează
operaţiunile de depozitare şi depozitarul central. Depozitarul central
efectuează şi operaţiuni de registre pentru emitenţii de valori imobiliare,

29
În esenţă, reglementările cuprind prevederi privind organizarea sistemului, relaţiile casă compensare/ contraparte
centrală/membrii compensatori, norme privind situaţia formelor de compensare/marje/garanţii financiare, etc.
Adoptarea acestor reglementări este de competenţa Adunării Generale a Casei de Compensare sau a contrapărţii
centrale, dar ea poate fi delegată şi Consiliului de Administraţie.
30
Depozitarul central are o reglementare aparte de depozitarul titlurilor de stat.
[Type text]
furnizând totodată – din oficiu sau la solicitare – informaţiile necesare
pentru exercitarea drepturilor aferente valorilor mobiliare depozitate,
putând purta servicii pentru îndeplinirea obligaţiilor emitentului faţă de
deţinătorii de valori mobiliare.
În vederea determinării structurii acţionariatului emitentului la o
anumită dată de referinţă, intermediarii pot raporta depozitarului central
titularii subconturilor individualizate deţinute de aceştia, fie pentru
anumită valoare mobiliară (trei zile lucrătoare de la data solicitării), fie
pentru toate valorile mobiliare ( semestrial).
Potrivit art. 147 din Legea nr. 297/2004, depozitarul central autorizat
este unica persoană juridică care efectuează în mod centralizat operaţiuni
cu valori mobiliare şi care asigură evidenţa unitară a acestor operaţiuni, în
timp ce sistemele de compensare / decontare sunt specifice fiecărei pieţe
reglementate în parte şi după caz, fiecărui sistem alternativ de
tranzacţionare.
Potrivit art. 146 şi art. 148 din Legea nr. 297/2004, depozitarul
central este o societate pe acţiuni autorizată de C.N.V.M pentru efectuarea
operaţiunilor. Deosebit de condiţiile impuse de condiţiile Legii nr.
31/1990, pentru autorizarea unei societăţi pe acţiuni, în cazul depozitarului
central Legea nr. 297/2004 adaugă condiţii specifice ce trebuie respectate
pe toată durata de funcţionare a societăţii31.
Până la data aderării României la U.E depozitarul central nu va
distribui dividende; profitul obţinut va fi utilizat în principal pentru
dezvoltarea propriilor sisteme de operare.
Depozitarul central dispune de putere de autoreglementare, în sensul
că îşi va elabora şi adopta propriile reglementări, cu condiţia de a fi
aprobate în prealabil de către C.N.V.M.32
Sisteme proprii de compensare, depozitare şi înregistrare prezintă
ambele pieţe reglementate de valori mobiliare româneşti.
31
Între aceste condiţii se includ art. 148 lit. d-g din Legea nr. 297/2004.
32
Înainte de începerea exercitării mandatului membrii Consiliului de Administraţie al depozitarului central sunt validaţi
individual de C.N.V.M.
Acţionarii depozitarului central nu pot deţine mai mult de 5% din drepturile de vot, cu excepţia operatorilor de
piaţă care – cu aprobarea C.N.V.M – pot deţine până la 75 % din drepturile de vot.
Orice achiziţie de acţiuni a depozitarului central care va duce la o deţinere de 5% din totalul drepturilor de vot
va fi supusă în prealabil aprobării C.N.V.M.
Orice înstrăinare de acţiuni va fi notificată C.N.V.M-ului în termenul prevăzut de reglementările emise de către
aceasta.
[Type text]
Compensarea, decontarea şi depozitarea la Bursa de Valori
Bucureşti33 se asigură printr-un departament specializat la Bursei la care
participă şi B.N.R.34
Înregistrarea şi evidenţa electronică a dreptului de proprietate asupra
valorilor mobiliare şi a eventualelor sarcini care grevează respectivele
valori mobiliare reprezintă activitatea de registru. Registrele independente
asigură servicii de registru pentru valorile mobiliare tranzacţionate atât pe
RASDAQ, cât şi pe Bursa de Valori Bucureşti.
Pentru a putea deveni administrator al unui sistem de compensare /
decontare, S.N.C.D.D. trebuie să-şi modifice obiectul de activitate şi să
obţină autorizările necesare.
Societăţile de registru independent îşi pierd rolul pe piaţa de capital
pe care legislaţia anterioară îl atribuia acestora.
Noua lege dispune că ţinerea registrelor pe acţiuni, obligaţiuni şi alte
instrumente financiare este monopolul depozitarului central35.
Conform art. 284 alin.2 din Legea nr. 297/2004 societăţile de registru
sunt obligate să pună la dispoziţia depozitarului central registrele
societăţilor tranzacţionate pe pieţele reglementate sau în cadrul sistemelor
alternative de tranzacţionare.

33
Beneficiază de un registru propriu ca un departament specializat în cadrul Bursei.
34
Pe piaţa extrabursieră RASDAQ această activitate se asigură printr-o entitate separată, constituită ca societate pe
acţiuni, respectiv Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare ( S.N.C.D.D).
35
Potrivit art. 177 alin. 1 teza II din Legea nr. 31/1990, evidenţa valorilor mobiliare emise şi tranzacţionate pe o piaţă
reglementată se ţine de o societate de registru autorizată de C.N.V.M în condiţiile legislaţiei pieţei de capital, adică de
depozitarul central.
[Type text]